enciclopedie copii viata in marea neagra v arii protejate

8/9/2019 Enciclopedie Copii Viata in Marea Neagra v Arii Protejate

1/102

VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ

VIAŢA ÎN MAREA NEAGRĂ

V. Siturile de Importanţă Comunitară dela litoralul românesc al Mării Negre

Enciclopedia copiilor

1


2/102

Cartea – „Viaţa în Marea Neagră - Siturile de ImportanţăComunitară de la litoralul românesc al Mării Negre”

- este realizată de Ministerul Apelor, Pădurilor si Pisciculturii

prin Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină

“Grigore Antipa”(INCDM-GA), în cadrul activităţilor de

conştientizare a copiilor privind importanţa cunoaşterii şi

protejării ecosistemelor din zona romanească a Mării Negre şi

ariile protejate adiacente şi este parte a seriei de cărţieducaţionale pentru copii „Enciclopedia copiilor”.

Cartea este realizata in partneriat cu GWP-Romania Versiunea electronică a enciclopediei poate fi citită pe

www.rmri.ro – secţiunea „Pagina copiilor” şi a GWP-Romaniawww.gwp-romania.ro.

Mulţumim specialiştilor de la INCDM-GA, care au realizatconţinutul şi selectat pozele, pentru această broşură.

Pentru a cunoaşte şi alte vieţuitoare din zonele umede, vărecomandăm broşurile publicate pe www.mmediu.ro – secţiunea

„Pagina copiilor” si www.gwp-romania.ro

Ministerul Apelor, Pădurilor şi PisciculturiiInstitutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore

Antipa” Bucureşti

2

http://www.rmri.ro/http://www.rmri.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.mmediu.ro/http://www.mmediu.ro/http://www.mmediu.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.mmediu.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.rmri.ro/


3/102

Viaţa în Marea Neagră - Siturile de ImportanţăComunitară de la litoralul românesc al Mării

Negre

Acest material este o completare a Cărții „Viața în

Marea Neagră IV. Rezervaţia Marină 2 Mai - Vama Veche“,

publicată în 2013. Cartea de față își propune să fie un ghid util

pentru cei interesați de cunoașterea și protejarea ecosistemelor

din Marea Neagră, prin descrierea detaliată a habitatelor și

speciilor din Siturile de Importanţă Comunitară de la litoralul

românesc al Mării Negre.

Coordonatori

Dr. ing. Simion Nicolaev - Director INCDM „Grigore Antipa”

Dr. ing. Tania Zaharia - Director Ştiinţific INCDM „Grigore

Antipa”

Dr. ing. Valodia Maximov - Şef Departament Resurse Marine

Vii, INCDM „Grigore Antipa”

Autori:

Drd. Mădălina Galaţchi - cercetător în cadrul Departamentului

Resurse Marine Vii, INCDM „Grigore Antipa”

Drd. Magda Nenciu - cercetător în cadrul Departamentului

Diseminare şi Transfer Tehnologic, INCDM „Grigore Antipa”

3


4/102

Dr. Victor Niţă - cercetător III în cadrul Departamentului


M.Sc. Oana Marin - cercetător în cadrul DepartamentuluiEcologie şi Protecţia Mediului, INCDM „Grigore Antipa”

Drd. George Ţiganov - cercetător în cadrul Departamentului


4


5/102


6/102

Scopul şi regimul de management al categoriilor de arii

naturale protejate ce compun reţeaua naţională de arii protejate

din România (definite în conformitate cu terminologia IUCN -Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) sunt după

cum urmează:

rezervaţii ştiinţifice: în perimetrul lor se pot

desf ăşura numai activităţi ştiinţifice, cu acordul forului

ştiinţific competent. Ele corespund categoriei I-a IUCN(Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) -

„Rezervaţie naturală strictă: arie protejată, administrată în

principal în scopuri ştiinţifice” (Ex. Pietrosul Mare -

Maramureș): ;

parcuri naţionale: regimul de gospodărire sestabileşte prin regulamente şi planuri proprii de protecţie şi

conservare, aprobate de autorităţile naţionale ştiinţifice şi

administrative abilitate. Parcurile naţionale corespund

categoriei a II-a IUCN - „Parc naţional: arie protejată

administrată în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentrurecreere” (Ex. Parcul Național Retezat): ;

monumente ale naturii: managementul

acestora se face după un regim strict de protecţie care asigur ă

păstrarea tr ăsăturilor naturale specifice. În funcţie de gradul lor

de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau

6


7/102

interzis. Monumentele naturii corespund categoriei a III-a

IUCN - „Monument natural: arie protejata administrată în

special pentru conservarea elementelor naturale specifice” (Ex.Babele și Sfinxul): ;

rezervaţii naturale: managementul acestora se

face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora, prin

măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea

habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuride specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţi ştiinţifice,

după caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale,

organizate. Aceste rezervaţii corespund categoriei a IV-a IUCN

şi anume, arie de gestionare a habitatelor/speciilor (Ex.

Rezervaţia naturală mixtă - zoologică şi botanică Acvatoriullitoral marin Vama Veche - 2 Mai);

parcuri naturale: managementul acestora

urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu

natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului,

promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor,încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii

tradiţionale ale populaţiei locale. Acestea corespund categoriei

a V-a IUCN - „Peisaj protejat: arie protejată administrată în

principal pentru conservarea peisajului şi recreere” (Ex. Parcul

natural Bucegi): ;

7


8/102


9/102

şi completările ulterioare. Aceste arii fac parte din reţeaua

europeană NATURA 2000, dupa recunoaşterea statutului lor de

către Comisia Europeană ” (Ex. ROSCI0269 Vama Veche - 2Mai);

arii de protecţie acvifaunistică: sunt

desemnate în conformitate cu prevederile Directivei

79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi vor face

parte din reţeaua europeană NATURA 2000 după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană ” (Ex.

ROSPA Marea Neagr ă).

Importanţa acordată ariilor naturale protejate din zona

costier ă este relevată şi de O.U.G. nr. 202/2002 privind

gospodărirea integrată a zonei costiere (aprobată prin Legea nr.280/2003 privind gospodărirea integrată a zonei costiere) şi

care stipuleaza la art. 52 (1) „în scopul asigur ării protec ţ iei

durabile a zonei costiere, a diversit ăţ ii biologice şi

peisagistice, a productivit ăţ ii speciilor şi a habitatului marin şi

terestru se instituie rezerva ţ ii sau parcuri costiere ori marine”. Bogăţia si raritatea elementelor floristice şi faunistice

precum şi varietatea şi frumuseţea peisajului existent în judeţul

Constanţa au impus, în cadrul acţiunii de ocrotire a capitalului

natural, crearea a numeroase arii protejate de mare interes

ştiinţific, dar şi turistic.

