Rodica Bretin

Elysium

Copyright@ TRITONIC 2019 pentru edilia prezentd

Toate dreptu rlle rezewafe, inclusiv de a reproduce fragmente dincarte.

.

TRITONiCStr. Coacizelor, nr. 5, Bucuregti

email: editura@tritonic.ro

www.tritonic.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei

BRETIN, RODICAElysium / Rodica Bretin. - Bucuregti : Tritonic Books, 2019

ISBN: 978-60 6-7 49-397 -g

82t,1r2.2

Coperta Alexandra Bardan

Editor Bogdan Hrib

Bun de tipar: septembrie 2019

Tipdrit in Romdnia

Orice rgproducere, totali sau par,tiali a acestei lucriri, frri acordul scris

al editorului, este strict interzisi gi se pedepsegte conform Legii dreptului

de autor.

RODICA BRETIN

ELYSIUM

Seria Protectorii - Volumul III

Bucure;ti,2019

scoate... Dar gi karghanul o imobilizeazi, ameninfindci o va ucide, pe ea gi fiul nen[scut al lui Aidan daci''.'

nu primegte Soarele negru. Kuylu i-l de, crezind ci nu ilpoate controla, insi Morgan acliveazi Poarta spre Lumea

Pidurii gi dispare acolo impreuni cu Alix.Fir[ karghan, singurul care putea gisi drumul inapoi

printr-un infinit de dimensiuni posibile, Cei Vechi

nimeresc intr-un degert unde ritlcesc flri fint6. Sunt

gata si moara de sete Ei epuizare, cAnd K"ylu reugeqte sicanalizeze energiile tuturor gi, impreuni, din amintirilefieciruia, recreazildimensiunea terestri.

Lorena, Kuylu, Keegan, Raven Ei Calder ajung inapoi

la Stinca Trecerii, in peisajul familiar al Canadei, ca sise pomeneasci in mijlocul mercenarilor Global Vortex'

Skylar vrea si ii ia prizoneri pentru a obline de la ei adresa

Porfii. Nici nu binuiegte c[ va avea acces la o suti de

lumi... o informafie pe care nu trebuie cu nici un pre{ si oafle. De asta Cei Vechihotilrisc s[ aleagl lupta, indiferentcum se va sfirgi.

Numai cd:... inainte si inceapi, Calder are o, viziune incare vede intreaga secvenfi ce se va derula in urmdtoarele

minute 9i pe Kayla ucisl de Skylar. El qi Lorena decid

atunci si se predea, iar ceilalfi le urmeazi exemplul'Mercenarii lui Skylar se apropie din toate plrfile, apoi

Lorena primegte o lovituri cu patul armei in ceafi... 9i

totul i se intunec[ imprejur.

CUPRINS

1. A OPTA MOARTE

2. GLOBAL VORTEX

3. PROIECTUL NEANDERTFIAL

4. HOTEL COMMODORE

5. FRUMOASA $I BESTIILE

6. TREZE$TE-TE, EWAN!

7. POARTA LUI RUSSELL

8. AMNEZIE $I PREJUDECATA

9. CAPATUL CURCUBEULUI

10. NEMURITORII

tr. zEr $r OAMENI

,,The HelI is emptyAll the devils are here"

Anonymous

A [)PTA MOARTE

KAYLA

- Arati-ne! . :

Glasul *oil. al Inspectorului, pumnul-baros alBuldogului trintit peste mas6, chiar in mijlocul MareluiLac al Sclavilor. insi apele nu s-au revirsat; erau doarpete albastre pe harta Teritoriilor de Nord-Vest. Repere

topografice dintre care unul lipsea. Cei doi imi cereau,

insistent, si reme die z s cilp ar ea carto grafului,Cum? Presupunind ci ag fi vrut s[... colaborez. Poarta

nu era trecuti pe harta aceea ori pe vreo alta, a Canadei, a

Plmintului. Daci le-ag spune, m-ar crede?!

De noui zile, acelagi ritual: intrebiri, explicafii care nuiiimulfumeau pe interogatori, fiindci o luau de la capit -unul cu vorbele, celilalt cu pumnii. Polilist bun, polilistriu; o metodi de pe wemea Prohibiliei. Se mai lisa cinevapicilit? Iar cei doi...lucrau pentru Skylar.

