energia eoliana

5/17/2018 ENERGIA EOLIANA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/energia-eoliana-55b07ace4b468 1/8

CUPRINS

Pag.

1.GENERALITĂŢI……………………………………………………………………………2

2.POTENŢIALUL ENERGETIC SPECIFIC ZONELOR EOLIENE DIN ROMÂNIA….2

3. ZONAREA RESURSELOR DE VÂNT.HARTA EOLIANĂ A ROMÂNIEI.................3

4. ENERGIA EOLIANĂ ÎN ROMÂNIA........................................................................5

5. AVANTAJELE UTILIZĂRII ENERGIEI EOLIENE..................................................6

6. DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII ENERGIEI EOLIENE...........................................6

1.GENERALITĂŢI

1



România se încadrează într-un climat continental temperat, şi are un potenţial eolian

ridicat,dacă acest potenţial este calculat la o altitudine de peste 50 m.În funcţie de potenţialul

energetic existent, de condiţiile de mediu şi topogeografice, au fost identificate cinci zone eoliene

distincte.Cele mai favorabile locuri de amplasare a turbinelor sunt:pe litoralul Mării

Negre,podişurile din Moldova şi Dobrogea("climat blând") şi în zonele montane("climat

sever").Zonele pot fi extinse şi intens folosite dacă se va utiliza şi efectul de "curgere" peste vârfuri

şi dealuri, inclusiv "canalizarea" curenţilor de aer.

Trebuie menţionat că, în România, ponderea energeticii eoliene, pe termen scurt, se

situează cu mult sub posibilităţile reale de valorificare economică.

2.POTENŢIALUL ENERGETIC SPECIFIC ZONELOR EOLIENE DIN

ROMÂNIA

Zonele energo-eoliene de maxim interes în ţara noastră, în conformitate cu atlasul de resurse

energo-eoliene, sunt, în ordinea improtanţei, următoarele:

• Platforma continentală a Mării Negre cu un potenţial de peste 800 W/m 2 şi în zona

litoralului cu un potenţial cuprins între 700-400 W/m2; coeficientul de utilizare a energiei

disponibile este foarte bun, înscriindu-se în plaja 0,25-0,33.

• Zona înaltă montană, la peste 1500 m altitudine, unde densitatea de putere depăşeşte 1800

W/m2, iar echipamentele aero-generatoare pot funcţiona până la 3000 de ore durata anuală

echivalentă la puterea nominală, cu un coeficient de utilizare mult mai scăzut ca în zona de

est, sub 0,25.

• Podişurile din est şi platourile montane de mai mică înălţime

• Celelalte zone ale ţării nu prezintă interes energo-eolian, decât în cazuri particulare,care

trebuie să fie identificate ca atare.

În baza unor studii de specialitate şi interpretarea acestora(tabelul 1.1), rezultă că în România se

pot amplasa instalaţii eoliene cu o putere totală de până la 14000 MW, ceea ce înseamnă un aport

de energie electrică produsă din surse eoliene de aproape 23000 GWh/an.

2



Tabelul 2.1

Potenţialul energetic specific zonelor eoliene din România

Zona

topogeografică

Montană

înaltă

Mare Terenuri

plate

Dealuri şi

podişuriDeschisă Litoralviteză m/s m/s m/s m/s m/senergie W/m2 W/m2 W/m2 W/m2 W/m2

I 11,0/1800 9,0/800 8,5/700 7,5/500 6,0/250II 10,0-

11,5/1200-1800

8,0-9,0/300-800

7,0-8/400-700 6,5-7,5/300-500

5,0-6,0/150-250

III 8,5-10,0/700-1200

7,0-8,0/400-600

6,0-7,0/250-400

5,5-8,5/200-300

4,5-5,0/100-150

IV 7,0-8.5/400-700

5,5-7,0/200-400

5,0-6,0/150-250

4,5-5,5/100-200

3,5-4,5/50-100

V <7,0/<400 <5,5/<200 <4,5/<150 <4,5/<100 <3,5/<50

3.ZONAREA RESURSELOR DE VÂNT.HARTA EOLIANĂ A ROMÂNIEI

Conform Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), măsurarea celor doi parametri ai

vântului, direcţia şi viteza, se efectuează la înălţimea de 10 m deasupra solului.

