I. Opinia publica si dezbaterea publica

Sondajele de opinie - integrante in functionarea obisnuita a campului politic.1. Manipularea constienta si inconstientul politic Practica sondajelor ii manipuleaza mai intai pe cei care le manipuleaza (politologi, jurnalisti) care considra ca este interesant "sa faca un sondaj" pt a afla "ce gandeste opinia publica". Exista manipulare:- in modul de redactare a intrebarilor- in interpretarea rasounsurilor- in intentiile comanditarului- fabricarea grupurilor politice a caror opinie se pretinde ca se sondeaza. A interoga un grup -> a pp existenta unei opinii colective a grupului A face un sondaj -> a decupa realitatea si a atribui un cuvant acelor grupuri mai mult sau mai putin reale, pe care politica trb sa le produca sau sa le inventeze pt a-si atinge scopurile. Opinia publica - multimea care se mobilizeaza efectiv pt o cauza. Exprima vointa populara.Dar trebuie luate in calcul si "majoritatile tacute". - trebuie sa fie informata si educata inainte de a fi consultata pt a nu se insela.2. Cele trei stari ale "opiniei publice" Op publica delimiteaza participantii legitimi la jocul politic.A) Prima stare a notiunii:- este strans legata de votul cenzitar- desemneaza (vag) opinia elitelor sociale (pt competitia electorala)- la origini nu a fost decat opinia minoritatilor active politic- este deci opinia parlamentarilor, a alesilor poporului- are doua caracteristici esentiale: nu este opinia cetatenilor simpli, ci a elitelor politice- vocea poporului este filtrata si retradusa- este opinia pe care elitele o considera bunaB) A doua stare:- votul universal- populatia masculina cu varsta de vot- se dezvolta noi forme colective de prostest -> vointa ppopulara- jurnalistul devine un personaj important in definirea ei, contribuie la formarea ei prin stabilirea temelor de discutie- dezvoltarea radioului intareste puterea de constituire a op pubC) A treia stare- apar institutele de sondare- o tehnica de ancheta (prezentand toate garantiile stiintei) pretinde ca poate surprinde obiectiv starea op publ- institutele de sondare impun, de fapt, conceptia lor asupra op p- gratie computerului si tehnicii sondajului si a chestionarului, institutele au dat un continut precis si practic acestei notiuni- op publica este masurata instantaneu pprintr o cvasi-consultare politica a tuturor cetatenilor3. O colectare mai degraba politica decat stiintifica- anchetele au un interes stiintific f scazut- tehnic esantionului = un simplu substitut al tragerii la sorti din lisele electorale- tehnica chestionarului = un simplu substitut comod al buletinului de vot- se aduna numai raspunsuri la niste intrebari legate de opinie- oamenii sunt pusi sa aprobe/dezaprobe o opinie deja formata, care le e propusa ca si la alegeri- determina anummite esantioane reprezzentative sa votezePierre Bourdieu - a pune o intrebare inchisa tinand de op unui esantion pp 3 postulateA) Postulatul 1 - pp ca toata lumea poate avea op personale (confunda dreptul de a avea o opinie cu realitatea/capacitatea de a utiliza acest drept.B) Postulatul 2 - a pp ca toate pers interogate isi pun acea intrebare -> li se impune o problematicaC) Postulatul 3 - a estima ca toate op au valoare sociala (a presupune ca toate rasp identice formal sunt efectiv identice, ca au aceeasi pondere, forta, eficacitate)-> rasp obtinute in ancheetele de op nu repr o mare semnificatie 4. Dezbaterea publica si sondajele de opinie- sondajjele sunt legitime pt ca sunt o forma de democratie- campul jurnalistic este locul unde se formeaza op p- consilierii pt comunicaresi specialistii in PR pregatesc "efectele stirilor" si "loviturile mediatice"ale politicienilor care sunt menite sa ii socheze pe telespectatori pt a le sugera o opinie- sondajele au un rol bun (politic): regleaza viata politica- sondajele pot fi utilizate atat pt a deschide dezbaterea publica, dar si pt a participa la un proces de manipulare politica estrem de sofisticata.

II. INTRODUCERE IN SISTEMUL MASS-MEDIA COMAN- FISE

III. Mass media si democratia: o reevaluare -James Curran

1. Habermas si sfera publicaHabermas sustine ca dezv capitalismului modern timpuriu a generat aparitia unei arene autonome de dezbateri publice.Habermas descrie evolutia "sferei publice burgheze"= un spatiu public aflat intre economie si spatiu, in care s-a format op publica.Sfera publica ca zona neutra= accesul la informatii, debaterile eliberate de dominatia statului, indivizii determina in colectiv prin procesul argumentatiei rationale.

