IAnul XII Nr. 783 Duminic[ 20 mai 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Este firesc să apară probleme în cepriveşte reamplasarea MonumentuluiEroului Necunoscut în Satu Mare, avândîn vedere greutăţile întâmpinate pentrurepunerea pe agenda publică a acestuiproiect.

Nu puteai lua osul oricărei persoaneobișnuite, ci trebuia să fie tatăl tău sau ci-neva care a fost respectat în comunitate.

Constantin a schimbat în bine codulfamiliei, legile referitoare la căsătorie, adul-ter şi divorţ> a interzis abandonarea sauvinderea copiilor şi a instituit ajutoare so-ciale pentru familiile foarte sărace, pentrucopiii orfani, văduve şi bolnavi.

Meghan Markle cere "înţelegere şirespect". Unul dintre cei mai importanţiinvitaţi, chiar tatăl ei, nu ar mai participala nuntă. Luni, tatăl lui Meghan Markle,omas Markle, a declarat pentrutabloidul TMZ că nu va participa la nuntafiicei sale cu prinţul Harry, citează CNN.Potrivit publicaţiei americane, Markle adecis să nu îşi conducă fiica la altar, dupăce în presă au fost publicate informaţii şifotografii care dezvăluiau că acesta acolaborat cu o agenţie foto şi a regizatimaginile în care a apărut în urmă cu maimulte zile şi care-l înfăţişau pregătindu-se pentru nuntă. omas Markle crede acum căfotografiile sunt “proaste şi amatoriceşti”,iar decizia a fost luată pentru a nu face derâs familia regală ori pe fiica lui. “Este un moment personal pentrudomnişoara Markle în zilele de dinainteanunţii”, a transmis luni un purtător decuvânt al Palatului Kensington. “Ea şiprinţul Harry cer din nou înţelegere şirespect faţă de domnul Markle în aceastăsituaţie dificilă”.

PAGINA 2

PAGINA 9

PAGINA 11

Informa\ia de Duminic[ v-a prezentat anultrecut povestea Otiliei Marchi;-Boloni, n[scut[la Homorod, prieten[ de n[dejde a unor marifiguri ale vie\ii culturale pariziene ca AugusteRodin, Constantin Br]ncu;i sau AnatoleFrance, amic[ de suflet a lui Ady Endre, cucare `mparte acum un ansamblu statuardezvelit de cur]nd la Carei, ;i una din pu\inelefemei care au ̀ ntreprins o c[l[torie aventuroas[`n jurul lumii.

Vederile sale politice liberale au adus-o `nvizorul Terorii Albe dezl[n\uite de oamenii lui

Horthy Miklos `n perioada de dup[ preluareaputerii de c[tre regimul dictatorial de dreapta.Arestat[ ̀ n urma unui denun\ anonim ̀ n timpce vizita Budapesta pentru a-;i clarifica ni;techestiuni legate de averea familiei, Otilia a fostde\inut[ timp de ;ase s[pt[m]ni `n cele maimizerabile condi\ii, fiind eliberat[ `n cele dinurm[ din lips[ de probe. Experien\a ̀ nchisoriia redat-o cu sensibilitate ;i furie `n “Carteasuferin\elor”, una din primele m[rturii `nliteratura lumii despre ce `nseamn[ teroareaunei dictaturi. Ap[rut[ `n 1920, cartea a fost

Cristian |opescu a consacrat cu voceasa succesele sportive rom]ne;ti

PAGINA 4

~n Noua Guinee, luptele se duceau cu pumnale f[cute

din oasele str[mo;ilor

Sfin\ii Împ[ra\i Constantin ;iElena - “p[rin\ii cre;tinilor” ;iocrotitorii ora;ului Satu Mare

Activit[\ile pentruexecu\ia Statuii Eroului

Necunoscut sunt `n grafic

PAGINA 3

S`n`tate Frumuse]e&Enzimax ajut[ organismul s[se refac[ dup[ mesele copioase

PAGINA 5

Florile de soc sunt eficiente în dureri de gât ;i artrit[

PAGINA 6

De ce sunt vegetarieniimai ferici\i?

PAGINA 8

Tat[l lui Meghan Marklenu va participa la nunta

fiicei sale cu prin\ul Harry

Otilia Marchi; o înfrunt[ pe so\ia lui Horthy ̀ n “Cartea suferin\elor”

2 Informa\ia de Duminic[/20 mai 2018

Colonelul (r) Voicu Şichet aremis redac\iei noastre un co-municat de pres[ cu privire lareamplasarea MonumentuluiEroului Necunoscut în Piaţa Li-bertăţii din Satu Mare, în nume-le Asociaţiei Civice Tempora.Red[m ̀ n continuare comunica-tul integral<

“Având în vedere că au apărut înpres[ şi, implicit, opinia publică săt-măreană, îngrijorări cu privire la de-mersurile pentru reamplasarea Mo-numentului Eroului Necunoscut înPiaţa Libertăţii din Satu Mare şi sta-diul în care acestea se află, în numeleAsociaţiei Civice Tempora, care şi-aasumat întreaga responsabilitate ju-ridică, financiară şi de orice altă na-tură pentru implementarea acestuiproiect, mă simt nevoit să fac câtevaprecizări<

1. În orice proiect, mai ales unulde anvergură, apar şi mici dificultăţişi disfuncţii în implementare, însă ele,de regulă, nu `mpiedic[ derularea şifinalizarea. Este absolut firesc să apa-ră mici probleme şi în ceea ce priveşterefacerea şi reamplasarea Monumen-tul Eroului Necunoscut în Satu Mare,mai ales având în vedere greutăţileîntâmpinate pentru repunerea peagenda publică, după mai bine de 10ani, a acestui proiect.

Monumentul va fiinaugurat şi sfinţit la1 Decembrie 2018, la dataCentenarului Marii Uniri

2. Activităţile necesare implemen-tării proiectului sunt în grafic, avândtoate şansele ca monumentul să fieinaugurat şi sfinţit la 1 Decembrie2018, dată la care vom sărbători Cen-tenarul Marii Uniri, constituindu-seastfel în obolul sătmărenilor din ge-neraţia actuală pentru jertfa celor ceau făurit România Mare.

3. În ceea ce priveşte finanţareaproiectului, considerăm că există toa-te circumstanţele ca să nu avem pro-bleme deosebite, care să conducă lanefinalizarea lui în termenul stabilit.Astfel, am depus un proiect pentruacordarea unui sprijin financiar dinpartea Consiliului Judeţean Satu Ma-re, în cadrul concursului de proiectepe Legea 350/2005, în domeniul Cul-tură - Centenar 2018, conform rapor-tului intermediar rezultând că acestaa întrunit punctajul mai mult decâtnecesar pentru a fi aprobat.

În paralel, am demarat mai multeacţiuni de strângere de fonduri, atâtprin Asociaţia Civică Tempora şi ce-lelalte organizaţii iniţiatoare şi mili-tante pentru acest proiect, cât şi prinalte instituţii şi entităţi sătmărene.

Rezultatele obţinute până în pre-zent, în special prin aportul unor so-cietăţi comerciale sătmărene, ne daugaranţia că vom reuşi să acoperimtoate costurile şi că la 1 Decembrie2018 vom avea parte de o sărbătoarecel puţin la fel de impresionantă cacea de la 1 Decembrie 1922, dată lacare a fost inaugurat monumentuliniţial.

Mulțumim încă o dată societăților

comerciale care deja au realizat do-nații, numele acestora, dar și ale per-soanelor private, vor fi făcute publicepe site-ul nostru< www.asociatia-tem-pora.ro.

Firma executant[ `şiasumă responsabilitateapentru refacerea statuii,identice cu cea iniţială

4. Proiectul nostru vizează REFA-CEREA unui obiectiv pierdut în urmăcu 78 de ani şi nu realizarea unuianou, original, inclusiv H.C.L. nr. 198din 2007 şi Certificatul de urbanismrecent obţinut specificând acest lucru,astfel că nu putem solicita autorizaţiede construcţie pentru altceva. Acestaeste motivul pentru care am iniţiatcolaborarea cu o firmă specializată,care-şi asumă responsabilitatea atâtpentru refacerea statuii propriu-zise,identice cu cea iniţială, doar pe bazafotografiilor existente (nedeţinându-se niciun document sau schiţă cu dateprecise asupra statuii), cât şi pentruobţinerea aprobărilor de la Comisiade For Public, inclusiv pe baza sem-năturii unui artist plastic (sculptor)autorizat şi agreat de Ministerul Cul-turii şi Identităţii Naţionale.

Statuia va avea `n[l\imede 220 de centimetri;i va fi realizat[ din bronz

Drept urmare, suntem în măsurăsă prezentăm opiniei publice sătmă-rene macheta Monumentului ErouluiNecunoscut, concepută de societateaNE&RO INVEST SRL din localitateaGherla, județul Cluj, cu care s-a sem-nat în urmă cu câteva săptămâni uncontract de execuție, al cărui obiectde activitate prevede următoarele<- realizare machetă statuie şi soclu,necesară pentru obținerea avizelor defor public< 2.500 euro, fără TVA, ter-men 20.05.2018, îndeplinit>- servicii de consiliere și reprezentarela Ministerul Culturii de către scul-ptor consacrat în vederea obțineriiavizelor de for public< 8.000 de euro,fără TVA, termen pe toată duratacontractului>- realizare statuie personalizată cu în-ălțimea de 220 cm, din bronz< 27.500euro fără TVA, termen predare no-iembrie 2018.

Asocia\ia Civică Temporaa deschis un cont unde s[tm[renii pot face dona\ii pentru aceast[ cauz[

Dragi sătmăreni, vă reamintim căAsociația Civică Tempora a deschisla Banca Transi lvania contulRO34BTRLRONCRT00F8409802,CIF: 22948850, unde cei care doresc,din conștiință și suflet, pot să donezepentru această cauză.

Mai multe informaţii puteţ iobţine accesând< https<//asociatia-tempora.ro/2018/05/10/suntem-in-masura-sa-va-prezentam-macheta-statuii-eroului-necunoscut/”.

Cu deosebit respect, Colonel (r) Voicu Şichet

Cel mai mic dintre cei patru copiiai Sofiei şi ai lui Margarit Aslan, Anas-a născut la 1 ianuarie 1897, la Brăila.Viitoarea cercetătoare urmează cursu-rile colegiului Romascanu din Brăila.La vârsta de 13 ani îşi pierde tatăl. Fa-milia Aslan părăseşte oraşul natal şi semută la Bucureşti.

În 1915, Ana absolvă Şcoala Cen-trală din Capitală. La vârsta de 16 ani,visează să ajungă pilot şi chiar zboarăcu un mic aparat, tip Bristol-Coandă.În cele din urmă se decide să devinămedic. Declară greva foamei pentru aînfrânge împotrivirea mamei şi se în-scrie la Facultatea de Medicină. În tim-pul primului război mondial, îngrijeştesoldaţii în spitalele militare din spatelefrontului de la Iaşi. După întoarcereala Bucureşti, în anul 1919, lucrează ală-turi de marele neurolog Gheorghe Ma-rinescu. Trei ani mai târziu, absolvăFacultatea de Medicină. Este numităpreparator la clinica II din Bucureşti,condusă de profesorul D. Danielopolu,care o îndrumă şi în alcătuirea tezei dedoctorat. Urmează o activitate didac-tică şi spitalicească la Filantropia, In-stitutul Clinico-Medical al Facultăţiide Medicină din Bucureşti, Clinica Me-dicală din Timişoara, Spitalul CFR. Din1949, devine şeful Secţiei de fiziologiea Institutului de Endocrinologie dinBucureşti. Este punctul de plecare alcarierei ei de gerontolog. Continuă cer-cetările într-un azil de bătrâni şi evi-denţiază importanţa novocainei înameliorarea tulburărilor distrofice le-gate de vârstă. Obţine rezultate remar-cabile, care sunt comunicate AcademieiRomâne.

În anul 1952, este înfiinţat primulInstitut de Geriatrie din lume, condusde Ana Aslan. Împreună cu farmacistaElena Polovrageanu, în 1972, elaborea-ză Gerovital H3, medicament ce acţio-nează asupra mecanismelor comuneale bolilor degenerative specifice vârsteia treia. Produsul este primit cu entu-ziasm de către specialiştii din întreagalume. Creează conceptul de “profilaxiea îmbătrânirii” şi se preocupă de bă-trânii abandonaţi de familie.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii i-a oferit Premiul “Leon Bernard” pentrumedicină socială. Printre pacienţiidoamnei Aslan s-au numărat celebri-tăţi, cum ar fi Ymma Sumak, SomersetMaugham, Salvador Dali, Charlie Cha-plin, Pablo Neruda. A fost solicitatăchiar şi de Aristotel Onassis, JacquelineKennedy, Indira Gandhi, Marlene Die-trich, de Gaulle, Lilian Gish, Tito. Sestinge din viaţă la 20 mai 1988, lucidăpână în ultima clipă, după o luptă acer-bă cu o boală necruţătoare. Din trusaei de medic nu lipsea niciodată o mi-niatură a Sfintei Fecioare.

Se `mplinesc 30 de ani de la

moartea Anei Aslan

EVENIMENT“Proiectul nostru vizează REFACEREA unui obiectiv pierdut în urmă cu 78 de ani şi nu realizarea unuia nou,

original, inclusiv H.C.L. nr. 198 din 2007 şi Certificatul de urbanism recent obţinut specificând acest lucru, astfelcă nu putem solicita autorizaţie de construcţie pentru altceva. Acesta este motivul pentru care am iniţiat colaborareacu o firmă specializată, care-şi asumă responsabilitatea atât pentru refacerea statuii propriu-zise, identice cu ceainiţială, doar pe baza fotografiilor existente, cât şi pentru obţinerea aprobărilor de la Comisia de For Public, inclusivpe baza semnăturii unui artist plastic (sculptor) autorizat şi agreat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.”

Asociaţia Civică Tempora și celelalte organizaţii iniţiatoare și militante pentruacest proiect prezint[ opiniei publice sătmărene macheta Monumentului ErouluiNecunoscut

Activit[\ile pentru execu\ia StatuiiEroului Necunoscut sunt `n grafic

Asociaţia Tempora a depus un proiect pentru acordarea de sprijin financiar de la Consiliul Judeţean

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

20 mai 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE“De săptămâni de zile zac pe un mindir infect. Murdăria mă copleșește din ce în ce mai mult.

De unde să am curajul să mă spăl în focarul acesta de molime? Sunt îmbrăcată în zdrențe, în caremișună păduchii. Eczema, un abces la subsuoară și o altă infecție de râie îmi provoacă o temperaturăce-mi arde mădularele.”

De cur]nd a fost republicat[la Carei, `ntr-o edi\ie `ngrijit[ deNicoleta Lati;, “Carteasuferin\elor”, scris[ `n 1920 deOtilia Marchi;-Boloni, o m[rturief[r[ menajamente, cu acuitate ;isensibilitate feminin[, a modului`n care noua dictatur[ de dreaptadin Ungaria `;i trata rivalii, realisau imaginari, ̀ n zilele Terorii Al-be.

Arestat[ la Budapesta dup[ un de-nun\ anonim, Otilia a petrecut ;ases[pt[m]ni ̀ n cele mai inumane condi\iide deten\ie, iar relatarea ei aminte;te deSoljeni\`n sau Steinhardt, fiindu-le odemn[ precursoare.

Spre finalul c[r\ii, cea care a fostprietena lui Br]ncu;i, Rodin ;i AnatoleFrance se dezl[n\uie `ntr-un capitoladresat personal so\iei dictatorului Hor-thy Miklos, intitulat “Doamnă Horthy,umilește-te”. Reproducem aceste pagini`ndurerate ;i furibunde, cu mare valoaredocumentar[ ;i literar[.