- De ce Stinca Trecerii? a reluat'Inspectorul.

- Fiindci... treci pe acolo.

- in drum spre Poarti?Am rispuns ca la un concurs de orientare turistici.

- Am vilzatstinci, copaci,lacuri. Dar nici o...

BdLrbatul m-a intrerupt, firi si ridice glasul.

- Poate ci nu seamini cu o Poarti. .- Dar cu ce? O cabini telefonici?Buldogul mi-a ars un dos de palmi; detagat, profesional.

Mi-am qters singele de pe buze, iar citugele au scos

8 RODItrA BRETIN

un chifiit metalic. Inspectorul mi-a intins batista lui,indatoritor. Celllalt gi-a trosnit degetele, demonstrativ.

- V-afi intors mai pufini din... excursie, a rostit polilistulbun pe un ton de conversafie. De ce?

$eful tau a taiat capetele unora ;i le-a infipt in ramurileunui stejar.

Rispuns gregit. $tiam, fiindci m-am ales cu un ochivAnit cAnd l-am dat prima dati. Am ticut deci, cu oexpresie inocenti.

- Russell Morgan gi Alix Hayden! a litrat Buldogul.

- Afi plecat cu ei, v-ali intors fari, a intregit Inspectorul.

- Ne-am oprit pe malul unui lac. Dimineafa, nu mai erau.

- Ce lac?

- Nu gtiu.

- Dormeau in acelasi cort?

- Nu. Da. Poate...

M-am incordat, in agteptareaBuldogul obosise?

- Nu i-afi ciutat?

- Plouase torenlial noaptea. Apa a gters urmele.Carapacea de calm a Inspectorului devenise o pojghifi

ce continua si se sublieze.

- Torenfial?! Te crezi in jungla amazoniani?Am tresirit. Dac[ Skylar era la curent cu incidentul din

Mato Grosso... $tia de la Morgan? Fusese acolo? Trebuiasi aflu. Era important! Mi-am zinginit semnificativbrifirile de aluminiu.

- Daci geful vostru vrea si vorbim... bine! Cu voi insi,am terminat.

Zdmbeamrece, degi mi crispasem ca un arici mutant, cu

fepii cresculi spre iniuntru. Ce va fi de data asta? Un degetluxat, o lovitura in coaste? Buldogul nu era un Denton

Quin, sadic, creativ - dar avea pumnul greu.Lovitura tot nu a venit; si incep si fiu ingrijorati?

loviturii. N-a venit.

ELYSIUM 9

Inspectorul a ficut un semn, iar birbalii in uniformecenugii care agteptau lingi ugi qi-au iegit din neclintire.M-au siltat gi m-am pomenit mergind intre ei pe

coridorul-labirint. La prima intersecfie, in loc s[ o iuimspre dreapta, m-au imbrAncit mai departe. Unde miduceau?

Nu inapoi in celuli. Oscilam intre un alt interogatoriugi plutonul de execufie, cAnd am intrat intr-o incipere cu

stucaturi, candelabre gi mobilier stil Ludovic al XIV-lea.Am rimas in picioare inaintea biroului masirr, in timp ce

gardienii se trlgeau in lituri. Urma si am o intrevedere cu

Attila in costum Hogo Boss, tatil tuturor relelor? Skylar

binevoia si imi acorde o audienli?in ultima weme, surprizele se fineau lanl; rele gifoarte reIe.

Ca atunci,la Stinca Trecerii.Si luptim era alegerea potrivitl, singura. Si trecem prin

hoarda iui Skylar sau si murim incercind. lbti o qtiam,

tofi ne pregitisem pentru Marele Final. in ultima clipi,Calder ;i Lorena au hotirit insi altceva. Cdnd au ldsat jos

armele am fbcut la fel de;i...Apoi a fost prea tfuzitr.Mi lisasem in genunchi, pun6nd mAinile la ceafi, aqa

cum imi urla cel cu megafonul. Au urmat o izbiturfl intimpli, durere gi bezni, dupi care m-am ftez7t intr-oceluli de doi metri pe doi. Am fost incongtienti multtimp; intdi de la lovituri, apoi de la somnifere. Ore, zile?

