@ Editura $coala Ardeleand,2018Cluj-Napoc4 str. Mecanicilor nr. 48Redac{ia: tel 0364-1.77 .252; 07 28.084.801

e-mail: office@scoalaardeleanacluj.ro,redactie@scoalaardeleanacluj.roDifuzare: teUfax 0364-1,17 .246; 0728.084.803e-mail: difuzare@scoalaardeleanacluj.ro, esadifuzare@gmail.comwww.scoalaardeleanacluj.ro

ISBN 978-60 6-7 97 -363-1.

Editor: Vasile George DAncuCoperta: Alexandra MureqanTehnoredactare: Sandra Cibicenco

Ioax LATU9NEANU

EMIL REBREANUEROUL DE LA GHIME$-FAGET

Edifia aIl-a, ingrijitd de

IoeN PtNrsa

Studiu introductiv de

ION CARIA

Cluj-Napoc4 2018

CupRrNs

Notd asupra ediliei(de loan Pintea) .'..".'..'.'.'..""""' 5

Opliuni qi dileme in vremuri de rdzboi'Emil Rebreanu la

despSrlirea de ,,bunul imPdta('(Studiu introductia de Ion Cdrja) .'.'.'..'.'....'."'7

Tabel cronologic(de Cezar Apreotesei) .. .....""""' 31

Argument.. ....'.."59

I. Nobila familie Rebreanu.... '..'..'.'...'..'..'.'63

IL Emil Rebreanu, eroul de la Ghimeg-Fdget .......'.'...'.'......'.'.......'... 95

IIl. Pddurea sphnzuralilor - roman al iubirii 9i luminii....'..'.'....'.....355

Apostol Bologa fa!6 in fafd cu SfAntul Apostol Pavel

(de Ioan Pintea) '.'........'...'."...393

Anexe""""' """'401Comemorare Emil Rebreanu

62 . IoanliPugneanu

spre mai bine, duce o viatd incomparabil mai bund decAt alui Emil. De asemenea, dorim sd elimindm confuzia care semai face de cdtre elevi pi chiar de citre unele cadre didacticeintre Emil Rebreanu gi Apostol Bolga personajul exemplar,insetat de iubire gi luminS, al lui Liviu Rebreanu, din marelesdu romary Pddurea sphnzuralilor.

Ioan LAPU$NEANU

INOBILA FAMILIE REBREANU

Nobletea acestei familii modeste nu constd in vreun

titlu nobiliar, ci in faptul cd au zilmislit o casd de copii, dintre

t'irrc' unul, Liviu, a devenit cel mai mare scriitor romAry ce

nrcrita cu prisosinld Premiul Nobel pentru Literaturd. Altfiu, Emil, s-a jertfit pentru ideea de a nu lupta impotriva

I'rn{ilor de acelagi sAnge, nutrind un sentiment de dragoste

pt'ntru neamul romAnesc, pldtit cu sacrificiul suprem. Altfel,

originea lui Vasile gi a Ludovicdi a fost legatd de talpa ![rii,fiindcd atAt Chiuza Rebrenilor, cAt 9i Becleanul Diuganilor au

[ost nigte comune mai rdsdrite, stdpAnite de grofi maghiari

rlirr familia Bethlen. Totugi, pxrinlii marelui scriitor n-au fost

oirmeni fdrd importanld, ci ambii au avut preocupdri

lrrtelectuale: tat6l Vasile, coleg de gimnaziu cu George

('ogbuc, a fost gi el un adorat al muzelor, iar mama

st'riitorului, Ludovica, o talentatd ,,diletantd teatrall", cum o

rrumegte scriitorul gi proiesorul Sever Ursa, purtitor de

t,uvAnt al acestei familii la Prislop gi Maieru, localitdli in care

ir ctitorit, intr-un fel sau altul, doud muzee: Muzeul ,,Liviul{t'breanu" la Prislop (cartier cu numele scriitorului al

ortrgului N6sdud) gi,,Cuibul visurilor" la Maieru.

