ENERGETICA NUCLEARA- COMPONENTA A DEZVOLTARII DURABILE IN ROMANIA ?

Prof.univ.dr.ing. Serban VALECA

Bucureti, 5 oct 2006

PROBLEME DE REZOLVAT:

DEZVOLTAREA ECONOMICA ARE DREPT CONSECINTA CRESTEREA CONSUMULUI ENERGETIC CARE LA RANDUL SAU IMPUNE DESCOPERIREA DE NOI RESURSE/FORME

CONVENTIILE INTERNATIONALE IMPUN REGULI DIN CE IN CE MAI RESTRICTIVE PRIVIND EMISIILE POLUANTE

RESURSELE ENERGETICE CLASICE SUNT IN CONTINUA SCADERE DIN PUNCT DE VEDERE CANTITATIV CONCOMITENT CU O CONTINUA CRESTERE A PRETURILOR

CERCETARILE DE PANA ACUM NU AU CONDUS LA DESCOPERIREA DE NOI FORME DE ENERGIE CAPABILE SA ASIGURE CONSUMURILE INDUSTRIALE

SINGURA SURSA DISPONIBILA LA ORIZONTUL 2025: ENERGIA NUCLEARA

G, I, F. IV

PROTECTIA MEDIULUI IN TIMPUL FUNCTIONARII SI ECOLOGIZAREA SITE-URILOR NUCLEARE O CONDITIE UNANIM ACCEPTATA

ACCEPTAREREA DOMENIULUI NUCLEAR IN CADRUL CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE DURABILA LA ORIZONTUL ANULUI 2008

5 oct 2006

EVOLUIA PRODUSULUI BRUT PE LOCUITOR (SCENARIU OPTIMIST MODERAT PT.ROMANIA)

1644

2121

2888

3814

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

1995 2000 2005 2010 2015 2020

$ .cap de locuitor

EVOLUIA NECESARULUI FINAL DE ENERGIE ELECTRIC PE CAP DE LOCUITOR (SCENARIU OPTIMIST MODERAT PT. ROMANIA)

1. n aceste condiii se estimeaz un deficit de la 200 MW n 2007 la 5.500 MW n 2015.

2. Soluia este reabilitarea termocentralelor i implementarea de noi proiecte n hidrocentrale, termocentrale pe crbune i pe gaz i construcia a minimum 1.400 MW n uniti nucleare(strategii cuprinse si in road-map-ul convenit cu UE).1500

1699

1986

2304

1000

1200

1400

1600

1800

2000

2200

2400

1995 2000 2005 2010 2015 2020

k

W

/

l

o

c

u

i

t

o

r

5 oct 2006

Beneficiile dezvoltrii energeticii nucleare

creterea siguranei n funcionarea SEN (in acest moment prin procedeul nuclear cu un procent de 5,5% din capacitatea instalata se produce cca. 10% din totalul energieielectrice generata in SEN)

reduceri semnificative ale efectului de sera si incadrarea in limitele prevazute in Protocolul de la Kyoto (prin functionarea Unitatii 1 se reduce emanarea in mediu a 20000 tone cenusa si 4 milioane tone dioxid de carbon)

pretul foarte mic al combustibilului nuclear (0,505 $/Gcal fata de 8,3 $/Gcal la carbune) precum si stabilitatea acestui pret scazut pe termen lung

reduceri anuale in importul de petrol de cca. 150 mil $ pentru fiecare reactor nuclear pus in functiune

Utilizarea tehnologiilor de varf existente in tara (facilitati de productie combustibil si apagrea, de testare si omologare echipamente, si racordarea permanenta la tehnologii de ultima generatie in domeniul nuclear

producerea de echipamente si servicii autorizate in domeniul asigurarii calitatii de catreun personal specializat (peste 20.000 specialisti angajati la 85 agenti economici)

5 oct 2006

Beneficiile dezvoltrii energeticii nucleare(continuare)

mentinerea si dezvoltarea unei competente regionale pentru filiere de reactoriatestati din punct de vedere al securitatii nucleare:

productia de radioizotopi pentru medicina

tratamente: cancer

investigatii: cord, tiroida, pulmonar, renal, etc.