2. Caine public de pazaRolul democractic al mass media este acela de a actiona ca un caine de paza la actiunile statului. rolul acesta este definit prin dezvaluirea abuzurilor in exercitarea autoritatii de stat. Rolul de caine de paza se spune ca depaseste in importanta toate celelalte functii ale mass media in piata libera si posibila asigurarea completei depedente fata de guvernare.DIfuzarea electronica reprezenta un mediu conditionat d.p.d..v tehnic. Era limitat printr-un nr redus de frecvente din spectrul electromagnetic si trebuia condus in conformitate cu interesul public sau a. i. sa impace interesele celor care nu au primit drept de emisie.3. Mass media private, caine public de paza: o reevaluareRolul cainelui de paza al mass media= legitimeaza argumentele pt o reforma a pietei libere in domeniul difuziunii, justificand sistematizarea continua si neingradita a organizarii capitaliste a presei.Abordarea traditionala defineste rolul cainelui de paza al mass media numai in problemele in care este implicat statul.

Conglomeratele mass media nu sunt caini de paza independenti, ci mercenari avand propriile justificari, corporatii care isi utilizeaza forta pentru a promova interese private.Marile conglomerate mediatice reprezinta un mijloc prin care puterile dominante d.p.d.v. economic isi exercita influenta neoficiala asupra statului.

4. Mass media publica in rol de caine de paza: o reevaluare

cainii de paza dependenti de guvern pot sa latre, dar cainii publici de paza nu pot sa doarma.Companiile de difuzare de tip serviciu public reprezinta o serie de niveluri care pot fi manipulate de catre politicieni, cu toate ca pozitia lor variaza in funtie de tarile in care functioneaza.

5. Reprezentarea consumatorului

Perspectica asupra rolului de caine de paza este negativ si defensiv. Ea deinerse de obicei rolul mass media in termenii monitorizarii actiunilor guvernului, de protejare a publicului si de impiedicare a amestecului persoanelor din sfera puterii, atunci cand acestea isi depasesc atributiile.Habermas defineste rolul mass media= a patra putere in stat.Propietatea publica conduce la fuziunea dintre definitiile oficiale si cele mediatice asupra realitatii, in timp ce piata elibereaza mass media chiar de cei care le conduc.

In primul rand, teza reprezentarii mediatice recunoaste slabiciunile din argumentatia traditionala a pietei libere, dar ii sustine concluzia centrala.

A doua deficienta legata de teza repezentarii consumatorului provine din faptul ca o mai sporita capitalizare a industriilor ediatice a limitat posibilitatea de patrundere pe piata.Teza reprezentarii mediatice se aplica fazei preindustriale a pietei libere a ideilor. Aceasta genera posibilitatea de a opta intre ziarele diferentiate pe criterii ideologice, conditiile in care publicul putea exercita presiuni semnificative asupra presei si putea fi reprezentat de acestea.

A treia deficienta a tezei reprezentarii consumatorilor este aceea ca ignora modul in care relatiile dintre mass media si public s-au transformat in sec 19. publicul mijloacelor de informare "populara" a devenit mult mai numeros si mult mai eterogen in termenii compozitiei sale politice si sociale.

Notiunea idealizata de democratie de piata ignora rolul fundamental pe plan financiar al publicitatii in televiziunea comerciala si in presa scrisa.

6. Rolul informational

De obicei, lucrul acesta este ilustrat in termenii facilitarii autoexprimarii, ai promovarii rationalitatii publice, inlesnirea auto determinarii colective. Astfel, piata libera se presupune a promova cultura unei democratii a gandirii libere.

Piata libera:-este echivalata cu eficienta urmaririi interesului public.-mobilizeaza resursele intelectuale colective ale natiunii.-spijina nationalitatea publica prin inlesnirea judecatilor publice facute cu scopul de a identifica modalitati alternative de actiune.-ofera o zona neutra pt formarea opiniei.

Valorile pietei:-informatia este simplificata, condensata, decontextualizata-intesata e stereotipuri-ignora complexitatea umana.

7.Modelul responsabilitatii profesionale

Datoria jurnalistilor fata de niste scopuri marete: neutralitatea, detasare si afirmarea adevarului, adoptarea anumitor procedee de verificare a faptelor, prezentarea interpretarilor contradictorii.

Jurnalistii au un statut ambiguu, iar aceasta poate reprezenta o slabiciune profesionala. Ambiguitatea despre care vorbim mascheaza o disputa nesolutionata prinvind rolul democratic al mass media.