Vasile Rebreanu s-a ndscut la 22 aptllie 1'862 in satul

('hiuza, judelul Bistrila-Nisdud, in familia lui Samoild 9i a

lrinei (ndscutd Bulea), ldrani simpli 9i cu dragoste de carte

64 o Ioan Ldpuqneanu

din moment ce s-au ocupat de pregdtirea scolare a fiului lor.Samoild era un om destul de inteligent, umblat prin lume, gicare cuno$tea mai multe limbi strdine. A slujit in armatacrdiascd timp indelungat. Revenit in sa! s-a remarcat ca unbun povestitor, aprinzand imaginalia ascultdtorilor cu faptegi intAmpldri despre oamenii gi locurile pe care le_acutreierat. Deschiderile ,,spre alte lumi l-au determinat sd-gidea fiul la gcolile ndsdudene, indicand perspectivele altororizonfuri"l. Vasile urmeazd cursurile la $coala poporaldConfesionald din satul natal, se inscrie la ,,normd,, _ gcoalanormald primard superioar[ din Ndsdud - iar apoi, dupdabsolvirea ei (1'876) urmeazd doud clase la GimnaziulRomAnesc Greco-Catolic din Nisdud, in aceeagi clasd cupoetul George Cogbuc, degi era mai in vArstd cu patru ani caacesta. Pentru fiii de fdrani, drumul spre cucerirea cetifiigtiin(ei gi culturii era mult mai greu gi mai sinuos pe acelevremuri. Degi a fost un elev bun la invd{dturd, terminAndambele clase cu calificativul ,,foarte bLtn", a fost nevoit sdintrerupd gcoala fiind ,,morbosu,,. in perioada cAnd VasileRebreanu era elev la Ndsdud, gimnaziul incepuse sd seconsolideze. La inceputurile sale, gimn aziul a fost sus(inutde cAqiva dascdli inimogi, absolvenfi de teologie, printre careun rol important il avea Ioan Marte Lazdr. Conducdtorulspiritual al gcolii era vicarul Grigore Moisil. Cu timpul, sunttrimiqi tineri la studii, ca bursieri ai fondurilor grdniceregti,la universitd{i din Viena gi din alte orage. printre profesoriielevului din Chiuza se numdrau: octavian Bariliu (absolvental Gimnaziului Romano-Catolic din Cluj - preda limbamaghiard); Florean Mofocu (absolvent al universitdtii din

r Gavril Scridory Liaiu Rebreanuintre ,,Oameni de pe Someg", BistriJ4 1976, p.7.

Emil Rebreantt eroul de la Ghimeg-Fdget . 65

Viena - preda matematica qi fizica); Ioan Milaiu (absolvent al

L)rriversitdfii din Viena, unde urmeazdistoria gi geografi4 cu

tloctorat Ia Gratz in filosofie - preda istoria gi geografia);

Arrdrei Mazanec (fost ofiler - preda desenul, cum mai fdcuse

.'arrdva in qcoala de artilerie); Artemiu Publiu Alexi (studii

r rrriversitare la Viena qi Gratz, doctor in gtiinfe naturale); Ionul'anco (absolvent al Universitdlii din Cluj, in filosofie clasicd);

kran Lupoe (absolvent al FacultdEii de Filosofie din Cluj -l,reda istoria gi limba romAnd) etc. Profesorii gimnaziului erauolrneni de carte, autori de sfudii, manuale gi cdrli utile pentru

1,r'ocesul de invdfdmAnt. in programa de invd![mAnt figurauolriecte importante, dupd modelul gcolilor din Austria,,rt'centul principal fiind pus pe studiul limbilor strdine qi al

lirnbii romAne. Se studia: limba latind, greacS, maghiard gi

r;t'rmand, ultimele doud fiind considerate ,,limbi ale patriei".I)in cele 28 de ore cuprinse in programul sdpt[mAnal pentru.'lasa I in 6 ore se studia limba latind, in 4, limba romAn6, in 3,

lirlba maghiard, in 4, matematicd, in 3, limba germanS, tot ini, geografia, in cAte douX ore pe sdptdmAnd, religia, istoriarrirturald, desenul constructiv gi gramatica. Dupd cum se vede,

l,lanul de invdldmAnt nu era prea incdrcat gi avea un conlinut

;rreponderent umanist. Se rcaliza totugi o educafierrrnltilateral5 gi se punea accentul pe educalia patrioticd, mai,rlt's in cadrul societdlii de Lecturd,,Virfus Romana Rediviva",t rt'atd in anul 1870 gi condusi de directorul Ioan Marte Lazdr.