datarea obiectelor de cult, arheologice si a celor de arta

sisteme de masura si control pentru eficientizarea sistemelor de irigatiidin agricultura

combaterea daunatorilor agricoli si a tantarilor

5 oct 2006

Scurt istoric al domeniului nuclear

1957 Punerea n funciune a reactorului de cercetare VVR-S Mgurele

1971 Studiu AIEA Viena pentru pentru nfiinarea Institutului de Cercetri Nucleare Piteti ca suport tehnic pentru energetica nucleara

1979 Punerea n funciune a reactorului de cercetare TRIGA - Piteti

1976 - Finalizarea Studiului de Fezabilitate Romno-Canadian pentru 5 Uniti CANDU, cu integrare 90 %, n Romnia

decembrie 1978 - ncheierea contractelor ntre ROMENERGO i AECL pentru preluarea licenei sistemului CANDU, proiectarea i procurarea echipamentelor specifice prii nucleare ale Unitii 1

februarie 1981 - ncheierea contractelor ROMENERGO- ANSALDO (Italia) i General Electric (SUA) pentru partea clasic a Unitii 1

1982 Turnarea primului beton la cldirea reactorului Unitii 1

decembrie 1989 Stoparea lucrarilor la CNE Cernavod

5 oct 2006

Scurt istoric al domeniului nuclear (continuare)

1992 Relarea lucrrilor la Unitatea 1 Cernavod prin finanarea contractului de management din 1991 cu Consoriul AECL-ANSALDO

1993 Demararea Programului de producie radioizotopi industriali la ICN Piteti

1993 Repornire fabric ap grea - Drobeta Turnu Severin

1994 Certificarea Fabricii de Combustibil Nuclear Piteti de ctre AECL Canada ca furnizor de combustibil tip CANDU i demararea produciei interne cu pulbere de uraniu asigurata de Compania Naional a Uraniului

ncrcarea cu combustibil nuclear a Unitii 1

16 aprilie 1996 - Prima criticitate a reactorului Unitii 1

11 iulie 1996 - Prima conectare la Sistemul Energetic Naional a Unitii 1 CNE Cernavod

2 decembrie 1996 - Intrarea n exploatare comercial a Unitii 1 a CNE Cernavod

2001- Demararea lucrarilor la Reactorul 2 Cernavoda

2003-Aprobarea strategiei de a continua Reactorul 3 si 4 in parteneriat public-privat de tip BOT

2004-Acordarea de catre UE a unui credit in valoare de 235,5 mil. Euro si executia primeitrageri din creditul EURATOM

Martie 2007- PIF Unitate 2 ?5 oct 2006

CULTURA DE SECURITATE NUCLEAR / ACTIVITILE DIN

CICLUL DE COMBUSTIBIL NUCLEAR

Pregtire personalCercetareProiectare

Cooperare internaional

Eficien economicProtecia mediului i a populaiei

Asigurarea calitii

Fabricaie echipamente i materiale specifice

Pulbere UO2 : extracie i prelucrare

Fabricare combustibil nuclear

Construcie i echipare reactor nuclear

Producie de radioizotopi pentru medicin i industrie

Depozitare intermediar deeuri radioactive

Dezafectare reactori nucleari i alte instalaii

Depozitare final deeuri radioactive

Timp

estimativ

pentru

un

ciclu d

eschis/reactor:

10 +

40 +

15 =

65 a

ni5 oct 2006

Unitatea 1 CNE Cernavoda Avantaje

Rezultatele foarte bune obinute de Unitatea 1 a CNE Cernavod, de la intrarea sa nexploatare comercial n 2 decembrie 1996, atingnd un factor de capacitate global de aproximativ 87% i costuri reduse de producie atest c energia nuclear reprezintpentru Romnia o alternativ viabil de producere a energiei electrice

