energie eoliana

UNIVERSITATEA „BABES-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE STIINTA MEDIULUI Specializarea: Stiinta Mediului

Utilizarea Vantului Ca Sursa

Regenerabila De Energie.

Turbine Eoliene

CoordonatorProf. dr. Dumitru RISTOIU

Student: Roxana Alexandra POP, grupa 3

februarie 2009

Energia eoliana Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM

Utilizarea vantului ca sursa regenerabila de

energie. Turbine eoliene

februarie 2009

2

Energia eoliana. Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM

CUPRINS

1. Scurt istoric (in loc de introducere)

2. Sisteme eoliene de generare a energiei electrice. Turbine eoliene

2.1. Structura si mod de functionare

3. Producerea si utilizarea energiei eoliene la nivel mondial si european

3.1. Potentialul eolian al Romaniei

3.2. Avantaje si dezavantaje in folosirea turbinelor verticale

4. Impactul parcurilor eoliene asupra mediului inconjurator

5. Concluzii

Bibliografie

3


1. Scurt istoric (in loc de introducere)

In mitologie vantul era interpretat ca dispozitia pozitiva sau negativa pe care Aeolius o

arata oamenilor prin modul in care sufla asupra lor (vesel – vant lin; suparat - furtuna). Astazi este

bine cunoscuta cauza formarii curentilor de aer, si aceasta nu este nicidecum pusa pe seama

indispozitiei vreunui zeu.[1]

Sisteme eoliene au fost folosite de persi inca din anul 200 i.e.n., iar apoi prin 250 e.n. au

fost introduse in Imperiul Roman. Totusi, abia din secolul VII au fost construite primele mori de

vant functionale, in Iran. Utilizarea initiala a acestor mori de vant a avut ca scop principal

macinarea porumbului si alimentarea cu apa.

Pe la inceputul secolului al XIV-lea morile de want erau folosite pentru drenarea apelor din

Delta Rhinului. Pana in 1900 in Danemarca deja erau functionale aproximativ 2500 de mori care

produceau un maxim de putere de 30MW. Prima moara de vant care a avut ca scop producerea de

energie electrica a fost utilizata in Scotia si instalata de James Blynth in anul 1887. Modelul

britanic a fost preluat si de americani care il reproduc cu succes un an mai tarziu, ajungand ca in

1908 Statele Unite ale Americii sa posede 72 de generatoare electrice (cu puteri intre 5 si 25 kW)

activate eolian.

URSS o ajunge din urma pe SUA prin dezvoltarea in anul 1931 a unui generator cu axa

orizontala care avea capacitatea de a produce 100 kW la o inaltime a turnului de doar 30 m

(generatoarele americane aveau inaltimea turnului de 24 m iar rotorul cu cele patru palere avea 23

m diametru). [2]

Asadar inca de la inceputul erei noastre, prosperand exponential si continuu, sistemele

eoliene au castigat teren in producerea de energie electrica dintr-o resursa regenerabila (vantul).

Trend-ul utilizarii la scara globala a acestor ferme, centrale eoliene este in crestere, iar avantajele

si dezavantajele sunt mereu luate in calcul in comparatie cu folosirea altor energii

neconventionale.

4


2. Sisteme eoliene de generare a energiei electrice. Turbine eoliene

Curentii de aer (vantul) se formeaza datorita incalzirii neuniforme a suprafetei Pamantului

de catre soare. Aceasta variabilitate creeaza temperaturi respectiv presiuni diferite cu consecinte

asupra miscarii maselor de aer. Rezulta astfel formarea anticiclonilor pentru valori ridicate ale

presiunii, respectiv depresiuni pentru presiuni scazute. Datorita tendintei sistemului de a ajunge la

echilibru si de egalare a presiunilor, se produce o miscare a maselor de aer dinspre anticicloni

inspre depresiuni (cu cat este mai mare diferenta de presiune cu atat va fi mai puternic si vantul

astfel generat). Exista o varitate de regimuri de miscare a maselor de aer la nivel planetar (global):

vanturi dinspre tropice inspre poli; dinspre oceane si mari inspre continente; vanturi formate pe

varful muntilor care se deplaseaza spre vai; si tocmai acest caracter multivariat al vanturilor

determina interesul cercetatorilor in dezvoltarea cat mai profitabila a utilizarii resurselor eoliene

disponibile. [1]