Pentru a ajunge mai repede la o meserie, care sd-i

,rsigure un venit cAt de modest, Vasile Rebreanu opteaz6,

l)('ntru ddscilie, misiune sociald mai accesibilS fiilor de ldrani,.rlirturi de preofie. in acest scop, se inscrie la Preparandia din( ilrerla. tgi continud apoi studiile la un curs de notar, laliiigdrag, in perioada 1881-1883. tn acele vremuri tulburi, de

66 . Ioan Ldpugneanu

cruntd asuprire sociale gi nafionald, nu strica sd ai doudcalificdri. o chemare imperativd in acea perioadd adresatdtinerilor romani era de a se face invdfdtori spre a ruminapopulafia de origine romAnd, majoritard in Transilvania, pringtiinfa de carte, pentru apdrarea fiin{ei na(ionale: ,,in interesulculturii poporului - scriau Virgil $otropa gi Nicolae Drdganuinlstoria gcoalelor ndsdudene - se provoacd cu aceastd o.uri.rr-r"toli studiogii romani, cari au absolvit gimnaziur inferior gi alcdror numdr e mare prin toate gimnaziile, ca, decAt sd seaplice ca scriitori ori copigti ici coalea fdrd nici un prospect deviitor, mai bine sd ?nceapi a studia cursul pr"puru.,di"i

".,toatd sdrdci4 gi fdcand aceasta igi vor afla nou teren sigur atatpentru sustinerea vie{ii, cat;i pentru conlucrarea ra luminareagenera(iunilor incepdtoare. Cine e lipsit cu totul de a faceaceasta, acela poate conta incAtva gi pentru exemplul deospitalitate al Romanilor grdniferi din jur, numai sd se find deproverbul rom6n: "Cine cere nu pierer, gi sd fie exemplar depurtare bund gi de diligen{d de a rdspund" ,p".urlg"lor gicerinlelor de acum". Vasile Rebreanu urmeazd acest indemn,mai ales cd indeplinea gi condifiile care se cereau pentruocuparea unui post de invd(dtor: absolvise doud clase degimnaziu inferior, implinise 16 ani, putea dovedi o purtaremoral5 bund, nu avea niciun defect fizic qi avea cunogtin{epregdtitoare de muzicd.

Vasile gi Ludovica Diugan din Beclean igi unescdestinele la 15 februarie 1885, inainte ca tandrur insurd{el sd-gifi satisfdcut stagiul militar gi sd ocupe un post de ajutor denotar sau de invdfdtor. Abia dupd ce igi va incheia raporturilecu armata, Vasile Rebreanu va ocup4 pentru o scurtdperioadd (mai-septembrie 1885), un post de,,umil funcfionar,,la Pogta din chiuza. in toamna anul'i 1gg5, tandra familie se

Emil Rebreanu, eroul de la Ghimeg-Fdget . 67

vir muta la TArligu4 sat aflat la poalele Jibleqului, unde va(x'upa, pentru un ary funclia de subnotar.La2T noiembrie, inI iirligua, li se va nagte Liviu, intAiul dintre cei 14 copii cu care

v()r fi invrednicili Rebrenii. Pentru tAndra mamd, ziua

,,irrtAindscutului" ei are o semnificalie deosebitl, aga cum va

r;r'r'ie celebrului s[u fiu mai tdrziu: ,,Ziua de 27 noiembrie este

tt zi deinsemnatd pentru noi doi. Pentru mine este ca

rrrt'cpuful unei vieli casnice, insh pentru tine, sosirea in lumea

,rstir din planul Asttal"2. Sdrmana mami, ,,...crede cu

:iinceritate in aceastd tain6, vdzlnd in primul ei bdiat <(un nourrtrr-nit gi ales de Dumnezert>>, 1Jr' <trimis', al cerului, dar in.rttlagi timp om intre oameni, ndscut, iar nu fdcut"s'

