l-,,,

de

CKSON

StructurEa unui cromozom

TOM

@*

Cupri nsSensuL Lucruri[or

TemeLiil.e stiintei

ln actru ne

Schimb6nd [umea

De La magie La metod5

0 nouE ordine

MetodE stiintificE

Mutte elemente

in atomi

Facem val.uri

Raze de [uminE

SistemuI sunetuLui

StEri[e materiei

Amestecu ri

Reaclii chimice

Acizi 9i baze

E[ectricitate

6

8

10

12

14

16

18

20

24

26

28

30

32

34

35

3B

40

Atraclie magneticE

Zdcdm inte

Energie atomicd

Chimia vielii

DubIuL heLix

EvoIu!ie

Cetu La

Energie vie

Timp si spatiu

intreb5 ri fE rE r5spu ns

TabeLul. periodic

Mdsurarea [ucruri[or

Domenii a[e stiin]ei

G losa r

lnd ice

42

44

46

48

50

52

54

56

58

62

64

66

58

70

72

Gatiu topindu-se in palma

SensuL lucruri LonPentru a g5si r5spunsuri La mistereteuniversuLui, gtiinta este unicS: savanliiisi testea zd gi reexamineazE constantteoriiLe si concLuzii[e. VechiLe idei suntinLocuite c6nd descoper5 informatii noipe care nu Le pot explica. C6nd cinevaface o descoperire, atlii o examineaz5cu atenlie inainte de a o foLosi in proprii[ecercet5ri. Acest fel de a construi noicunogtinle pe baza descopeririLor maivechi constituie o garanlie cE oameniide gtiin!5 i9i corecteazl erori[e9i construiesc unette 9i maginicare ne transform5 moduL de viat5,fEc6ndu-ne existenta mai usoarS. 1.1.,'

. .1t

a:

t14 rdnduri de textematematice, intr-oinscriplie cuneiformd

Numere rotundeSavanlii au nevoie de o descriere exact5 a lucruritor,iar pentru asta fotosesc numere 9i m5sur5tori. 0ameniii9i consemneazE mEsur5torite de secote. Babitonienii,care au controlat o parte din teritoriul. actuaI aI lraku[uiintre 1900 9i 600 i.Hr., isi notau numerele sub formaunor semne pe tdbtile de argil.S ud5, pe care apoi [euscau [a soare. Uneori folosim inc5 sistemuI babitoniande numErare, sistemuI cu baza 60, nu 10 - secunde[e

9i minutete sunt catcutate in baza 60 9i impErtimcercul in 360o, adicE 6 grupe de c6te 60.

0bserv6nd tiparePoputaliite antice au incercat sE exptice [umea natura[5.Mayagii din Mexic au observat cE zileLe si nopliLe devin maiscurte sau mai lungi de-a [ungu[ anutui. Echinocliitesunt cete douE zite din an c6nd ziua si noap-tea au aceeasi duratE. Mayagii credeaucE in aceste zil.e o zeifE-garpe se t5r59tedin cer. Ei au construit o piramid5la Chichen ltzS pentru a ar5ta asta.CAnd r5sape [a echinox, Soarele[as5 o umbrE pe treptetepiramidei care fac umbra

Umbrd ca

Ibn at-Haythemapare pe un

timbru din statularab Oatar

Vizind 9i crezAndCum gtim cE lucrurite v5zute exist5 in lumea

exterioarS, nu doarin mintea noastrS? SavantuIarab lbn a[-Haythem [ALhazen), acum aproape

1 000 de ani, a fost unuI dintre primii careau folosit experimente spre a dovedi

idei. A arEtat cE lumina cSt5toregtede [a obiecte cdtre ochi [v. p. 28),

nu iese din ochi spre a reveni

un 9arpe

dinspre obiecte[e din jur.

F

E:4 ia:,e*i&

t.rel l

f* q,.'tr. --ln+

Universu[ 9i toate cetetatteSavanli diferiti sunt experti in domeniidiferite ate stiintei [v. pp.58-69). AcesttuneL pLin de conducte 9i de fire faceparte din Marete Acceterator de

Hadroni {v. p. 62), cel mai maredispozitiv reaLizat vreodatS de om.