2.1. Structura si mod de functionare

Energia eoliana s-a dovedit a fi o sursa viabila pentru generarea electricitatii, în foarte

multe tari din lume. Generarea energiei eoliene este atractiva si pentru cercetare, punându-se

accent pe cresterea, reînnoirea si pe utilizarea ei ca o sursa de energie nepoluanta. Energia

electrica obtinuta din energie eoliana, prin intermediul turbinelor de vânt, depinde, pe de o parte,

de energia cinetica a vântului care loveste turbina, iar pe de alta parte, de designul acesteia. Exista

doua configuratii generale de baza ale turbinelor eoliene (Figura 1):

turbine de vânt cu ax vertical, la care axa de rotatie este perpendiculara pe directia

vântului;

turbine de vânt cu ax orizontal, la care axa de rotatie este paralela pe directia vântului.

[3]

Figura 1. Configuratii de baza ale turbinelor de vant [3]

5


In general, turbinele sunt constituite din trei componente principale: turnul sau catargul,

nacela si rotorul.

Catargul. In general pentru construirea lui se utilizeaza metal. Rolul acestuia este de a

sustine echipamentul necesar producerii electricitatii (rotor si nacela). Pentru a i se conferi

echilibru si pentru a asigura ancorarea necesara greutatii turnului, acesta este prins puternic in

beton cu o fundatie subterana pe masura. Inaltimea maxima a catargului pentru cele mai puternice

turbine atinge astazi valori de pana la 80 m (maxim 100 m). Pozitionarea rotorului pe un turn de o

asemenea inaltime este necesara deoarece la acea inaltime puterea vantului (viteza) este mai mare

in lipsa frecarii cu suprafetele de teren respectiv cu obstacole diferite amplasate la nivelul solului

(obstacole precum: vai, dealuri, case, constructii etc.).

Rotorul are doua parti componente: butucul rotorului (are rolul de a permite montarea

paletelor turbinei si este montat pe arborele principal al turbinei eoliene) si paletele in mod normal

in numar de trei. Constructia paletelor este realizata in conformitate cu tehnologiile ingineriei

aeronautice si se utilizeaza materiale compozite usoare, dar in acelasi timp suficient de rigide si

rezistente. Un astfel de material este poliesterul ranforsat fie cu fibra de sticla fie cu fibra de

carbon. Faptul ca pot atinge dimensiuni imense in diametru (60-110 m) se explica prin suprafata

necesara de contact cu vantul intre palete. Puterea unei turbine eoliene fiind proportionala cu aria

cuprinsa intre paletele rotorului, si deci proportionala cu patratul diametrului rotorului. Rotorul

converteste energia cinetica a vantului in energie mecanica. Dependenta puterii turbinei de

diametrului rotorului respectiv de inaltimea turnului este redata schematic in figura 2.

Figura 2. Capacitatea turbinei in functie de diametrul rotorului si de inaltimea turnului [4]

Nacela inglobeaza echipamentul care produce electricitate din rotatia axului de transmisie

al rotorului. In interiorul turnului exista cabluri electrice care coboara inspre sol si permit

transportul si stocarea electricitatii produse in nacela (figura 3 prezinta modul de generare a

energiei electrice in nacela). Echipamentul cu care sunt dotate turbinele consta si dintr-un

6


computer care indeplineste rolul de sistem de control de mare performanta. Acest sistem de

control monitorizeaza si intermediaza:

orientarea rotorului perpendicular pe directia vantului;

modificarea unghiului de incidenta a paletelor in raport cu vantul astfel incat

energia utilizata (recuperata) sa fie maxima.

Acest sistem de control permite oprirea automata a turbinei in caz de vanturi

prea puternice sau in caz de urgenta. Prin folosirea acestui sistem, siguranta functionarii este

intotdeauna indeplinita. [1]

7


3. Producerea si utilizarea energiei eoliene la nivel mondial si european

Interesul pentru utilizarea energiei eoliene la nivelul globului se datoreaza in special

necesitatii de exploatare a resurselor regenerabile de care dispunem in defavoarea utilizarii celor

fosile, si mai mult pentru reducerea impactului asupra mediului pe care il genereaza cele din urma.