Vasile Rebreanu va ocupa ,,funcfii de dascdl sau

Itrrrctionar in satele Ldpugul Unguresc, Maieru, Prislop,

l\riana Ilvei, Ndsdud"a. in Ldpug va ocupa postul de invdlitorl,r ;;coala confesionald de acolo, luptAndu-se cu greutdlile

rnirterriale din cauza veniturilor salariale foarte mici. Tot dint',tuza lipsurilor, mai ales dupi ce familia i se mdrise cu incd

.loi bdieli, Iulius-Sabin gi Petru, se va transfera la gcoala dinN4irieru, unde leafa ii va fi numai cu 100 de florini mai mare (la

l,iipug veniturile sale erau de 200 florini anual). La Maieru a

l.sl numit invdldtor in anul gcolar 1888-1889 9i va trii, in,rtt'trstd frumoasd comund grinicereascd, cea mai fertild

1x'rioadd din viala sa gi a viitorului romancier. Comuna

,rr't'nsta ,,de la poalele Ineului cel cu zdpad6' veqnicd" va firrrrrnitd de cdtre Liviu Rebreanu,,cuibul visurilor". La Maieru,

rrrrrndrul membrilor familiei sporea constant. La interval de

' ll r'isoare din Aiud, datatd 25 noiembrie 1928 (Arhiva Liviu Rebreantt nr.

| ,r4 .n02).

' Niculae Gheran, TLndrul Rebreanu, Editura Albatros, Bucuregti, 1986' p-19'I t lirvril Scridoru op. cit., p.10.

68 . Ioan Ldpugneanu

doi ani se nestea cete un copil: Livi4 in 1889; Emil, in 1g91;Maria (Miti), in 1893; Flor4 in 1895 - decedatd prematur, in1896; Yirgil (Ghilu), in 1897. in anul 1997, famllia se mutd laPrislop. in pofida greutdlilor materiale, familia Rebreanu igiconsumd existenla intre nagteri gi inmormAntdri. tn anul 1g99se va naqte Armela, care va deceda in acelagi an; in 1900 vinepe lume Florica-Ecaterina (Riia); in 1902 se nagte Fabius(moare in acelagi an); in 1904 vine pe lume Sever; in 1905 senagte Comeliu (decedat in acelaqi an). La Ndsdud se va nagtemezinul familiei, Tiberiq dupd mdrturisirea acestuia, intr-ocamerd din partea de vest a celebrei cddiri care adipostegteMuzeul Grdniceresc Ndsdudean gi care a avut destinafia decazarmd. in perioada Regimentului al Il-lea grdniceresc. LaBiblioteca Documentard a Academiei RomAne din Nisdud amaflat un tabel nominal pe care erau trecu{i invdfdtorii care ,,nuposedau limba maghiard", printre care figura gi VasileRebreanu. Este, credem, unul dintre motivele pentru repetateleindepdrtdri din invd!5mAn! degi se pare cd acest motiv a fostdoar un pretext din moment ce Vasile Rebreanu a fdcuttraduceri din limba maghiard.

Preocupdrile intelectuale ale dascdlului Vasile Rebreanuerau gi de altd naturd decAt cele profesionale. in anul 18g6, pecAnd se afla la Ldpuq, debuteazi cu povestirea in prozdArmeanul neguldtor gi fiul sdu Gherghel (poveste culeasd dingura poporului), pe care o public5 la Braqov. in perioadaapostolatului de la Maieru publicd ,,produc(ii,, folclorice inversuri qi prozd in revista Ungaria, de la Cluj, un productbilingU sub conducerea lui Grigore Moldovan. Aici tipdregtepeste o mie de versuri sub titlul Poesii poporale cu men{iunile:,,din Maieru" qi ,,din jurul Bethleanuh,ti". De menfionat cd 80%din piesele publicate sunt culese din Maieru: cAntece satirice,