Prin funcionarea Unitii 1, se asigur anual peste 10% din producia naional de energie electric, evitndu-se totodat producerea i evacuarea n mediul nconjurtor a circa 20 000 de tone de cenu, 4 milioane de tone de dioxid de carbon i alte gaze care contribuie la fenomenele de nclzire a pmntului i de formare a ploilor acide

n plus, n fiecare an Unitatea 1 a furnizat ntre 60-80 mii Gcal pentru nclzireaconsumatorilor de pe platforma industrial a centralei i a oraului Cernavod (circa 50% din necesar), fr ca puterea electric nominal a turboagregatului s fie afectat

5 oct 2006

EVACUARILE CUMULATE DE EFLUENTI RADIOACTIVI (Sv)

5.51 5.68 4.497.22 7.27 8.3 6.11

0

2

4

6

8

10

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

UNITATEA 1 CNE CERNAVODAUNITATEA 1 CNE CERNAVODAUNITATEA 1 CNE CERNAVODAUNITATEA 1 CNE CERNAVODA

IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI MEDIULUIIMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI MEDIULUIIMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI MEDIULUIIMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI MEDIULUIIMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI MEDIULUIIMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI MEDIULUIIMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI MEDIULUIIMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI MEDIULUI

DOZA LEGALA PENTRUPOPULATIE: 1000 Sv

11.8616.28

21.3516.54

24.2229.39 26.41

0

5

10

15

20

25

30

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

VOLUMUL DE DESEURI RADIOACTIVE (m3)

VALOAREA MEDIE ANUALA DE PROIECTARE: 30 m3

5 oct 2006

Unitatea 2 CNE Cernavoda Necesitate Crestere consum intern incepand cu 2005 rezultat a 7 studii interne si internaionale

februarie 2001 nfiinarea Comitetului interministerial de urmrire a negocierii, finalizrii contractelor, asigurrii finanrii i a stadiului lucrrilor la Unitatea 2 n baza HG nr. 270/2001

Cost estimat 2001: 750 mil. $ pentru lucrari de constructii montaj

Finantare propusa:

Credit furnizor pentru componenta import

Buget de stat, proprii SNN si credit Euratom pentru componenta interna

Infiintarea Directoratului de Proiect format din SNN, si partenerii traditionali AECL Canada si Ansaldo Italia

Participarea naional la acest proiect de investiii, prevzut a se finaliza in martie 2007, cuprinde contribuii importante ale infrastructurii nucleare dezvoltate n Romnia pentru centralele de tip CANDU, ca:

inventarul iniial de ap grea (circa 500 tone),

combustibilul nuclear,

materiale, echipamente i componente specifice

suport tehnic specializat de proiectare, cercetare si testare echipamente

5 oct 2006

Concluziile Studiului de Fezabilitate etapa I:

-2002 - Constituirea Comisiei Interministeriale pentru reluarea i finalizarea lucrrilor privind Unitatea 3 de la Cernavod Hotrrea de Guvern nr. 437/2002

- februarie 2003 - Memorandum de ntelegere semnat de SNN SA Romnia, AECL Canada, ANSALDO Italia i KHNP Republica Coreea, pentru realizarea Studiului de Fezabilitate (SF) n dou etape:

ExecuExecuExecuExecuia Unitia Unitia Unitia Unitii 3 ii 3 ii 3 ii 3 nnnn ParteneriatParteneriatParteneriatParteneriat Public PrivatPublic PrivatPublic PrivatPublic Privat cu financu financu financu finanare are are are n sistem BOTn sistem BOTn sistem BOTn sistem BOT, PPA., PPA., PPA., PPA.