Cronica suferin\ei din deten\ie

Zilele se târăsc cu o încetineală de-zolantă care-mi tocește orice urmă desperanță. Iar nopțile fârâ somn sunt șimai grozave, martore ale durerii atâtorființe chinuite, sortite morții sau chiarîn pragul ei.

Aproape nu mai simt dorința liber-tății, atât sunt de istovită de suferințelecelorlalți. Aceste suferințe m-au marcatși greutatea lor mă târăște spre anihilare.În urechile mele cântă întruna moartea,de melopeea ei înspăimântătoare nu audglasul dorinței de viață și al speranțelormele.

Nu mă interesează gazetele care-mivin pe ascuns. Boicotul continuă. Situa-ția groaznică din Ungaria nu se îndreap-tă, nimeni nu știe mai bine decât noi,aici, în iadul acesta zăbrelit. În timpulnopții sosesc mereu, în taină, un șir ne-întrerupt de epave omenești, strivite subloviturile asasinilor, prin supliciile celemai rafinate ale inchiziției. Aceste umbreomenești, care au fost odată ființe vii,sănătoase, poate fericite, de unde vin?Din ce parte a Terorii albe? Poate dinCetate, din lagărele lui Pronay? Cine arști să ne spună? Majoritatea, când ajungaici, nu mai au putere să vorbească. Cumar putea să povestească, nenorociții, celi s-a făcut? Sunt pe moarte și, dacă nu-și dau sufletul aici, se așteaptă să fie târâțiaiurea, pentru a fi exterminați.

Soarta oamenilor este misterioasă șinesigură în Ungaria de azi, sub domi-nația cravașelor... Niciodată nu vezi in-trând aici o făptură teafără și niciodatănu iese de aici o ființă vindecată. Când,prin miracolul unei foarte influente pro-tecții, un prizonier ajunge cu timpul săfie pus în libertate, nu e decât o ruinăputredă de buboaie, râie, abcese și dealte boli, care otrăvesc pe semenii săi fi-zicește și sufletește. Eu însămi sunt odovadă. De săptămâni de zile zac pe unmindir infect. Murdăria mă copleșeștedin ce în ce mai mult. De unde să amcurajul să mă spăl în focarul acesta demolime? Sunt îmbrăcată în zdrențe, încare mișună păduchii. Eczema, un abcesla subsuoară și o altă infecție de râie îmiprovoacă o temperatură ce-mi arde mă-dularele. Nesuferita pomadă neagră, cucare mă frecționez împotriva mâncări-mii, mă îngrețoșează teribil.

Dorm fără cearceaf, pe o cuverturăroșie, a cărei culoare iese, nu numai pe

cămașa mea udă de sânge, dar și pe tru-pul meu plin de erupții, otrăvindu-l cuveninul ei. Ce altă boală de piele măamenință? Spre ce nou izvor de suferințemă mână?... Una din cauzele principaleale ruinării sănătății mele este groazaamestecatâ cu un nemărginit dezgustce-l resimt când mă duc la toaletă, loculde contagiune al relelor celor mai de te-mut. De câte ori sunt nevoită să înfruntacest loc de groază, îmi vine să leșin descârbă și de spaimă.

Aceste mizerii îndurate între celepatru ziduri ale celulei împuțite, tortu-rile mele și ale altora îmi zdruncină ner-vii. Sunt apucată de dese crize de plâns.Insomnia, ce nu mai încetează, îmi exa-cerbează durerile. O nouă spaimă îmiprovoacă apariția pe față a unor umflă-turi mici, ciudate, tari și roșii. Persistăcâteva ore, făcându-mă să tremur degroază, apoi dispar, pe urmă apar iar...Să fie acestea cauzate de nervi?... sau decontaminarea cea îngrozitoare?... Nuștiu nimic... Și trebuie să suport aceastănesiguranțâ care mă terorizeazâ, ca șiprelungirea arestării mele nedrepte.

De unde am această putere supra-naturală ca să pot suporta toate aces-tea?... Cine sunt eu, că pot răbda atâteasuferințe nemeritate?... Cum se poatecă, sub efectul ucigător al acestora, maipot să gândesc și să observ oameni șilucruri?... Ce forță atavică mă ține la su-prafața acestor grozăvii?... Trebuie săcred că rămânerea mea în viață este vic-toria asupra Morții. Până acum n-a reu-șit să mă învingă, oricât de aproape atrecut pe lângă mine.

“De ce doamna Horthynu se afl[ `n locul meu?”

Mă întreb< de ce-am ajuns să putre-zesc în temnița asta? Și de ce doamnaHorthy nu se află în locul meu? Cel pu-țin pentru o singură noapte, ca să simtăghearele soldaților lui Pronay. După legeși dreptate, invocând temeiurile și me-ritele, ea ar trebui să fie aici în locul meu.N-o cunosc. Nu auzisem niciodată vor-bindu-se despre dânsa, înainte ca băr-batul ei să se fi ridicat până la Fortăreațadin Buda, câlcând peste cadavrele vic-timelor sale. Niciodată nu ajunse până

la urechile mele vreo vorbă despre vir-tuțile, talentele, binefacerile ei, despremărinimia ei. Niciodată n-am auzit săfie lăudată pentru calitățile ei superioare,care s-o deosebească, și s-o ridice de-asupra soțiilor de ofițeri și de înalți func-ționari. Pe acestea le observasem de-aproape, când eram nevoită să trăiescprintre ele și când, cu mărunta lor va-nitate, își disputau prietenia mea.Doamna amiral Horthy face parte dinaceastă șleahtă de femei și trebuie să fiecu totul identică cu damele din compa-nia ei. Dacă ar fi fost altfel, am fi aflat-o. Dar niciun ecou n-a repetat știreadespre faptele ei nobile, nu ne-a adusdovada culturii sale și a spiritului ei ales.Similis simili gaudet< proverbul acestalatin indică asemănarea cu soțul ei. În-tr-adevăr, spune-mi cu cine te însoțești,ca să-ți spun cine ești< femeie fără merit,cu bărbat fără valoare. Din anumitepuncte de vedere> trebuie s-o scutesc deo asemănare totală cu bărbatul ei. Depildă, eu cred că nu poate fi un tot atâtde perfect asasin ca dânsul. Eu o soco-tesc numai proastă și vanitoasă. Dacăar fi altfel, n-ar locui astăzi în Cetateadin Buda. Dacă ar avea un pic de bună-tate și de dragoste pentru aproapele ei,ar fi încercat să potolească efectele cri-melor soțului ei. Dacă ar fi femeie, fe-meie cu adevărat curajoasă, de mult arfi șters lacrimile de sânge ale atâtor mar-tiri. Dimpotrivă, ea pricinuiește noi du-reri cu orgoliul ei stupid. Se lasă sărbă-torită, face paradă în marșurile ei tri-umfale, în timp ce mii și mii de ființeomenești suferă, se sfârșesc și pier, închinurile inimaginabile ale închisorilor,ale temnițelor și carcerelor, în mizeriacumplită a lagărelor.

“Femeie e;ti tu?:i ce fel de soi?”

Pentru toate acestea, vezi, doamnăamiral Horthy, nu ești vrednică să-mideschei șireturile pantofilor, să-i ștergide murdăria îmbibată din latrinele pri-zonierilor bărbatului tău. Ești stupidăsau mai curând nu ești nimic. Nu exiști.Te-ai născut femeie, ești mamă și capultău de păun, care se clatină gol în vârfultrupului tău fără inimă și fără suflet, to-

lerează, cu o slăbiciune ignorantă, ca fe-mei și mame să fie azvârlite în temnițemizerabile, să fie torturate și umilite, caofițerii albi ai soțului tău, acești domniofițeri albi, eroii armatei naționale, ca-valeri neabătuți și neînfricați, să bage șisă învârtească mânerul cravașelor lor înuterul femeilor, până se stropesc cu sân-gele ce țâșnește din ele. (Autentic ca toa-te celelalte.)

Tu le știi toate astea, femeie! Femeieești tu? Și ce fel de soi? Și nu găsești uncuvânt de spus? Nu scapi o lacrimă pen-tru atâtea mizerii? Și tu ești ocrotitoareaacestei biete țări, sortite pieirii? Ascul-tă-mă. Și să știi că-ți fac o deosebită fa-voare, vorbindu-ți. Îți voi povesti istoriaunei biete ființe bolnave, soție și mamă,sălbatec martirizată.

Povestea Mariei;i copilului ei mort

O chema Maria pe mama aceasta cuinima străpunsă de șapte pumnale. Eranevasta unui muncitor, nu a dulgheruluidin Biblie, ci doar a unui meșter fântâ-nar, mamă a trei copii și însărcinată cual patrulea. Era gravidă de patru luni șijumătate și simțise mișcând într-ânsaviața aceea nouă, tocmai în ziua cândsoldații lui Pronay, veșnic la pândă, nă-văliseră în umila ei locuință. Veneau, cuarme și ciomege, să-i caute bărbatul.Acesta, după ce fusese soldat, după cese luptase pe front, fiind de două ori ră-nit, fusese încorporat în armata roșie,din care cauză dispăruse de acasă și fu-gise nu se știe unde. Ciomăgarii însăafirmau că Maria trebuie să cunoascăascunzătoarea omului urmărit, deoarecevenea uneori noaptea la dânsa. Porun-ciră tinerei femei să le-o destăinuiască.Maria se sperie foarte tare și încredințăpe soldați că habar n-avea unde se re-fugiase bărbatul ei bolnav, cu un glonteîn trup. Recunoscu că venise într-onoapte, mânat de dorul copiilor și jin-duind după o farfurie de mâncare caldă.Îi era groază de închisoare și de cruzi-mile ei și nu se simțea în stare să le su-porte, după suferințele îndurate pe front.

Soldații lui Pronay n-o crezuseră șise serviră de pumni și de palme, ca s-odetermine să mărturisească. Copiii

plângeau în hohote, iar Maria se tânguiași se ruga. Asta înfurie într-atâta pe sol-dați încât o amenințară c-o vor închideîn locul bărbatului ei. Înnebunită, biatafemeie striga că nu-și putea părăsi ceitrei copilași, că era însărcinată și că nuva merge nicidecum. Atunci soldații albiai domnului amiral Horthy o trântirăjos și o călcară cu cizmele lor țintuite,până își pierdu cunoștința. Pe urmă oluară.

Maria își reveni în simțiri într-o car-ceră întunecoasă și împuțită, trântită peun mindir de paie, mișunând de pă-duchi și de viermi hidoși. Mai bine deopt zile crezu că va muri, cu trupul în-sângerat de lovituri și de răni, aproapenebună de îngrijorare. Ce se vor facebărbatul și copiii ei? Biata femeie eranăucă de mirare că mai trăia, în urmaacestor grozăvii nespuse. Niciodată nu-și închipuise că puteau exista asemeneaorori...

Află, doamnă Horthy cu capul tăude păun, cum suferă femeile, și încămulte, la fel ca Maria, în timp ce tu teîmpopoțonezi cu zdrențe pestrițe, săr-bătorindu-te la ceremonii; în timp ceîndrăznești să-ți ții capul sus nătâng, că-lăii voștri, prusaci ai Terorii albe, sfârtecăsufletele și trupurile femeilor, ale ma-melor. Nu înțeleg, nu știu cum poți aveao clipă de bucurie, de liniște, în Cetate,când sub voi, în străfundurile Dunării,plutesc victimele regimului vostru, ca-davrele mutilate, trupuri de oameniomorâți fără milă, asasinați... Dar as-cultă-mi povestea mai departe< în mo-mentul când Maria deveni tovarășă decelulă cu noi, purta într-însa copilulmort de câteva zile. Această descompu-nere exala un miros atât de infect, încâtnoi, toate care locuiam în celula strâmtăcu ea, credeam că ne pierdem mințile,respirând această otravă. Sânii nenoro-citei nu erau altceva decât o rană plinăde puroi. Obrazul ei de mamă martirăera însemnat cu pete teribile, cauzate decadavrul putrezit întrânsa.

Într-o zi, în timpul vizitei medicului,revenindu-și puțin din toropeala în carezăcea din cauza durerilor ei fizice și mo-rale, femeia își adună toate puterile și,agățându-se de brațul bărbatului, hor-căi<

- Scapă-mă de mititelul mort în mi-ne!... Fie-ți milă de suferințele mele! Aiși dumneata o mamă, o soție, o soră,poate... În numele femeii care te-a aduspe lume, nu lăsa să putrezească în minecarnea din carnea mea... O! Nu mă lăsasă ajung cimitirul propriului meu copil.

Imposibil, “omul de știință” respinsebrutal pe biata mamă, care îl implora.

Până în ziua aceea eram convinsă căcuvintele “om de știință, medic” înseam-nă omenie. Mi-a fost dat să văd cemonștri a făcut Teroarea albă din oa-menii aceștia de bine. Nu făcură nimicpentru ea. Nu scoaseră din trupul eifătul mort. Nu ușurară grozavele ei du-reri de femeie.

În sfârșit, într-o zi, până și gardieniiînarmați, postați în coridor, nu mai pu-tură îndura putoarea asfixiantă și o du-seră de acolo, nu se știe unde. Puterileei erau sleite... iar noi n-o mai revăzu-răm.

Iată, doamnă Horthy, ce aveam să-ți spun< apleacă-ți în țărână capul depăun, pune-ți cenușă pe frunte, în fațamartiriului Mariei. Umilește-te, ca sănu fii prea umilită și îngenuncheată, larândul tău, de suferințele altora, pe carele-ai îngăduit.

A consemnat Vasile A.

Otilia Marchi;-Boloni (1873-1951, foto st]nga) a fost de\inut[ f[r[ probe timp de ;ase s[pt[m]ni `n `nchisori ;i spitalepenitenciare `n timpul Terorii Albe de la `nceputul regimului lui Horthy Miklos. ~n dreapta, so\ia acestuia, Magdolna

Otilia Marchi; o înfrunt[ pe so\ialui Horthy `n “Cartea suferin\elor”

4 Informa\ia de Duminic[/20 mai 2018

IN MEMORIAM

Lucian Pintilie, unul dintre ceimai subtili regizori europeni, a in-trat în legendă ca cineastul şi omulde teatru care a inspirat generaţiide regizori - Corneliu Porumboiu,Cristi Puiu, Andrei Şerban - şi carea lucrat cu unii dintre cei mai em-blematici actori.

Dimensiunea operei lui Pintiliepoate fi măsurată prin caracterizărilefăcute de critica de specialitate. “Re-constituirea” (1968) este considerat decriticii români cel mai bun film din is-toria cinematografiei noastre. "O varăde neuitat” (1994) şi ”Prea târziu”(1996) au fost selectate în competiţiaoficială a Festivalului de la Cannes, iar”Terminus Paradis” i-a adus lui LucianPintilie marele premiu al juriului la Fes-tivalul de Film de la Veneţia, în 1998.

Lucian Pintilie s-a născut în 1933la Tarutino, în Basarabia. După absol-virea Institutului de Artă Teatrală şi Ci-nematografică din Bucureşti, a montato serie de spectacole la Teatrul Bulandradin Bucureşti, dar şi lungmetrajele”Duminică la ora 6" şi "Reconstituirea".

La Teatrul Bulandra a montat "Co-piii soarelui" (1961), "Proştii sub clarde lună" (1962), "Cezar şi Cleopatra"(1963), "Biedermann şi incendiatorii"(1964), "Inima mea e pe înălţimi"

(1964), "D’ale carnavalului" (1966), "Li-vada cu vişini" (1967), "Revizorul"(1972, spectacol interzis de cenzură du-pă a treia reprezentaţie.