Daca ne intereseaza cata energie regenerabila eoliana se produce respectiv utilizeaza in

intreaga lume putem sa facem uz de datele statistice furnizate de EurObserER 2008/AWEA

2008/Wind Power monthly/GWEC care a realizat studii referitoare la puterea globala pe

care toate eolienele o generau la nivelul anului 2006, comparativ cu situatia intalnita in anul 2007

(valori redate, pentru cei mai importanti producatori, in tabelul 1). Daca ar fi sa comparam

cantitatea totala de energie (3870 GW) care era necesara pentru consumul global si valorile din

tabelul 1, concluzia ar fi ca energia eoliana produce doar putin peste 2 % din totalul utilizat. Din

nefericire vantul fiind una dintre resursele regenerabile putin folosite la ora actuala. [1]

Acest fapt se datoreaza si distributiei vitezei vantului la nivel global, distributie care nu

permite instalarea eficienta a unei ferma sau centrale eoliene. Vitezele medii ale vantului in

diferite regiuni ale globului sunt reprezentate in figura 4.

8


Figura 4. Distributia resursei eoliene la nivel mondial (viteze medii ele vantului) [6]

Tabel 1. Principalele regiuni de pe glob care produc electricitate din energia eoliana [1]

Tari /

Regiuni

Putere

instalata in

2006 (GW)

Putere

instalata

in 2007 (GW)

Progres

2006-

2007 (%)

Uniunea

European

a

48,12 56,35 + 17%

Restul

Europei0,56 0,67 + 20%

SUA 11,60 16,82 + 45%

Canada 1,46 1,77 + 21%

India 6,27 8,00 + 28%

Japonia 1,39 1,40 + 1%

China 2,59 6,00 + 232%

Restul

Asiei0,39 0,39 0

Restul

globului1,99 2,28 + 15%

Mondial

TOTAL74,39 93,68 + 26%

Daca ne referim strict la nivelul Uniunii Europene (tabel 2) putem observa ca avansul pe

care il are este semnificativ, cantitatea de 56,35 GW energie produsa in 2007 din energie eoliana,

reprezentand 60% din totalul mondial. Din acest procent de 60%, 82 % produc tarile dezvoltate

9


din U. E, dar si celelalte membre ale uniunii fac eforturi pentru a diminua cat mai mult posibil

utilizarea combustibililor fosili ca prima sursa energetica.

Tabel 2. Tari europene cu aport semnificativ in producerea de electricitate din resursa eoliana [1]

TariPutere instalata

in 2006 (GW)

Putere instalata

in 2007 (GW)

Progres

2006-2007 (%)

Putere instalata

KWh /1.000 loc

(2007)

Germania 20,62 22,25 + 8% 269

Spania 11,63 15,15 + 30% 345

Danemarca 3,14 3,14 0 576

Italia 2,12 2,72 + 28% 47

Franta 1,74 2,46 + 41% 40

Marea

Britanie1,96 2,36 + 20% 40

Portugalia 1,68 2,15 + 28% 203

Olanda 1,56 1,75 + 12% 106

Austria 0,96 0,98 + 2% 120

Grecia 0,75 0,87 + 16% 78

Irlanda 0,75 0,80 + 7% 192

Suedia 0,52 0,65 + 25% 72

Alte tari 0,70 1,05 + 50% -

Total UE 27 48,12 56,35 + 17% 102

Dupa cum se poate observa, din tabelul 2, liderul european este

Germania cu o capacitate instalata de 22,3 GW, ceea ce reprezinta aproape

un sfert din totalul modial! Germaia este urmata de Spania cu o putere

instalata de 15,2 GW, care reprezinta un procent si un efort important

raportat la numarul de locuitori ai Spaniei. Urmeaza Danemarca tara care si-a

indreptat o mare parte din investitiile energetice inspre producerea de

energie din resurse regenerabile. La ora actuala aportul de energie rezultata

din utilizarea vantului fiind de 25% din productia interna totala de energie a

Danemarcii. Datorita dimensiunilor teritoriale reduse ale tarii, raportul puterii

produse la 1000 de locuitori este mai ridicat chiar decat cel al Germaniei. [1]

3.1. Potentialul eolian al Romaniei

10


Daca urmarim harta distributiei vaturilor (figura 4) putem observa

potentialul redus al Romaniei in ceea ce priveste resura vantului (v < 5,9

m/s). Totusi la nivelul tarii noastre se inregistreaza cateva puncte mai

accentuate ca potential eolian, acestea fiind situate pe malul Marii Negre, in

S-V respectiv pe varful muntilor la altitudini considerabile. Aceste viteze

stipulate de catre hartile de vant se masoara la 80 m altitudine datorita

faptului ca aceasta este inaltimea maxima pentru turnuri adoptata de

majoritatea tarilor producatoare de energie din surse eoliene.