9


10/102

Arii naturale protejate din judeţul Constanţa

În judeţul Constanţa, prima rezervaţie pusă sub

ocrotirea legii este cea a dunelor marine de la Agigea, în baza jurnalului nr. 142 al Consiliului de Miniştri din 1939. Valoarea

ştiinţifică şi frumuseţea acestei rezervaţii fuseseră remarcate de

marele naturalist prof. Ioan Borcea încă din 1926, anul

înfiinţării Staţiunii de Cercetări Marine de la Agigea.

În 1945, este pusă sub protecţie rezervaţia peisagistică de o deosebită frumuseţe Canaralele de la Hâr şova, în

apropierea cetăţii romano-bizantine Carsium.

Conform ultimelor studii, în judeţul Constanţa sunt

declarate 27 de arii protejate, recunoscute de Legea nr. 5/2000

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional,la care se adaugă 3 arii protejate ocrotite prin decizii locale.

Ele pot fi grupate astfel:

- Rezervaţie naturală mixtă, zoologică şi botanică:

Dunele marine de la Agigea, Rezervaţia ştiinţifică Pădurea

Hagieni, Rezervaţia ştiinţifică Fântâniţa - Murfatlar, RezervaţiaPădurea Dumbr ăveni, Rezervaţia Pădurea Esechioi, Pădurea

Canaraua Fetii;

- Rezervaţie naturală zoologică: Lacul Agigea;

- Rezervaţie naturală botanică: Pâlcul de stejari

brumării de la Neptun - Mangalia;

10


11/102

- Rezervaţie naturală mixtă, geologică şi botanică:

Masivul Geologic Cheia, Dealul Alah Bair;

-

Rezervaţie naturală mixtă botanică, zoologică şi

geologică: Rezervaţia naturală peisagistică Gura

Dobrogei;

- Rezervaţie naturală - arheologică şi botanică: Valul

lui Traian;

-

Rezervaţie naturală mixtă, speologică şi geologică: Obanul Mare şi Peştera „La Movile”;

- Rezervaţie ştiinţifică speologică: Peştera „La Adam”;

- Rezerva ţ ie şti in ţ i f ic ă mixt ă - zoologic ă şi botanic ă:

Acvatoriul l i toral marin Vama Veche - 2 Mai (exclusiv

zona li toral ă );

- Arie de interes ştiinţific: Refugiul ornitologic Corbu-

Nuntaşi-Histria, Grindul Chituc, Grindul Lupilor

- Arie de interes ştiinţific şi sit arheologic: Cetatea

Histria,

-

Rezervaţie a biosferei cu caracter mixt, geologic,zoologic, ştiinţific: Lacul Techirghiol şi bazinul său

hidrografic;

- Monument al naturii speologic: Peştera Gura

Dobrogei, Peştera Limanu;

11


12/102

- Monument al naturii botanic: Arborele Corylus

colurna / alunul turcesc;

-

Monument al naturii paleontologic: Locul fosiliferAliman, Locul fosilifer Credinţa;

- Monument al naturii mixt - geologic şi

paleontologic: Reciful neojurasic de la Topalu, Locul

fosilifer Cernavodă, Locul fosilifer Movila Banului din

comuna Seimenii Mari;- Parc natural peisagistic: Canaralele de la Hâr şova.

Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000 oferă

numeroase instrumente utile pentru gestionarea ariilor

protejate, iar extinderea reţelei prin includerea şi gestionarea

ariilor naturale protejate din România reprezintă un pas

important în direcţia conservării peisajului şi biodiversităţii. Cu

alte cuvinte, în ceea ce priveşte fondul natural, această reţea

serveşte atât intereselor României, cât şi celor ale Uniunii

Europene.

Reţeaua Natura 2000 permite atât conservarea, cât şi

dezvoltarea pe mai departe a biodiversităţii României. Astfel,

se observă oportunităţi în numeroase direcţii: de la un turism

durabil, la o combinaţie între activităţile agricole şi

12


13/102

alternativele de protejare a naturii. Înfiinţarea reţelei Natura

2000 reprezintă „fundamentul politicii comunitare de

conservare a naturii”. Toate statele care au aderat la UniuneaEuropeană sau care aspiră la statutul de membru al UE se

confruntă cu problematica creerii reţelei Natura 2000 în spațiul

propriu şi cu necesitatea de a adopta Directiva Păsări -

79/409/CEE şi Directiva Habitate - 92/43/CEE. Fiecare stat

membru poate alege propriile mecanisme pentru a se angaja înacest efort colectiv.

Reţeaua Natura 2000 acoperă aproximativ 18% din

suprafaţa terestră a Uniunii Europene, iar în Romania ocupă

peste 22% din suprafaţa terestră a ţării. Această reţea include

un eşantion reprezentativ din toate speciile şi habitatele

naturale de interes comunitar şi este alcătuită din:

- SAC -uri (Special Areas for Conservation - Arii Speciale de

Conservare) desemnate pentru: habitate naturale; specii de floră

şi faună sălbatică;

- SPA-uri (Special Protection Areas for Birds - Arii de

Protecţie Specială Avifaunistică) desemnate pentru specii de

păsări;

- SCI -uri (Sites of Community Importance - Situri de

Importanţă Comunitară) - reprezintă un sit care, în cadrul

13


14/102

regiunii sau regiunilor biogeografice căr ora îi aparţine,

contribuie în mod semnificativ la menţinerea sau readucerea

unui habitat din Anexa 2 sau a unei specii din Anexa 3 dinOUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,

cu modificările şi completările ulterioare la un stadiu

corespunzător de conservare şi, în acelaşi timp, la coerenţa

sistemului Natura 2000, precum şi/sau la menţinereadiversităţii biologice a regiunii sau regiunilor biogeografice

respective.

În anul 2007, România a transmis Comisiei Europene

273 propuneri Situri de Importanţă Comunitară şi 108 Situri de

Protecţie Specială Avifaunistică, care au fost declarate prinOrdinul de Ministru nr. 1964/2007 privind instituirea regimului

de Arie naturala protejată a Siturilor de importanţă comunitară,

ca parte integrantă a Reţelei Ecologice Europene Natura 2000

în România şi prin Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007

privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România.

În anul 2011, reţeaua a fost extinsă prin mărirea

suprafeţei unor situri deja existente, dar şi prin desemnarea de

14


15/102

noi situri, astfel că, în prezent, sunt aprobate 383 SCI-uri şi 148

SPA-uri (Fig. nr. 1).

15


16/102

Figura nr. 1. Hărţi cu SPA & SCI (Mănoiu, 2013-Catalog Natura

2000)

16


17/102

Tipuri de habitate prezente la litoralul românesc al Mării

Negre

Impactul societăţii moderne asupra habitatelor costiere

este, probabil, fără precedent şi continuă să crească, atât la

nivel spațial, precum şi ca intensitate, deoarece populaţiile din

zonele de coastă sunt de aşteptat să crească, la fel ca şi

impactul activităţilor economice şi al urbanizării asupramediului costier și a mării aferente (Nicholls&Klein, 2004,

Turner, 2004). Aceste evoluţii prevăzute nu se limitează în

niciun caz la zona costieră. Ele au condus la emiterea

Directivei Habitate (92/43/CEE) de către Comunitatea

Europeană, un cadru juridic la nivelul Comunităţii Europene,care este în prezent în curs de implementare. Astfel, se

contribuie la asigurarea biodiversităţii prin conservarea

habitatelor naturale, precum şi a florei şi faunei salbatice de pe

teritoriul Romaniei, ca ţară membră a Uniunii Europene.