"Am avut nenumărate spectacoleinterzise - dar niciunul ratat din pricinacompromisurilor politice. Pentru celeratate sunt singurul vinovat. Nu împartcu nimeni responsabilitatea", spuneaPintilie într-un interviu.

Interdicţia de a mai lucra în Româ-nia îl determină să se expatrieze în

1973. A montat în Statele Unite şi maiales în Franţa.

Şi-a dorit întotdeauna să facă film."După mine şi-n ceea ce mă priveşte,cinemaul şi teatrul ţin de o aceeaşi cre-dinţă şi deseori, uneori în mod abuziv,de aceeaşi logică artistică. Această bi-zarerie are la origine o imensă frustrare.Am dorit întotdeauna să fac film, încăde pe vremea când eram un adolescentmonstruos de complicat", mărturiseaîn acelaşi interviu.

A continuat în străinătate seriaspectacolelor de teatru montate pe câ-teva din scenele importante ale lumii<Théâtre National de Chaillot din Paris- Turandot (1974)> Théâtre de la Villedin Paris - "Pescăruşul" (1975), "Bie-dermann şi incendiatorii" (1976), "Jac-ques sau Supunerea" şi "Viitorul e înouă" (1977), "Cei din urmă" (1978),"Trei surori" (1979), "Raţa sălbatică"(1981), "Azilul de noapte" (1983), "Ar-den din Kent" (1984), "Astă seară seimprovizează" (1987), "Trebuie să tre-cem prin nori" (1988), "Dansul morţii"(1990)> Guthrie Theater din Minnea-polis - "Pescăruşul" (1983), "Tartuffe"(1984), "Raţa sălbatică" (1988)> ArenaStage din Washington - "Tartuffe"(1985), "Raţa sălbatică" (1986), "Livadacu vişini" (1988).

În paralel, a montat şi spectacole deoperă< Festivalul de la Avignon - "Ore-stia" de Taneev (1979)> Festivalul de laAix-en-Provence - "Flautul fermecat"de Mozart (1980, spectacol reluat laOpera din Lyon, Opera din Nisa, TeatroReggio de la Torino)> Welsh NationalOpera din Cardiff: -"Rigoletto" deVerdi (1985), "Carmen" de Bizet (1986,spectacol reluat la Opera din Vancou-ver).

În 1979, a filmat în România "Dece trag clopotele, Mitică?", după un sce-nariu propriu pornind de la piesa "D’ale

carnavalului", film interzis vreme dezece ani.

După 1990 se repatriază şi face oserie de filme în România< "Balanţa"(1992), "O vară de neuitat" (1994), "Preatârziu" (1996), "Terminus Paradis"(1998), "După-amiaza unui torţionar"(2000), "Niki Ardelean, colonel în re-zervă" (Niki et Flo) (2003), "Tertiumnon datur" (2006). A fost coproducătoral peliculelor ”Undeva la Palilula”(2012), de Silviu Purcărete, şi ”Siera-nevada” (2016), de Cristi Puiu.

Anul trecut, la lansarea cărţii sale“Bricabrac”, Victor Rebengiuc, AndreiŞerban, Cristi Puiu şi Corneliu Porum-boiu şi-au amintit momente importantedin viaţa lui Lucian Pintilie.

Corneliu Porumboiu a numit întâl-nirea cu Lucian Pintilie ”esenţială”. ”Amavut şansa să discut despre toate sce-nariile mele cu el , despre toate filmelemele, deşi uneori am fost foarte încă-păţânat şi acum regret, cel puţin cândrevăd un film, că nu l-am ascultat şi defiecare dată când termin câte un sce-nariu, abia aştept să mă văd cu domniasa”. “Am fost sub şoc. La ora aia făceampictură, nu voiam să fac film. Am fostextraordinar de impresionat. Apoi amvăzut «Reconstituirea». Dintr-o dată, aapărut un autor în viaţa mea”, povesteaCristi Puiu întâlnirea cu creaţia cineas-tului.

Cristian Ţopescu, reputat co-mentator sportiv, una dintre celemai cunoscute şi apreciate voci deteleviziune şi radio, a dedicat pes-te patru decenii sportului româ-nesc, cu mii de transmisiuni di-recte.

Interzis de comunişti la finalul ani-lor 1980, el a comentat cele două vic-torii mondiale ale naţionalei masculinede handbal, noaptea magică din 1976a Nadiei Comăneci de la Montreal şimomentul în care trei românce au ur-cat pe podiumul olimpic la Sydney.

Cristian Ţopescu a murit marţi, laSpitalul Elias.

Campion na\ional la c[l[rie

Născut pe 26 martie 1937, la Bu-cureşti, Cristian Ţopescu a împărtăşitpasiunea pentru hipism a tatălui său,ofiţerul de cavalerie Felix Ţopescu,membru al echipei hipice a Românieicare a participat la Olimpiada de laBerlin din 1936. Pe când urma cursu-rile Şcolii de Grăniceri din Oradea,Cristian Ţopescu a câştigat câteva con-cursuri de hipism, apoi a fost transferatla Steaua, unde a câştigat campionatelenaţionale de sărituri peste obstacoledin 1960 şi 1962. În 1970, a absolvitcursurile Institutului de Educaţie Fizicăşi Sport.

Cariera ilustr[ `n TVR

După ce s-a retras din competiţii,a fost angajat ca reporter sportiv la Te-leviziunea Română, cu detaşare de laClubul Steaua, fiind plătit de Armată.

La TVR, a fost, din 1964 până la înce-putul anilor 2000, realizator de emi-siuni, comentator sportiv, redactor şefal departamentului Sport şi directorgeneral adjunct.

Ca reporter sportiv al TVR a par-ticipat la şase ediţii ale Jocurilor Olim-pice de vară şi patru ale Jocurilor Olim-pice de iarnă. A comentat mii de trans-misiuni în direct de la Jocurile Olim-pice, Campionate Mondiale şi Euro-

pene `n mai multe sporturi.El a comentat acea noapte magică

din 1976, când computerul olimpic dela Montreal, conceput pentru afişareaa trei cifre, a fost dat peste cap de notamaximă, 10.00, primită pentru primadată de o gimnastă (Nadia Comăneci,n.r.) la Jocurile Olimpice. Computerular[ta nota 1.00!

Suspendarea

Pe 9 iunie 1983, i-a fost interzis sămai comenteze pentru TeleviziuneaRomână, fiind suspendat pe termennelimitat pentru afirmaţiile făcute întimpul meciului de fotbal Suedia – Ro-mânia, încheiat cu victoria naţionaleinoastre. Ţopescu a spus atunci că Ba-laci, Silviu Lung, Bölöni şi Cămătaruau primit oferte de transfer de la echipedin străinătate şi ar fi în interesul lor,al cluburilor şi al ţării ca ei să fie lăsaţi

să se transfere în afară. Şeful guvernu-lui de atunci, Constantin Dăscălescu,a informat la Cabinetul 2 că “Ţopescua îndemnat tinerii din România să ple-ce din ţară”.

A revenit la Steaua, unde, până în1990, a fost crainicul stadionului şi i-a ajutat pe Emeric Ienei şi Anghel Ior-dănescu să pregătească meciurile echi-pei. În 1989 Valentin Ceauşescu i-a ce-rut să comenteze finala Cupei Cam-pionilor Europeni de la Barcelona, un-de Steaua a fost învinsă de AC Milan.

Marile momente

Pentru Ţopescu, cele mai impor-tante performanţe sportive româneştiau fost la Jocurile Olimpice de la Syd-ney 2000, când trei românce - AndreeaRăducan, Simona Amânar şi MariaOlaru - au urcat pe podium, cele douăvictorii mondiale ale naţionalei mas-culine de handbal, în 1970 şi 1974, şila Jocurile Olimpice de la Montreal din1976, când Nadia Comăneci a devenitprima gimnastă care a primit nota ma-ximă, 10.00. A comentat de asemeneatoate meciurile na\ionalei de fotbal laCupa Mondial[ din 1994, c]nd echipacondus[ de Hagi ajungea `n sferturi.

Ţopescu a avut şi un mandat de se-nator de Bucureşti, pe lista PNL, în ur-ma alegerilor parlamentare din noiem-brie 2008. În martie 2017, preşedinteleKlaus Iohannis i-a acordat Ordinul„Steaua României”. Regele Mihai I i-aconferit, în septembrie 2010, decoraţiaregală „Nihil Sine Deo”, pentru meritedeosebite aduse sportului românesc.

R[m]ne pentru eternitate omul ca-re a consacrat, cu vocea sa, marile suc-cese sportive rom]ne;ti.

Lumea teatrului ;i filmului se desparte de Lucian Pintilie

Cristian |opescu pe Arena Na\ional[ din Bucure;ti. A renun\at s[ mai comenteze fotbal dup[ Cupa Mondial[ din 1994

Lucian Pintilie a fost mentorul mai multor regizori din Noul Val Rom]nesc

Ca reporter sportiv al TVR a participat la şase ediţii ale Jocurilor Olimpicede vară şi patru ale Jocurilor Olimpice de iarnă. A comentat mii de transmisiuniîn direct de la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale şi Europene `n maimulte sporturi.

Cristian |opescu a consacrat cu voceasa succesele sportive rom]ne;ti

20 mai 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATESuplimentul natural ENZIMAX este un produs atent formulat pentru a stimula și a îmbunătăți

digestia. Astfel, acest produs deosebit a fost special conceput pentru a înlătura neplăcerile majoreaferente unui aport insuficient de enzime, cum ar fi hiperaciditatea gastrică, digestia lentă, senzațiade greutate în stomac, balonarea, oboseala sau starea de epuizare, pierderea apetitului.

Mâncarea pe cât e de gustoasă,pe atât de greu poate pica anumi-tor persoane, de aceea trebuie săfiți foarte atenți la ceea ce consu-mați pentru a nu ajunge la spital.

Ficatul, pancreasul, bila sunt orga-nele cele mai “exploatate” în perioadelede sărbători sau cu diverse ocazii festivedeoarece mâncarea abundă în grăsimi,prăjeli, proteine în combinație cu ami-don etc. și este foarte săracă în vegetalecrude, fructe care conțin fibre și enzi-me.

Pentru a face față tuturor acestorprovocări culinare, fără dureri de bur-tă, dureri în partea dreaptă, dureri decap, Hypericum Plant vă recomandăun supliment natural sau un amestecde suplimente naturale care ajută cor-pul să facă față cu brio acestei perioa-de.

Suplimentul natural ENZIMAX es-te un produs atent formulat pentru astimula și a îmbunătăți digestia. Astfel,acest produs deosebit a fost specialconceput pentru a înlătura neplăcerilemajore aferente unui aport insuficientde enzime cum ar fi< hiperaciditateagastrică, digestia lentă, senzația degreutate în stomac, balonarea, obosealasau starea de epuizare, pierderea ape-titului.

Enzimele sunt cele mai importanteelemente active pe care organismuluman le folosește în vederea bunei des-fășurări a procesului de digestie și pen-

tru menținerea sănătății întregului sis-tem digestiv. Acestea asigură echilibrulorganismului nostru și reprezintă o re-sursă valoroasă în menținerea uneistări de bine.

Acești bio-catalizatori de natură

proteică, enzimele, sunt indispensabilipentru desfășurarea corectă a digestieideoarece ei au un rol foarte importantîn transformarea alimentelor în sub-stanțe asimilabile (micro- și macro-nutrienți) necesare nutriției organis-mului, precum aminoacizii, vitaminelesau mineralele. Odată cu introducereatot mai multor alimente rafinate, ul-tra-procesate, în dieta modernă, con-sumatorul și-a restrâns sursele de en-zime alimentare - ce sunt deosebit desensibile la tratarea termică - provo-când, astfel, un potențial deficit al aces-tora în alimentația sa.

Produsul ENZIMAX este specialconceput pentru a se adresa acesteiprobleme, el asigurând suplimentareaalimentației noastre cu un complex deenzime naturale care substituie defici-tul enzimatic pancreatic, gastro-intes-tinal și biliar ce poate apărea, astfel, lamulți dintre noi. Acest supliment ali-mentar creează un pH optim pentrudigestie în cazul unei secreții insufi-ciente a stomacului, pancreasului și aintestinului gros.

De asemenea, datorită adaosuluiînsemnat de probiotice în complexulunic al acestui produs, ENZIMAX în-deplinește și funcția de reechilibrare aflorei intestinale, prevenind efecteleneplăcute ale balonării prin ușurareaeliminării gazelor din intestine. În plus,acest supliment natural stimulează mo-tilitatea intestinală și ajută la eliminareatoxinelor din organism.

Suplimentul alimentar Artro-Flex HA este un produs atent for-mulat pentru menținerea sănătățiiși flexibilității articulațiilor. Înplus, acesta contribuie și la mine-ralizarea și fortifierea oaselor.

Acest demers este cu atât mai importantcu cât ritmul vieții noastre devine totmai alert și stresant,

iar alimentația noastră devine tot maihaotică, procesată și plină de toxine,aditivi, zaharuri rafinate și grăsimi rele(trans, saturate, cu raport omega 6 /omega 3 disproporționat), fapt ce creștestatusul proinflamator din organism.Toți acești factori de stres, împreunăcu un efort fizic neadecvat (e.g. seden-tarism, postură incorectă, efort preamare), o hidratare insuficientă, unsomn de slabă calitate și o încălțămintenepotrivită (e.g. tocuri înalte), în timp,pot afecta grav sănătatea sistemului os-teoarticular.

Pentru realizarea suplimentului, aufost folosite ingrediente 100% naturaleprecum fructoboratul de calciu și acidulhialuronic de fermentație bacteriană.Aceste ingrediente naturale au o ma-trice informațională apropiată de formasa naturală. Acest lucru le permite sub-stanțelor active să acționeze sinergic,completându-se și potențându-se reci-proc, beneficiind totodată și de o bio-disponibilitate foarte mare. Datorităformulei concentrate, produsul de fațăasigură o cantitate optimă de principiiactive, fiind totodată ușor de adminis-trat.

Astfel, acest produs deosebit a fostspecial conceput pentru a avea o acțiu-ne de creștere a mobilității articulareprin stimularea sintezei și creșterea vâs-cozității lichidului sinovial ce acționea-ză ca un lubrifiant natural la nivelul în-cheieturilor.

Multe persoane cred că detoxifiereacorpului ține numai de dietă. Includereamasajului limfatic ca rutină săptămânalăajută la detoxifiere cel puțin la fel de bi-ne.

Drenajul limfatic ajută la ameliorareastărilor de nervozitate și anxietate. În ur-ma unui studiu efectuat în 2004, s-a ob-servat că o reducere a stărilor de anxietateși depresie în urma drenajului limfaticmanual este printre principalele efecte aleacestui tip de masaj.

Drenajul limfatic stimulează sistemulde filtrare a corpului. S-a observat abili-tatea drenajului limfatic de a stimula pro-cesul de curățare a corpului, care poate fiîncetinit de factori precum o dietă nepo-trivită sau lipsa de mișcare.

Orice tip de masaj ajută la stimulareacirculației în corp, asigurând astfel ca sân-gele să fie pompat în interiorul corpuluicu o forță mai mare. Cu cât circulația sân-gelui funcționează mai eficient, cu atâtcrește și gradul de energie. Organele in-terne vor funcționa mai corect, mai alesîn ceea ce privește înlăturarea toxinelor.