8. Deficientele perspectivei traditionale

Una din deficiente este aceea ca structurile politice moderne sunt complet ignorate, o atentie deosebita fiind acorata individului ca unitate fundamentala de analiza. Mass media protejeaza individul, il informeaza ca alegator, exprima opinia publica.

A doua deficienta a abordarii traditionale este aceea ca mentine o deosebire artificiala si nefondata intre informare si reprezentare (desprinderea informatiei de contextul sau social).

O a treia deficienta= supraliciteaza rationalitatea discursului public. Implicatiile sunt mai complexe, divertismentul este omis din analizele conventionale privind functioanrea democratica a mass media. divertismentul este exclus din cauza faptul ca izvoraste din presupozitia conventionala conform careia singurul scop al dezbaterilor publice prezentate in mass media este de a impune schimbari in politicilr guvernamentale si de a exercita un control democractic asupra statului

A patra slabiciune a modelului traditionalist esre esecul sau de a distinge intre dreptul legal de a publica si realitatea economica ce limiteaza in termeni reali acest drept.

9. Mass media si sfera publica

Dialogul public pus in scena de sistemul mediatic trebuie alc dintr-o varietate de valori si perspective venite dinspre divertisment, precum s din prezentarea afacerilor publie.

O alta functie democratica a sistemului mediatic consta ina ctiunea ca agent de reprezentare. Ea trebuie sa fie organizata intr un mod in care diverselor grupuri sociale si organizatii sa li se permita exprimarea unor opinii alternative

A treia functie democratica a mass meia presupune asistarea realizarii unor obiective comune ale societatii prin acord sau compromis intre interesle conflictuale. Mass media trebuie sa contribuie la acest proces prin inlesnirea unor proceduri democractice de solutionare a conflictelor si de definire a scopurilor unanim acceptate.

10. Spre un mod functional

Modelul are un centru nodal, inconjurat de organismele mediatice organizate dupa diferite principii. El ofera posibilitatea ca diferitele clase si grupuri sa participe in acelasi dialog public cu privire la directia societatii.

a) Mass media centrale

Cel mai bun mode de organizare a sectorului public ar fi construirea unui sistem concurential de organizatii serviciu public.Au fost construite doua modele: -corporatist= diverse grupuri reprezentatice sunt implicate is tructurile de comanda ale difuziunii-serviciu civil neutru= difuziunea este infiintata ca un sistem depolitizat in care activeaza "servitori publici" impartiali. ambele abordari sunt viabile.

b) Sectorul civic al mass media

Intarirea sectorului civic al mass media poate fi vazuta ca fiind alc din 3 componente:1. mijloace de informare aflate in legatura cu organizatiile colective, orientate catre un public general, in intentia de a obtine un sprijin mai amplu.

2.mediile subculturale (reviste pt gay, lesbiene) care se refera la o stare. ele sustin o identitate realizabila positiva, pot promova sentimentul de unitate a grupuilui si pot proiecta scopuri realizabile numai printr-o actiune colectiva.

3. mijloace de informare organizationale (brosura a unei asociatii locale pt parinti) care sevesc drept canale de comunicare intre membrii unui grup.

Sectorul mass media poate fi revigorat in doua feluri:- o strategie presupune delegarea controlului asupra sistemului de difuziune minoritar spre grupurile sociale si politice mai largi. (controlul direct asupra posturilor de radio, al timpului de emisie)-infiintarea unei agentii publice, fiintata printr-o taxa de publicitate care sa sprijine lansarea sau dezv mediilor civice de informare.

c) Sectorul mass media profesioniste

Cei care activeaza in organisme de serviciu public traditional opereaza sub anumite restrictii: ei tind sa adopte o atitudine detasata, punand accent pe medierea adevarurilor concurente.

Cei care actioneaza in organisme orientate spre profit definesc adeseori profesionalismul in termenii valorilor pietei.

d) Sectorul intreprinderilor private

Un sector privat mediatic intareste rolul de caine de paza al mass media. Un sector privat ramane vulnerabil fata de influentele guvernului

e) Sector social pe piata

O deficienta majora a sectorului pietei este aceea ca nu mai functionaeaza in modul presupus de teorie. Dominatia pietei si echilibrarea sistemelor economice pot limita concurenta.

O abordare alternativa presupune infintrea unui sector social de piata ca mod de regenerare a sistemului de piata.Acest obiectiv poate fi continuat in 3 moduri1. formele inovatoare e organizare mediatica pot fi infiintate a.i. sa extinda diversitatea rezultatelor.2. infiintarea unei agentii publice de finantare prin care conglomeratele mediatice sa fie puse sub semnu intrebarii.3. trbuie introduse masuri ferme impotriva monopolurilor pt a limita dominarea pietei de catre marile conglomerate.