Emil Rebreanu, eroul de la Ghimeg-Fdget ' 69

rlc cdtdnie, de instrdinare g.a. De asemenea, culegeri de

st'rieri in prozd: Datini popornle, Gkcituri' Stdrostitul' apoi

Mt:dicini poporale romilnegti, vreo 145 de boli (morburi) 9i

lrltamentele lor empirice cu explicalii limpezi 9i docte,

f)recum gi cAteva articole: ,,Igiena copilului", ,,Laptele",

,,( litirea sf,punului" etc. Eta, de asemenea, cel mai vestit

irpicultor de pe Valea Someqului Mare. Vasile Rebreanu

lrractica medicina empiric5, trata dinlii, prePara ceaiuri din

plante medicinales. Ultimele doud articole au fost semnalate

.lt. fosful meu coleg de facultate Petru Oallde, ,,ce-i af76

rrunrele in Gazeta poporului din Timigoara - colaborare

l)irsagerA, datAnd din septembrie-octombrie 1'887, de pe

v r'(f mea cAnd Vasile Rebreanu igi incepe cariera didacticd inl,ii1-rug"(...), la care se adaugd reportajul ,,De ici de colea, dinl.irrra Ardealului" (Suveniri de cdldtorie)6 Mircea Popa

rlt'taliazd intr-un articol publicat in revista Societd{ii de

ljl i inle Filologice din RomAnia, Limbd gi literaturd, vol. I, 1979 ,

l). 77-79, titlurile gi conlinutul materialelor publicate inrtvista clujeand l)ngaria:,,1n trei pagini din articolul amintit(...), Mircea Popa amintegte de o Gftciturd (Din jurulNirsdudului; U., nr. I, 1892), urmatd de alte 33 (U., rr. 2,

lfi93); D-ale poporului ("cinci cAntece satirice din Maieru>; U',

nr. 3, 1892); Poezii poporale ("CAntece, chiuituri 9i piese lirice

,lirr jurul Nbsdudului gi Becleanului"; U., nt. 6, L0, 1'892, nt.I l, 12, 1893); Datine poporale (Prima iegire at plugul,

litrniaestire, loia Mare qi Rosalii; lJ., nr' 7, 1892); Stdrostitul

(rrfricei: IJ., nr. 6, 1.892); l.)ngurisme in limbd (<etimologii>, lJ.,

st,ver ursa, Rebrennu s. vasile, in Diclinnarul culturii gi civilizaliei populnre al

lrtrlt,l.trltti Bistrila-Ndsdud, vol. I lara Ndsdudulai. Coordonator: Ioan seni.

t r rvint inainte de acad. Dumitru Protase, Editura Napoca Star,2009, p' 457 '

' Niculae Gheran, op. cit., p.48.

70 o IoanLdpugneanu

nr. II, 1.892); Medicini poporale romdnegti (cel mai intinsmaterial pe care Vasile Rebreanu il publicd in U., ttr. 8, 9,-J.89'1.; nr.1.-2,3, 4, 1892); Higiena copilului (U., nr. 1,1894), plustraduceri din George Alexi, Antonina de Gerardo, GrigoreMoldovan, Flermann Antal gi folclor (U., fi\. 7, 8, 9, 10, 1892;rtr. 2, 3, 4, 5, \893; rtr. 4, 5, 6, 7, 11., 18957"2. Profesorul GavrilScridon semnaleazi qi o colaborare, tot pasage16,la Tribunade la Sibiu, citAnd in acest sens o mdrturisire a lui LiviuRebreanu: ,,Tatdl meu a profitat qi el de prietenia poetului(Cogbuc n.n.) gi a plasat in <foita> Tribunei cAteva poveqticulese din gura poporului. A fost cel mai mare succes al sduin literaturil, dar gi de foarte scurti duratd cdci, chiar in anulacela, Cogbuc a plecat la Bucureqti, chemat de TituMaiorescu, in urma stdruinfelor lui Slavici"s.