Drenajul limfatic nu este un masajobișnuit. El ține mai mult de reflexologieși presopunctură. Masajul stimuleazăganglionii limfatici, activează pompa lim-fatică, determinând astfel drenajul. Miș-cările masajului urmăresc circulația na-turală a limfei spre inimă, iar mișcărilesunt lungi, netede, circulare.

Se execută presiuni ușoare de bloca-re-deblocare cu ambele mâini, pe traiectulvaselor limfatice, la nivelul punctelor stra-tegice și ganglionilor.

Drenajul limfatic este o tehnică ce ac-ționează deosebit de eficient asupra cir-culației venoase și limfatice, cu efecte fa-vorabile asupra dermei și celulitei. Trata-mentul se poate efectua în ședințe de dre-naj limfatic complet sau parțial.

Drenajul limfatic complet se executăpe toate traiectele și ganglionii organis-mului (membre inferioare, trunchi, mem-bre superioare și gât). Drenajul limfaticparțial se adresează cel mai frecvent tra-seelor limfatice ale membrelor inferioareși superioare.

Drenajul limfatic este recomandat du-pă un tratament de lipoaspirație, pentruo mai bună vindecare a edemelor și he-matoamelor.

Ce este limfa?

Limfa este lichidul transparent ce estetransportat prin intermediul sistemuluilimfatic< vase limfatice, ganglioni limfaticiși spațiile intercelulare, cu rol de a trans-porta o mare varietate de substanțe întrețesuturi și sistemul sanguin. Vasele lim-fatice sunt extrem de fragile, straturile lorfiind uneori transparente.

Pe traseul vaselor limfatice se găsescganglionii limfatici ce au rol de filtrare alimfei și eliminare a toxinelor din orga-nism. Aceștia sunt localizați în axilă, înzona inghinală, în regiunea cervicală, întorace și în abdomen sunt cei mai nume-roși. Rolul circulației limfatice este de dre-naj, transport și apărare.

Sunt două părți ale masajului limfatic<curățarea și reabsorbția. Scopul curățăriieste de a crea un vacuum cu ajutorul uneipresiuni ușoare astfel încât zona este pre-gătită să primească mai mult fluid, creândastfel un efect de spălare.Curățarea implică• Zona limfatică subclaviculară< prezentădirect sub claviculă• Zona limfatică axilară< localizată subbraț• În interiorul coatelor

Mișcările de curățare pot fi repetatede până la 10 ori pe zi. Masajul se face peambele părți ale corpului, nu numai înpartea care prezintă probleme.

Cum știi dacă drenajul limfatic areefect? Dacă limfedemul nu se agravează,atunci masajul limfatic a avut efect. Pen-tru rezultate maxime este recomandat săse folosească o compresie pe mâna saupiciorul afectat. (www.slimconcept.ro)

Articula\ii s[n[toase la orice vârst[numai cu Artroflex HA

Dacă vă confruntați cu situația dea avea buzele crăpate, atunci ar fi re-comandabil să țineți cont de sfatulmedicilor pentru a v[ remedia aceastăneplăcere. Ei ne reamintesc faptul căsoarele poate arde buzele în orice pe-rioadă a anului, iar din acest motivrecomandă folosirea unui balsampentru buze care să aibă în compozi-ție un ecran solar cu un factor de pro-tecție de cel puțin 15. Lezarea buzelorcând sunt expuse la soare se manifestăprin uscăciune și exfoliere. Acest lu-cru este neplăcut în special pentrubuza de jos, care poartă greul în ceeace privește acțiunea razelor ultravio-lete. Specialiștii în farduri spun căuneori un ruj moale poate ajuta lacalmarea buzelor crăpate. O simplăaplicare a rujului conferă o oarecareprotecție.

Atunci când vine vorba desprecrăparea și exfolierea buzelor, îndeo-sebi la colțurile gurii (denumită întermeni medicali cheilită comisura-lă), cauza ar putea fi legată de o ca-rență de fier și de vitamine ale com-plexului B, îndeosebi de riboflavină(vitamina B2). Așadar se recomandăsă includem în dietă produse bogateîn fier cum este carnea (pasăre, pește),cereale, caise, ciocolată și vin roșu.Fructele și vegetalele au un conținutmare de vitamina C, care ajută la ab-sorbția fierului.

La fel de importantă este hidrata-rea. Medicii recomandă să se consu-me apă din belșug, respectiv câte unpahar de apă la interval de câteva ore.

Evita\i buzele cr[pate printr-o

hidratare corespunz[toare

Enzimax ajut[ organismul s[ se refac[

dup[ mesele copioase

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu<Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax<0262.271.338>0262.372.695 Tel comenzi<0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sau hypericumimpex@yahoo.com

Pentru mai multe informa\ii cuprivire la produsele noastre ;ipentru oferte, v[ rug[m s[ acce-sați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Lipsa de energie și putere este unuldintre cele mai neplăcute simptome alediabetului, care afectează calitatea viețiiunui bolnav.

În cazul oboselii, cauza o reprezintăun cumul de factori. Sindromul obo-selii cronice nu trebuie niciodată con-fundat cu astenia de sezon multipli. Iardiabetul joacă un rol extrem de impor-tant.

Chiar dacă medicii nu au reușit pâ-nă acum să pună degetul pe un singurmotiv de apariție a sindromului obo-selii cronice, este o certitudine că osci-lațiile nivelului de glucoză din sângepot duce la pierderea vitalității și apa-riția unei stări de slăbiciune generali-zată. Bunăoară, în cazul în care glice-mia este prea mare, sângele devine vâs-cos și incapabil să mai transporte ecient oxigenul și nutrimentele către ce-lule și țesuturi. În plus, provoacă infla-marea vaselor de sânge, ceea ce duce lao migrare a monocitelor, celule ale sis-temului nervos, către creier, și la apa-riția slăbiciunii de care vorbim. În ace-lași timp, un nivel scăzut al glucozeidin sânge va determina și o imediatăscădere a energiei.

Nu doar diabetul poate făcut vi-novat de scăderea energiei și puterii, ciși alte boli serioase, dereglări hormo-nale complexe ori infecții. Există chiarun virus, Epstein-Barr, care provoacăboala numită mononucleoză infecțioa-să, ori boala sărutului, cum i se spuneîn popor, și care se manifestă în primulrând printr-o stare generală foarteproastă. Lipsa de vitalitate, slăbiciuneamusculară și lentoarea sunt primele pelista simptomelor acestei infecții.

Oboseala cronic[nu trebuie ignorat[

Ce este ;i cum te ajut[ drenajul

limfatic

6 Informa\ia de Duminic[/20 mai 2018

RE}ETE

Sirop de brad

Înghe\at[ de cas[ cu c[p;uni

Mod de preparare<

Mugurii de brad se curăță de codițeși se spală foarte bine în mai multe ape.Se pun la fiert în apă, timp de o oră,după care se lasă așa până a doua zi,apoi se strecoară. Zeama se pune dinnou la fiert, împreună cu zahărul și cuzeama de lămâie, adăugând eventualși coaja rasă a acesteia. Se lasă să fiarbă

până devine siropoasă, aproape ca mie-rea, la fel și culoarea va trebui să seme-ne cu aceasta, de la auriu până la o co-loratură ușor brun roșcată, în funcțiede soiul de brad care s-a folosit. Siropulse pune fierbinte în sticle, se acoperăși se lasă să se răcească încet, acoperitcu pături. Se păstrează în loc răcoros,ferit de prea multă umezeală. Se con-sumă cu ceai, apă minerală, sau la felca mierea, sub formă de tratament încaz de tuse sau boli ale aparatului res-pirator.

Ingrediente<

1 kg muguri de brad cule;idin pădure (nu de pe margi-nea drumului, unde poluareaeste mare), 2 litri de apă (dacăse poate, apă de izvor), 1,5 kgzahăr, zeama de la o jumătate

de lămâie.

Mod de preparare<

Fructele se mixează, se adaugă iaur-tul sau frișca (cu frișcă înghețata vaavea un conținut mult mai ridicat degrăsime, dar va fi mai cremoasă), în-dulcitorul și zahărul vanilat, se mixează

în continuare, până când toată com-poziția devine spumoasă.

Se păstrează la congelator circa ooră, după care se așază în cupe sau bo-luri și se pun înapoi la congelator pânăla servire. Înainte de a fi servite cupelese pot orna cu frișcă, fructe proaspete,topping, bucățele de ciocolată, alune,nuci sau frunze de mentă, după prefe-rință.

Ingrediente<

200 g de căpșuni sau fră-guțe de pădure (fragii sunt maiaromați), 3-4 linguri de mieresau zahăr, 1-2 plicuri de zahărvanilat, 300 g iaurt cremos (saueventual frișcă), napolitane,ciocolată, topping sau frunze

de mentă pentru ornat

Sup[ crem[ de spanac

Mod de preparare<

Spanacul curățat și spălat se opă-rește în apă sărată, se strecoară și semacină cu un robot de bucătărie. Seamestecă cu jumătatea cantității de lap-

te și cu smântâna dulce și se pune dinnou la fiert. Făina sau amidonul seamestecă treptat cu laptele rămas, cumare grijă, să nu formeze noduri, apoise toarnă în supă și se amestecă. Secondimentează și se fierbe, până cândîncepe să se mai îngroașe puțin. Se ser-vește cu crutoane, eventual ornat[ cusmântână, cu frunze verzi de usturoisau cu migdale prăjite.

Ingrediente<

500 g de spanac, 600 glapte, 250 g smântână dul-ce pentru gătit, o lingurăde amidon alimentar saudouă linguri de făină, sare,iar la servire se mai potadăuga crutoane sau bu-

cățele de migdale.

Cotlet gratinat, la cuptor

Mod de preparare<

Din sare, piper, 2-3 căței de usturoi,muștar și 4-5 linguri de ulei se preparăun baiț păstos, cu care se unge carneaspălată și sugativată cu șervețele. Cot-letul se lasă cel puțin o zi, două la fri-gider, să se marineze. Într-o tavă anti-aderentă se așază un strat de cartofi tă-iați rondele mai grosuțe, peste care sepune un strat de ceapă feliată. Fiecarestrat se condimentează puțin. Se așeazăapoi în mod uniform jumătatea cotle-tului. Din nou cartofi, ceapă, condi-

mente, după care, tot așa, în nod egaldistribuit, 7-8 căței de usturoi tăiați îndouă, longitudinal. Slănina și costițase taie cubulețe mărunte, se presară șiacestea în mod egal, apoi se așează șial doilea strat de carne. Se învelește cuo folie de aluminiu și se dă la cuptorulpreîncălzit, aproximativ o oră. În acesttimp se prepară un sos< smântâna seamestecă cu 4 - 5 căței de usturoi pisat,mărarul mărunțit, sare și piper colorat,după gust. După ce tava se dezvelește,se pune înapoi și se mai ține la cuptorpână când carnea începe să se rume-nească ușor. Roșiile tăiate felii se așazăpe bucățile de carne, apoi se toarnă so-sul peste mâncare. Se dă din nou lacuptor, până când capătă totul o cu-loare aurie, apoi se paote presăra cucașcaval, se dă din nou la cuptor pânăcând cașcavalul se topește.

Ingrediente<

6 - 8 felii de cotlet, astfelîncât să acopere tava în douăstraturi, 2 kg de cartofi, 300g de costiță afumată (fără oa-se), 150 g de slănină afumată,4-5 cepe roșii, o căpățână maimare de usturoi, 400 g desmântână, o legătură de mă-rar verde, 4 roșii mari, 2 - 3linguri de cașcaval răzuit, sa-re, piper, busuioc (nu obli-gatoriu), delicat de casă, pi-per colorat, o lingură de

muștar, ulei.

Este sezonul florilor de soc.Florile, extrem de aromate, auproprietăţi terapeutice uimitoare,sunt eficiente pentru gripe și ră-celi, gută, infecţii pulmonare șiboli de piele. De asemenea, tra-tează durerile de gât, febra fânu-lui, artrita și acţionează ca laxativușor. Datorită diurezei pe care oproduc se recomandă în reuma-tism, boli de rinichi și de vezică.

Ceaiul de flori de soc mărește canti-tatea de lapte la femeile care alăptează.Având proprietăţi laxative și ajutând laeliminarea apei din ţesuturi, ceaiul estebun ca medicament natural în obezitate.Pentru aceleași motive se recomandă înconstipaţiile de natură nervoasă.

Întărește imunitatea

Fructele, foarte bogate în vitamineși uleiuri eterice, ajută la creșterea im-unităţii, reglează problemele intestinaleși au acţiune antinevralgică și antiher-petică. Fructele de soc au calităţi detoxi-fiante excelente, extrăgând apa și sub-stanţele toxice din organism, facilitândeliminarea acestora pe cale naturală. So-cul ajut[ apetitul alimentar și activitateahormonală, reglând în mod natural or-ganismul. Frunzele de soc se adaugă înunguente pentru afecţiuni ale pielii.

Extern, este util ca antiseptic, subformă de băi sau cataplasme, indicat înfurunculoze, abcese, arsuri, flictene,având proprietatea de a fluidifica puroiulși de a calma durerile. Sub formă de băifierbinţi se utilizează contra reumatis-mului.

Infuzia din flori de soc se preparădin 2 linguriţe de flori la 250 ml apă clo-cotită, se beau 3 ceaiuri călduţe pe zi. Calaxativ, se prepară infuzia din 1-2 lin-guriţe la 200 ml apă clocotită. Se ia searala culcare.

Tinctură pentru curele de slăbire

Celor care ţin cure de slăbire sau die-te disociate li se recomandă tinctura dinfructe de soc.

Se combină sucul de fructe de soc cuo cantitate egală de alcool dublu rafinat(care să aibă circa 85-90 grade), după ca-re se agită 20-30 sec.

Recipientul trebuie închis ermetic șipus într-un loc răcoros și întunecat.Tinctura de soc poate fi folosită de per-soanele care ţin cure de slăbire sau dietedisociate. Administrarea acesteia trebuieînsoţită de o dietă alimentară bine sta-bilită, din care să fie excluse carnea, adi-tivii alimentari, margarina, zahărul. Sa-latele de fructe și legume sunt foarte in-dicate, ajutând la efortul de slăbire. Tinc-tura este contraindicată în primele săp-tămâni de sarcină și persoanelor care su-feră de diaree cronică și acută. Se consu-mă doar diluată cu un alt lichid, fie apăsau alt tip de suc, niciodată în stare pură,deoarece creează probleme grave de să-nătate, precum vomă, diaree cronică,probleme respiratorii, iritarea mucoaseigâtului, arsuri de stomac și chiar ulcer.

Socata se prepară astfel< 5-10 flori desoc se amestecă cu 1/2 l de apă, 250 g za-hăr și 5 felii de lămâie. Pentru grăbireafermentării se pot adăuga câteva boabede orez. Se lasă o zi sau două la tempe-ratura camerei să se pătrundă. Rezultă obăutură răcoritoare care întărește siste-mul imunitar și vindecă simptomele ră-celii.

Decoctul din scoarţă de soc esteobţinut astfel< două mâini de scoarţă desoc se fierb într-un litru de apă pânăcând apa se reduce la jumătate din can-titatea iniţială, apoi se filtrează și se di-vide cantitatea în trei părţi. Se bea câteo parte înainte de fiecare masă.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Florile de soc sunteficiente în dureride gât ;i artrit[

Fructele de soc au calităţi detoxifiante excelente, extrăgândapa și substanţele toxice din organism, facilitând eliminarea aces-tora pe cale naturală. Socul ajut[ apetitul alimentar și activitateahormonală, reglând în mod natural organismul. Frunzele de socse adaugă în unguente pentru afecţiuni ale pielii.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

20 mai 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

TURISM

Să fii turist la ține în țară e lucrufrumos, mai ales când obiectivele pecare le vizitezi sunt atât de frumoaseca și cele de la noi. De la Opera din Ti-mișoara la Epava din Costinești, de laDunăre la Sighetu Marmației, fiecarecolțișor al țării noastre e plin de farmec.Iată c]teva dintre cele mai frumoaselocuri de vizitat în România pe care săle vezi în sezonul cald.