Conform acestei Directive, se constituie o reţea ecologică europeană coerentă de zone de conservare, sub numele Natura

2000 (compusă din situri care adăpostesc tipuri de habitate

naturale ce figurează în Anexa I şi din habitate ale speciilor din

Anexa II); aceasta va asigura menţinerea, sau dacă este cazul,

restaurarea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor

17


18/102

speciilor la o stare de conservare favorabilă, pe cuprinsul ariilor

de răspândire naturală. Din acest punct de vedere, litoralul

românesc se compune dintr-un adevărat „mozaic” de habitate,incluse într-o reţea de arii protejate la nivel naţional, foarte bine

organizată şi reprezentativă pentru toate tipurile de zone

protejate (inclusiv costiere și marine).

La litoralul românesc al Mării Negre au fost

identificate următoarele tipuri de habitate prezente în cele

8 SCI-uri din zona marină:

1110-1 Zostera meadows on clean or slightly muddy

fine sands - Nisipuri fine, curate sau uşor mâloase, cu pajiştide Zostera. Zostera noltii formează pajişti submarine

monospecifice în golfuri adăpostite cu adâncimi de până la 4

metri, acolo unde stabilitatea sedimentară duce la o înmâlire

uşoară a nisipului;

1110-3 Shallow fine sands - Nisipuri fine de micăadâncime; la litoralul românesc, acest habitat este prezent de la

gurile Dunării şi până la Vama Veche, acolo unde există plaje

nisipoase. Substratul este alcătuit din nisipuri fine amestecate

cu resturi de cochilii şi pietricele, dispuse de la ţărm până la

izobata de 5-6 m. Adăposteşte biocenoza cu Donax trunculus

18


19/102

şi, datorită hidrodinamismului ridicat, fauna asociată nu este

foarte diversă.

1110-4: Well sorted sands - Nisipuri bine calibrate;Acest habitat este dispus în imediata continuitate a nisipurilor

fine de mică adâncime, de la 5-6 m până la 10-15 m adâncime.

Substratul este alcătuit din nisip cu granulometrie omogenă,

mult mai puţin afectat de agitaţia valurilor. Conţinutul de silt al

sedimentului creşte cu adâncimea. Speciile caracteristice suntmoluştele Chamelea gallina, Tellina tenuis, Anadara

inaequivalvis, Cerastoderma glaucum, Cyclope neritea,

Nassarius nitidus; crustaceii Liocarcinus vernalis şi Diogenes

pugilator, peştii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco,

Uranoscopus scaber . 1110-5: Wave-lashed coarse sands and fine gravels -

Nisipuri grosiere şi pietrişuri mărunte bătute de valuri. Acest

habitat se întâlneşte în micile golfuri de-a lungul litoralului şi

nu depăşește câteva zeci de centimetri adâncime;

1110-6: Infralittoral cobbles - Galeţi infralitorali. Habitatul constă din plaje submerse de pietre rotunde şi

aplatizate (galeţi), de obicei calcaroase, albe, modelate de

valuri. Limita inferioară corespunde zonei în care forţa

valurilor devine insuficientă pentru a rula galeţii;

19


20/102

1110-7 Shallow sands bioturbated by Arenicola and

Callianassa - Nisipuri de mică adâncime bioturbate de

Arenicola și Callianassa. Habitatul are o distribuţiefragmentară, acoperind mici areale disparate pe plajele

submerse situate la sud de Capul Midia, între 4 şi 7 m

adâncime. Este cel mai bine reprezentat în siturile de la Cap

Aurora şi Mangalia. La partea superioară (4-5 m), habitatul

este contiguu cu 1110-3, de unde se extinde până la 7 madâncime. Nisipul este bioturbat până la o adâncime de 1 m, iar

suprafaţa sedimentului este marcată de conurile de dejecţii de

Arenicola marina.

1110-9: Sandy muds and muddy sands bioturbated

by Upogebia - Mâluri nisipoase și nisipuri mâloase bioturbatede Upogebia. Habitatul formează o centură continuă de-a

lungul coastei româneşti, pe mâlurile nisipoase dispuse între

10-30 m adâncime. Substratul este ciuruit de galeriile foarte

numeroase ale crustaceului decapod thalassinid Upogebia

pusilla, care pătrund în adâncime 0,2-1 m, în funcţie deconsistenţa sedimentului.

1140-1: Supralittoral sands with or without fast-

drying drift lines - Nisipuri supralitorale, cu sau fără depozite

detritice cu uscare rapidă. Ocupă partea plajei care nu este

udată de valuri decât în timpul furtunilor;

20


21/102

1140-2: Supralittoral slow-drying drift lines -

Depozite detritice supralitorale cu uscare lentă. Ocupă

porţiunea care nu este udată de valuri decât în timpul furtunilora ţărmurilor formate din bolovani sau plaje de galeţi;

1140-3: Midlittoral sands - Nisipuri mediolitorale.

Acest habitat ocupă fâşia de nisip de la ţărm, pe care se sparg

valurile. În funcţie de gradul de agitaţie al mării, aceasta poate

fi mai largă sau mai îngustă;

1140-4: Midlittoral detritus on shingle and boulders

- Acumulări detritice mediolitorale. Este un habitat format în

mediolitoralul ţărmurilor stâncoase, pe substrat de bolovăniş,

galeţi sau pietriş, în continuitate cu depozitele detritice

supralitorale cu uscare lentă;

1170-2: Mytilus galloprovincialis biogenic reefs -

Recifi biogenici cu Mytilus galloprovincialis. Recifii de midii

apar pe substrat sedimentar (mâl, nisip, scrădiş sau amestec),

cel mai frecvent între izobatele de 30 şi 50 m. Sunt răspândiţi

în tot lungul coastei româneşti, între izobatele amintite mai sus.

Recifii biogenici de Mytilus galloprovincialis sunt constituiţi

din bancuri de midii ale căror cochilii s-au acumulat de-a

lungul timpului, formând un suport dur supraînălţat faţă de

sedimentele înconjurătoare (mâl, nisip, scrădiş sau amestec), pe

care trăiesc coloniile de midii vii. Acest tip de recif este unic

21


22/102

prin rolul ecologic crucial al bancurilor de midii în

autoepurarea ecosistemului şi realizarea cuplajului bentic-

pelagic, prin existenţa aici a mai multor specii ameninţate, prinimportanţa lui socio-economică ca habitat şi zonă de pescuit

pentru multe specii cu valoare comercială.