Viafa pi activitatea publicisticd a lui Vasile Rebreanu aufost in mod detaliatprezentate de cdtre scriitorul gi dascdlulmdierean Sever lJrsa, care scrie urmdtoarele: ,,Pdrinteleromancierului face parte, indubitabil, din rAndurile acelorexploratori entuziaqti gi neinregistra(i in tratate, care aurimas o viafi intreagd in vetrele satelor. Trudind ani qi anide-a rAndul, in condifii dure de opresiune strdind, dar cu ouimitoare credinld in rostul gi izbAnda lor, au fost de celemai multe ori uitali de istoriile literare gi de dic(ionarele despecialitate"e.Mai mult, Sever Ursa a cunoscut oameni, careau fost contemporani cu dascdlul Rebreanu gi de la care aaflat impresii directe: ,,invdldtorul Silviu Corufiu (1881-1974),

pe lAngd multele informalii ne-a repetat de multe ori

7 lbidem, p.51.8 Gavril Scridon, op. cit., p.8.e Sever Urs4 Vasile Rebreanu (1"862-1914), inadldtor, folclorist Ei animator cultural,Editura Napoca 9tar,2008, p.62.

Emil Rebreanu, eroul de la Ghimeg-Fdget . 71

truvintele lui Vasile Rebreanu: "Sd fii mai bun decAt ieri, iarrr-rAine mai bun decdt azi'>"10. Astfel se explicA gi faptul ci a

reugit sd-gi conducd, pe involburatele valuri ale vremii,corabia familiei incdrcatd pAnd la rcfu2 de greutd(i gi nevoi.

UrmAnd exemplul pdrinfilor, gi, ,,a7 o asemenea armurdnrorald au reugit in arena vielii toli copiii solilor Rebreanu,

liccare ddruit cu potente intelectuale, dar gi cu inconfundabiletriisdturi de frumuse[e fizicd. pe misur6"1r. E adevdrat cd n-a

Iost un geniu ca celebrul sdu fiu, dar a avut calitdti care i-au;rr'ordat certificatul de nemuritor prin pana mdiastrd a luiI iviu Rebreanu: ,,Rdbditor gi modest, harnic pAnd la('PLrizare, pdrintele scriitorului care ne va veqnici in lume

;rrin capodoperele sale, dascilul din "Cuibul aisurilor,,liimAne el insugi o individualitate pilduitoare, de tipulrrrvrildtorului total, haretiary depdgindu-qi condigia de simpli

lrr'<rtotipi ailuiZah.aria gi Maria Herdelea dinlon, sortili sd

r';r rnAnd nemuritori"l2.Despre activitatea culturald gi obgteasci a dascdlului gi

,r sotiei sale afl6m din aceeagi carte a colegului gi prietenuluiltvtr lJrsa: ,,Era intru toate un spirit practic, energic airrrtlrrtoritor. impreund cu Ludovica, vrednica lui sofie, gi cu

lirrt'rii Ddnild gi Maria SAnjoan, membrii fondatori ai ASTREI

rniiicrene, au contribuit la revigorarea vielii culfurale. Vasile

licbreanu, fire intreprinzdtoare, igi inilia elevii in tainele

1'orliculturii gi horticulturii. Dar cea mai valoroasd laturd a

',lr',idaniilor sale intelecfuale rdmAne revirimentul teatral in,',,rnLrnd gi nu numai. Se qtie cd atAt DdnilS SAnjoan, cAt gi fiii

' ll'irlorr, p.63.ll,irllrt, p.63.ll' i r lLrtt.

72 . IoanLdpugneanu

acestuia, Cornel gi Fabiu, scriau piese de teatru gi numeroasescenete pe care tot ei le interpretau scenic, spre deliciulsdtenilor care indrdgeau tot mai mult acest tip de spectacol.La grupul SAnjoanilor gi Rebrenilor se vor aldtura mai tArziudascdlii Silviu Corutiu, Demetriu Boqca-junior, preolii VasileGroze gi Iuliu Pop, compozitorul Dariu Pop g.a. care vorforma nucleul viitoarei gi cunoscutei Societdli Culturale

"Liviu Rebreanur, (1927 -1935)" 13.