Puteam fi in Dallas,la Moscova, in Cape Town sau chiarin Dartmouth. Global Vortex avea filiale in Europa, Asia,

Africa, cele doul Americi... Md aflam in anexa-inchisoarea unuia dintre sediile companiei karghane, iar anChetatoriiimi puneau eterna, fascinanta intrebare: unde este Poarta?

Pe Cei Vechi nu-i mai vizusem, nu ii simfeam. Skylar ne

tiiase comunicaliile. Karghanii puteau face asta, gtiam de

pe vremea cind mi bucuram de ospitalitatea lui Denton

IO RBDItrA BRETIN

Quin. $i tot ca atunci, drogul era in aerul cu circuit inchisdin clidirea firi ferestre, unde lumina verde venind dintavan pdrea filtrati printr-o sticli murdarl.

Nu gtiu ce cocktail de chimicale folosea Quin, darinhibitorul lui Skylar era mai bun, in sensul riu alcuvintului. De cite ori md gAndeam la ceilalli, mi izbeamde un zid de beton. Lorena, Raven, Keegan, Calder...

Noapte de noapte le repetam numele, ca pe o chemare.Puteau fi in celula de allturi sau pe un alt continent; traiauins6. Altfel de ce mi-ar pune Inspectorul intrebarea de unmilion de puncte? Dac[ unul dintre noi ar fi dat rispunsulagteptat, eram morfi cu tofii.

Astlzi, Skylar crede ci il va afla de la mine. Doar suntpe jumitate umani, veriga slabi din lanlul Celor Vechi. Sa

vorbesc?! CAnd ticerea era singurul lucru care mi finea inviald, pe mine, pe noi?

Nu imi p[sa ce-mi vor face. Trecusem prin Iadul Alb,i-am supravieluit monstrului Denton Quin. Durerea,moartea chiar, rlmAneau niste secvenfe suspendate inEternitate. Porfi - daci tot devenise subiectul zilei.

Totugi, de ceva ma temeam; de clipa in care o si riminsinguri, fara ai mei.impreuni, alcituiam mai mult decitsuma personalitililor fieciru ia. Cei Vechi mafdceau si mdsimt intreagi, cornpleta. Nu il puteam lisa pe Skylar si imiia asta.

$i totul pentru nimic. Cit valoreazh un lacit firi cheie?

Pagi; se apropiau, dar m-am silit si nu intorc capul. Veneainfamul, megalomanul Slcylar. in sfdrgit, o si fim fali infafi; mai bine mai tdrzin decAt... Niciodati ar fi fost perfectpentru mine! Mi-am adunat tot disprelul intr-o prMretiioasi, menitl si-l despice. Apoi am clipit, derutati.

Nu era Skylar.Sarnuel Wolfe arita la fel ca atunci cind il vizusem ultima

oara Ia lltibunalul Municipal Halifax: sobru, cu prestanfa

ELYSIUM 11

unuia care igi cunogtea locul in ierarhia puternicilor ztlei.Era judecitorul cu cele mai multe condamnari la actit unRichelieu canadian ce hotira soarta acuzalilor asa cum

credea de cuviinli.Ca in procesul Lorenei.

- Lady Wallace, scuzele mele! Abia astizi am aflat ci afi

fost relinuti. Trebuie s[ fie o gregeali, un...

- ltbuz?Pirea uimit si mi vadi. incurcat, apologetic, gata si

repare o eroare a Poliliei, justilia intruchipati. insi nu ne

aflam intr-o institulie umani, ci pe teritoriu karghan. Elstia, eu gtiam; de ce comedia asta?

- Am dat ordin sn fifi pusd in libertate, imediat ce...

Rimine o simpli formalitate, infelegefi...Nu pricepeam, dar eram siguri ci o si imi explice. in

cite feluri poate fi pusi o intrebare? Amenintitor, brutal,jovial, nongalant, cu promisiuni mincinoase vAnturate pe

dinaintea ochilor. De noui zile, marionetele ventriloculuiSkylar voiau si afle unde era Poarta. Nici macar nubinuiau, idiolii, peste ce ar fi dat daci...

Samuel Wolfe a deschis un sertar, cotrobiind iniuntru.iarigi o luam de la capit! insi nu a scos o harti a Teritoriilorde Nord-Vest, din satelit ori de la firul ierbii.

Mi-a pus in fali fotografia lui Calder.

- $t{i cine este, Lady Wallace?