Grădina botanică din Iași

Grădina botanică din Iași e o atrac-ție turistică extrem de apreciată, cu untrecut zbuciumat. Acestui loc frumosi-au fost puse bazele în anul 1856. De-clarația fondatorului, Anastasiu Fătu,a fost< "Fond]nd această grădin[ mi-am propus a îmbunătăți salubritateaorașului Iași, a îndemna pe "giunimea"studioasă la învățarea botanicei și aprocura iubitorilor de științe naturaleocaziunea de a contempla frumusețilenaturii în momentele lor de repaus".Poți vizita grădina și frumoasele plantecrescute aici între orele 9-19 toată săp-tămâna, excepție făcând zilele de luniși miercuri. Biletul costă 5 lei de per-soană. Unul dintre cele mai frumoaselocuri din România, Grădina botanicădin Iași va încânta iubitorii de plante!

Insula Ovidiu

Aproape de stațiunea Mamaia, la odistanță de aproximativ 5.000 de metri,găsim o mică oază de liniște și pacesub formă unei insule, Insula Ovidiude pe Lacul Siutghiol. Aici te poți re-fugia să te relaxezi, să savurezi o mân-care pescărească și să fii izolat de zgo-motul orașului. Insula Ovidiu este oinsul[ naturală, devenită ulterior atrac-ție turistică datorită frumuseții sale,care o și plasează în acest top cu celemai frumoase locuri din România. Peinsul[ se poate ajunge doar cu Vapo-rașul Ovidius, folosit ca formă de trans-port și distracție. Insulița poartă nu-mele poetului roman Ovidiu deoarecese crede că acesta a stat aici pe durataexilului s[u.

Cascada Bigar

Frumusețea Cascadei Bigar a fostmult mai apreciată și de locuitorii aces-tei țări după ce a fost menționată într-un top internațional al celor mai fru-moase cascade din lume. Vizitele laCascadă Bigar s-au înmulțit și tot maimulți turiști au plecat mulțumiți acasă,fericiți fiind că au descoperit un loc deo asemenea frumusețe atât de aproapede casă, în țara noastră. Tu ai vizitatfrumoasa Cascadă Bigar?

Mănăstirea Corbii de Piatră

Mănăstirea Corbii de Piatră e unschit rupestru unic din țara noastră cuo frumusețe care se poate compara cubisericile săpate în piatră faimoase înlume și în circuitele turistice. Cu o ve-chime ce duce în timp pe vremea dom-nitorului Neagoe Basarab, această micămănăstire mai prezintă unicit[\i și dinpunct de vedere al interiorului, fiindsingurul loc din România în care poțigăsi două altare funcționale din acelașinaos. Ca să vizitezi acest loc frumostrebuie să ajungi întâi în comuna Corbidin județul Argeș.

Rezervația Pietrosu Rodnei

În partea nordică a munților Rod-nei găsim Rezervația Biosferei PietrosuRodnei. Poți ajunge aici trecând prinlocalitățile Borșa și Moisei. Cu o su-prafață de 3.300 de hectare, rezervațianaturală e una dintre destinațiile pre-ferate ale turiștilor iubitori de munte.Aici poți admira vârfurile Buh[escuMare și Buhăescu Mic, lacul glaciar Ie-zerul Pietrosului și cele mai frumoaseimagini atunci când soarele răsare sauapune.

Cheile Bicazului

Una dintre cele mai frumoase zone

pentru drumeții, Cheile Bicazului e oporțiune extrem de pitorească aflatăîn Munții Hășmaș. În zon[ poți admirarăul Bicaz, Lacul Roșu, Parcul NaționalCheile Bicazului în toată splendoarea.Acum că sezonul cald e aici, poți să îțiplanifici un concediu cu iz montan înaceastă zon[. Cheile Bicazului e unadintre zonele cele mai frumoase pe caresă conduci, alături de încă alte patrudrumuri spectaculoase.

Pucioasa

Peisaje naturale care par desprinsedin filme, posibilitatea de a face trata-mente pentru diferite afecțiuni, dar șinumeroasele oportunități pentru agre-

ment fac din Pucioasa un loc ideal pen-tru un concediu reușit. Chiar dacă senumără printre locurile mai puțin po-pulare din România, merită să vii aicimăcar o dată. Aflată în județul Dâm-bovița, stațiunea are ape sulfuroase,puțuri minerale și fântână de leac.

De asemenea, cei care trec pe aicipot vizita Muzeul de Etnografie, ParculIndependenței, Cetatea Sfânt[ Noul Ie-rusalim, Lacul de acumulare Pucioasasau Păstrăvăria Pucioasa. Acest loc esteperfect pentru toate categoriile de vâr-stă.

Lacul Roșu

Lacul Roşu reprezintă cel mai mare

lac de baraj natural şi de munte dinRomânia. Dincolo de legende existădate ştiinţifice care arată cum s-a for-mat exact lacul. Format în 1838, LaculRoşu este rezultatul alunecării unuipinten format din Muntele Ghilcoş,cunoscut şi sub numele de MunteleUcigaş. Acest fapt este susţinut deFranz Herbich, un geolog recunoscutîn Ţinutul Secuiesc. Formarea laculuieste pusă pe seama cutremurului din11 ianuarie 1838, care a avut o replicăşi în februarie şi a dislocat bucăţi uriaşede strâncă de pe versanţi. Odată cuprăvălirea stâncilor o vale întreagă afost obturată, iar pădurea de brazi afost inundată. Şi astăzi se mai văd cio-turile brazilor care răsar din apă.

În partea nordică a munților Rodnei găsim Rezervația Biosferei Pietrosu Rodnei. Poți ajungeaici trecând prin localitățile Borșa și Moisei. Cu o suprafață de 3.300 de hectare, rezervația naturalăe una dintre destinațiile preferate ale turiștilor iubitori de munte.

C]teva locuri minunate din Rom]niade vizitat `n sezonul de var[

8 Informa\ia de Duminic[/20 mai 2018

DIET~

Vegetarienii sunt mai fericițidecat cei care consumă carne, iaraceasta se datorează acizilor grașivegetali Omega-3! Așa că adaugăîn alimentația ta mai multe nucisau deserturi raw vegan cu nuci,semin\e de in și dovleac și vei ve-dea cum nivelul de fericire creș-te!

Până nu demult, se credea că Ome-ga-3 din plante, ce se regăsește în nuci,în semințele de in și în uleiuri, este maipuțin eficientă asupra stimulării creie-rului și asupra sănătății fizice decât EPAși DHA, deoarece este mai greu pentruorganismul nostru să transforme acestesurse vegetale în aminoacizi utilizabili.

~ns[ un studiu publicat recent înNutrition Journal, realizat pe un eșan-tion de 60 de vegetarieni și 78 de per-soane care consumă carne, arată con-trariul. Cercetătorii au descoperit căvegetarienii au raportat diete redusesemnificativ în EPA și DHA, acizi grașiOmega-3 luați din consumul de pe;teși carne, despre care multe studii spu-neau că se află în strânsă legătură custarea de bine. Așa că se așteptau la oprobabilitate mai mare de apariție aunor probleme precum depresia și an-xietatea. În schimb, au obținut un re-zultat opus.

Beneficiile pentru sănătatea psihică

Vegetarienii au avut un scor maimic la testele de depresie și o stare debine generală mai bună decât consu-matorii de pe;te și carne participanțila studiu. Se pare că acest lucru se da-torează faptului că vegetarienii includîn alimentația lor o mulțime de fructe,legume și alte alimente sănătoase pre-cum uleiurile neprocesate (adică uleiuripresate la rece, care își păstrează nu-trienții intacți) și nuci, care sunt foartebogate în acid alfa-linolenic Omega-3(ALA) vegetal.

Prin restricționarea consumului decarne și pește se îmbunătățește starea

de spirit, cel puțin pe termen scurt, aindividului. Așadar, alimentația vege-tariană favorizează starea de bine, com-bătând totodată depresia și anxietatea.

Te întrebi cum să ai o alimentațiemai fericită? Go nuts! Fructele cu coajalemnoasă, în special nucile, sunt foartebogate în ALA. Iar dintre toate nucileși semințele, cele de dovleac au unul

dintre cele mai ridicat nivel de acizigrași Omega-3!

Acidul alfa linoleic are o serie deefecte benefice pentru organism, așa cănu ar strica să ne străduim să introdu-cem în dieta noastră alimente bogateîn acest tip de Omega-3. Alte surse ex-celente de acid alfa linoleic sunt< droj-dia, spanacul, broccoli și cartofii.

Vegetarienii suntmai ferici\i

O femeie cu o înălțime normală are o rată a metabolismului bazal de 1.400 de calorii pe zi. Astaînseamnă că o femeie poate arde 1.400 de calorii st]nd în pat toată ziua. Însă atunci când vinevorba despre femeile mici de înălțime rata bazală este de 1.200 de calorii> de aici apare diferențaîn ritmul de slăbire. Cu cât corpul are dimensiuni mai mici, cu atât are nevoie de mai puținăenergie. Asta înseamnă că și numărul de calorii arse este mai mic.

Femeile mai scunde întâmpin[ difi-cultăți mai mari decât cele înalte atuncicând încearcă să slăbească. Iar acest lucruse petrece din cauza metabolismuluiacestora.

Potrivit medicului Craig Primack,care face parte din Asociația Medicalăpentru Obezitate din SUA, femeile mi-nione slăbesc mai greu întrucât au unmetabolism mai lent.

O femeie cu o înălțime normală areo rată a metabolismului bazal de 1.400de calorii pe zi. Rata metabolismului ba-zal indică numărul de calorii pe care cor-pul le arde când e în repaus - în timpulsomnului, prin respirație etc. Asta în-seamnă că o femeie poate arde 1.400 decalorii st]nd în pat toată ziua. Însă atuncicând vine vorba despre femeile mici deînălțime rata bazală este de 1.200 de ca-lorii - de aici apare diferența în ritmul deslăbire. Cu cât corpul are dimensiuni maimici, cu atât are nevoie de mai puținăenergie. Asta înseamnă că și numărul decalorii arse este mai mic.

Mai mult decât atât, femeile scundeau mai puțină masă musculară, mai puțințesut conjunctiv, oase și organe mai mici.Masa musculară este un factor importantatunci când vine vorba despre numărulde calorii arse.

Mănâncă exact cât ai nevoie - dacăai nevoie de mai puțînă energie și arzimai puține calorii, asta înseamnă că ainevoie și de o cantitate mai mică de mân-care. Așadar, ajustează-ți porțiile și redunumărul de calorii astfel încât să oferiorganismului exact cât are nevoie, poatechiar mai puțin - în niciun caz mai mult.

Fă antrenamente cu greutăți - ratametabolică poate fi accelerată prin mă-rirea masei musculare. De aceea, femeilemici de înălțime ar trebui să își îndrepteatenția către antrenamentele cu greutăți,care le vor ajuta să își mărească masamusculară și astfel să își accelereze me-tabolismul.

Consumă mai multe proteine - pro-teinele sunt sățioase, reglează nivelul dezahăr din sânge și te ajută să consumi

mai puține calorii. De asemenea, protei-nele sunt importante în procesul de mă-rire a masei musculare, așa că ar trebuiintroduse în dieta ta.

Acordă atenție sporită aportului devitamine și minerale - pentru a reuși săscapi de kilogramele în plus este impor-tant să consumi mai puține calorii pe zi.Concret, o femeie care vrea să slăbeascăar trebui să se limiteze la cel mult 1.200de calorii pe zi, cel puțîn până când intrăîn faza de menținere. Foamea nu esteînsă singurul pericol care ne pândeșteatunci când reducem aportul caloric, ciși deficitul de vitamine și minerale, carene-ar putea crea probleme de sănătate.Asigur[-te că mănânci fructe și legume,care sunt bogate în conținutul de vita-mine și minerale. Vorbește, de asemenea,cu medicul tău pentru a afla dacă estesau nu cazul să iei suplimente pentruprevenirea problemelor de acest gen.

Indiferent de înălțimea și greutateata, dacă vrei să slăbeșți sănătos trebuiesă faci acest lucru treptat, fără să îți puisănătatea în pericol.

Femeile scunde sl[besc mai greu

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

20 mai 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

Sfinţii Împăraţi Constantin şiElena sunt sărbătoriţi cu mare ev-lavie la data de 21 mai. Domnialor reprezintă începutul “epociide aur” a creştinismului şi coin-cide cu începutul perioadei de în-florire a Bisericii Creştine în toatecompartimentele vieţii sale< cult,lăcaşuri de închinare (biserici), li-teratură, monahism. Sfinţii Îm-păraţi strălucesc pe bolta Bisericiiprin viaţa lor pilduitoare şi prinlupta lor neîntreruptă pentru aasigura biruinţa credinţei creşti-ne, devenind modele pe care noi,cei de azi, avem datoria să le im-ităm.

Împăratul Constantin cel Mare, fiullui Constanţiu Chlor şi al Elenei, adomnit între anii 306-337 d.Hr., fiinduna dintre personalităţile de marcă dinistoria universală. Până la el, creştinis-mul a fost crunt persecutat de cătreîmpăraţii romani (Nero, Deciu, Dio-cleţian, Galeriu), care vedeau în creştiniun real pericol pentru siguranţa şi uni-tatea Imperiului Roman. Pentru o maibună coordonare a vastului ImperiuRoman, acesta era condus în Răsăritde către Diocleţian (până în anul 305)şi ginerele său, Galeriu (până în anul311), iar în Apus de către MaximianHercule (tatăl lui Maxenţiu) şi Con-stanţiu Chlor (tatăl lui Constantin).După moartea lui Maximian Hercule(305) şi a lui Constanţiu Chlor (306),ajung pe tron fiii acestora< Maxenţiu şiConstantin (proclamat împărat de că-tre armată). Odată declarat pentrucreştinism, Constantin a progresatcontinuu în această direcţie, începândcu lupta dintre el şi Maxenţiu de laPons Milvius (Podul Vulturului), lângăRoma, din 28 octombrie 312. Potrivitistoricilor creştini Eusebiu de Cezareeaşi Lactanţiu, în ajunul luptei cu Ma-xenţiu, Constantin a văzut pe cer, ziua,în amiaza mare, o Cruce luminoasădeasupra soarelui, cu inscripţia< “prinacest semn vei învinge”. Domnul IisusHristos îi ceru să pună semnul Cruciipe steagurile soldaţilor, spre a-i servidrept semn protector în lupte, dreptarmă de biruinţă împotriva duşmani-lor. Împăratul Constantin a fost fermconvins de realitatea apariţiei minunatea Sfintei Cruci, fapt confirmat de in-scripţia de pe Arcul său de triumf, carese păstrează la Roma, prin care el afir-mă că a câştigat victoria asupra lui Ma-xenţiu “prin inspiraţie divină” (vezi Pr.Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Istoria bi-sericească universală, Bucureşti, 1992,pp. 98-99).