Din păcate, recomandările UE în domeniu, precum şi practica actuală, a dovedit însă că

viteza de la care este rentabilă exploatarea vântului ca resursă energetică, trebuie să se refere la

viteza vântului de la înălţimea rotorului turbinelor centralelor eoliene, situat în prezent de obicei la

înălţimi mari (50,70,80,90 m deasupra solului).

Ca urmare, a fost elaborată harta eoliană a României care cuprinde vitezele medii anuale

calculate la înălţimea de 50 m deasupra solului(figura 3.1)

Viteza medie anuală a vântului într-o zonă geografică constituie de asemenea un indicator

important pentru evaluarea potenţialului enegetic eolian.Pe baza datelor înregistrate în perioada

1961-1980, în cca.100 de staţii meteorologice amplasate în diferite zone ale ţării, s-a constatat că înzonele montane înalte (la peste 1900 m), viteza medie anuală a vântului atinge 10m/s (Vârful

Omu-9,8 m/s ; Ţarcu-10,2 m/s ; Ceahlău-Toaca-9,6 m/s).În alte zone, situate la 1400-1500 m

viteza medie anuală coboară la 6 m/s

3



4



Zona litoralului este caracterizată de o viteză anuală a vântului destul de ridicată (7 m/s),

ceea ce evidenţiază un potenţial energetic eolian important.Sunt şi alte zone geografice

caracterizate de valori apreciabile, precum:munţii Dobrogei (4-5 m/s), părţile înalte ale Podiăului

Central Moldovenesc-Paşcani-Bârlad (4,1 m/s), Galaţi (4,7 m/s).

În sudul ţării, în câmpia Bărăganului, vitezele sunt ceva mai reduse:Fundulea-3,2 m/s,

Mărculeşti-3,4 m/s, culoarul Dunării-3,2 m/s.Valori asemănătoare se întălnesc în Podişul Moldovei

(Iaşi-3,5 m/s, Tg.Neamţ-3,4 m/s), precum şi în cea mai mare parte a Câmpiei de Vest(Arad-3,2

m/s, Oradea-3,2 m/s)

Viteza vântului variază şi cu altitudinea,având valori mai mici la sol, apoi are creşteri

importante până la 500 m, rămânând constantă până la 2000 m şi apoi creşte din nou.

Aceste variaţii se înregistreză pentru că la sol, vântul întâlneşte diferite obstacole, mai

intervin şi frecările cu solul, în timp ce la altitudine curenţii de aer circulă mai uniform, deoarece

vântul este mai puternic pe coline, decât pe fundul văilor.

4.ENERGIA EOLIANĂ ÎN ROMÂNIA

România are un potenţial eolian însemnat existent, ceea ce duce la deschiderea unei pieţe

de aplicaţii, ţinând seama de tendinţele politicii europene în legătură cu energia regenerabilă.

Potenţialul eolian de care dispune România atrage în ultima vreme tot mai mult atenţia

unor investitori din ţară, dar mai ales din străinătate.

Compania de transport a energiei electrice Transelectrica, arată într-un comunicat că are

cereri de racordare la reţea a 4000 MW instalaţi din centrale eoliene, ceea ce înseamnă un sfert din

puterea totală la nivel naţional care este aproximativ 16000 MW 8spre comparaţie, cele două

reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă au o putere instalată, cumulată de 1400 MW).De

precizat că această cerere este atât de mare, încât sistemul energetic naţional nu o poatesuporta(maximul care poate fi racordat la sistem este de 1500 MW).