Tatal meu.

Mi-am compus o expresie indiferenti.

- Nu. Ar trebui?Era destul de adevirat. Abia incepusem si imi cunosc

tatil, cind Skylar ne- a intrerupt brutal reuniunea familiali.Judecitorul se apucase si imi prezinte situafia: cu ribdare,cum facea cu un martor retardat. Nu il auzisem vreodatiridicdnd vocea, nici cind pronunla sentinfe, nici cindcerea liniste in sala tribunalului.

12 RNDICA BRETIN

- Birbatul acesta, s[ il numesc /ohn Doe, a fost arestatimpreuni cu voi. in Yellowknife nu ficea parle din grup.

Samuel trecuse la singular; incepea si iqi piardi calmulolimpian?

- Ne-am intdlnit pe drum gi ni s-a aliturat, am rostitdintr-o rasuflare.

intre timp, rotilele minlii mi se frecau scofind scintei.Skylar nu gtia cine este Calder! Russell Morgan spusese

adevirul: cei doi karghani erau rivali, competitori, gata

si se elimine reciproc pentru a pune mAna pe premiulcel mare. Cu Morgan iegit din peisajul terestru, Skylar se

gi vedea liderul necontestat al karghanilor. Iar prezenlaunuia dintre Cei Vechi, apirut de niciieri, nu putea decAt

si il incurce. Karghanului nu ii pliceau incertitudinea,variabilele necunoscute. Nici lui Samuel Wolfe.

La fel ca Brandon O'Neil, judecatorul era pasionat de

conspiraf ii, cabale, societ[]i secrete; lnsi elle crea, le folosea.O dozir de paranoia injectatl popula]iei la momentulpotrivit... ficea minuni! Schimba opinii, rezultatul unuivot, scotea demonstranfii in stradl. Fiindc6. nu armatelesau puterea economica conduc lumea, ci informa{ia. Agtii totul despre toate, iati definilia Demiurgului modern.Aqa cum triada libertate-egalitate-fraternitate a devenitin mileniul trei informafie-control-manipulare. LuiSamuel Wolfe, eminenfa cenugie a Canadei, nu ii cideaubine secretele altora. il seceiau cumplit, ca o iritafie, o

mincirime pe care nu izbutea sa o scarpine.Mi-a bigat din nou sub ochi fotografia.

- Luptim de aceeagi parte a baricadei, Kuylu. Suntemamindoi oameni...

- Ai legii?Am ridicat sprAncenele, interogativ. Se referea la relalia

noastri colegiali din Tribunalul Municipal Halifax?!

- Oameni, atit.

ELYSIUM 13

Apoi mi-a spus cum vedea el lucrurile: noi, Homo sapiens,

locuitorii legitimi ai lumii, am fost minlili, manipulafide-a lungul istoriei de aga-zigii Protectorl. Cizusem gi

eu in capcanl, dar... Eram inteligenti, frumoasi, bogati,,aveam viafa inainte. De ce si dau cu piciorul la tot pentrunigte strdini?Nu l-am contrazis, degi lucra pentru alp striini:

karghanii. Mi-a luat ticerea drept acceptare, incheindu-gipledoaria cu un argument pe care il considera hotiritor:

- O doamni n-ar trebui si treaci prin... asa ceva.

A risucit monitorul de pe birou spre mine. Pe ecran, ocameri de interogare cu camere video pe toli perelii. inmijloc, o femeie atArna in lanfurile ce ii ridicau bralelespre cirligul din tavan. Cltuse la incheieturi gi glezne,

bluza-sac acoperind-o pini ia genunchi, tllpile goale

abia atingind cimentul podelei - imagineaimi erafoartefamiliari. imi amintea de mine in pivnila lui Quin. O

pinza neagri ascundea chipul prizonierei gi inima mi s-a

oprit o clipa: Lorena?

Un birbat s-a apropiat de ea; a smuls sacul, iar revirsareapletelor rogii a stralucit ca un foc rece. Raven nu se clintise,de parci... Omul in uniformi a impuns-o cu o tiji metaliciin pAntece, iar descircirile electrice au ficut trupul inertsi zvicneasci. Raven a deschis ochii in care verdele se

intunecase, cufundat in mlagtina durerii.Richard lyl"t, ;eful poliliei din Dartmouth gi tortionar

in timpul liber, a apucat-o de b[rbie, privind-o cercetltor.N-am auzit ce a intrebat-o psihopatul misogin pe Raven.insi ochii ei s-au umplut de o sili nemasurata qi i-amvazutbuzele migcAndu-se. Barbatul a tresirit - se electrocutasedin gregeala? Nu, dar nu ii plicea rispunsul. Deloc.