Edictul de la Milan areo importanţă epocală prinhotărârile şi urmările lui

La puţin timp de la această biruinţă,Constantin, împreună cu Liciniu (unuldintre împăraţii Orientului), au publi-cat, în anul 313, Edictul de la Milan,prin care se acorda deplină libertatereligioasă creştinismului. Creştinismuldevine, aşadar, “religio licita”, adică re-ligie permisă în Imperiu. Totodată, seanulau toate hotărârile anterioare luateîmpotriva creştinilor şi se retrocedauBisericii lăcaşurile de cult şi averileconfiscate de împăraţii precedenţi.

Constantin era, cu adevărat, pro-tectorul creştinilor. Edictul de la Milanare o importanţă epocală prin hotărâ-rile şi urmările lui. Din religie neper-misă şi persecutată, creştinismul devi-ne religie permisă, ba chiar favorizatăîn Imperiul Roman. Dând dovadă demult tact, Constantin cel Mare a adop-tat faţă de creştinism o atitudine favo-rabilă, dar fără a jigni păgânismul gre-co-roman, care avea numeroase şi pu-ternice rădăcini. Împăratul păstrădemnitatea supremă păgână de “Pon-tifex maximus” şi nu se lepădă oficialde păgânism decât prin Botezul să-vârşit cu câteva zile înainte de moarte.Printre măsurile binevoitoare pe carele-a luat faţă de Biserica Creştină senumără următoarele< scutirea Bisericiide impozite (privilegiu de care templelepăgâne nu aveau parte), dreptul de aprimi donaţii şi averi ca moştenire,acordarea de sume importante din te-zaurul statului pentru clădirea de bi-serici. De asemenea, a acordat Bisericiidreptul de a elibera sclavii.

Împăratul a modificat şi dreptulpenal, interzicând torturarea celor în-temniţaţi prin răstignire sau stigmati-zare (însemnarea cu fierul înroşit).Luptele cu gladiatori au fost restricţio-nate, iar condamnaţii, în loc să fiearuncaţi în arene pentru a lupta până

la moarte spre distracţia mulţimilor,au fost trimişi să lucreze în mine. Con-stantin a schimbat în bine codul fami-liei, legile referitoare la căsătorie, adul-ter şi divorţ> a interzis, sub pedepse as-pre, abandonarea sau vinderea copiilorşi a instituit ajutoare sociale pentru fa-miliile foarte sărace, pentru copiii or-fani, văduve şi bolnavi. Prin urmare,Biserica se bucura de pace. A dat, înanul 321, o lege prin care generalizaduminica drept zi cuvenită odihnei înImperiul Roman (Pr. Prof. Dr. Ioan Ră-mureanu, op. cit., pp. 99-100). Con-stantin a făcut creştinismului cel maimare serviciu dintre împăraţii romani,asigurându-i libertatea de dezvoltareşi înflorire. El a încercat să armonizezeinteresele superioare ale Imperiului cuinteresele Bisericii. Creştinismul a de-venit nu numai o religie a celor săracişi neînvăţaţi, ci şi a celor bogaţi, puter-nici şi culţi. Tot pentru a favoriza creşti-nismul, Constantin decide să părăseas-că Roma, oraş în care templele, monu-mentele, senatul şi aristocraţia amin-teau şi păstrau vechea religie păgână,şi să înfiinţeze o nouă capitală impe-rială. Astfel, a întemeiat cetatea Bi-zanţului, pe malurile Bosforului, carea primit numele de Constantinopol(oraşul lui Constantin), fiind inaugu-rată la 11 mai 330 şi care va ajunge la

o mare strălucire. Acest oraş era desti-nat să fie capitala unui Imperiu creştin,care prin edificiile, bisericile şi întreagasa concepţie trebuia să ilustreze im-portanţa religiei creştine.

:i-a dat seama că unitatea creştinismului constituie elementul de rezistenţă al Imperiului

Convocarea Sinodului I Ecumenicde la Niceea, în anul 325, constituieunul dintre meritele deosebite ale îm-păratului Constantin cel Mare. Văzândtulburarea provocată în sânul Bisericiide erezia lui Arie (care susţinea că IisusHristos nu este Dumnezeu adevărat,ci numai o creatură a Tatălui), împă-ratul s-a hotărât să convoace pe epis-copii Imperiului, cu care avea legăturistrânse şi neîntrerupte, într-un Sinodgeneral sau ecumenic, spre a defini îm-preună adevărurile de credinţă şi a asi-gura unitatea creştinismului. Ca omde stat experimentat, el şi-a dat seamacă unitatea creştinismului, pacea şiliniştea Bisericii constituie elementulde viaţă şi de rezistenţă al Imperiului.În locul mulţimii zeilor păgâni era depreferat existenţa unei singure cre-dinţe, cea creştină, întrucât ea garantaşi unitatea statului, afirmă Pr. Prof. Dr.Ioan Rămureanu (op. cit., pp. 101-102).Îmbolnăvindu-se grav, Constantin afost botezat în vila sa de la Ancyronade către episcopul Eusebiu de Nicomi-dia şi alţi clerici, cu câteva zile înaintede Rusalii, în luna mai a anului 337. Atrecut la Domnul curând după aceea,la 22 mai 337, în Duminica Rusaliilor,fiind înmormântat cu mare fast în bi-serica Sfinţii Apostoli din Constanti-nopol, ctitoria sa. Mormântul său a fostînconjurat de stelele memoriale ale ce-lor 12 Apostoli, făcând din împăratulConstantin cel Mare, în mod simbolic,“al treisprezecelea Apostol”. Pentru me-ritele sale deosebite şi mai ales datoritămarilor servicii aduse creştinismului,după lunga perioadă de persecuţii, Bi-serica l-a cinstit în chip deosebit, tre-cându-l în rândul Sfinţilor şi numin-du-l “Cel întocmai cu Apostolii” (Pr.Prof. Dr. Ioan Rămureanu, op. cit., pp.101-103).

Sfânta Elena - un modelvrednic pentru toate soţiileşi mamele creştine

Elena, mama împăratului Constan-tin cel Mare, a fost, la rândul ei, cano-nizată, fiind serbată împreună cu fiulei, pe care l-a educat în spirit creştin,în iubire de Dumnezeu şi de semeni.

De numele împărătesei Elena estelegată găsirea Crucii pe care a fost răs-tignit Domnul Iisus Hristos. Petrecân-du-şi viaţa în sfinţenie, împărăteasaElena şi-a sprijinit şi sfătuit fiul mereu,împreună apărând Biserica lui Hristosde toate atacurile venite din afara ei şiatrăgând lumea la credinţa în Dum-nezeu. Crucea Domnului, descoperităde dânsa la Ierusalim, răspândeşte bu-curie, linişte şi lumină celor care o pri-vesc cu smerenie şi nădăjduiesc ajutorde la Hristos, Cel răstignit pe ea. SfântaElena rămâne un model vrednic de ur-mat pentru toate soţiile şi, în special,pentru toate mamele creştine. Este opildă în ceea ce priveşte educaţia pe

care o mamă are datoria s-o dea fiuluiei, pentru ca acesta să iasă învingătorîn lupta grea cu valurile furioase şi im-previzibile ale vieţii. Dacă împăratulConstantin a realizat lucrurile măreţedespre care am vorbit anterior, un me-rit deosebit îi revine mamei sale. În-zestrată de Dumnezeu cu alese însuşirisufleteşti, Elena a avut o influenţă co-vârşitoare asupra fiului ei, sădind şidăltuind în inima lui, încă din fragedăcopilărie, iubirea, contribuind, cu si-guranţă, şi la publicarea Edictului dela Milan din anul 313, privitor la liber-tatea acordată creştinilor. În jurul anu-lui 328, Elena se ocupă îndeaproapede construcţia a două biserici la Locu-rile Sfinte< una la Betleem, locul naşte-rii Domnului Iisus Hristos, şi alta peMuntele Măslinilor, de unde Mântui-torul S-a înălţat la cer.

În data de 26 decembrie 2013 s-auserbat 75 de ani de la zidirea Catedraleiortodoxe “Adormirea Maicii Domnu-lui” din municipiul Satu Mare, reali-zându-se o plachetă aniversară şi unpliant. Cu acest prilej, PreasfinţitulP[rinte Iustin a înmânat o “Gramatăepiscopală aniversară”, afişat[ la loc decinste la intrarea în biserică. Tot cuaceastă ocazie solemnă, Sfinţii ÎmpăraţiConstantin şi Elena au fost proclamaţioficial “ocrotitori ai municipiului SatuMare”, iar icoana donată de Catedralăa fost aşezat[ în biroul primaruluioraşului Satu Mare.

Importanţa actului princare Constantin a acordatlibertate creştinismului

Pentru întreaga lor viaţă, pusă înslujba creştinismului, Biserica îi nu-meşte pe Sfinţii Constantin şi Elena“părinţi şi ocrotitori ai creştinilor”,prăznuindu-i cu mare evlavie la aceeaşidată. Ei sunt apărători ai bisericilor şimănăstirilor. O dovadă a preţuirii loreste şi faptul că multe persoane le poar-tă numele, că multe biserici sunt ridi-cate în cinstea şi spre slava lor, iar chi-purile lor, având în mijloc CruceaDomnului, sunt zugrăvite în toate lă-caşurile noastre de închinare. Să în-cercăm să urmăm şi noi dragostea lorpentru Hristos Cel răstignit şi înviat,luptând împotriva păcatului şi a pati-milor, întărindu-ne în credinţă şi înnădejde. Să conştientizăm importanţaactului prin care împăratul Constantincel Mare a acordat libertate creştinis-mului, dându-i posibilitatea să se afir-me şi să se dezvolte, după o perioadăextrem de grea, pecetluită cu sângelemultor martiri, care şi-au dat viaţa pen-tru credinţa în Hristos. Acum suntemliberi şi datorită Sfinţilor Constantinşi Elena şi, ca atare, se cuvine să neapărăm credinţa, să luptăm pentru uni-tatea credinţei împotriva celor care do-resc să sfâşie cămaşa lui Hristos, să des-trame trupul Său, care este Biserica. Sănu dăm prilej de dezbinare prin invidie,prin interese egoiste şi meschine, cer-tându-ne între noi, ci, în primul rând,să fim noi înşine factori unificatori,militând neîncetat pentru pace şiînţelegere, în detrimentul urii şi al dis-cordiei, slujind unul altuia prin iubire<“Să ne iubim unii pe alţii, ca într-ungând să mărturisim< pe Tatăl, pe Fiulşi pe Sfântul Duh, Treimea cea de o fi-inţă şi nedespărţită”.

Preot dr. Cristian Boloş

Împăratul Constantin cel Mare, fiul lui Constanţiu Chlor și al Elenei, a domnitîntre anii 306-337 d.Hr., fiind una dintre personalităţile de marcă din istoriauniversală

Sfin\ii Împ[ra\i Constantin ;i Elena - “p[rin\iicre;tinilor” ;i ocrotitorii ora;ului Satu Mare

Constantin a făcut creştinismului cel mai mare serviciu dintre împăraţii romani, asigurându-i libertatea de dezvoltare

RELIGIEConstantin a schimbat în bine codul familiei, legile referitoare la căsătorie, adulter şi divorţ> a

interzis, sub pedepse aspre, abandonarea sau vinderea copiilor şi a instituit ajutoare sociale pentrufamiliile foarte sărace, pentru copiii orfani, văduve şi bolnavi. Prin urmare, Biserica se bucura depace. A dat, în anul 321, o lege prin care generaliza duminica drept zi cuvenită odihnei în ImperiulRoman (Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, op. cit., pp. 99-100).

10 Informa\ia de Duminic[/20 mai 2018

ANIMALE

Veveriţele trăiesc mai peste tot.Puţine însă egalează neobişnuiteleaptitudini ale veveriţei zburătoaresiberiene. Dar chiar poate zburaacest mic rozător? Şi de ce este elzărit atât de rar? Cum zboară ele?Deşi toate veveriţele de copac sardin creangă în creangă, niciuna nuatinge performanţele veveriţei zbu-rătoare, despre care se spune căpoate face salturi de circa 80 demetri! Dar cum reuşeşte micul ro-zător să zboare?

Veveriţa zburătoare are nişte mem-brane cu caracteristici aerodinamice carel-ar uimi pe orice proiectant de avioane.În faţă, pieliţa este fixată de un pinten ososde lângă încheietura membrelor anterioa-re. Deşi membrana pare a fi alcătuită doardin două straturi de piele, ea cuprinde şiun strat muscular subţire care le permiteveveriţelor să modifice curbura suprafeţeide planare şi astfel să-i schimbe caracte-risticile aerodinamice. În timp ce planează,veveriţa pare plată, aducând cu o mănuşă.În rest, îţi dă impresia că e îmbrăcată în-tr-o hăinuţă de blană cu câteva măsuri maimare. Dar cum poate zbura veveriţa fărăsă se izbească de nimic?

Coada are rol de cârmă, orientând înzbor micuţul animal. Chiar înainte de aateriza pe un copac, veveriţa îşi deschide“paraşuta de frânare”, cu alte cuvinte îşiaduce corpul în poziţie verticală. Foarterar se întâmplă să aprecieze greşit dis-tanţele şi să cadă la pământ.

Un alt avantaj al acestui “deltaplanist”îmblănit este greutatea lui mică. O veveriţăzburătoare adultă cântăreşte în generaldoar 150 g şi, fără coadă, are o lungime decirca 20 cm. Urechile nu-i stingheresc zbo-rul, pentru că sunt mici şi fără smocuri depăr.

Un pilot nocturn

Ochii veveriţei sunt neobişnuit de marişi par a fi două perle negre. Spre deosebirede alte specii cu care se înrudeşte, veveriţazburătoare este un animal nocturn. Prinurmare, are nevoie de un văz foarte bunpentru a-şi găsi hrana preferată< mâţişoriişi frunzele foioaselor, precum şi muguriiconiferelor. Întrucât iarna micul rozătornu are o hrană îmbelşugată, toamna el îşiface provizii de mâţişori şi le ţine în miciascunzători pe ramurile şi în scorburilecopacilor.

Primăvara, unele veveriţe zburătoaresunt atât de prinse cu joaca, încât uită să-şi mai facă siesta. În plus, în această pe-rioadă a anului, preocuparea lor e cu totul

alta< împerecherea. După ce femela e su-ficient de impresionată de aptitudinileacrobatice ale masculului, e timpul să segândească la construirea unui cuib, fie în-tr-un adăpost pentru păsări, dacă e vreunulprin preajmă, fie într-o scorbură. De obi-cei, veveriţa zburătoare are mai multe “do-micilii”. Unele sunt cămări de alimente, iaraltele cuiburi de rezervă. Există veveriţezburătoare care îşi fac culcuşul prinşoproane. Spre deosebire de verişoarelesale, veveriţei zburătoare nu-i place viaţala oraş.Pe la sfârşitul primăverii sau înce-putul verii, veveriţa naşte doi sau trei pui.Ca să le asigure de-ale gurii, ea nu mai pu-ne capul jos nici măcar ziua. La naşteremicuţii sunt cât buricul degetului, dar nicinu apucă toamna să treacă şi ei, ţup! afară

din cuib, luându-şi zborul spre alţi copaci.

De ce sunt zărite atât de rar?

