eliberarea daciei de sub ocupatia romana

8/19/2019 Eliberarea Daciei de Sub Ocupatia Romana

http://slidepdf.com/reader/full/eliberarea-daciei-de-sub-ocupatia-romana 1/5

Eliberarea Daciei de sub ocupaţia romanã

Cotropirea unei pãrti a Daciei de cãtre romani nu a însemnat disparitia dacilor, un poporcu rãdãcini strãvechi în spatiul strãbãtut de Carpati si Dunãre si mãrginit de Marea Neagrã. Dorinta lor de a fi liberi a rãmas la fel de puternicã si dupã înfrângerea dramaticã

din anul 10, în aceastã dorintã aflându!se în bunã parte secretul dãinuirii noastre în timpde atâtea mii de ani. "tunci dacii au pierdut doar o treime din tara lor# $anatul, Crisana,Maramuresul% Moldova de nord si centralã au rãmas în afara noii provincii romane. Defapt, pânã în anul &'( a e)istat o Dacie liberã, mereu în rã*boi cu cea romanã. +rinatacurile lor succesive, declansate la scurt timp dupã moartea împãratului raian, dacii aucontinuat rã*boiul început în vremea lui Decebal, scopul fiind acum alungarea stãpâniriiromane din provincia Dacia.Deseori dacii s!au coali*at împotriva romanilor cu populatiile barbare ase*ate învecinãtatea lor, precum sarmatii ia*-gi si ro)olani si, mai târ*iu, vandalii, gepi*ii. +utemconsidera cã, astfel, ei au participat la o actiune mai largã prin care popoarele aflate lagranitele imperiului urmãreau distrugerea puterii romane. pre sfârsitul secolului al ///!

lea, aceste lovituri au culminat cu retragerea stãpânirii romane din provincial întemeiatãde raian la nord de Dunãre./nformatiile scriitorilor antici în legãturã cu pre*enta dacilor la aceste evenimente suntdestul de putine iar atunci când ele e)istã sunt insuficient de clare. De aceea, denenumãrate ori putem doar bãnui participarea dacilor la aceste atacuri. cau*ãimportantã a acestei situatii este aceea cã maoritatea scrierilor istorice privitoare la primele trei secole ale erei crestine, au fost redactate mult mai târ*iu, pe ba*a unor lucrãrimai vechi care nu s!au mai pãstrat. 2n pre*ent, lipsa de preci*ie a acestor i*voare este totmai mult completatã cu informatiile furni*ate de descoperirile arheologice, epigrafice sinumismatice.3a scurt timp dupã moartea împãratului raian 455!11'6, situatia de la granitele Daciei a

devenit deosebit de gravã ca urmare a atacurilor sarmatilor ia*-gi si ro)olani, însotite deo rãscoalã a dacilor din provincie. Confruntat cu aceste evenimente, noul împãrat,7adrian, 411'!1856 ia mãsuri pentru apãrarea Daciei, pre*enta sa aici în anul 115 fiindatestatã printr!o inscriptie descoperitã la armi*egetusa. /nformatiile oferite de 9/storiaaugusta: în legãturã cu cele relatate mai sus nu îi amintesc si pe daci. +articiparea lor poate fi înteleasã din afirmatia cã la începutul domniei lui 7adrian 9s!au revoltatneamurile pe care le supuse raian:. 1;)istã însã o mentiune despre un rã*boi dacic într!un papirus descoperit în ;gipt. 2n modsigur este vorba de atacurile dacilor liberi care, alãturi de ia*-gi, au continuat lupta sidupã ce ro)olanii încheiaserã pace cu romanii. eventualã rãscoalã a populatiei dacicedin provincie este dedusã din epitaful de la +ergam al guvernatorului C. /ulius <uadratus

$assus, care a murit la începutul domniei lui 7adrian, 9luptând în Dacia: &. Deasemenea, adãugarea de cãtre acest împãrat la numele =lpiei raiane si pe acela dearmi*egetusa este pusã în legãturã cu o rãscoalã a dacilor împotriva stãpânirii romane.Momentul greu prin care trece imperiul este dovedit si de deci*ia lui 7adrian de a!l numica guvernator al Daciei pe <. Marcius urbo, un general e)perimentat în reprimarea unorrevolte ale populatiilor supuse. 2mpãratul intentiona chiar sã abandone*e aceastã provincie, dar, sfãtuit de prieteni, a renuntat 9pentru a nu lãsa pe mâinile barbarilor omultime de cetãteni romani:, dupã cum scrie istoricul ;utropius. 8. ot acum 7adrian a