A displrut pentru cdteva secunde din cadru. Cind a

revenit, {inea in min[ o cravasi de cavalerie, mogtenire de

lavreun bunic ce ficuse parte din Polilia Cilare Canadiani.

I4 RtrDItrA BRETIN

Tyler s-a oprit in spatele prizonierei; i-a sfAgiat camaga

dintr-o singurd migcare, dezgolindu-i spatele: intre umerigi gale, pielea cAndva de un alb-alabastru era brizdati de

dungi rogii, vinete, negre care singerau, supurauBirbatul s-a dat un pas inapoi, iar una dintre camere

i-a surprins, in prim-plan, expresia aproape extaticd. insiRichard Tyler nu i;i considera opera terminatl - nici pedeparte... $i-a luat avAnt, iar prima sfichiuire a crestatvazduh gi carne. Apoi a continuat si loveascl: ritmic,metodic, lisind ddre noi, deschizdnd rini vechi. Ravenprimea supliciul cu buzele strAnse, cu mdinile lnclegtatepe lanfuri. $uiere prelungi, sinistre, ticere, garpele cravageiunduind in vizduh, muscind, retrigAndu-se, mugcindiardgi, tresaririle tot mai rare ale trupului...

- inchide-l!!Am sdrit pe birou risturnAnd monitorul gi rAnjetul de

satisfacfie al lui Wolfe a dispirut, parci gters cu buretele.L-am apucat de gAt, citugele mi incurcau, uimirea luidevenise panici, eu m[ incordasem toati, el incepuse s[se invinefeasci, eram un la{ care se strAngea, incetul cuincetul.

Nici n-am simfit ioviturile. Gardienii mi izbeau, darnu voiam si ii dau drumul. inca puyin!i-am implorat firiglas, insi bnrbafii mi-au desclegtat mAinile, m-au tras de

pe judecltorul care cazuse in fotoliu, luptindu-se si igirecapete risuflarea.

Cei doi ma napadisera ca o intreagi echipi de rugby.Ploua cu pumni gi mi-am ferit capul cu bralele, apoi unpicior in burti m-a ficut sI mi ghemuiesc in pozifie fetali.Gardienii aveau 9i bastoane; intdi unul, apoi celS.lalt gi-au

adus aminte. Cauciucul era mai tare decAt osul? incepeamsa capat o nedoriti confirmare.

- Ajunge!Luafi-o!Vocealui Samuel Wolfe sunase ca un croncinit; rigugiti,

ELYSIUM 15

incircati de regrete: daci ii lisa si termine ce incepuseri,moartea mea l-ar fi scutit de multi bdtaie de cap. I-a opritinsi. Fluierul gi lesa funclionau intotdeauna. Quin fusese

dobermanul lui Morgan, Wolfe era pechinezul lui Skylar.

Gdndurile mi se ciocneau, se amestecau, incelogate. Eu gi

cAinii, stricaserim prietenia.Dacd o sa scap vreodata de aici, o sa imi iau o pisicd.

Gardienii mi tirau pe coridor - iar undeva intre birouljudecitorului qi celula mea, filmul realitifii s-a rupt, dinfericire. Am leginat, apoi am adormit?

$tiu doar ci, la un moment dat, am inceput si visez.

Omul-cerb igi potrivise pagii dupl ai mei. Fructe-guri,cu filci climpinitoare se inchideau cAnd treceam pe

lAng[ ele, miricini cu spini cit nigte stilete se dldeau lao parte din calea noastri, ferigile carnivore ni se culcaula picioare. Cu el nu ma temeam de nimic. Era Stipdnulinfernului vegetal.

Protectorul.in vis, habar n-aveam ce inseamni asta. Nu gtiam

multe. insi invlfam repede: despre Lumea Pidurii, despre

celelalte.