De ce este veveriţa zburătoare zărităatât de rar? În primul rând, pentru căaceastă mică vietate nocturnă se mişcă fărăzgomot prin coronamentul pădurii şi nuatrage uşor atenţia. În al doilea rând, ve-veriţa zburătoare preferă pădurile de fo-ioase şi de conifere ce se întind de la MareaBaltică până la Oceanul Pacific, străbătândtaigaua siberiană. Vastele păduri siberienepar să asigure supravieţuirea veveriţei zbu-rătoare. Însă, din cauza defrişărilor, aceastăspecie de veveriţe, asemenea altor animalece cuibăresc în scorburi, nu mai are locuripotrivite unde să-şi ducă traiul. În Finlan-da, care reprezintă regiunea vestică a ha-bitatului ei, veveriţa zburătoare este ocro-tită printr-un decret al Uniunii Europene.Simpla zărire a unei veveriţe zburătoareîn coronamentul pădurii ori descoperireaexcrementelor ei pot amâna sau chiar anu-la începerea unei lucrări de construcţie.

Fireşte, veveriţele zburătoare nici nubănuiesc cât de mult înseamnă descope-rirea urmelor pe care le lasă! De fapt, nimicnu pare să le tulbure eternul du-te-vino.Când liniştea serii se aşterne peste pădurilenordice, mii de năsucuri cu mustăţi tre-murânde se ivesc rând pe rând din scor-burile copacilor. Da, când rămurelele sebalansează sub trupurile lor delicate, e clarcă veveriţele zburătoare sunt iar în acţiu-ne! Aceasta este doar una dintre cele peste30 de specii de veveriţe zburătoare. Multe,între care şi taguanul, o veveriţă zburătoarede mărimea unei pisici, populează păduriledin sud-estul Asiei. De regulă, veveriţelecu coada spinoasă, care trăiesc în Africa,nu sunt incluse în familia veveriţelor zbu-rătoare, deşi seamănă mult cu acestea. Celmai important semn distinctiv e coada, cupăr doar la bază şi în vârf.

Ruxandra Filip

Cârtița, numită și sobol, esteun mamifer insectivor din familiatalpide adaptat la viața subterană,săpând în pământ galerii care for-mează o rețea complicată careconverg spre un culcuș central.Pământul din galerii este scos lasuprafață, unde formează mușu-roaiele caracteristice.

Este răspândită în Europa, din Insu-lele Britanice până la Munții Urali și Cau-caz. Trăiește și în România și RepublicaMoldova. Cârtițele trăiesc oriunde soluleste adecvat, cu conținut bogat în humus(în pădurile de foioase, de-a lungul râu-rilor, mlaștinilor, șesurilor, în terenuricultivate și în cele înțelenite, dar și în zo-nele cu dune nisipoase, fixate). Are o lun-gime mică de 115-158 mm (cap +trunchi) și o greutate de 47-100 g. Poatetrăi 3-5 ani. Corpul este cilindric și blananeagră catifelată> membrele anterioaresunt scurte, cu gheare puternice, adaptatesăpatului, iar capul este conic, cu botalungit și ochi foarte mici. Îi lipseşte pa-vilionul urechilor, iar mirosul și auzulsunt foarte fine. Se hrănește mai ales curâme, dar și cu insecte adulte și larvelelor, moluște terestre, miriapode și furnici.Se împerechează o dată pe an în aprilie-mai, gestația durează circa 4 săptămâni,iar femela poate să nască între 3 şi 7 puigolași. Cârtița este folositoare prin dis-trugerea multor larve din sol, afânarea șiîmbunătățirea drenajului intern al apei.

Mănâncă orice vietate pe care o găsește `n pământ sau la suprafa\[

Cârtiţa este un animal complet car-nivor şi este stăpânită mereu de nevoiași pofta de mâncare. Mănâncă orice vie-tate pe care o găsește săpând în pământsau, mai rar, pe suprafața solului. Hranapredominantă a cârtiței o constituie râ-mele, care reprezintă peste 90% din com-ponența hranei. Se hrănește și cu insecteadulte și larvele lor, moluşte terestre,crustacee terestre, miriapode, furnici șiouăle lor, care toate la un loc nu depășesc5-10% din hrana cârtițelor. Dintre insectepredomină în hrană cărăbuşii, larvelesubterane de muşte, mai puţin omizi şifluturi de noapte, dar şi coropişniţe. Aniide invazie cu larve de cărăbuşi sunt anide belșug pentru cârtiță. Ocazional mă-nâncă și broaşte, chiţcani, şoareci, şopârleşi şerpi care, ajunși în galeriile de cârtițe,nu mai văd lumina soarelui. Nici cani-balismul nu e rar - învinsul din compe-tițiile crâncene care se dau între masculiide cârtițe în epoca împerecherii estemâncat de învingător. Resturile vegetalegăsite în analizele conținutului stomacalsunt puse pe seama înghițirii accidenta-le.

Datorită metabolismului intens șigradului redus de calorii al hranei, câr-tițele mănâncă mult și neîncetat și suntstăpânite mereu de nevoia de mâncare.Ele au nevoie în 24 de ore de o cantitatede hrană de 3-4 ori mai mare decât greu-tatea lor corporală. Ținute la post, fărăhrană, mor de inaniție în numai 8-12 ore.

Cârtițele își dobândesc hrana prinmuncă grea și neîncetată, săpând mereuîn stratul de pământ în care trăiesc ani-malele cu care se hrănesc, pe care le prindcu membrele anterioare, iar râmele suntstrivite cu ghearele puternice, pentru ascoate pământul din aparatul lor digestiv.Cârtițele obișnuiesc să-și fac[ mici re-zerve de hrană în cotloanele de pe tra-iectul galeriilor, care sunt formate din 2- 2,5 kg de râme imobilizate prin mușca-rea primelor 3 - 5 segmente anterioare,fără a le omorî.

Cârti\ele suntst[pânite mereu

de nevoiade mâncare

Veveri\a zbur[toare poate facesalturi de p]n[ la 80 de metri

Micul "`naripat" are membrane cu caracteristici care l-ar uimi pe orice proiectant de avioane

Din cauza defrișărilor, această specie de veveriţe, asemenea altor animale ce cu-ibăresc în scorburi, nu mai are locuri potrivite unde să-și ducă traiul

Primăvara, unele veveriţe zburătoare sunt atât de prinse cu joaca, încât uită să-şi mai facă siesta.În plus, în această perioadă a anului, preocuparea lor e cu totul alta< împerecherea. După ce femela esuficient de impresionată de aptitudinile acrobatice ale masculului, e timpul să se gândească la con-struirea unui cuib, fie într-un adăpost pentru păsări, dacă e vreunul prin preajmă, fie într-o scorbură.De obicei, veveriţa zburătoare are mai multe “domicilii”. Unele sunt cămări de alimente, iar altelecuiburi de rezervă. Există veveriţe zburătoare care îşi fac culcuşul prin şoproane. Spre deosebire deverişoarele sale, veveriţei zburătoare nu-i place viaţa la oraş.

Koala, numit și ursul cu pungăsau eronat ursul koala, este un ma-mifer marsupial erbivor arboricoldin Australia. Este singurul repre-zentant existent al familiei Phas-colarctidae (familie de marsupiale)și este înrudit cu vombatul actual.Koala se găsește în zonele de coastăale regiunilor continentale din es-tul și sudul Australiei< Queensland,Noua Galie de Sud, Victoria şi Aus-tralia de Sud.

Este ușor de recunoscut după corpulsău robust, lipsit de coadă, urechile rotun-jite și pufoase și nasul mare în formă delingură. Koala are o lungime a corpului de60–85 cm și o greutate de 4–15 kg. Culoa-rea blănii variază de la cenușiu-argintie labrun-ciocolatie. Koala din populațiile nor-dice sunt de obicei mai mici și mai deschi;ila culoare decât cele din sud. Este posibilca aceste populații să fie subspecii distincte,dar acest lucru este discutabil.

Koala trăieşte de obicei în pădurile deeucalipt, iar frunzele acestor copaci repre-zintă o mare parte din hrana lui. Hranaare un conținut scăzut de nutrienți. Nueste un animal social și singurele relațiisunt între mamă și pui. Masculii adulți co-munică cu pufnituri sonore care intimi-dează rivalii și atrag femelele. Tot ei își

marchează prezența cu niște glande odo-rizante pe piept.

Este un mamifer aplacentar (fără pla-centă). Din această cauză embrionul, pesteo anumită vârstă, nu mai poate fi hrănit înuter din cauza lipsei organului care efec-tuează hrănirea, adică a placentei, și estenăscut. Ajuns în afara organismului ma-tern, embrionul se târăște până în marsu-pial mamei, unde stă între șase și zece luniși unde este hrănit cu lapte. Puii de koalasunt înțărcați la vârsta de un an.

Urșii cu pungă nu au mulți prădătoriși paraziți, dar sunt amenințati de nume-roși agenţi patogeni, cum ar fi bacteriiledin familia Chalamydiaceae şi retrovirusulKoala. Pe lângă asta, mai sunt amenința\iși de incendiile de pădure şi de secetă.

Curiozităţi

Desi cu toţii suntem familiarizaţi cuvederea sau cu prezenţa unui koala, exist[c]teva lucruri pe care unii oameni nu leştiu încă despre aceste simpatice animale<

1. În primul rând Koala nu sunt urşi.Sunt, desigur, adorabili, ca nişte ursuleţidin pluş, rotunjori şi pufo;i, însă ei sunt,de fapt, animale marsupiale, precum can-gurii şi oposumii. Astfel, femelele îşi carăpuii în pungile de pe pântece>

2. Fiecare comunitate de koala are unmascul dominant ;i fiecare membru al co-

munităţii are propriul copac-casă, care estediferit de cei ai vecinilor lui. De aceea, defiecare dată când habitatul le este distrus,înlocuit cu case sau drumuri, koala îşi pier-de locul, aşa cum oamenii îşi pierd lo-cuinţele în urma unui dezastru>

3. Koala pot comunica unii cu alţii înciuda distanţelor mari. Sunetele pe care lescot sunt, de asemenea, folosite pentru aexprima poziţia socială, dominaţia şi,uneori, agresiunea. Pe de alta parte, feme-lele mame şi puii lor emit sunete bl]nde,sub form[ de murmur, mormăit sau cârâit.Atunci când sunt speriaţi, cu toţii scot nişteţipete asemănătoare strigătelor bebeluşilor,sugerând că se află în dificultate>

4. Îşi petrec majoritatea timpului dor-mind. Ei folosesc energia acumulată întimpul orelor de odihnă pentru a sări din

copac în copac şi se hrănesc cu frunze deeucalipt şi cu scoarţă de copac. Stau trejimai ales noaptea şi numai pentru câtevaore. Este şi un mod de a evita căldura dintimpul zilei. Atunci când le este frig, seghemuiesc unii în alţii, la fel cum fac oa-menii>

5. Koala reprezintă cele mai mari valorinaturale ale Australiei, devenind chiar unbrand al acestui continent.

Cu toate acestea, în ciuda popularităţiilor, ei se confruntă cu mari probleme desupravieţuire şi sunt, de fapt, o specie aflatăpe cale de dispariţie. Impactul urbanizăriiintense a dus la distrugerea habitatului lor,iar atacurile altor animale, cum ar fi câiniidomestici şi vulpile, precum şi accidentelede circulaţie, au provocat scăderea drasticăa populaţiei de Koala.

Koala este listată la “vulnerabil” deUniunea Internaţională pentru Conser-varea Naturii. Guvernul australian consi-deră “vulnerabile” populațiile din Queen-sland și New South Wales. Koala a fost vâ-nat intens în secolul XX pentru blană șiomorârea lor la scară mare în Queenslanda produs o nemulțumire publică care a dusla o mișcare pentru a proteja specia. S-auînființat sanctuare și exemplarele al cărorhabitat a fost distrus au fost mutate în zonemai bune.

Acum cea mai mare amenințare laadresa lor este distrugerea habitatului, pro-vocată de agricultură şi urbanizare.

Koala pot comunica unii cu al\ii la distan\e foarte mari

20 mai 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

NASA a anunțat că intenționează sălanseze un elicopter de patru kilograme,autonom, pentru explorarea planetei Mar-te, în anul 2020. Drona experimentală arfi primul vehicul aerian care va zbura înatmosfera lui Marte, în afară de sondelecare au lăsat pe solul marțian binecunos-cutele rover-uri ce explorează și astăzi Pla-neta Roșie. Elicopterul va fi atașat de parteainferioară a vehiculului rover Mars 2020și va dispune de tot ceea ce este necesarpentru a opera în mediul marțian, inclusivde panouri solare pentru încărcarea bate-riilor, mai notează cei de lasciencealert.com.

Comenzile de pe Pământ vor ajungela micuțul aparat de zbor în câteva minute,de aceea elicopterul va trebui să fie celpuțin parțial autonom. Lamele rotoruluise vor roti cu până la 10 ori mai repede de-cat cele ale unui elicopter clasic de pe Pă-mânt, asta pentru a face față atmosfereimai rarefiate de pe Marte. Când elicopterulva ajunge pe Marte în februarie 2021, vaefectua misiuni de căutare și cercetare, fi-ind capabil să scaneze planeta în căutareaprezenței unor semne de viață microbie-ne.

Mars 2020 este o misiune NASA deexplorare a planetei Marte, cu lansarea pla-nificată în 2020. Se intenționează să se in-vestigheze un mediu vechi astrobiologicrelevant pe Marte, procesele geologice desuprafață și istoria sa, habitatele din trecut,posibilitatea vieții trecute pe Marte și po-tențialul de conservare a biosemnăturilorîn conținutul materialelor geologice acce-sibile.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Berea este cea de-a treia bău-tură în topul mondial, doar apaşi ceaiul fiind consumate în can-tităţi mai mari. Însă această bău-tură nu este populară doar în pre-zent. A jucat un rol important îndezvoltarea economică şi socialăde pe întregul glob.

Acelaşi lucru s-a întâmplat şi laTimişoara, unde în urmă cu 300 de anise deschidea prima fabrică de bere de peteritoriul României, ce avea să influ-enţeze viitorul regiunii. Berea, deşi nusemăna cu ceea ce se consumă în prezent,a jucat diverse roluri de-a lungul istoriei.A fost utilizată ca lichid potabil în timpulasediilor cetăţilor, ca plată pentru mun-citorii din Egipt şi Mesopotamia şi cahrană. Conform descoperirilor arheolo-gice din oraşul Suza, Iran, în urmă cu3.500 de ani berea era consumată din va-se mari din lut cu ajutorul unui pai, de-oarece pe fundul recipientelor se depu-neau cantităţi mari de reziduuri. Deşi înacea perioadă nu conţinea o cantitatemare de alcool, berea, ce avea consistenţaunei grăsimi groase, era consumată pen-tru calităţile sale hrănitoare. 

Pentru sumerieni, berea a reprezentatun element central. Lichidul reprezentao monedă importantă în societatea su-meriană, fiind folosit pentru a plăti ma-joritatea serviciilor. Arheologii au des-coperit inscripţii pe mormintele sume-riene ce sugerau că berea era folosită camonedă chiar şi în cazul înmormântări-lor, rudele “cumpărând” bunăvoinţa zei-lor pentru cel plecat în lumea de dinco-lo. În Egipt, la fel ca în Mesopotamia, ta-xele erau plătite către templu sub formăde cereale şi bere. După ce au analizat li-tera egipteană, cercetătorii au ajuns laconcluzia că berea era menţionată maides decât oricare alt aliment.