III. Introducere

1. Jurnalismul subinteles

In lucrarea lui Dennis se dezv doua directii:1. se reafirma credinta in principiile fundamentale 2. exista o retinere prin care profesionistii, intreprinzatorii si profesorii de jurnalism reusesc sa mentina controlul asupra modului in care definesc domeniul asupra problemleor si pontentialelor solutii.

Curente de cercetare, din care fac parte atat Davis cat si Bennett.

Primul curent= cercetarea institutiilor mass media din perspectiva economiei politice nonmarxiste. Aceste studii au ridicat problema dreptului de propietate si a implicatiilor sale pt jurnalism.

Al doilea curent=o serie de studii sociologice aprofundate despre productia de stiri. acestea accentuau critic teme precum dependenta cotidiana a jurnalistului de surse puternice politice, corporative si militare.

Al treilea curent= studii culturale (stiri si alte forme de jurnalism)= Cultura populara poate fi studiata din diverse perspective.studii culturale= amalgamul din ce in ce mai mare de curente intelectuale a caror prima mare fuzionare se regaseste in grupul din Birmingham

2. Omniprezenta culturii populare

In primul rand, jurnalismul este o ramura dintr un vast domeniu de interese empirice.In al doilea rand, pluralismul conceptual, teoretic, metodologic care domina studiile culturale face ca opiniile despre jurnalism sa fie rareori consecvente.

Termenul de "cultura" in studiile culturale se refera la preocuparile motivate sociologic si antropologic pentru racticile si produsele activitatii umane.

John Fiske: " cultura populara reprezinta un proces : insusirea reprezentativa de catre oameni a produselor culturii capitaliste de masa".

3. Expunerea premiselor

Premise politice si socialePremise epistemologice (considera jurnalismul ca fiind un proces de comunicare)

1. Premisele politice si sociale de leaga de traditiile gandirii liberale care caracterizeaza jurnalismul occidental.2. Critica neomarxista a conceptiei ideologice despre jurnalism oferite de liberalism se bazeaza pe o serie de premise epistemologice pe care de fapt neomarxismul si liberalismul le au in comun.

Putem identifica premise fundamentale:a. notiunea despre capacitatea ratiunii de a oferi o cunoastere sigura a lumiib. posibilitatea de a reprezenta fara probleme aceasta cunoasterec. credinta in subiectul integrat si autonom si preferinta pt dualisme.

4. Productia si receptarea de stiri

canoane jurnalistice= imaginea unor indivii, inarmati cu cunotinte, experienta si cadre etice specifice profesiei, care lucreaza in organizatii media si relateaza depsre evenimentele ce au loc in lume.

Contestarea validitatii cunoasterii reprezentationale despre lume ete la baza incompatibila cu discursurile prin care se legitimeaza jurnalismul.

termenul de news media= insumeaza presa, radioul si televiziunea, este menit sa distraga atentia de la semnificativele diferente cognitive si empirice dintre acestea.

Jurnalismul ca si comunicarea politica reprezinta legatura dintre cadrul sferei private si sfera publica a politicii si evenimentelor curente.

Studiile culturale presupuun ca oamenii, chiar si in ipostaza de audienta, pot da dovada de atitudini contradictorii, care deseori opereaza la nivel de subconstient.

In procesul de receptare, studiile culturale au tendinta de a minimaliza dimensiunea informationala a jurnalismului

5. Limitele textuale

In primul rand, a aparut un interes politic evident, "Hermeneutica a suspiciunii"= sustine ca stirile inseamna mai mult decat ceea ce este aparent, cel putin la prima vedere.

In al doilea rand s-a impus un nou mod de a trata textele jurnalistice si limba in general, care in mare parte deriva din structuralism si semiotica. Textele includ coduri si conventii si au relatii intertextuale cu alte texte.

Povestitorul este o veriga esentiala care leaga imrepuna jurnalismul si cultura populara. Naratiunea are un statut epistemologic.

Doua moduri fundamentale de a cunoaste lumea si de a ne raporta la ea prin intermediul textelor:-modul analitic-modul narativ

Modul analitic este caract de logica si informatie referentialaModul narativ este caract de structuri naratologice care asigura coerenta prin construirea unor intrigi.

Edelmen=despre simbolutile condensatore un discursul politicKennamer=analizaeaza caracterul viu al textelor jurnalistice.Silverstone= a scris despre dimensiunile mitice inexorabile ale televiziunii.