Omul-cerb s-a oprit, iar in lumina sorilor gemenicoarnele ramificate ii plreau ni$te torfe aprinse. Se uitaspre coliba rotundi, ca un iglu vegetal. Nimeni nu o

ficuse; crescuse aga, intr-o singurl noapte.

in fafa intrlrii, Alix spinteca bur]ile unor... pegti s[fi fost? Seminau cu niqte mingi de fotbal paroase, cu

inotitoare. Ceva mai incolo, Russell Morgan lovea douibucili de cremene din care iegeau scintei. Karghanul era

in viafi? Cum asta?

Fiindci visam, evident.

l0 RDDICA BRETIN

Una dintre seminlele de foc a incolfit gi flacarile au !6gnit,albastre, inalte. Morgan gi-a frecat miinile, satisficut, de

parc[ tocmai inventase fuziunea nuclear5,. Apoi s-a uitatla Alix, care i-a intors privirea.

$i i-a zimbit.Omul-cerb qi-a cobordt capul spre mine, ingiduindu-mi

si ii ating grumazul, catifeaua arhmie a blinii ,si mi-amvhzut degetele... o mini de copil!

Eram Niall, fiul lui Alix, iar curdnd aveam si implinesctrei ani.

Eram Kuylu, zilcind. pe podeaua de ciment, cu ochiilarg deschigi spre tavanul temnifei Global Vortex. Fiecaremoleculi din trupul meu se trezise gi i;i striga durerea.Mai bine rdmAneam in Lumea Pidurii, visdnd plstrivipirogi sau portocale cu dinfi. Mai bine nilucirile absude

decAt...

Dar fusese un vis?!

TtlRENA

Eram in Dartmouth. Recunosteam clidiri, reclame,magazine, cafeneaua din col1, unde mi opream uneoriin drum spre Fanta.sia. insi trotuarele rimAneau goale,pe carosabil nu trecea nici o maginS. Oragul arita preapustiu, chiar pentru ceasul dinaintea zorilor.

Mergeam repede, ascultind linigtea nefireasci ;i unpresentiment vag se trezea, cregtea in mine. Curdnd, ceva

avea sd se intimple.Cevafoarte rau.

ELYSIUM 17

intii am auzit clincinitul de gheare pe pavaj. Cineva i;iplimba ciinele...

Nu te uita, nu intoarce capul.Am gribit pasul, insi sunetul nu rimdnea in urmi;

dimpotrivi, se apropia, se multiplica - si fie ecoul?

Nu-i nimeni. Ce nu vezi, nu existd.

Am ignorat soneriile de alarmi ale subcongtientului,aruncdLnd o privire peste umar. Un dog danez venea cu

mers suplu, de fiari pornita la vinitoare. De pe o alee

laterall i s-a aliturat inci unul, apoi alfi, ivifi din ganguri,din spatele tomberoanelor de gunoi. Cind au trecut pe

dinaintea unei vitrine i-am vizttt in lumini - nu erau

ciini.Hiene pe strizile din Dartmouth? Scipaserd din Gridina

Zoologica? Un gdnd nou mi-a alungat ultima firAmi de

ralionalitate: hienele nu puteau fi atht de mari. Anomaliilegenetice veneau in salturi, stArnite de apropierea prdziigi am luat-o la fugi. Pantofii cu toc m[ incurcau; i-amazvdrlit din picioare, gonind mai departe, ca niciodati inviaf6. Stradi dupi stradl, aerul fignindu-mi sacadat dinpiept, inima izbind ca un gong in scutul de os al coastelor,

o alee pe care nu mi-o aminteam apoi, brusc, un zid de

beton inchizindu-mi calea.

Nimerisem intr-o fundituri.Din spate, un trup greu m-a izbit intre omoplafi,

dobordndu-ml. Nu am apucat si mi ridic: hienele s-au

nipustit, n[pidindu-mi intr-o vAnzoleali freneticl.Muqcau, rupeau bucili din trupul meu, iar singele li se

prelingea printre col1i, pe boturile increfite. Devenisemun ghem de zvArcoliri, sfirtecati, devorati - dar incivie. Gheare-bisturie imi scormoneau pintecele ca sir

ajungl la miruntaie, hieneie smulgeau hilci din mine, se

luptau pentru ele hiriind intirAtate. Una gi-a infipt colliiin beregata alteia, a treia mi-a lins sAngele de pe obraz,