In cazul in care dispunem de o locatie situata la mare distanta fata de

furnizorul de energie electrica, instalarea unei turbine pentru uz gospodaresc

reprezinta o solutie posibila. Chiar daca vom avea costuri initiale de instalare

a turbinei proportionale cu puterea instalata, aceste costuri vor fi in definitiv

mult mai mici decat conectarea la reteau de distributie a energiei electrice.

Comparativ, investitia pentru un kilometru de racord la reteau nationala de

distributie poate ajunge la 30.000 de euro fata de aproximativ 7.000 de euro

pentru instalarea unei turbine. Costurile acestea au fost estimate pentru

functionarea unui frigider, unui televizor, unei antene satelit, unui CD-player si

a patru becuri ecologice de 11W care sa functioneze intre doua si zece ore pe

zi, intreaga saptamana. In calculul cheltuielilor au fost incluse: o turbina

eoliana care poate da randament in conditii de vant continuu la 12 m/s timp

de 4 ore pe zi; 10 acumulatori si un dispozitiv de conversie a DC (curent

continuu) in AC (curent alternativ). [7]

Totusi, inainte de a alege sa utilizam o turbina eoliana pentru a ne furniza

electricitatea de care avem nevoie in gospodarie trebuie sa tinem cont si de

locatia in care ne aflam. Astfel este recomandabil sa studiem un timp (cel

putin un anotimp ) viteza vanturilor si sa alcatuim o medie, pentru perioada

analizata, pentru a putea compara valoarea obtinuta cu valoarea medie

necesara instalarii unei astfel de turbine. Pentru a usura modalitatea de

estimare a vitezelor s-au introdus gradele Beaufort (tabelul 3).

Tabel 3. Scara Beaufort de estimare a vitezei vantului [8]

Grade

BeaufortDescriere

Viteza în

m/sObservatii

11

http://ro.wikipedia.org/wiki/Km

http://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C4%83


0 Stabilitate 0 Fumul se înalta vertical. Frunzele nu se misca.

1 Calm 1-1,5Fumul indica directia vântului.

Frunzele nu se misca.

2 Vânt perceptibil 2-3 Se simte adierea pe fata. Frunzele se misca.

3 Vânt usor 3-5,5 Drapelele fâlfâie. Frunzele se misca continuu.

4 Vânt moderat 6-8 Se ridica praful. Ramurelele se misca.

5 Vânt semnificativ 8,5-10Arborii mici se leagana.

Vârful tuturor arborilor se misca.

6 Vânt puternic 11-14Se aude suieratul vântului.

Folosirea unei umbrele devine dificila.

7Vânt foarte

puternic14,5-17

Toti arborii se misca. E greu de înaintat împotriva

vântului.

8Vânt extrem de

puternic17,5-20

Unele ramuri se rup.

Autovehiculele îsi pierd directia.

9Început de

furtuna21-24 Cladirile usoare sunt afectate.

10 Furtuna 24,5-28Copacii sunt scosi din radacina.

Cladirile sunt afectate.

11 Furtuna violenta 29-32 Cladirile sunt puternic afectate.

12 Uragan 33+ Cladirile sunt distruse pe scara mare.

Potentialul eolian al Romaniei a fost estimat la 3000 MW (potrivit raportului Renewable

Development Initiative care se ocupa de dezvoltarea si finantarea proiectelor în domeniul energiei

regenerabile în cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare). Transpus în strategia

nationala energetica, acest potential eolian este echivalentul a 23 TWh, de trei ori mai mare decât

productia nucleara de energie electrica planificata la Cernavoda pentru 2007. Acest potential

ramane totusi nefructificat la noi, in timp ce Polonia si Bulgaria cu potetialul estimat de 4000

respectiv 3400 MW prospera si profita de pe urma acestei resurse regenerabile. [9]