1170-3 Shallow sulphide seeps - Izvoare hidrotermale

sulfuroase de mică adâncime. Apele sulfuroase din subteran, de

provenienţă carstică continentală, ies la suprafaţă prin liniile defalie şi canalele calcarului sarmaţian, fie că acesta este expus

sau acoperit cu un strat sedimentar. Izvoarele sunt ușor de

localizat după halourile inelare alb-gălbui formate de bacteriile

tiofile care se dezvoltă în jurul lor. Flora algală nu rezistă în

imediata apropiere a izvorului, dar se dezvoltă luxuriant învecinatatea acestuia. Fauna este formată din puţine specii

tolerante la hipoxie, care pot fi foarte abundente.

1170-4: Boulders and blocks - Aglomerări de stânci şi

bolovani. Aglomerările de stânci şi bolovani de dimensiuni

mari apar în mediolitoralul ţărmurilor stâncoase, la piciorulfalezelor. Aceste blocuri pot fi rostogolite sau erodate de apa

încărcată cu nisip în timpul furtunilor, de aceea populaţiile

algale sunt efemere;

1170-5: Supralittoral rock - Stanca supralitorală este

situată deasupra nivelului mării şi este umezită de spuma

22


23/102

valurilor sau udată numai în timpul furtunilor. Extinderea

verticală depinde de hidrodinamism, de expunerea la soare şi

de pantă; 1170-6: Upper midlittoral rock - Stânca mediolitorală

superioară este situată în partea superioară a zonei de spargere

a valurilor şi nu este acoperită permanent de apă, fiind udată

intermitent de valurile mai înalte;

1170-7: Lower midlittoral rock - Stânca mediolitorală

inferioară este situată în partea inferioară a zonei de spargere a

valurilor şi este acoperită de apă în cea mai mare parte a

timpului. Umiditatea ridicată şi constantă şi lumina puternică

constituie factorii dominanţi în acest habitat;

1170-8: Infralittoral rock with photophilic algae -

Stânca infralitorală cu alge fotofile. Stânca infralitorală cu alge

fotofile începe imediat sub etajul mediolitoral inferior, acolo

unde emersiunile sunt doar accidentale, şi se întinde până la

limita inferioară a răspândirii algelor fotofile şi fanerogemelor

marine. Limita inferioară este condiţionată de pătrunderealuminii şi deci extrem de variabilă în funcţie de topografie şi de

claritatea apei. În general, la litoralul românesc este în jur de 10

m adâncime, dar în zonele cu turbiditate ridicată poate fi sub 1

m;

23


24/102

1170-9: Infralittoral rock with Mytilus

galloprovincialis - Stânca infralitorală cu Mytilus

galloprovincialis. Pătrunde în adâncime până la maxim 28 m,la limita inferioară a platformelor stâncoase. În zona algelor

fotofile se suprapune cu habitatul precedent, dar continuă în

adâncime mult dincolo de limitele acestuia;

1170-10: Infralittoral hard clay banks with

Pholadidae - Bancuri de argilă tare infralitorală cu Pholadidae.

Este format din bancuri de argilă întarită, având aspect de

platou sau vălurit, care este parţial acoperit de sediment.

Găurile facute de Pholas dactylus şi Barnea candida dau o

mare complexitate tridimensională şi permit multor specii să

formeze asociaţii faunistice interesante.

1180: Methanogenic carbonate structures - Structuri

de carbonat formate în jurul emisiilor active de metan.

8330: Submerged or partially submerged sea caves -

Peşteri marine total sau parţial submerse. Planşeul şi pereţii

adăpostesc comunităţi de nevertebrate marine (spongieri,

hidrozoare, actinii, briozoare, tunicate coloniale) şi alge

sciafile.

24


25/102

Siturile de Importanţă Comunitară de la litoralul

românesc al Mării Negre

Rezervaţ ia naturală mixt ă - zoologic ă şi botanic ă Acvator iu l

l i toral marin Vama Veche - 2 Mai (exclusiv zona li toral ă )

Situl ROSCI0269 Vama Veche - 2 Mai

Sit Natura 2000 ROSCI0269, conform Ordinul Ministrului

Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 şi apro bat de către

Comisia Europeană prin Decizia 209/92/CE:

- Coordonatele sitului: Latitudine N 43º 45' 561'';

Longitudine E 28º 38' 55''- Suprafaţa (ha): 5.272

Aria protejată de interes naţional AMP „Acvatoriul litoral

marin Vama Veche - 2 Mai” (Fig. nr. 2) a fost înfiinţată prin

Decizia 31/1980 a Consiliului Judeţean Constanţa şi confirmată

ca arie protejată de Legea nr. 5/2000 privind aprobareaPlanului de amenajare a teritoriului naţional, având codul

2.345.

25


26/102


27/102

Figura nr. 3. Hartă cu habitatele din situl 2 Mai -Vama Veche(INCDM)

1110: Bancuri de nisip submerse de mică adâncime

1110-3 Nisipuri fine de mică adâncime

1110-4 Nisipuri bine calibrate

1110-5 Nisipuri grosiere şi pietrişuri mărunte bătute de

valuri

1110-6 Galeţi infralitorali

1110-8 Nisipuri mâloase şi mâluri nisipoase bioturbate

de Upogebia (Fig. nr. 4)

27


28/102

Figura nr. 4. Specie din cadrul habitatului 1110-8 Upogebia

pusilla - crevete (www.animalesmarinos.net)

1140: Suprafețe de nisip și mâl descoperite la maree joasă

1140-1 Nisipuri supralitorale, cu sau fără depozite

detritice cu uscare rapidă 1140-2 Depozite detritice supralitorale cu uscare lentă

1140-3 Nisipuri mediolitorale

1140-4 Acumulări detritice mediolitorale

28

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=rEA_jS-KAyG-ZM&tbnid=l1cg2jzsF5ed9M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalesmarinos.net%2Finvertebrados%2Fcrustaceos%2Fupogebia_pusilla%2Findex.php&ei=EC3fU_GvNomy0QWjr4CYCw&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGsXuvWzNlP16Npw2FFkAiOF731Nw&ust=1407221387470503http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=rEA_jS-KAyG-ZM&tbnid=l1cg2jzsF5ed9M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalesmarinos.net%2Finvertebrados%2Fcrustaceos%2Fupogebia_pusilla%2Findex.php&ei=EC3fU_GvNomy0QWjr4CYCw&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGsXuvWzNlP16Npw2FFkAiOF731Nw&ust=1407221387470503http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=rEA_jS-KAyG-ZM&tbnid=l1cg2jzsF5ed9M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalesmarinos.net%2Finvertebrados%2Fcrustaceos%2Fupogebia_pusilla%2Findex.php&ei=EC3fU_GvNomy0QWjr4CYCw&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGsXuvWzNlP16Npw2FFkAiOF731Nw&ust=1407221387470503http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=rEA_jS-KAyG-ZM&tbnid=l1cg2jzsF5ed9M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalesmarinos.net%2Finvertebrados%2Fcrustaceos%2Fupogebia_pusilla%2Findex.php&ei=EC3fU_GvNomy0QWjr4CYCw&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGsXuvWzNlP16Npw2FFkAiOF731Nw&ust=1407221387470503