6. Sfera publica si cultura populara

Perspectiva studiilor clturale subliniaza ca in cadrele de receptare mass media si in general, in contextele pluraliste ale cotidianului, granitele care separa personalul de politic sau particularul de public nu urmaresc tipare clar stabilite.

Daca se presupune ca cetatenii reprezinta "publicul", atunci au nevoie de cadre comune de experienta si materie prima simbolica pentru a-si modela identitatile colective, fie ele si efemere.

Studiile culturale se concentreaza asupra receptarii in mediul domestic, asupra prezentei mass media in cotidian, asupra legaturilor dintre public si privat, dintre politica si cultura. Studiile culturale sustin ca jurnalismul este mai degraba parte din cultura populara decat separat de aceasta.

Studiul lui David Rowe despre jurnalismul sportiv si cel al lui John Langer despre stirile Tv "de proasta calitate".

John Fiske: Contributiile la acest volum se grupeaza in 3 sectiuni:Prima sectiune se intituleaza "jurnalismul in ipostaza de cultura populara".In cap 2 Sparks scrie dintr-o perspectiva critica plasata in afara domeniului studiilor culturale. Articolul continue cu analiza a trei mari teorii despre natura elementului popular.a. folk cultureb. teoria elementului popular integrata proiectului socialist al lui Laclau si dezv in cadrul teoriei culturale in special de Stuard Hallc. ca element al teoriei productivitatii populare.

A doua sectiune se intituleaza " aspecte ale mass media populare" si incepe cu cap lui Ian Connell despre personalitatile mediatice in presa populara. Connell ajunge la concluzia ca o mare parte dintre materialele din presa populara se concentreaza asupra activitatilor unor personalitati din lumea divertismentului, in special vedete pop si de televiziune. Prin intermediul acestor personalitati, se pot reprezenta in termeni mai degraba concreti decat abstracti deosebirile de privilegiu social.

A treia sectiune, este contributia lui Meg Moritz " jurnalismul popular in practica" folosind o prspectiva calitativa mai generala specifica stiintelor sociale

IV. Noi incursiuni in spatiul public (I)Potrivit lui Habermas, principiul Publicitatii a fost de-a lungul timpului opus de catre burghezii cultivati si rationali practicii secretului promovate de statul monarhic, astfel au creat un spatiu de mediere intre societatea civila si statAparitia Statutului Providenta, dezvoltarea culturii de masa si recurgerea la sondaje in activitatea economica si in viata politica au transformat profund principiul Publicitatii: la inceput principiu al criticii exersate de catre cetateni, el a fost transformat apoi in principiul unei integrari "dirijate de catre institutiile Publiitatii demonstrative: administratia, asociatiile si mai ales partidele".Conceptia lui Habermas din Spatiul public:" noile mijloace de comunicare pun stapanire pe public, refuzandu-i astfel orice "distantare emancipatorie", adica posibilitatea de a lua cuvantul si de a contrazice.Spatiul public intra in fosta sfera privata, inlocuieste structurile traditionale de socializare cu propriile instrumente de comunicare.

Vom urmari evolutia:-comunicarea politica-comunicarea publica ( implica administratiile de stat)-comunicarea locala (dezvoltata la initiativa colectvitatilor teritoriale)

A. Comunicarea politica: o dezvoltare rapida

Probleme formulate in asa fel incat editorialistii politici sa poate face cu usurinta referire a ele:-controlarea media audio-vizuale de catre puterea politica;-dezv marketingului politic, rolul hotarator al televiziunii in alegerea personalului politic;-tirania sondajelor;-efectele televiziunii asupra vietii politice curente: personalizare, transformari ale discursului politic;-afirmarea increderii in viitorul comunicarii politice: dezbaterea publica;

Trei elemente cu puternice legaturi reciproce:1. Necesitatea ca puterea politica, intr-o societate democratica sa isi innoiasca in permanenta"dispozitivele de figurare", elementele de reprezentare, incat sa aiba o vizibilitate maxima.

2. Obligativitatea identificarii locurilor si ocaziilor in care autoritatea discursului public se poate exprima fara ajutoru corpurilor intermediare

3.Consolidarea pe scena politica a competitiei electorale si a confruntarii opiniilor politice.

Comunicarea politica moderna nu este singurul model folosit. mai sunt alte doua modele care inca se mentin: modelul "dialogic" si modelul "propagandistic".

B. Comunicarea publica: rafinarea obiectivelor

Comunicarea publica nu se limiteaza doar la campaniile ministeriale. Marile administratii sunt astazi pregatite sa puna in aplicare strategii de comunicare adaptate specificitatilor locale.