Datoriti greutd{ilor materiale pe care avea sd le sufere,a cerut in repetate rAnduri sprijinul deputatului Ion Ciocaryfost director al gimnazi:ului din Ndsdud, gi chiar a fdcutunele compromisuri, trddAnd cu remugcdri ulterioareidealurile nalionale ale sale gi ale fiilor sdi. induiogdtoare esteo scrisoare adresatd din Prislop acelui ,,magnific" domn IonCiocan: ,,PlAnsetele qi vaietele celor 7 copii minoreni ai mei,cari se aud in tot momenful in casa mea, desigur ci vorasigura rdsplata morald pentru pdrinfescul ajutor in cauzd -inaintea puternicului creator"la. in altd misivd ii aminteqtebinefdcdtorului sdu de ,,micile servicii electorale": ,,Cred cdv-a{i convins despre ce am fdcut la alegerea trecutdcutreierAnd Tradamul de vreo patru ori - din care motiv giazi mai aud prin Ndsdud: Abzug"ts. (CuvAnt german cusensul ,,scursoare". in romanul lon i se atribuie sensul:

,,Renegatule!... Rugine!... Trdddtorule!... Jos!..."). Se referd laepisodul alegerilor pentru Camerd din 1906, imortalizat inromanul lon, in care invdldtorul Herdelea il susfine cuadep(ii sdi pe candidatul guvernamental Bella Beck, pe care

r3 Sever Ursa, Diclionar..., p. 458.ra Niculae Gherary op. cit., p.53.15 lbidem, p.53.

Emil Rebreanu, eroul de la Ghimeg-Fdget . 73

irutorul romanului il substituie lui Ion Ciocary contra

rcprezentantului partidei nalionale Victor Grofgoru, alias

Victor Onigor. Rezultatele alegerilor din anul 1906 se

Pistreazd intr-o broguri la Biblioteca Documentard a

Academiei RomAne din Ndsdud qi sunt o dovadd privindvcridicitatea acestui episod.

Vasile Rebreanu a avut de suferit gi pentru cd

,,practicAnd avocatura ilegald el lupta pentru cauzele drepte;rle sdtenilor"r6. Pentru aceste fapte este indepdrtat dinirrvildmAnt intre 1900 gi 1902, perioadd in care ,,trudegte inrrotariatul circumscripliei Tradam gi in cancelaria avocatuluiA I . David din Ndsdud " 1z . DeQi va fi reincadrat in invdldmAntrn 1908 se va retrage ,,in penziune" gi va cAgtiga ceva bani incirncelaria avocatului Grigore Moisil din Ndsdud. Se va

:;lirrge pe neagteptate, ,in urma unui morb scurt dar gre[",rrr

.14 iunie 1914.

in ciuda unor pdreri contrare, Vasile Rebreanu a fost o

l,r'rsonalitate ce meritd respect postum gi pentru faptul ci a

lost ,,autorul autorului", al celui mai reprezentativ scriitorr',rrnAn din toate timpurile, dupi cum afirma Alexandrel)umas-pdre despre sine, referitor la fiul sdu AlexandreI )rrmas-fils, cAnd a fost intrebat ce merit are legat de succesul

litt'rar al fiului sdu. Cum bine subliniazd colegul Sever lJrsa:

,,(.hiar dacd numele gi renumele lui Vasile Rebreanu n-ar filn'c-ut de perelii clasei gcolare, ca dascil polivalent al

lirnpului sdu, chiar dacd nu ne-ar fi ldsat mogtenirea

r;trtidaniilor sale exemplare dintr-o viald atAt de scurtd qi

r'lrinuit6, gi chiar dacd singurul merit al sdu ar fi fost doar

' ljt'ver Ursa, Diclionar..., p.458.

' Niculae Gherary op. cit., p.54.