A fost construit pentru a cercetacum a apErut universuI cu mitiarde de

aniin urm5. Savanlii care Lucreazl aicisunt fizicieni - de [a grecescul physis,

,,natur5". Fizica reprezintd studiuLmateriei, energiei si tuturor forletordin Univers. Stiinta investigheazlmuLte atte [ucruri: mineraLogii studi-azi crista[ete, meteoroLogii depisteazEschimbbri in evoLutia vremii, iarmaLacotogii sunt experli in moLuste.

Viziuni diferiteSavantii studiazE [ucrurite de pe PEmAnt

in moduri diferite. Un biotog va fi interesat de faptutcE aceast5 fosiLE a apar!inut unuitritobit (un organism

marin care a trEit acum 420 de miLioane de anil. Un geo[og

va spune cE roca e caLcaroasS, format6 din fragmente de

scoici fositizate pe funduI oceanu[ui dupE ce animatuIa murit. Un chimist va fi mai interesat de studierea

compozi!lei rocii. Ea conline carbonat de calciu, o substan!5chimicl formatE din carbon, catciu 9i oxigen.

Dincoto de gtiin!5Savanlii studiazE [ucruri pe care [e potinregistra 9i mSsura. Nu e

inc5 posibil.S inregistrarea 96nduriLor umane. UnuL dintre cete maimari mistere e cum funclioneazS creieruI uman. Savaniii pot studiace se int6mptd in creier fotosind imagini tomografice spre a vedea

ce zone sunt mai active si cAnd, darincE nu giiu dacE creieruI umane suficient de intetigent c6t s5-si descifreze singur tainetel

ik;i;:

ffitx.

{-Bral roboticimit1ndmigcdrile unuibrat adevdrat

ffi

Acest f izician pare un pitic in uriasaincdpere, o micd parte din MareleAccelerator de Hadroni

ffi-lr*Sff

Fotosind cunoagterea>i inta purl e c5[5uzit5 de curiozitate.:: inta apl.icatb foLosegte -sau apLicE - soLutiiLe gEsite:e stiinta purE pentru-ezolvarea unei probteme.

-le exemplu, acest brat-:botic a fost proiectat sd::tioneze cAt mai aproape:e performanlete unuia reat.: zioLogii i-au fabricat. -ticuLalii ca aLe unui brat- m a n, ia r neu ro[og ii

soeciaListi in studiuI^:rviLorl au cbutat.5 conecteze bratuL-'botic [a nervii umani:a bra!uI si fie actionat:rin impuLsuri nervoase,:a un brat reat.

Creier in repaus

TemeliiLe stiinteiPopuLa!iite antice si-au expticat Iumea prinpovesti sau mituri. PopuLaf ia bakuba din cen-truLAfricii credea cE Iumea s-a format c6ndun uriag s-a imbolnEvit. Vechii romani credeaucE f urtuniLe si seisme[e se decLansau cOnd zeuLmdriLor, Neptun, era furios. De prin 500 i.Hr., fito-sofii greci, ca Thates din MiLet si AristoteL, gi-au pusintreb5ri despre univers bazindu-se pe ce vedeauin jur. Ei au gandit ca niste savanli, construindu-9icunostintete pe observarea fenomenelor naturaLe.G6nditorii au flcut descoperiri si au dezvoltat noiteorii si in Egipt, lndia si China. Desi gregite,modaLit5tiLe lor revolulionare de 96ndireau pus temeLiil'e gtiintei moderne.

ltustratie dinsecotul XV cu cetepatru etementeate grecitor

Patru etementeG6nditorii antici

credeau c5 toate lucrurilesunt formate drn cSteva

e[emente - substante simpte carenu se mai pot diviza. Asiaticii credeaucE exist5 cinci sau sase eLemente, darmajoritatea fitosofitor greci au consideratcE exist5 doar patru: focuL, aerut,pdm6ntu[ 9i apa. Se credea cE toatelucrurite din lume sunt formateprin amestecuL acestora.

Mingeade gotf5e sCU-fundde organizat in cercuri. EtementuI foc se af Ld in centruL

PlmAntuLui, urmat de cercuri[e pEm6ntuLui, apei si aerutuiSoareLe, Luna 9i planetete se rotesc in juruL PEm6ntutui,iar stelele formeazd cercuL exterior. AristoteI se bazape ce putea vedea si presupunea cd PEmAntuI trebuies5 se afLe in centruL universului. Mode[ut sdu astronomica rlmas neschimbat 1 900 de ani.