Comunicarea publica nu trebuie asimilata comunicarii institutionale, folosita de catre profesionisti pentru a desemna tot ceea ce nu este promovare de produse.

Comunicare publica: contradictii aparute in relatiile administratiilor de stat cu "administratii".

Efecte:1. Recurgerea la tehnicile de comunicare se alatura celorlalte dispozitive existente in scopul de a moderniza functionarea administratiilor si, in acelasi timp, de a le obliga sa isi asume sarcini pentru care sunt prost sau putin pregatite.

2. Unele campanii isi fixeaza ca obiectiv producerea unor schimbari de comportament: de ex. cazul celebrelor campanii ale sigurantei traficului cu privire la centura de siguranta sau plecarile in vacanta ori in weekend

3. Pentru unele administratii sau intreprinderi publice, grija principala este sa isi asigure prin comunicare o imagine moderna.

4. O alta orientare a comunicarii publice isi propune sa atinga obiectivele mai ambitioase: sa obtina adeziunea constienta a francezilor" prin actiuni de sensibilizare.

Trei elemente definesc la ora actuala actiunile sale de comunicare:-popularizarea strategiei globale de aparare, insistand la nevoie asupra comportamentelor tehnologice-gestionarea pe timp de pace pentru a fi pregatita de conflict-integrarea comunicarii in viata unitatilor.

Trasatura esentiala a comunicarii publice este aceea de a actiona la nivelul reprezentarilor sociale si de a permite o rapida modificare a discursurilor publice.

Comunicarea publica nu favorizeaza aproape deloc interactiunile si schimburile: functia ei este mai ales de a tine la distanta supusii-cetateni, dandu-le impresia prin discurs si imagine ca participa la modernizarea administratiilor.

C. Comunicarea locala: in cautarea unei identitati

comunicarea locala =dezvoltata la initiativa comunitatilor teritoriale

La ora actuala actiunile de comunicare ale oraselor sunt marcate de cateva tendinte, clar reliefate in cazul oraselor importante:1. este realizata de profesionisti.2. comunicarea joaca un rol de prim-plan in pozitionarea economica a oraselor.3. interesul pentru modernitatea tehnologica vizeaza nu numai industriile comunicarii, ci si noile media.4. comunicarea municipala ia parte la definirea si intarirea pozitiilor primarilor5. anumite echipe municipale, seduse de posibilitatile oferite de tehnicile de comunicare, nu au rezistat tentatiei "comunicarii totale".6. cautarea unor modalitati de contact si de dialog cu cetatenii sau cu organismele care ii reprezinta.

Noi incursiuni in spatiul public (II) Nu se pot trasa granite clare intre propaganda si comunicare. Comunicarea - aduce cu sine un nou mod de exercitare a dominatiei sociale. - apartine unui alt registru decat propaganda - se dezvolta la initiativa celor mai diverse insitutii sociale - nu implica doar acceptarea pasiva a opiniilor emitatorilor Comunicarea se distinge in mod eential de propaganda prin aceea ca este un catalizator al schimbarilor sociale carora li se adreseaza. Ea presupune o participare din partea tintelor. Este asimetrica si inegalitara, dar nu poate fi unillaterala.1. Presa fata in fata cu comunicarea - Presa si televiziunea nu sunt avide de bilanturi, date despre situatiile lor. -> supraabundenta de date, informatii, previziuni in leg cu anumite aspecte - legaturile pe care presa le intretine cu comunicarea sunt ambigue - J au incercat sa se delimiteze de lumea comunicarii - din cauza vlipsei de fonduri, presa a fost obligata sa cuprinda si activitati comunicationale. - presa moderna s-a debarasat de sarcina de anchetare, cautare si verificare a informatiei - evolutia: j de ancheta -> j de examinare - j au devenit experti ce lucreaza niste documente deja pre-gatite - actiunea serviciilor de comunicare s-a intarit considerabil - insarcinnatii cu comunicarea le inmaneaza dosarele complete cu texte pregatite, ei redacteaza articole.2. Comunicarea stiintelor si tehnicilor Schiele si Jacobi au incercat o recenzare a vulgarizarii stiintifice prin 3 abordari:- ab comunicationala- ab sociologica- ab socio-lingvistitca Se identifica trei categorii de actori sociali: - savantii si instit de prod a cunoastere stiintifice- publicul (avid de cun)- mediatorii (ziaristi, pedagogi) Comunicarea stiintifica destinata specialistilor -> hotaratoare pt reusita in cariera si buna functionare a laboraatoarelor. Pierre Fayard - adopta numele de COMUNICARE STIINTIFICA PUBLICA. 4 mari curente de dezvoltare a comunicarii st:A) revendicarea democratiei tehnologice - era clar ca e necesar sa se difuzeze o informatie despre anumite riscuri (ex. Cernobil). Trb satisfacuta nevoia de info stiintifica mai ales pe timp de criza.B) obligativitatea de a comunica: comunicarea este un mijloc de a spori sau de a conserva resursele de finantare de origine publica sau privata.C) mutatiile tehnologice impuse de resructurarile economice in curs implica o actualizare rapida a cunostintelor in straturile productive.D) cautarea unui nou discurs de referinta. stiinta si umanismul merg mana in mana astazi.