29/102

1170: Recifi

1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis

1170-4 Aglomerări de stânci şi bolovani

1170-5 Stânca supralitorală

1170-6 Stânca mediolitorală superioară

1170-7 Stânca mediolitorală inferioară

1170-8 Stânca infralitorală cu alge fotofile 1170-9 Stânca infralitorală cu Mytilus galloprovincialis

(Fig. nr. 5)

1170-10 Bancuri infralitorale de argilă sau marnă cu

Pholadidae

29


30/102

Figura nr. 5. Stânca infralitorală cu Mytilus gall oprovincialis -

midii (foto INCDM)

30


31/102

S p e

c i i d e f l o r ă ş i f a u n ă d e i n t e r e s c o m u n i t a r / r e g i o n a l p r e z e n t e :

S p e c i e

C o n s e r v a r e

P o p u

l a ț i e

L o c a l i z a r e , e

c o l o g i e

T u r s i o p s t r u n c a t u s

D i r e c t i v a H a b i t a t e ,

a n e x a I I

R e z i d e n t

A f a l i n u l e s t e p r e z e n t

î n z o n a m a r i n ă

r o m â n e a s c ă î n s e z o n u l c a l d , p e t o a t ă

s u p r a f a ţ a p l a t o u l u i c o n t i n e n t a l . P ă t r u n d e

ş i î n D u n ă r e .

P r e z e n t î n t o a t e s i t u r i l e , s e d e p l a s e a z ă î n

g r u p u r i f a m i l i a l e d e 4 - 6

i n d i v i z i . E s t e c e l

m a i s o c i a b i l f a ţ ă d e o m ş i c e l m a i d e s

o b s e r v a

t .

P h o c o e n a p h o c o e n a


a n e x a I I

R e z i d e n t

M a r s u i n u l e s t e o s p e c i e n e r i t i c ă p r e z e n t ă

l a ( 6 - 2 0 0 m a d â n c i m e ) c

a r e p a t r u n d e ş i î n

D u n ă r e ş i î n l a g u n e

. Î n R o m â n i a

p o p u l a ţ i i l e s u n t c o n c e n t r a t e î n a p r o p i e r e a

c o a s t e i , u n d e h r a n a e s t e

m a i a b u n d e n t ă ş i

a c c e s i b i l ă . U n e o r i e s t e c

a p t u r a t a c c i d e n t a l

î n p l a s e d e c a l c a n . L a a p r o p i e r e a i e r n i i

m i g r e a z ă î n s p r e z o n e l

e d e i e r n a r e d i n

G e o r g i a ş i T

u r c i a .

A l o s a i m m a c u l a t a


a n e x a I I

P a s a j

S c r u m b i a e s t e o s p e c i e

p e l a g i c ă , c r i o f i l ă .

A d u l ţ i i s e a p r o p i e d e ţ ă r m n u m a i î n t i m p u l

m i g r a ţ i e i d e r e p r o d u c e r e , î n f e b r u a r i e -

31


32/102

a p r i l i e , c â n d e s t e p r e z e n t ă î n t o a t e s i t u r i l e .

P u i e t u l p o a t e f i î n t â l n i t a d e s e a î n a p e l e

c o s t i e r e

.

A l o s a t a n a i c a


a n e x a I I

R e z i d e n t

R i z e a f c a e s t e p r e z e n t ă d

e - a l u n g u l c o a s t e i

r o m â n e ş t i p e n t r u c e a m

a i m a r e p a r t e a

a n u l u i . E s t e o s p e c i e

t e r m o f i l ă c a r e

p r e f e r ă a p e l e c o s t i e r e p u ţ i n a d â n c i .

P r e z e n ţ ă c o n s t a n t ă î n t o a t e s i t u r i l e .

A c i p e n s e r s t e l l a t u s

D i r e c t i v a H a b i t a t e

( a l t e a n e x e )

R e z i d e n t

P ă s t r u g a e s t e p r e z e n t ă d


r o m â n e ş t i . A d u l ţ i i s u

n t m a i f r e c v e n t

î n t â l n i ţ i î n f a ţ a g u r i l o r D

u n ă r i i , î n t i m p c e

j u v e n i l i i s u n t r ă s p â n d i ţ i p e t o t p l a t o u l

c o n t i n e n t a l , m a i a l e s î n a p r o p i e r e a c o a s t e i .

H u s o h u s o



R e z i d e n t

M o r u n u l e s t e p r e z e n t d


r o m â n e ş t i . A d u l ţ i i s u n t m a i f r e c v e n t

î n t â l n i ţ i î n f a ţ a g u r i l o r D

u n ă r i i , î n t i m p c e

j u v e n i l i i s u n t r ă s p â n d i ţ i p e t o t p l a t o u l

c o n t i n e n t a l , m a i a l e s î n a p r o p i e r e a c o a s t e i .

P h o l a s d a c t y l u s



C o n v e n ț i a d e l a

B e r n a

C o n v e n ț i a d e l a

R e z i d e n t

S p e c i a e s t e o m o l u s c ă b i v a l v ă c a r e

p e r f o r e a z ă r o c a m o a l e ,

s ă p â n d g a l e r i i î n

c a l c a r e , m a r n e ş i a r g i l e . S e d e z v o l t ă

n u m a i î n z o n e l e c u s u b s t r a t s t â n c o s

n a t u r a l ş i s u n t v u l n e r a b i

l e l a c o l m a t a r e c u

32


33/102

B a r c e l o n a

s e d i m e n t e .

C o r a l l i n a o f f i c i n a l i s

R e g i o n a l ( C a r t e a

R o ș i e a M ă r i i N e g r e ,

B S T D A 2 0 0 7 )

N a ț i o n a l ( L i s t a

R o ș i e )

R e z i d e n t

A l g ă r o ș i e S p e c i e c a r a

c t e r i s t i c ă m e d i o -

l i t o r a l u l u i s t â n c o s , f o t o f i l ă , î n c o n d i ț i i d e

a p ă c u r a t ă ş i h i d r o d i n a m i s m p u t e r n i c ,

i n d i c a t o a r e d e o b u n ă c a l i t a t e a m e d i u l u i

m a r i n .

C y s t o s e i r a b a r b a t a

R e g i o n a l ( B S T D A

2 0 0 7 )


R o ș i e )

R e z i d e n t

A l g a e s t e c a r a c t e r i s t i c ă s t â n c i i

i n f r a l i t o r a l e î n c o n d

i ţ i i d e l u m i n ă

p u t e r n i c ă , a p ă c u r a t ă ş i h i d r o d i n a m i s m

m o d e r a t . E s t e o s p e c i e

i n c l u s ă î n L i s t a

R o ș i e , c o n s i d e r a t ă c a f i i n d s e n s i b i l ă l a

f a c t o r i i a n t r o p i c i n e f a v o r a b i l i . D o u ă

c â m p u r i d e C y s t o s e i r a b a r b a t a s - a u

r e f ă c u t î n s i t u l d e l a V a m a V e c h e - 2 M a i

33


34/102


35/102

Figura nr. 6. Cystoseira barbata - algă brună (foto INCDM)

Această algă constituie mediu de apărare, hrănire şireproducere pentru puietul de peşte, dar şi pentru multe

nevertebrate marine. Substratul elastic şi totuşi destul de ferm pe care îl reprezintă talurile de Cystoseira, structura complexăa ramificaţiilor oferă un loc ideal de fixare a numeroaselor algemacrofite, atât celor fotofile, aducându-le mai aproape desuprafaţă, cât şi a celor sciafile, care se dezvoltă în umbra tufeide Cystoseira.