Mingea de ping-pong dislocd unvolum de apd egalcu greutatea sa,dar tot plutegte

Idei ptutitoareldeil.e g6nditorutui grec Arhimede 1287-212 i.Hr.) sunt val.abil.e

9i azi. Una se referE La fetuL cum ptutesc obiectete. C6nd a intratin cad5, Arhimede si-a dat seama cE a dis[ocat ap5 si s-a gAnditc5, dac5 greutatea apei distocate e mai micE dec6t greutateaobiectu[ui pus in ea, obiectuI se va scufunda. latE de ce mingeagrea de goLf se scuf und5, iar mingi[e mai ugoare pl.utesc.

I Iustratiedin secotuI XVI:

universuI conformlui AristoteI

ln centruFiLosofuLgrec Aris-totet (384-322 i.Hr.lsustinea cE universul

MEsuritoareMatematicianu[ Eratostene a tr5it in Egipt acum 2200 deani. E[ a observat c5, [a Assuan, Soarete nu lasd umbr5 [aamiazd intruc6t se af [5 chiar deasupra caputui. Spre nord,in Atexandria, Soarete [5sa umbrl La amiaz5 fiindc5 razetesate atingeau obl.ic PEmAntul.. Diferenla se datora curburiiterestre. MEsurind [ungimea umbretor, Eratostene a calcutatc3t de mutt se curbeaz5 PEm6ntuL gi circumferinla ptanetei -de 50 de ori mai mare decSt distanta dintre Assuan si Alexan-

dria - o abatere de doar318 km fat5 de cea mai exact5m5sur5toare de azi: 40 008 km.

rrr,,TUn chinezesci de,300,,de

Pielemumificatd

Picior de mumieegipteanS,

cu deget fats

Prafut de pugcd din butoiagforteazd proiectituL sd tAsneascd

Puteri vindecitoareMedlcii din Eglptut antic

isi fotoseau cunostintetemedicate 9i credinla inrituaturi magice. UnuI

dintre primii medici a fostlmhotep, care a tr5it acum

circa 4 600 de ani. E[ ar fiscris un manuaI cuprinz6ndo descriere foarte gtiinlificEa corputui uman. Tot un

medic egiptean a executat

9i prima protezd: un degetmare de La picior, din lemn,acum aproape 3 000 de

ani. FEcut pentru o nobitEegipteanE, acest intocultordin [emn ii permitea femeiisE se miste fErE sprijin

sup[imentar.

F69ie de pieLepentru atatareadegetului de picior

Deget maresculptat in lemn

Femei savante$i femeite au avut contribulii importante

ta gtiin!5. Baia de apE fotosit5 in[aboratoarele moderne pentru a incSlziLichideLe se numegte bain marie, dupE o

savant5 evreicS, Maria, care tr5it in Egiptacum 2 000 de ani. Hypatia din Atexandria,

care a trdit acum 1 500 de ani, fiLosoaf5

9i matematicianE [aici in faimoasapicturS $coala din Aiena, din secotul. XVI),

a contribuit [a inventarea hidrometru[ui,instrument ce mEsoarE densitatea

lichidetor; e[ se scufund5 mai ad6nc inlichide cu densitate mic5, precum petrotut.

Soarele strdlucegteoblic in punctul 2

Se produceumbrd

Soarelestrdlucegteperpendicularin punctul 1

Bubuituri zdravene^ lndia, matematicienii au introrI La ce te t a tte n u m e re, ::p,eniitiiiiAl]usgfiliiiiiti.iiiiii

=[cu [ete, ia r ch i ru rg i i,a u,,:d.e5c.i0giit,t .,,,,:,,,':-atamente comptexe, inctusiv chirurgia:cutar5. China a dat patru invenlii care au:chimbat [umea: busota, prafuI de pu9c5,-artia 9i tiparut. PrafuI de pugc5 a fost:escoperit probabil. accidentaI de cei care cSutau*-xiru[ vie]ii vegnice. ins5 au produs primutexotozibit, o pulbere ce ardea at6t de rapids Ce puternic, inc6t crea o minge de foc.