http://dacmandru.blogspot.com/2010/05/dacii-liberi-si-dorinta-de-eliberare.html

http://dacmandru.blogspot.com/2010/05/dacii-liberi-si-dorinta-de-eliberare.html



atât cele trei Dacii, cât si Moesia uperior aratã situatia e)trem de criticã prin care treceimperiul. Dar nu numai Dacia romanã a fost atacatã. 2n anul 1'0 costobocii au intreprinso puternicã inva*ie în teritoriile Moesiei /nferior, aungând pânã în Arecia.+rin anii 1'1!1'&, o parte a tinutului locuit de costoboci este atacat si cucerit de vandaliiastingi, la îndemnul si cu spriinul guvernatorului Daciei, Cornelius Clemens, ca represlii

pentru inva*ia din 1'0. 11. "ceastã actiune a avut drept consecintã nimicirea puterii politice si militare a costobocilor, autorii antici nemaifãcând referire de acum înainte laei. +oate în urma acestor evenimente au auns la ?oma în situatia de captivi sau ostaticisotia regelui costobocilor +ieporus si nepotii sãi.Dupã mai bine de un deceniu de lupte, fiul lui Marcus "urelius, Commodus, 4150!1&6reuseste sã încheie pace cu semintiile barbare. 3inistea nu s!a restabilit deplin. DioCassius relatea*ã cã acest împãrat .avu de purtat câteva rã*boaie împotriva barbarilor dedincolo de Dacia. 1&., referindu!se probabil la teritoriul dacilor liberi si al altor neamuride la granita de nord!est a Daciei.$iograful împãratului din 9/storia augusta: îi aminteste si el pe daci, învinsi, ca si maurii prin legatii sãi. e pare cã au e)istat probleme si în interiorul Daciei romane, unde

puterea ce*arului a fost impusã provincialilor care nu voiau sã!i recunoascã domnia. 18.3inistea la hotarele imperiului este restabilitã în timpul dinastiei everinilor 418!&8(6."pãrarea granitelor statului a fost principala preocupare a împãratilor eptimiu ever418!&116 si Caracalla 4&11!&1'6 si a descuraat prea mult timp atacurile barbare. "flat peteritoriul Daciei, la +orolissum, Caracalla duce tratative cu populatiile din vecinãtatea provinciei în vederea reglementãrii relatiilor lor cu statul roman. Dio Cassius neinformea*ã cã împãratul a luat ostatici de la dacii liberi, i!a învrãbit pe vandali simarcomani, iar pe regele cva*ilor, Aabrionarus, l!a ucis.imtind momentul de cumpãnã al puterii imperiale o datã cu asasinarea lui Caracalla,dacii au pustiit provincia traianã în timpul lui Macrinus 4&1'!&156. /nformatia oferitã deDio Cassius ne aratã cã este vorba despre aceiasi daci liberi cu care încheiase Caracalla oaliantã si care doreau acum sã îsi ia înapoi ostaticii. "lte atacuri nu au mai avut loc pânãla sfârsitul dinastiei everilor.ituatia s!a schimbat radical o datã cu i*bucnirea anarhiei militare, în &8(. +rofitând decri*a politico!militarã provocatã de luptele neîncetate pentru tron, ai cãror protagonistisunt comandantii legiunilor, neamurile barbare atacã tot mai insistent granitele statuluiroman.Desi în biografia împãratului Ma)imin racul 4&8(!&856 din 9/storia augusta: nu estescris cã a dus lupte cu dacii, titlul de 9Dacicus Ma)imus: pe care si!l ia poate sã însemnefie cã a purtat rã*boaie cu dacii, fie cã a apãrat Dacia de barbarii care o amenintau.;pitafurile datând din perioada domniei lui si apartinând unor soldati din Noricum si+annonia aratã cã ei si!au pierdut viata într!un rã*boi împotriva dacilor. 1>. "cum începsã se afirme cu vigoare, prin puternice atacuri, carpii, un neam de oameni foarte potriviti pentru rã*boaie, care adesea au produs pagube romanilor, dupã cum îi caracteri*ea*ã/ordanes. 1("tacurile lor sunt îndreptate mai ales spre provinciile de la sudul Dunãrii de os, Moesia/nferior, hracia, Macedonia, Arecia, dar nici Dacia nu este scutitã de incursiuni. 2n anul&85, carpii si gotiiFgetii invadea*ã Moesia /nferior, 7istria suferind mari distrugeri.Despre acest atac se aminteste si în 9/storia augusta:, un termen folosit pentru a!idesemna pe carpi fiind si acela de 9sciti:. 1. Auvernatorul ullius Menophilus încheie