3.2. Avantaje si dezavantaje in folosirea turbinelor verticale

Avantaje

Elicea se afla aproape de centrul de greutate al turbinei, crescand stabilitatea

12

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cl%C4%83dire

http://ro.wikipedia.org/wiki/Autovehicul

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arbore

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ramur%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Drapel

http://ro.wikipedia.org/wiki/Frunz%C4%83


Alinierea elicei cu directia vantului ofera cel mai bun unghi de atac pentru

pale, maximizand energia electrica rezultata

Palele elicei pot fi pliate pentru a preveni distrugerea turbinei in cazul

vanturilor puternice

Turnurile inalte permit accesul la vanturi mai puternice, rezultant o crestere a

curentului produs de turbina

Dezavantaje

Eficienta turbinelor orizontale scade cu inaltimea turnului unde sunt instalate

din cauza turbulentelor vantului

Turnurile inalte si elicele cu pale lungi sunt greu de transportat, uneori costul

transportului fiind de 20% din cel al echipamentului in sine

Turbinele orizontale sunt dificil de instalat si necesita macarale si personal

calificat

Turbinele inalte pot obstructiona radarele de langa bazele aeriene

Din cauza inaltimii turbinele cu axa orizontala au un impact negativ asupra

peisajului rural. [10]

4. Impactul parcurilor eoliene asupra mediului inconjurator

Chiar daca scopul construirii parcurilor eoliene este tocmai acela de a diminua poluarea

mediului, provocata de arderea combustibililor fosili pentru obtinere de energie, totusi pot fi luate

in considerare anumite aspecte de impact asupra componentelor environmentale. Efectele pe care

le au turbinele prin poluarea de natura fizica sunt referitoare la incadrare turbinelor in peisaj,

vibratiile si zgomotul produse, impactul asupra vietuitoarelor cat si problema interferentelor

electromagnetice.

Incadrarea in peisaj. Se pune problema aspectului si amprentei pe care turbinele, mai ales

daca alcatuiesc un cluster, o genereaza asupra peisajului locatiei in care sunt dispuse. Este

in principiu o chestiune subiectiva din moment ce fiecare persoana poate fi impresionata in

mod diferit de aspect. Ca elemente comparabile pot fi considerati in acest caz zgarie norii

13


precum si infrastructura rutiera suspendata, care poate ca la inceputurile lor aveau impact

asupra imaginii oraselor in ochii oamenilor, dar care treptat au intrat in cotidian si sunt

practic acceptate din punct de vedere al aspectului, oamenii invatand sa traiasca cu ele.

Intr-un articol al revistei InfoMediu (nr.11 din august 2006) se stipuleaza chiar

transformarea turbinelor in atractii turistice: “apreciem ca acestea (turbinele) vor constitui

o atractie turistica semnificativa, iar vizitarea parcului cu urcarea in nacela unei turbine

poate deveni un punct important din programul oricarui traseu turistic din zona” (ing. Ghe.

Voicu). In plus distantele la care turbinele trebuie sa fie amplasate unele de altele

genereaza o decongestionare a densitatii lor iar acest aspect fiind comparat cu stalpii de

inalta tensiune. Astfel impactul vizual poate fi mult redus.

Sursa de zgomot si vibratii. Este considerat a fi normal un nivel al intesitatii sonore,

generat de turbine, care se incadreaza intre 80 si 110 dB. Vibratiile precum si zgomotul

sunt considerate a fi parte integrata a functionarii turbinelor, precum si a altor sistem

mecanice. Deranjant pentru un receptor poate fi apropierea fata de turbina, cu cat este

situat mai aproape cu atat zgomotul sesizat este mai mare. Oricum specialistii care au

realizat masuratori de sunet in zona turbinelor afirma ca zgomotul produs de acestea

echivaleaza cu cel produs de vantul preluat de pale, iar din moment ce palele nu se rotesc

in absenta vantului sunetul produs de miscarea lor devine perceptibil doar pentru anumite

viteze ale vantului. Constructorii incearca, pe cat posibil, sa limiteze zgomotele si una

dintre cele mai utilizate metode este aceea de a izola fonic cavitatea interna a turbinelor.

Aceste prime doua categorii de influente asupra mediului tind sa se diminueze odata cu

dezvoltarea tehnologiilor noi de producere a turbinelor tot mai moderne, astfel incat la un

anumit moment in viitorul apropiat probabil ca vor fi considerate neglijabile.

Impactul asupra pasarilor si liliecilor. Probabil cea mai discutata si controversata

problema legata de impactul turbinelor eoliene este aceasta referitoare la pasari si lilieci.