Cu toate că, interesul pentru proiecte de turbine eoliene în România este foarte mare şi

susţinerea investiţiilor în energia regenerabilă face parte din strategia energetică a României,

proiectele deja realizate sunt insignifiante (doar 7 MW instalaţi).

5



5.AVANTAJELE UTILIZĂRII ENERGIEI EOLIENE

Avantajele utilizării energiei eoliene sunt multiple şi printre ele putem enumera:

• energia eoliană nu produce substanţe poluante şi gaze cu efect de seră

• energia eoliană nu implică producerea nici unui fel de deşeuri

• costul energiei electrice produse în centralele eoliene moderne a scăzut substanţial în

ultimii ani (0,32 euro/kWh), ajungând în anumite locaţii din lume să fie chiar mai mic

decât în cazul energiei generate din combustibili fosili şi aceasta chiar dacă nu se iau ăn

considerare externalităţile negative inerente utilizării combustibililor clasici.În 2004, preţul

energiei eoliene ajunsese deja la o cincime faţă de cel din anii '80, iar previziunile sunt de

continuă scădere. Deoarece se pun în funcţiune tot mai multe unităţi eoliene(cu putere

instalată de mai multţi MW)

• în cazul generatoarelor eoliene sunt costuri mult mai reduse şi cu scoaterea acestora din

funcţiune.Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din

funcţiune pot fi de câteva ori mai mari decât costurile centralei, în cazul generatoarelor

eoliene, costurile de scoatere din funcţiune, la capătul perioadei normale de funcţionare,

costurile sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.

6.DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII ENERGIEI EOLIENE

Dezavantajele utilizării energiei eoliene sunt următoarele :

• un important dezavantaj al folosirii energiei eoliene a fost la început, preţul destul de mare

de producţie şi fiabilitatea relativ redusă a turbinelor eoliene.În ultimii ani însă, preţul de

producţie pe unitatea de energie electrică a scăzut datorită îmbunătăţirii parametrilor

tehnici ai turbinelor, ajungând astăzi până la ordinul 3-4 eurocenţi/kWh.

• "poluarea vizuală", menţionată uneori, considerându-se că generatoarele eoliene au o

apariţie neplăcută, dar şi în această privinţă, preocupările de încadrare în peisajul ambiental

au dat rezultate.

6



• "poluarea sonoră" este şi ea adesea invocată de către unii, deoarece se apreciză că turbinele

eoliene ar fi prea gălăgioase)în cazul turbinelor moderne, nivelul de zgomot nu depăşeşte

40-45 dB/agregat – la distanţa de 250 m faţă de piciorul stâlpului de susţinere, ceea ce este

echivalentul zgomotului dintr-o sală de mese;prin instalarea a două agregate, sporul de

zgomot este de numai 2-3 dB).

• afectează mediul şi ecosistemele din împrejurimi, deoarece după unii, paletele turbinelor

omoară păsările.

• grupurile eoliene necesită pentru instalarea lor terenuri virane cu suprafaţă mare

• un dezavantaj practic este variaţia în viteza vântului.Multe locuri pe Pământ nu pot produce

destulă electricitate folosind puterea eoliană

BIBLIOGRAFIE

7



1.Natalia Burchiu, L.Gheorghiu, V.Burchiu, V.Drăgan.Energii regenerabile şi utilizarea

acestora,volumul I.Bucureşti,2009

2. Natalia Burchiu, L.Gheorghiu, V.Burchiu, V.Drăgan.Energii regenerabile şi utilizarea

acestora,volumul II.Bucureşti,2009

3.www.wikipedia.ro

4..www.renerg.ro

5. interestingenergyfacts.blogspot.com/2008/04/tidal-power-tidal-energy-facts.html

6. www.esru.strath.ac.uk

7. http://theenergylibrary.com/node/588

8. http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/+/http://www.berr.gov.uk/files/file31334.pdf

8

energia eoliana

Documents