35


36/102

- unul din foarte puţinele locuri din România unde este prezent habitatul 1170-10 cu Pholas dactylus;

- unul din foarte puţinele locuri din România unde este

prezent medio-litoralul stâncos natural.

36


37/102

Situl ROSCI0273 Zona marină de la Capul Tuzla

Sit Natura 2000 ROSCI0197 a fost declarat prinOrdinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 şi

aprobat de către Comisia Europeană prin Decizia 209/92/CEE.

Coordonatele sitului: Latitudine: N 43º 59' 20'';

Longitudine E: 28º 41' 14'' (Fig. nr. 7)

Figura nr. 7. Tipuri de habitate prezente în Situl ROSCI0273

Zona marină de la Capul Tuzla (INCDM)

37


38/102

1110: Bancuri de nisip submerse de mică adâncime

1110-3 Nisipuri fine de mică adâncime 1110-4 Nisipuri bine calibrate

1110-5 Nisipuri grosiere şi pietrişuri mărunte bătute de

valuri

1110-6 Galeţi infralitorali

1110-8 Nisipuri mâloase şi mâluri nisipoase bioturbatede Upogebia

1140: Suprafețe de nisip si mâl descoperite la maree joasă


detritice cu uscare rapidă

1140-2 Depozite detritice supralitorale cu uscare lentă

1140-3 Nisipuri mediolitorale

1140-4 Acumulări detritice mediolitorale

1170: Recifi

1170-2 Recifi biogeni de Mytilus galloprovincialis

1170-4 Aglomerări de stânci şi bolovani

38


39/102

1170-5 Stâncă supralitorală

1170-6 Stâncă mediolitorală superioară

1170-7 Stâncă mediolitorală inferioară 1170-8 Stâncă infralitorală cu alge fotofile

1170-9 Stâncă infralitorală cu Mytilus galloprovincialis

8330: Peşteri marine total sau par ţial submerse

39


40/102

S p e


S p e c i e

C o n s e r v a r e

P

o p u l a ț i e

L o c a l i z a r e , e c o l o g i e



a n e x a I I

R e z i d e n t

A f a l i n u l e s t e p r

e z e n t î n z o n a

m a r i n ă r o m â n e a s c ă

î n s e z o n u l c a l d ,

p e t o a t ă s u p r a f

a ţ a p l a t o u l u i

c o n t i n e n t a l . P ă t r u n

d e ș i î n D u n ă r e .

P r e z e n t î n t o a t e s i t u r i l e , s e

d e p l a s e a z ă î n g r u p

u r i f a m i l i a l e d e

4 - 6 i n d i v i z i . E s t e c e l m a i s o c i a b i l

f a ț ă d e o m ș i c e l m

a i d e s o b s e r v a t .

P h o c o e n a p h o c o e n a


a n e x a I I

R e z i d e n t

M a r s u i n u l e s t e o

s p e c i e n e r i t i c ă

( 6 - 2 0 0 m a d â n c i m e ) c a r e p ă t r u n d e

ș i î n D u n ă r e ș i

î n l a g u n e . Î n

R o m â n i a p o p u l a ţ i i l e s u n t

c o n c e n t r a t e î n a p r o p i e r e a c o a s t e i ,

u n d e h r a n a e s t e m

a i a b u n d e n t ă ş i

a c c e s i b i l ă . U n e o r i e s t e c a p t u r a t

a c c i d e n t a l î n p l a s e d e c a l c a n . L a

a p r o p i e r e a i e r n i i , m i g r e a z ă î n s p r e

z o n e l e d e i e r n a r e

d i n G e o r g i a ş i

T u r c i a .

40


41/102

A l o s a i m m a c u l a

t a


a n e x a I I

P a s a j

S c r u m b i a e s t e s p e c i e p e l a g i c ă ,

c r i o f i l ă . A d u l ț i i s e

a p r o p i e d e ț ă r m

n u m a i î n t i m p u l m i g r a ț i e i d e

r e p r o d u c e r e , î n f e

b r u a r i e - a p r i l i e ,

c â n d e s t e p r e z e n t ă

î n t o a t e s i t u r i l e .

P u i e t u l p o a t e f i î n

t â l n i t a d e s e a î n

a p e l e c o s t i e r e .



a n e x a I I

R e z i d e n t

R i z e a f c a e s t e p r e z e n t ă î n t o t l u n g u l

c o a s t e i r o m â n e ş t i

p e n t r u c e a m a i

m a r e p a r t e a a n u l u

i . E s t e o s p e c i e

t e r m o f i l ă c a r e p r e f e r ă a p e l e c o s t i e r e

p u ţ i n a d â n c i . P r e z e n ț ă c o n s t a n t ă î n

t o a t e s i t

u r i l e .




R e z i d e n t

P ă s t r u g a e s t e p r e z e n t ă î n t o t l u n g u l

c o a s t e i r o m â n e ş t i . A d u l ț i i s u n t m a i

f r e c v e n t î n t â l n i ț i

î n f a ț a g u r i l o r

D u n ă r i i , î n t i m p c

e j u v e n i l i i s u n t

r ă s p â n d i ț i p e t o t p l a

t o u l c o n t i n e n t a l ,

m a i a l e s î n a p r o p i e r e a c o a s t e i .

H u s o h u s o



R e z i d e n t

M o r u n u l e s t e p r e z

e n t î n t o t l u n g u l

c o a s t e i r o m â n e ş t i .

A d u l ț i i s u n t m a i





r ă s p â n d i ț i p e t o t p l a

t o u l c o n t i n e n t a l ,

41


42/102


43/102

T D A 2 0 0 7 )

N a t i o n a l ( L i s t a

R o ș i e )

i n f r a l i t o r a l u l u i s t â n c o s c u a l g e

f o t o f i l e , i n d i c a t o a r e p e n t r u o f o a r t e

b u n a c a l i t a t e a m e d i u l u i .

A m e n i n ț a t ă î n t o a t ă M a r e a N e a g r ă

ș i î n R o m â n i a

( F i g . n r . 8 ) .

H i p p o c a m p u s g u t t u l a t u s

( F i g . n r . 9 )

I U C N


R o ș i e a M ă r i i

N e g r e , B S T D A

2 0 0 7 )


R o ș i e )

R e z i d e n t

C ă l u ţ u l d e m a r e e s t e s p e c i e

c a r a c t e r i s t i c ă a s o c

i a ț i i l o r v e g e t a l e

p e r e n e d i n i n f r a l i t o

r a l . A m e n i n ț a t ă

î n t o a t ă M a r e a

N e a g r ă ș i î n

R o m a

n i a

w w w . g w p - r o m a n i a . r o ( P a g i n a

c o p i i l o r ) .