Organizatiile pentru protejarea pasarilor si mamiferelor zburatoare (lilieci) au cazut de

comun acord cu constructorii de turbine ca impactul acestora asupra vietuitoarelor

inaripate este redus comparativ cu impactul celorlalte activitati antropice care pot genera

decesul lor (traficul intens, aviatia). Dar, totusi, mai exista ecologisti care militeaza

impotriva instalarii turbinelor in zone care corespund traseelor de migratie ale unor specii

de pasari. Potrivit unui articol publicat in revista Nature, o turbina este responsabila pentru

moartea a 4,27 pasari, in medie, pe an. Societatea Regala pentru Protectia Pasarilor din

Marea Britanie (UK Royal Society for the Protection of Birds) a concluzionat in urma unui

studiu efectuat ca turbinele nu reprezinta “un hazard semnificativ”, mai mare impact

asupra pasarilor avand schimbarile climatice, iar daca turbinele pot contribui la limitarea

14


acestor schimbari atunci merita asumat un risc minim. In ceea ce-i priveste pe lilieci

barotrauma este cel mai ingrijorator efect. In urma zborului lor in preajma turbinelor atunci

cand presiunea atmosferica inregistreaza o scadere, plamanii lor sunt afectati si astfel

survin cele mai multe decese. In octombrie 2008 a fost inceput un studiu de cercetare care

are ca scop testarea efectelor pe care fermele eoliene le au asupra populatiilor de lilieci,

intrucat acestea au fost putin monitorizate pana in prezent, motiv pentru care nu se

cunoaste impactul numeric real asupra lor. In urma acestui studiu se asteapta o decizie la

nivel de functionare a turbinelor, in sensul ca se va cere, cel mai probabil, oprirea lor

atunci cand presiunea atmosferica este scazuta pentru a indeparta sursa de barotraumelor.

Interferente electromagnetice. Posibile interferente cu undele radio si respectiv TV sunt

posibile datorita campului magnetic pe care turbinele il genereaza, la o inaltime de

aproximativ 40-50 m in jurul lor pe distante relativ mici. In trecut, atunci cand majoritatea

turbinelor aveau turnurile si palele construite din metal problema era mult mai accentuata,

iar efectul consta intr-o deviere a undelor radio in preajma fermelor eoliene. Acum, din

moment ce majoritatea materialelor folosite sunt compozite, precum fibra de sticla,

intensitatea campului magnetic generat este mult mai mica, iar daca frecventa de emisie ale

radiourilor sunt mai mari decat frecventele produse de turbine (1,5 – 2 Hz la inaltime de

150 – 200 m) atunci acestea nu interfereaza.

Alte aspecte. Pot surveni modificari ale structurii si calitatii solului si subsolului datorita

lucrarilor de dezvoltare a infrastructurii care insotesc instalarea turnurilor eoliene. Pe de

alta parte, “fenomenul de licarire al palelor”, manifestat prin lucirea acestora in lumina

solara, poate deranja localnicii din apropierea parcului prin impact vizual. Insa acest

fenomen se produce doar cand soarele este direct orientat spre directia palelor, si este mult

estompat datorita culorii albe pe care acestea o au in prezent. [2,11,12]

15


5. CONCLUZII

Putem afirma ca in ansamblu energia vantului reprezinta o metoda curata, din surse

regenerabile, de producere a energiei electrice. Datorita acestui aspect, este cert ca in viitor va

ocupa o pozitie fruntasa, alaturi de energia nucleara, in producerea de electricitate. Momentan si

pe termen mediu dezvoltarea evidenta a energiei eoliene se prevede a fi limitata atat de discutiile

aprinse care au loc pe tema impactului asupra mediului, cat si datorita costurilor de producere a

electricitatii din energia vantului mult mai ridicate decat cele necesare pentru functionarea unei

hidrocentrale, termocentrale sau a unui reactor nuclear.

Oricum, este nevoie de o sustinere financiara importanta din partea statelor care

beneficiaza de conditii eoline propice pentru a se dezvolta in acest sens. Chiar si aceste aspecte

fiind cunoscute si infruntate, este de asteptat ca in viitor sa fim nevoiti sa ne obisnuim cu tot mai

multe gigante eoliene in peisaj.

16


Tehnologiile de producere a partilor componente ale unei turbine se vor dezvolta atat de

mult incat turbinele vor fi capabile de a produce o mai mare cantitate de energie la aceleasi costuri

de instalare, investitia putand fi recuperata in timp mai scurt.

17

energie eoliana

Documents