TermenTermenTermenTermen de de de de infiintareinfiintareinfiintareinfiintare a a a a CompanieiCompanieiCompanieiCompaniei de de de de ProiectProiectProiectProiect ---- martiemartiemartiemartie 2006200620062006

TermenTermenTermenTermen estimatestimatestimatestimat de de de de executieexecutieexecutieexecutie a a a a proiectuluiproiectuluiproiectuluiproiectului 2007 2007 2007 2007 ----2011201120112011

Se Se Se Se analizeazaanalizeazaanalizeazaanalizeaza constructiaconstructiaconstructiaconstructia in tandem cu in tandem cu in tandem cu in tandem cu hidrocentralahidrocentralahidrocentralahidrocentrala cu cu cu cu acumulareacumulareacumulareacumulare prinprinprinprin pompajpompajpompajpompaj de 1000 MW de 1000 MW de 1000 MW de 1000 MW ---- CHEAP CHEAP CHEAP CHEAP TarnitaTarnitaTarnitaTarnita ----LapustestLapustestLapustestLapustest

Unitatea 3 CNE Cernavoda Stadiu

5 oct 2006

Programe de Cooperare Internaional

Cooperarea Cooperarea Cooperarea Cooperarea n domeniul n domeniul n domeniul n domeniul tiintiintiintiinific ific ific ific i tehnologic reprezint o garani tehnologic reprezint o garani tehnologic reprezint o garani tehnologic reprezint o garanie a racordrii la ie a racordrii la ie a racordrii la ie a racordrii la nalta nalta nalta nalta tehnologie a domeniului nucleartehnologie a domeniului nucleartehnologie a domeniului nucleartehnologie a domeniului nuclear

ProgramProgramProgramProgramulululul Cadru VI EURATOM al Uniunii EuropeneCadru VI EURATOM al Uniunii EuropeneCadru VI EURATOM al Uniunii EuropeneCadru VI EURATOM al Uniunii Europene Programe de Cooperare Tehnic cu AgenPrograme de Cooperare Tehnic cu AgenPrograme de Cooperare Tehnic cu AgenPrograme de Cooperare Tehnic cu Agenia Internaia Internaia Internaia Internaional pentru Energie Atomic de la ional pentru Energie Atomic de la ional pentru Energie Atomic de la ional pentru Energie Atomic de la

VienaVienaVienaViena Programe de cercetare Programe de cercetare Programe de cercetare Programe de cercetare n cadrul Joint Research Centre n cadrul Joint Research Centre n cadrul Joint Research Centre n cadrul Joint Research Centre BrusselsBrusselsBrusselsBrussels Programe de Cooperare Tehnic cu Departamentul de Energie din SUPrograme de Cooperare Tehnic cu Departamentul de Energie din SUPrograme de Cooperare Tehnic cu Departamentul de Energie din SUPrograme de Cooperare Tehnic cu Departamentul de Energie din SUA (Laboratoarele A (Laboratoarele A (Laboratoarele A (Laboratoarele

NaNaNaNaionale de la Los Alamosionale de la Los Alamosionale de la Los Alamosionale de la Los Alamos, Idaho, Idaho, Idaho, Idaho i Oak Ridge)i Oak Ridge)i Oak Ridge)i Oak Ridge) Programe de Cooperare Tehnic cu Institutul Unificat de CercetrPrograme de Cooperare Tehnic cu Institutul Unificat de CercetrPrograme de Cooperare Tehnic cu Institutul Unificat de CercetrPrograme de Cooperare Tehnic cu Institutul Unificat de Cercetri Nucleare (IUCN) de la i Nucleare (IUCN) de la i Nucleare (IUCN) de la i Nucleare (IUCN) de la

DubnaDubnaDubnaDubna Programe de Cercetare Programe de Cercetare Programe de Cercetare Programe de Cercetare n cadrul Centrului European de Cercetri Nucleare n cadrul Centrului European de Cercetri Nucleare n cadrul Centrului European de Cercetri Nucleare n cadrul Centrului European de Cercetri Nucleare (CERN) de la (CERN) de la (CERN) de la (CERN) de la

GenevaGenevaGenevaGeneva

Actualele tendinActualele tendinActualele tendinActualele tendine ale cercetrii e ale cercetrii e ale cercetrii e ale cercetrii tiintiintiintiinifice ifice ifice ifice n domeniul nuclear se canalizeaz spre trei domenii n domeniul nuclear se canalizeaz spre trei domenii n domeniul nuclear se canalizeaz spre trei domenii n domeniul nuclear se canalizeaz spre trei domenii principale:principale:principale:principale:

Generation IV International Forum Generation IV International Forum Generation IV International Forum Generation IV International Forum GeneraGeneraGeneraGeneraia IV de reactoare nucleare avansateia IV de reactoare nucleare avansateia IV de reactoare nucleare avansateia IV de reactoare nucleare avansate Studiul coliziunilor particulelor Studiul coliziunilor particulelor Studiul coliziunilor particulelor Studiul coliziunilor particulelor n cadrul superacceleratorului liniar de la CERN n cadrul superacceleratorului liniar de la CERN n cadrul superacceleratorului liniar de la CERN n cadrul superacceleratorului liniar de la CERN Geneva, Geneva, Geneva, Geneva,

program program program program n cadrul cruia cercettorii romni sunt implican cadrul cruia cercettorii romni sunt implican cadrul cruia cercettorii romni sunt implican cadrul cruia cercettorii romni sunt implicai i i i n dou experimente importante n dou experimente importante n dou experimente importante n dou experimente importante (ATLAS (ATLAS (ATLAS (ATLAS i ALICE)i ALICE)i ALICE)i ALICE)

Producerea fuziunii nucleareProducerea fuziunii nucleareProducerea fuziunii nucleareProducerea fuziunii nucleare ParteneriatulParteneriatulParteneriatulParteneriatul universitatruniversitatruniversitatruniversitatr europeaneuropeaneuropeaneuropean sisisisi internationalinternationalinternationalinternational

5 oct 2006

RESURSE UMANE Susinerea unor faculti cu tradiie, specializate pe domeniul nuclear, cum ar fi Facultatea de Fizic de la Universitatea Bucureti, Facultatea de Energetic - Centrale Nucleare, de la UPB, simultan cu sprijinirea dezvoltrii a dou faculti noi, la Piteti i Constana, pentru valorificarea bazelor materiale existente i a potenialului specialitilor de la ICN Piteti, respectiv CNE Cernavoda. Susinerea trebuie s se fac att la nivelul bazei materiale i al cadrelor didactice permanente sau asociate, ct i prin numrul locurilor i prin numrul burselor acordate studenilor de valoare.

Sursa: Programul Nuclear Naional aprobat prin HG nr. 1259/2002

56 Universiti de stat

20 Universiti particulare

153 Faculti tehnice de stat

5 Faculti tehnice particulare

CONTRIBUTIILE Jud.ARGES

In procesul de formare continua

-Universitatea Pitesti

-Universitatea ConstantinBrancoveanu

-Institutul de Cercetari Nucleare

In domeniul aplicatiilor

-Fabrica de combustibil Nuclear

-Agentia Nationala pt. GestionareaDeseurilor Radioactive

Din 2004 : PROGRAM DE STUDII: MASTER (2 ani)

SPECIALIZAREA: MATERIALE I TEHNOLOGII NUCLEARE

DIN 2006 : Prima serie de masteranzi sustinlucrarea de Disertatie si obtin calificativul magna cum laudae"

5 oct 2006

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluzii

Experiena mondial n domeniul producerii i exploatrii energiei nucleare demonstreaz c funcionarea n condiii normale i cu respectarea reglementrilor privind securitatea nuclear a centralelor nuclearo-electrice i a celorlalte instalaii nucleare are un impact sczut asupra sntii populaiei i mediului

Din analiza perspectivelor energeticii, dup mai mult de 50 ani de utilizare, energetica nuclear i-a dovedit capacitatea de a furniza energie la preuri competitive i de a contribui la reducere emisiilor de bioxid de carbon n mediu

Pentru Romnia conceptul de dezvoltare durabil include si domeniului nuclear

Dezvoltarea domeniului nuclear contribuie la: mentinerea unui grad ridicat de independenta energetica a tarii noastre, la dezvoltarea invatamantului, a cercetrii i industriei romneti de profil

Eco-Economia- Un subiect care va ramane mereu

in actualitate

5 oct 2006