Deşi diferite tipuri de bere realizate

după diverse reţete au fost prezente şi peteritoriul României de-a lungul istorieiţării, putem considera că băutura a de-venit mai prezentă şi influentă în urmăcu 300 de ani, când la Timişoara se des-chidea prima fabrică de bere. La 2 anidupă eliberarea de către prinţul Eugeniude Savoia a Timişoarei de sub ocupaţiaotomană, în oraş este înfiinţată Fabricade Bere Timişoreana. Iniţial berea erarealizată doar pentru aprovizionarea ar-matei austriece. “În 1890, principaleleclădiri şi instalaţii ale fabricii au fost dis-truse de un incendiu. Însă distrugerileau dus la o retehnologizare”, adeclarat Eduard Polschi, directorul Fa-bricii de Bere din Timişoara, în cadrul

conferinţei de presă “300 de ani deTimişoreana”. Una dintre îmbunătăţirileaduse fabricii după incendiu a fost in-troducerea primei “maşinării de frig” înanul 1900. Până în acel moment, tempe-raturile scăzute necesare în cadrul pro-cesului de realizare a berii puteau fiobţinute doar iarna. 

Dacă pe parcursul războaielor bereaputea deveni în orice moment un lichidvital, în perioada interbelică bereaTimişoreana a devenit lider al pieţei dinRomânia. După al Doilea Război Mon-dial, în perioada comunistă, fabrica a fostnaţionalizată, dar a continuă să producălichidul bazat pe apă şi cereale.

Astăzi, la 300 de ani de la prima ates-

tare documentară, în fabrică se produceacelaşi lucru< bere. Desigur, gustul ei nueste acelaşi precum cel de acum 300 deani deoarece atât reţeta cât şi fabrica autrecut prin diferite schimbări şi îmbu-nătăţiri. În prima fază berea era depozi-tată în butoaie, însă berarii vremii au ob-servat că lichidul îşi schimbă gustul dincauza lemnului din care era confecţionatbutoiul. Însă în 1968 s-a introdus, în pre-mieră, butoiul din aluminiu, care l-a în-locuit pe cel din lemn utilizat anterior.

În monografia oraşului Timişoara,scrisă de Armin Barat, se face referire lacalitatea berii, care s-a îmbunătăţit foartemult, fiind chiar exportată în ţările veci-ne. 

Gustul berii produse acum la Tmi;oara nu este același precum cel de acum 300 de ani deoarece reţeta a avut ̀ mbun[t[\iri

NASA va exploraplaneta Marte cu

o dron[ sofisticat[

Oamenii de știință au confirmat o ipo-teză dezbătută de foarte mult timp, și anu-me cea conform căreia orbita Pământuluieste deformată de atracția gravitațională alui Jupiter și Venus într-un ciclu care serepetă în mod regulat la fiecare 405.000de ani. De zeci de ani cercetătorii au studiatacest fenomen, un exemplu fiind cel al ci-clului Milankovitch. Ciclurile lui Milan-kovitch descriu efectele colective ale schim-bărilor mișcărilor Pământului asupra cli-matului său de-a lungul a mii de ani. Nu-mele este dat în onoarea geofizicianului șiastronomului sârb Milutin Milanković. Înanii 1920, el a emis ipoteza că variațiile înînclinarea axială și precesiunea orbitei Pă-mântului au avut ca rezultat o variație ci-clică a radiației solare care ajunge pe Pă-mânt și că această forță orbitală a influențatputernic modelele climatice de pe Pământ.

În cadrul studiului actual, geologii auanalizat rocile extrase de la mare adâncimedin Petrified Forest National Park, Arizo-na, SUA. Aceștia au căutat semne care săindice vârsta rocilor și schimbările pe carecâmpul magnetic al Terrei le-a avut. Apoiau comparat aceste roci cu sedimenteledin bazinul Newark, un fost lac preistoric.Astfel, au observat că există un ciclu regu-lat, de 405.000 ani, al unei orbite terestremodificate în jurul Soarelui. Cercetătoriispun că există și alte cicluri orbitale, maiscurte, dar acestea se schimbă, în timp ceCiclul Milankovitch rămâne la fel, de aceeaa fost mai ușor de identificat.

Prin confirmarea faptului că acest ci-clu care are loc o dată la 405 000 de ani semanifestă de dinaintea epocii dinozaurilor,constatările au implicații în nenumăratedomenii de cercetare, afectând potențialmodul în care interpretăm fosilele și ur-mărim evoluția formelor de viață terestre.De asemenea mai trebuie să stabilim șimodul în care Jupiter și Venus, incredibilde îndepărtate, influențează climatul Pă-mântului și cum trece planeta noastră prinaceste schimbări de încălzire și răcire peperioade lungi de timp.

Jupiter ;i Venusmodific[, la 405.000 deani, orbita P[mântului

Chinezii doresc să elaboreze unproiect de schimbare a vremii care săle asigure mai multe ploi pentru agri-cultură. Sistemul este creat dintr-oreţea de camere de ardere a combus-tibilului solid care pot fi utilizate înproducerea iodurii de argint, compuscu o structură similară gheţii carepoate fi folosită în alimentarea nori-lor.

Odată instalat, sistemul are po-tenţialul de a crește nivelul de preci-pitaţii cu 100 de miliarde de metricubi pe an.

Zeci de mii de camere de arderevor fi instalate pe Podișul Tibetan în-tr-o încercare de a crește cantitateade precipitaţii pentru o zonă de treiori mai mare decât aria Spaniei careeste de aproximativ 500.000 de kilo-metri pătraţi, scrie Interesting Engi-neering.

Este cel mai mare proiect deschimbare a vremii din întreaga lumeși a fost dezvoltat de Aerospace Scien-ce and Technology Corporation din

China.Camerele pot rămâne în funcţiu-

ne luni de zile fără să fie nevoie deîntreţinere, emiţând vapori și dioxidde carbon.

O astfel de tehnologie, studiată șide Rusia și Statele Unite, poate fi fo-losită și în scopuri militare, pentru acrește șansele unei vremi capricioase(secetă, inundaţii sau alte dezastre).

“Modificarea vremii în Tibet esteo inovaţie critică pentru a rezolva lip-sa apei în China. Va reprezenta o con-tribuţie importantă nu doar pentrudezvoltarea Chinei și a prosperităţiilumii, ci și pentru bunăstarea întregiirase umane”, a precizat Lei Fanpei,președintele corporaţiei.

Multe detalii cu privire la proiectsunt ţinute secret. Ce nu este secreteste riscul modificării vremii, mai alesîntr-o zonă atât de întinsă. O cantitatemai mare de precipitaţii poate da pes-te cap atât clima, cât și ecosistemeleadaptate la un anumit nivel de umi-ditate.

China construie;te un sistemde control al vremii care va cre;te

nivelul de precipita\ii într-o regiunede trei ori cât Spania

Berea, deşi nu semăna cu ceea ce se consumă în prezent, a jucat diverse roluri de-a lungul istoriei.A fost utilizată ca lichid potabil în timpul asediilor cetăţilor, ca plată pentru muncitorii din Egipt şiMesopotamia şi ca hrană. Conform descoperirilor arheologice din oraşul Suza, Iran, în urmă cu 3.500de ani berea era consumată din vase mari din lut cu ajutorul unui pai, deoarece pe fundul recipientelorse depuneau cantităţi mari de reziduuri. Deşi în acea perioadă nu conţinea o cantitate mare de alcool,berea, ce avea consistenţa unei grăsimi groase, era consumată pentru calităţile sale hrănitoare. 

Până pe la începutul secolului al XX-lea, membrii triburilor din Noua Guineeconfecționau și foloseau în lupte pumnalerealizate din oase umane, în special dinfemur, pe lângă cele realizate din oase deanimale. Femurul este osul care formeazăscheletul coapsei, iar la un om adult acestamăsoară între 40–50 cm. Potrivit celor dela Royal Society Open Science, un grupde antropologi condusși de Nathaniel Do-miny de la Colegiul Dartmouth a investigatproprietățile acestor pumnale din osemin-te omenești în încercarea de a afla dacăexistă un motiv funcțional în confecțio-narea lor în detrimentul altor pumnalerealizate din oase de cazuar sau pietre.

Cazuarul este o pasăre nativă din NouaGuinee. În regiunea Sepik a țării existăpumnale făcute din oasele acestei păsări,aceasta fiind un simbol al puterii mascu-line, deoarece pasărea însăși a fost descrisăca fiind extrem de agresivă și războinică.Vânarea acestei păsări a fost o probă dedovedire a bărbăției în Noua Guinee, astfelcă pumnalele din oasele de cazuar aveauo importanță culturală profundă, care vor-bește despre calitățile de vânător, putereafizică și statutul în cadrul tribului. Iar acestlucru este cât se poate de justificat, dacăne gândim la faptul că fiecare dintre pi-cioarele unui cazuar are o gheară asemă-nătoare unui pumnal, care măsoară până

la 12 cm lungime și poate spinteca oriceprădător (sau om) cu o lovitură rapidă,spun cercetătorii. Păsările pot alerga cupână la 50 km/h, sar în aer aproape 1,5metri și înoată cu măiestrie.

Totuși, de ce au renunțat oamenii lafabricarea pumnelor din oasele acestei pă-sări și au trecut la cele din oseminte uma-ne? Cercetătorii au demonstrat faptul că,deși oasele de cazuar sunt la fel de rezis-tente precum cele umane, acestora le lip-sește dimensiunea simbolică. Pumnaleleumane întruchipau forța și puterile pro-venite din lumea supranaturală. Acestepumnale din os erau atât arme, cât și omoștenire, o păstrare vie a memoriei celordecedați.

După cum ne spune Nathaniel Domi-ny, aceste pumnale au fost foarte apreciatede oamenii din Noua Guinee< “Pumnaleleosoase umane trebuiau să provină dinscheletul unei persoane cu adevărat im-portante. Nu puteai lua osul oricărei per-soane obișnuite, ci trebuia să fie tatăl tăusau cineva care a fost respectat în comu-nitate. Motivul pentru care se făcea o astfelde alegere era acela că se credea că pum-nalul păstrează puterile spirituale ale per-soanei de la care a fost luat osul”. Practic,oricine ar fi folosit pumnalul se putea pro-clama public ca deținător al drepturilor șiputerilor proprietarului inițial al osului.

~n Noua Guinee, luptele se duceau cu pumnale confec\ionate din oasele

propriilor str[mo;i, `n urm[ cu un secol

Cum a ajuns al treilea cel mai consumatlichid din lume s[ fie produs la Fabrica

din Timi;oara în urm[ cu 300 de ani

12 Informa\ia de Duminic[/20 mai 2018

Premiile BAFTA TV 2018 și-au desemnat câștigătorii, iar se-rialul “Peaky Blinders”, realizatde BBC, a fost marele câștigătoral serii. Un moment important areprezentat câștigarea de către re-țeaua Netflix a primului premiuimportant la BATFA.

Ediția de anul acesta a Galei pre-miilor BAFTA TV a fost oganizată du-minică seară la Londra, iar vedeteledin cele mai importante seriale brita-nice ale momentului au făcut spectacolcu ținutele lor pe covorul roșu. Dar șipremierea a fost interesantă, mai alescă serialul BBC “Peaky Blinders” a câș-tigat premiul pentru cea mai bună dra-mă, învingând “The Crown”, realizatde Netflix.

Cea mai bună actriță în rol princi-pal a fost declarată Molly Windsor pen-tru rolul din “Three Girls”, o miniserieprodusă de BBC, învingând-o și anulacesta pe Claire Foy, interpreta regineiElisabeta a II-a din “The Crown”.

Primul premiu obținut de Netflix

la BAFTA a fost câștigat de VanessaKirby, interpreta prinţesei Margaret înserialul “The Crown”, care a fost des-emnată cea mai bună actriţă în rol se-cundar. “The Handmaid’s Tale”, o pro-ducţie a platformei de streaming Hulu,a câştigat premiul BAFTA TV la cate-goria “cel mai bun serial internaţional”.Daisy May Cooper a fost desemnatăcea mai bună actriţă de comedie pentruevoluţia ei din serialul “This Country”.

Cel mai bun actor de comedie afost desemnat Toby Jones pentru in-terpretarea lui din producţia “Detec-torists”, realizată de BBC. Atât “Line ofDuty” (BBC) cât şi “Black Mirror”(Netflix) au reuşit contraperformanţade a nu câştiga niciun trofeu la gala deduminică seară, deşi primiseră fiecaretrei nominalizări - la fel ca “TheCrown” şi “Three Girls”.

Gala BAFTA TV, în cadrul căreiasunt atribuite cele mai importante tro-fee din industria de televiziune brita-nică, a avut loc la Royal Festival Halldin Londra şi a fost prezentată pentrual doilea an de Sue Perkins.

Ţinute spectaculoase

Celebritățile și vedetele din MareaBritanie s-au întrecut în ținute cât maispectaculoase, majoritatea în culori ve-sele precum roz, galben sau impri-meuri florale. Unele dintre cele maispectaculoase ținute au fost purtate decele trei protagoniste ale serialului“Three Girls”, realizat de BBC, MichelleKeegan, Abbey Clancy și Binky Fel-stead. Michelle Keegan a ales să poarteo rochie galben lămâie realizată specialpentru acest eveniment de creatoareabritanică Suzanne Neville. Colega eide platou, Abbey Clancy, a optat pentruo rochie Redemption, albă cu punctenegre și cu un decolteu adânc pus învaloare de dantelă. Binky Felstead a fă-cut senzație într-o rochie gri metalizatrealizată special pentru vedeta brita-nică de Isabell Kristensen. De aseme-nea, Amanda Holden, juratul de la Bri-tain’s Got Talent, s-a asigurat că toțiochii sunt pe ea datorită rochiei roz pecare a purtat-o, dar și a drăgălășenieifiicei sale Alexa, de 12 ani, pe care a

adus-o cu ea. Vanessa Kirby, în vârstăde 30 de ani, care o interpretează pePrințesa Margaret în “The Crown” șicare a câștigat premiul pentru cea maibună actriță în rol secundar, a uimitcu rochia argintie din colecția Dior pecare a purtat-o la ceremonia de dumi-nică seara. Colega sa de platou, mareaînvinsă a serii, Claire Foy, interpretaReginei Elizabeta, a ales să poarte o ro-chie albă, fără umeri, din colecția Ro-setta Getty, iar în piept și-a pus ecusonnegru cu mesajul “Time’s Up”.

BAFTA TV 2017

Serialul „Happy Valley“ a fost ma-rele învingător la gala BAFTA TVAwards 2017, organizată la Royal Fes-tival Hall din Londra, unde aceastăproducţie de televiziune a învins ma-rele favorit al criticilor, serialul “TheCrown“, produs de platforma Netflix,şi s-a impus la categoriile Cel mai bunserial dramatic şi Cea mai bună actriţăîn rol principal (Sarah Lancashire). Se-rialul “The Crown”, favoritul criticilor

şi al publicului, era marele favorit algalei BAFTA TV Awards - echivalentulbritanic al premiilor Emmy - şi primisecinci nominalizări, însă nu a câştigatniciun trofeu. În schimb, show-ul“Happy Valley”, o producţie a postuluiBBC, a fost marele învingător al galei,impunându-se la categoriile Cel maibun serial dramatic şi Cea mai bunăactriţă în rol principal (Sarah Lancas-hire). La categoria Cel mai bun actorîn rol principal a triumfat Adeel Akhtargraţie evoluţiei sale din “Murdered byMy Father“. Trofeele aferente rolurilorsecundare de interpretare au revenitactorilor Wunmi Mosaku (“Damilola,Our Loved Boy“) şi Tom Hollander(“The Night Manager“). Premiul pen-tru Cel mai bun serial internaţional arevenit producţiei americane “ThePeople v. OJ Simpson< American CrimeStory“. Cel mai important trofeu al ga-lei, BAFTA Fellowship, a revenit înacest an actriţei Joanna Lumley, unadintre cele două protagoniste ale cele-brului serial TV de comedie “Absolu-tely Fabulous“.

BAFTA TV 2018 - “Peaky Blinders”a fost marele câ;tig[tor