Organizatiile societatii civile seduse de comunicareComponente: asociatiile, sindicatele si comunitatile religioase1.Asociatiile: asociatii socio-culturale care au pus stapanire pe comunicare pe masura aparitiei acestora si care au jucat un rol inovator.2. Sindicatele: si-au imbunatatit materialul informativ destinat membrilor lor, datorita concursurilor unor designeri sau graficieni carora li s-a incredintat sarcina de a imbunatati siglele, brosurile, foile informative si pliantele.3. Bisericile si organizatiile confesionale: a pus stapanire pe noile mijloace. (ex. campanii pentru strangerea taxei de cult)

V. Spatiul public si discursul politic televizat - Jean Mouchon

Factori care au dus la reconfigurarea spatiului public demografic din anii `80:1. Factor de ordin economic= deschiderea marilor piete in zonele cele mai bogate din lume si dereglementarea unor sectoare economice deseori protejate la nivel de stat.

2.Cresterea puterii televiziunii=televiziunea transforma insusi modul de functionare al tranzactiei politice. aparitia in fata tv ului poate aduce notorietate, telegenia devine valoare de referinta. Mesajul catre public se elaboreaza in buna parte pe micul ecran.

I. Reprezentare / reprezentari

Reprezentarea este centrul functionarii regimurilor democratice. Votul semnifica adeziunea la un model de societate si dorinta majoritatii populatiei de a se pronunta asupra proiectelor colective.

Reprezentarea politica se bazeaza pe alte principii constitutive. In contractul trecut intre cetateni si alesi, intre mandai si mandatari, durata delegarii este specificata., astfel democratia se sprijina pe o gestionare alternanta a timpului.

Notiunea de reprezentare este polisemantica. adeziunea la forma sa juridica si institutionala este mai intai simbolica.

II. Reprezantari / mediere

Televiziunea se afla in centrul dezbaterilor despre evolutia democractiei in societatea moderna.

Televiziunea devine unul din elementele-cheie ale vietii contemporane.

Democratia de opinie ar avea vocatia sa submineze democractia reprezentativa

Exprimarea directa este preferata delegarii si mandatului, iar reactia instantanee este preferata alegerii rationale si sedimentate in timp.

Schimbul mediatic este intens prezentat sub forma de model.

Puterea televiziunii de a orienta reprezentarile sociale rezulta si ea in parte din utilizarile discursive dominante. Maniera de a anunta ascunde complexitatea realitatii. relevarea realitatii prin anumiti termeni influenteaza modul de intelegere a ceea ce este prezentat

III. Transparenta / lizibilitate

Reprezentarea este potentata de criza economica si de efectele devastatoare ale unui somaj cu tendinte endemice.

Reproducand cel mai des discursul si modul de gandire al expertilor, mass media accentueaza masele populare.

Hegemonia de gandire a expertilor si influenta lor asupra deciziilor politice pun probleme, pt ca ea aduce un mod de functionare restrictiv al democratiei.

Deschiderea spre pluritatea punctelor de vedere este o conditie de accedere la lizibilitatea sociala, dar ea pledeaza si in favoarea unei redefiniri a practicii politice.

VI. Mass-media si viata politica

1.Mass media intre democratie si totalitarism Secolul XX: o schimbare decisiva

Caracteristici:-instrumente de progres (permit o circulatie mai buna in cadrul societatii)-mijloace de propaganda, manipulare a indivizilor. Stiintele sociale isi datoreaza aparitia tocmai constientizarii acestui fenomen.

Presa este un factor de constituire a opiniei publice:-ea aduce fuzionare a opiniilor personale, locale, fragmentate, in opinii sociale si nationale.-opinia (publicul) este inventiva-cetateanul a beneficiat de aportul decisiv al mijloacelor de comunciare de masa la viata politica.