43

http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/http://www.gwp-romania.ro/


44/102

Figura nr. 8. Tr icolia pullus -

gasteropod

(ecomareaneagra.wordpress.com)

Figura nr. 9. Hippocampus

guttulatus

Căluţul de mare (foto

INCDM)

În zona Cap Tuzla fundul stâncos recifal are cea mai

mare extindere spre uscat şi cel mai variat şi accidentat relief

din sectorul românesc al Mării Negre. De aceea, aici seîntalneşte cea mai diversă gamă de microhabitate de acest tip şi

în consecinţă, o faună şi floră acvatică foarte diversă. Acest

lucru duce la o valoare conservativă foarte mare.

Situl Natura 2000 ROSCI0273 Zona marină de la Capul

Tuzla este:

44


45/102


46/102

Situl ROSCI0197 Plaja Submersă Eforie Nord -Eforie Sud

Sit Natura 2000 ROSCI0197 (Fig. nr. 10) prin Ordinul

Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 2387/2011 şi aprobat de

către Comisia Europeană prin Decizia 209/92/CEE.

Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 3' 1''; Longitudine E 28º

39' 5''

Suprafaţa (ha) 141

Figura nr. 10. Imagine subacvatică din Situl ROSCI0197 PlajaSubmersă Eforie Nord - Eforie Sud

(http://natura2000.mmediu.ro)

46

http://natura2000.mmediu.ro/http://natura2000.mmediu.ro/http://natura2000.mmediu.ro/http://natura2000.mmediu.ro/


47/102

Tipuri de habitate prezente în ROSCI0197 (Fig. nr. 11)1110: Bancuri de nisip submerse de mică adâncime

1110-3 Nisipuri fine de mică adâncime

1110-4 Nisipuri bine calibrate

Figura nr. 11. Tipuri de habitate prezente în Situl

ROSCI0197Plaja Submersă Eforie Nord - Eforie Sud

(INCDM)

1140: Suprafeţe de nisip şi mâl descoperite la maree joasă

47


48/102


detritice cu uscare rapidă.1140-3 Nisipuri mediolitorale

1170: Recifi

1170-8 Stânca infralitorală cu alge fotofile 1170-9 Stâncă infralitorală cu Mytilus galloprovincialis

48


49/102

S p e


S p e c i e

C o n s e r v a r e

P o

p u l a ț i e

L o c a l i z a r e , e c o l o g i e


D i r e c t i v a

H a b i t a t e , a n e x a

I I

R e z i d e n t

A f a l i n u l e s t e p r

e z e n t î n z o n a

m a r i n ă r o m â n e a s c ă

î n s e z o n u l c a l d ,

p e t o a t ă s u p r a f

a ţ a p l a t o u l u i

c o n t i n e n t a l . P ă t r u n

d e ş i î n D u n ă r e .

P r e z e n t i n t o a t e s i t u r i l e , s e

d e p l a s e a z a î n g r u p

u r i f a m i l i a l e d e

4 - 6 i n d i v i z i . E s t e c e l m a i s o c i a b i l

f a ț ă d e o m ș i c e l m

a i d e s o b s e r v a t .

P h o c o e n a p h o c o e

n a

D i r e c t i v a


I I

R e z i d e n t

M a r s u i n u l e s t e o

s p e c i e n e r i t i c ă

( 6 - 2 0 0 m a d â n c i m e ) c a r e p ă t r u n d e

ş i î n D u n ă r e ş i

î n l a g u n e . Î n

R o m â n i a p o p u l a ţ i i l e s u n t

c o n c e n t r a t e î n a p r o p i e r e a c o a s t e i ,

u n d e h r a n a e s t e m

a i a b u n d e n t ă ş i

a c c e s i b i l ă . U n e o r i e s t e c a p t u r a t

a c c i d e n t a l î n p l a s e d e c a l c a n . L a

a p r o p i e r e a i e r n i i m i g r e a z ă î n s p r e

z o n e l e d e i e r n a r e

d i n G e o r g i a ş i

T u r c i a .

49


50/102

A l o s a i m m a c u l a t a

D i r e c t i v a


I I

P a s a j

A d u l ţ i i d e S c r u m b

i e s e a p r o p i e d e

ț ă r m n u m a i î n t i m p

u l m i g r a ț i e i d e

r e p r o d u c e r e , î n f e b r u a r i e - a p r i l i e ,

c â n d e s t e p r e z e n t ă î n t o a t e s i t u r i l e .

P u i e t u l p o a t e f i î n t â l n i t a d e s e a î n

a p e l e c o s t i e r e .


D i r e c t i v a


I I

R e z i d e n t

R i z e a f c a e s t e p r e z e n t ă î n t o t l u n g u l

c o a s t e i r o m â n e ş t i p

e n t r u c e a m a i

m a r e p a r t e a a n u l u i . E s t e o s p e c i e

t e r m o f i l ă c a r e p r e f e r ă a p e l e

c o s t i e r e p u ţ i n a d â n c i . P r e z e n t ă

c o n s t a n t i n t o a t e s i t u r i l e .


D i r e c t i v a

H a b i t a t e ( a l t e

a n e x e )

R e z i d e n t

P ă s t r u g a e s t e p

r e z e n t ă î n t o t

l u n g u l c o a s t e i r o m

â n e ş t i . A d u l ț i i

s u n t m a i f r e c v e n t

î n t â l n i ț i î n f a ț a

g u r i l o r D u n ă r i i , î n

t i m p c e j u v e n i l i i

s u n t r ă s p â n d i ț i p e t o t p l a t o u l

c o n t i n e n t a l , m a i a l

e s î n a p r o p i e r e a

c o a s t e i .

H u s o h u s o

D i r e c t i v a


a n e x e )

R e z i d e n t

A d u l ț i i d e M o r u n s u n t m a i





50


51/102

r ă s p â n d i ț i p e

t o t p l a t o u l

c o n t i n e n t a l , m a i a l

e s î n a p r o p i e r e a

c o a s t e i .

P r o t e r o r h i n u s

m a r m o r a t u s

D i r e c t i v a


a n e x e )

R e z i d e n t

G u v i d d e m i c i d i m

e n s i u n i , u ș o r d e

r e c u n o s c u t d u p ă t u b u r i l e n a z a l e .

E s t e o s p e c i e f o a

r t e c o m u n ă î n

h a b i t a t e l e s t â n c o a s

e ș i î n b a n c u r i l e

d e m i d i i .

P o m a t o s c h i s t u s

m i n u t u s

D i r e c t i v a


a n e x e )

R e z i d e n t

G u v i d d e m i c i

d i m e n s i u n i ,

c a r a c t e r i s t i c h a b i t a t e l o r n i s i p o a s e

d e m i c ă a d â n c i m e

. P r e f e r ă z o n e l e

c u r a t e , c u o b u n ă s t a r e d e

c o n s e r v a r e .