pace cu gotiiFgetii în schimbul unei sume de bani. Carpii sunt nemultumiti si pretind si eisubsidii. Auvernatorul roman îi refu*ã însã. "cest refu* îi determinã pe carpi sã reiaatacurile o datã cu anul &>&, când ei invadea*ã din nou Moesia si hracia.2mpãratul Aordian al ///!lea 4&85!&>>6 este nevoit sã amâne rã*boiul împotriva pãrtilor pânã la alungarea dusmanilor din aceste provincii.

Cel mai puternic atac al carpilor împotriva imperiului are loc în anul &>(, în vremeaîmpãratului Eilip "rabul 4&>>!&>6.3egenda 9Bictoria Carpica: de pe monedele emise acum si titlul de 9Carpicus Ma)imus:acordat împãratului consacrã biruinta obtinutã de romani."tacurile carpilor s!au prelungit pânã în anul &>, când noul împãrat, raianus Decius, îiînvinge în mod decisiv. itlul de 9Dacicus Ma)imus: si 9?estitutor Daciarum: îi suntacordate acestuia în urma apãrãrii Daciei de inva*iile numeroaselor semintii barbare, printre care erau si carpii.Bictoriile obtinute împotriva gotilorFgetilor de Claudius al //!lea Aoticul 4&5!&'06, la Naissus 4&'06 si de "urelian 4&'0!&'(6 în anul &'1 au salvat imperiul de la o eventualãde*agregare. +entru anul &'&, 9/storia augusta: aminteste de o incursiune a carpilor în

$alcani, fiind însã învinsi de "urelian, în Dobrogea.e credea cã sub acest împãrat atât de capabil unitatea imperiului era refãcutã. Dupãvictoriile obtinute la toate granitele, "urelian dorea sã reorgani*e*e apãrarea frontierelor.+entru întãrirea limes!ului danubian, a hotãrât pãrãsirea Daciei romane. ?etragereaarmatei si a administratiei romane din Dacia, a cãrei datã nu poate fi stabilitã cu preci*ie4&'1!&'(6, s!a fãcut într!un moment când inamicii imperiului, printre care si dacii,fuseserã învinsi, dar asa cum se întâmplase de atâtea ori, înfrângerea lor nu durã preamult. ?enuntarea la cea mai glorioasã cucerire a lui raian, desi dureroasã, a fostacceptatã de contemporani, care au recunoscut meritul lui "urelian de a fi înteles noilerealitãti de la Dunãre. 2n loc sã mai fie un bastion al imperiului printre neamurile barbare,Dacia romanã împiedicã acum apãrarea eficientã a teritoriilor de la sud de Dunãre.Consecinta fireascã a disparitiei stãpânirii romane în Dacia a fost refacerea în scurt timp aunitãtii lumii dacice din interiorul si din afara Carpatilor.+ierderea Daciei a fost preludiul cãderii întregului /mperiu ?oman iar dacii contribuiserãdin plin la aceasta.

Note#1. /storia augusta, ;d. tiintificã, pag. '8&. Mihai Macria, Biata în Dacia romanã, ;d. tiintificã, $uc., 1, pag. >8. ;utropius, /storia romanã, pag. 10&>. Dio Cassius, /storia romanã, vol. ///, pag. 80'(. /storia augusta, pag. 51. D. udor, ?ãscoale si atacuri barbare în Dacia romanã, $ucuresti 1(', pag. 11('. ituatia se linisteste destul de repede deoarece o diplomã militarã din 1>> atestãmasive lãsãri la vatrã din trupele au)iliare ale Daciei uperior. Mihai Macrea, op.cit., pag. ((5. D. +rotase, "utohtonii în Dacia, vol./, ;d. tiintificã si ;nciclopedicã $ucuresti, 150, pag. &10. Mihai Macrea, op.cit., pag. ((10. /storia augusta, pag. 1



11. Dio Cassius, op.cit., pag. 8>5, Bandalii pãtrund pe la 1'0 în nordul si vestul Dacieiromane G Crisana si Maramures1&. /bidem, pag. 8518. /storia augusta, pag. 1&1>. Mihai Marcea, op.cit., pag. >8

1(. /ordanes, Aetica, Eundatia Aândirea, $ucuresti, &01, pag. 81. /storia augusta, pag. 8>

eliberarea daciei de sub ocupatia romana

Documents