Chestiunea puterii de persuasiune politica a mass media a devenit astfel tinta tuturor studiilor privitoare la raportul dintre viata politica si mijloacele de comunicare de masa.

De la persuasiunea "blanda" la cea "dura"

1.Comunicarea politica orientata spre idealul democractic2. Com pol orientata spre propaganda 3. Com pol orientata spre dezinformare. 1. Com pol. orientata spre idealul dem= pune accentul pe anumite calitati presupuse ale candidatului, estompeaza defectele cu ajutorul marketingului politic. (oamenii politici si au formatat discursul in functie de canalul "televiziune".

2. Com. pol orientata spre propaganda= orientarea argumentarii intr-un sens favorabil candidatului, fara a deforma mesajul.= propaganda se bazeaza pe argumentare manipulata=d.p.d.v. extern propaganda trebuie sa se adreseze simultan individului si masei, utilizand presa, radio, tv, afise, brosuri.

3. Com. pol orientata spre deziformare= se bazeaza in fapt pe o argumentare deturnata, voluntar travestita si falsa a evenimentelor, dar trebuie sa pastreze un caracter de credibilitate pt a putea sa exercite o influenta asupra judecatii si reactiilor celorlalti.

2. "Noua"comunicare politica "Modelul marketing"

In momentul campaniilor electorale, comunicarea politica se rezuma la un joc complex intre trei actori:-candidati-mass media-public

Cu ajutorul sondajelor, candidatii inearca sa afle care-s cererile si asteptarile alegatorilor, dar si sa evalueze imaginea pe care acestia o au despre ei. Candidatii interpreteaza, permanent contextul politic in care evolueaza si isi construiesc strategic comunicarea.

Mass-media filtreaza si selecteaza ansamblul informatiilor care le parvin: jurnalistii sunt si ei constransi sa interpreteze argumente, fraze tipice, imaginile oamenilor politici.

Publicul (alegatorii) este asaltat de mesaje din partea candidatilor si dispre mass-media pe care trebuie sa le trieze si sa le interpreteze.

Comunicarea politica poate fi asadar considerata "noua" pt ca a integrat in obiecivele sale principiile si tehnicile de marketing.

Modelul diagonal= pune accent pe schimbul de idei si pe rationalitatea argumentelor in scopul promovarii interesului generalModelul propagandistic= ierarhizeaza rolurile si face apel la convingerile si emotiile auditoruluiModelul marketing= tehnici instrumentale inspirate din metodele comerciale utilizate de intreprinderi.

Utilizarea noilor tehnici

"Noua"comunicare politica se axeaza in principal pe personalizarea candidatului. (ex kennedy si adversarul sau).Personalizarea este insotita de o punere in scena si de o teatralizare a dezbaterilor politice.(decorul studioului de tv, locul camerelor de luat vederi, etc)

Media-training= sedinte de antrenament in cadrul carora un jurnalist il pregateste pe omul politic sa raspunda la intrebarile ce risca sa-i fie puse in timpul emisiunii.

Retorica politica= urilizarea registrului emotional, cuvinte simple.

Efectele mediatizarii vietii politice

Influenta "noii" comunicari politice se face simtita la trei niveluri:-asupra guvernantilor insisi si a ansamblului personalului politic -asupra guvernatilor (cetateni-alegatori)-asupra spatiului public-loc de exprimare si de schimb

Efectele asupra guvernantilor:-a guverna- a delibera, a decide, a actiona.-transparenta: a nu disimula-instantaneitatea: a actiona imediat la evenimente si a raspunde spontan-redudanta: datoria de a interveni prin intermediul mai multor mijloace de informare asupra aceluiasi subiect.-simbolizarea: emotia folosita pt dramatizarea discursului

LEGITIMITATEA ELECTIVA SI LEGITIMITATEA CATODICA

Legitimitatea electiva= fondata pe alegerile prin sufragiu universalLegitimitatea catodica= sprijina arta de a aprea si pe buna stapanire a interventiilor mass media.

Efecte asupra guvernatilor:Prin dezbateri televizate, anchete, sondaje, tehnicile moderne de comunicare contribuie la instaurarea unei democractii directe care echivaleaza cu un fel de sufragiu instantaneu fiindca cetateanul telespectator poate sa-si formeze de acum inainte o opinie. Comunicarea politica permite identificarea mai usoara a noilor probleme ale momentului din spatiul public si solutiile care trebuie adoptate

Efectele asupra spatiului public:-Contributia crescanda a mas-media la elaborarea agendei politice. Mass media joaca rol de filtru, definesc mizele prioritare si evenimentele demne de a retine atentia publicului