D o n a c i l l a c o r n e

a

F i g . n r . 1 2




2 0 0 7 )


R o ș i e )

R e z i d e n t

B i v a l v ă , s p e c i a c a r a c t e r i s t i c ă a

m e d i o l i t o r a l u l u i n i s i p o s ,

i n d i c a t o a r e p e n t r u o f o a r t e b u n ă

c a l i t a t e a m e d i u l u i . A m e n i n ț a t ă î n

t o a t ă M a r e a N e a g

r ă , î n R o m â n i a

m a i s u p r a v i e ț u i e ș t e d o a r î n s i t u l d e

l a E f o

r i e .

51


52/102

D o n a x t r u n c u l u s

F i g . n r . 1 3

R e g i o n a l ( B S

T D A 2 0 0 7 )


R o ș i e )

R e z i d e n t

B i v a l v ă , s p e c i e

c a r a c t e r i s t i c ă

i n f r a l i t o r a l u l u i n i s

i p o s î n c o n d i ț i i

d e h i d r o d i n a m i s m p u t e r n i c .

A m e n i n ț a t ă î n t o a t ă M a r e a N e a g r ă ,

î n R o m â n i a m a i e x i s t ă p o p u l a ț i i

d e n s e d o a r î n s i t u l d e l a E f o r i e .

O p h e l i a b i c o r n i

s




2 0 0 7 )


R o ș i e )

R e z i d e n t

V i e r m e p o l i c h e t , c a r a c t e r i s t i c

p e n t r u m e d i o l i t o

r a l u l n i s i p o s .

52


53/102

Figura nr. 12. Donacilla

cornea - bivalvă

(www.idscaro.net)

Figura nr. 13. Donax trunculus -

bivalvă

www.animalbase.uni-

goettingen.de

Plaja submersă de la Eforie este singura plajă din zona

sudică a litoralului românesc care nu a fost modificată, până în

prezent, prin construcţia de structuri masive de protecţie

costieră.

Doar aici se mai păstrează hidrodinamica naturală, dinamica

sedimetară, habitatele şi speciile caracteristice unei plaje

nisipoase expuse. Aici habitatele nisipoase mediolitorale şi

infralitorale au cea mai mare reprezentativitate şi cea mai bună

stare de consevare din România.

Este singurul loc de pe întreg cuprinsul litoralului românesc în

care speciile de moluşte bivalve Donacilla cornea şi Donax

trunculus mai supravieţuiesc în prezent.

53

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&docid=cR5i5oCNfBjubM&tbnid=fZtDcrAZJ8yoPM:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.idscaro.net%2Fsci%2F04_med%2Fclass%2Ffam5%2Fspecies%2Fdonacilla_cornea1.htm&ei=tmXfU6yfLIWi0QXW4oGoDw&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNHkYfGzVHvWgpI7bItmQo7S_G2sew&ust=1407235804866127http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&docid=cR5i5oCNfBjubM&tbnid=fZtDcrAZJ8yoPM:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.idscaro.net%2Fsci%2F04_med%2Fclass%2Ffam5%2Fspecies%2Fdonacilla_cornea1.htm&ei=tmXfU6yfLIWi0QXW4oGoDw&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNHkYfGzVHvWgpI7bItmQo7S_G2sew&ust=1407235804866127http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&docid=cR5i5oCNfBjubM&tbnid=fZtDcrAZJ8yoPM:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.idscaro.net%2Fsci%2F04_med%2Fclass%2Ffam5%2Fspecies%2Fdonacilla_cornea1.htm&ei=tmXfU6yfLIWi0QXW4oGoDw&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNHkYfGzVHvWgpI7bItmQo7S_G2sew&ust=1407235804866127http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=oXMnAygHs0gcPM&tbnid=elEfLmIktKay_M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalbase.uni-goettingen.de%2Fzooweb%2Fservlet%2FAnimalBase%2Fhome%2Fspeciestaxon%3Fid%3D4030&ei=zGbfU-zGFMGf0QXpnoDoAg&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGYubzqcaz0OAWCB4S5BDWJjQSZfg&ust=1407236085639392http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=oXMnAygHs0gcPM&tbnid=elEfLmIktKay_M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalbase.uni-goettingen.de%2Fzooweb%2Fservlet%2FAnimalBase%2Fhome%2Fspeciestaxon%3Fid%3D4030&ei=zGbfU-zGFMGf0QXpnoDoAg&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGYubzqcaz0OAWCB4S5BDWJjQSZfg&ust=1407236085639392http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=oXMnAygHs0gcPM&tbnid=elEfLmIktKay_M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalbase.uni-goettingen.de%2Fzooweb%2Fservlet%2FAnimalBase%2Fhome%2Fspeciestaxon%3Fid%3D4030&ei=zGbfU-zGFMGf0QXpnoDoAg&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGYubzqcaz0OAWCB4S5BDWJjQSZfg&ust=1407236085639392http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=oXMnAygHs0gcPM&tbnid=elEfLmIktKay_M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalbase.uni-goettingen.de%2Fzooweb%2Fservlet%2FAnimalBase%2Fhome%2Fspeciestaxon%3Fid%3D4030&ei=zGbfU-zGFMGf0QXpnoDoAg&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGYubzqcaz0OAWCB4S5BDWJjQSZfg&ust=1407236085639392http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=oXMnAygHs0gcPM&tbnid=elEfLmIktKay_M:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.animalbase.uni-goettingen.de%2Fzooweb%2Fservlet%2FAnimalBase%2Fhome%2Fspeciestaxon%3Fid%3D4030&ei=zGbfU-zGFMGf0QXpnoDoAg&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNGYubzqcaz0OAWCB4S5BDWJjQSZfg&ust=1407236085639392http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&docid=cR5i5oCNfBjubM&tbnid=fZtDcrAZJ8yoPM:&ved=0CAQQjB0&url=http%3A%2F%2Fwww.idscaro.net%2Fsci%2F04_med%2Fclass%2Ffam5%2Fspecies%2Fdonacilla_cornea1.htm&ei=tmXfU6yfLIWi0QXW4oGoDw&bvm=bv.72197243,d.bGE&psig=AFQjCNHkYfGzVHvWgpI7bItmQo7S_G2sew&ust=1407235804866127


54/102

Situl Natura 2000 ROSCI0197 Plaja submersă Eforie

Nord - Eforie Sud este:

-

singurul loc din România unde mai există mediolitoralulnisipos cu Donacilla cornea;

- singurul loc din România unde mai există populaţii

importante ale bivalvei Donax trunculus

- singura plajă din sudul litoralului neafectată de construcţii

hidrotehnice.Situl ROSCI0281 Cap Aurora

Situl Natura 2000 ROSCI0281 Cap Aurora (Fig. nr. 14)

a fost desemnat prin Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor

nr. 2387/2011 privind Instituirea regimului de arie naturală

protejată a siturilor de importantă comunitară ca parte

integrantă a Rețelei Ecologice Europene Natura 2000 în

România.

Coordonatele sitului: Longitudine 28.703056; Latitudine43.84972

enciclopedie copii viata in marea neagra v arii protejate

Documents