Atelierul profesional“Comunicarea ca factor de schimbare a imaginii bibl iotecarului în comunitatea

şcolară” Ex. Elena Cociurca

Direcţia Învăţămînt SorocaLT “P. Rareş"

Obiectivele atelierului: Identif icarea factori lor de

schimbare a imaginii bibliotecarului în comunitatea şcolară

Conştienizarea comunicării ca factor de schimbare a imaginii

Provocarea comunicări i în echipa de bibliotecari

CE ESTE IMAGINEA DE SINE?

Imaginea de sine sau "cum ne vedem noi înşîne", este modul in care ne percepem propri i le noastre caracteristici f izice, emotionale, cognit ive, sociale si spiri tuale.

Cînd ai o imagine de sine bună iţ i poţi indeplini obiectivele pentru că, o imagine de sine bună, iţ i dă entuziasm, energie, iar obstacolele sunt percepute ca provocări care trebuie depăşite pentru atingerea obiectivelor propuse.

Cum să ştim dacă imaginea de sine este

bună?

Daca vocea interioară are tendinţa spre un discurs pesimist, negativ si autocrit ic cu ambiţi i neîmplinite spre perfecţiune, este clar ca imaginea de sine a persoanei respective este negativă.

Cum să ştim dacă imaginea de sine nu este

bună?

Cum imaginea de sine contribuie la evaluarea realitaţi i

Cînd ai o imagine de sine bună poţi afirma: "pot sa fac acest lucru sau măcar pot incerca“

Cînd ai o imagine negativă de sine afirmi: "nu pot sa fac acest lucru este prea greu, nu voi f i în stare".

Formarea imaginii de sineare la bază trei factori:

importanţa păreri i celorlalţ i în formarea imaginii de sine

elementele pe baza prin care se realizează percepţia celorlalţ i despre tine

masura în care conduita şi motivaţia influenţează crearea imaginii de sine.

Elementele de bază prin care un bibliotecar formează

percepţia celorlalţ i despre el

Competenţă şi Profesionalism Abil i tăţi de comunicare Receptivitate şi Creativitate Încrederea în sine

Ce este comunicarea?Comunicarea este procesul de transmitere de

informaţi i , idei, opinii, păreri f ie de la un individ la altul, f ie de la un grup la altul.

Nici un fel de activitate, de la banalele activităţ i ale rut inei cotidiene şi până la activităţ i le complexe desfăşurate la nivelul organizaţi i lor, nu pot f i concepute în afara procesului de comunicare.

Comunicarea între tradiţ ional şi modern

R. Escarpit consideră comunicarea ca un act, iar informaţia ca produs al acesteia

A comunica nu trebuie să însemne doar „a împărtăşi ceva”, ci şi „a f i în stare să te prezinţi pe t ine ca identitate personală”

Distingem câteva forme de comunicare:- interpersonală (între 2 persoane)

- de grup (în cadrul unui grup)- publică (prezentarea în faţa unui public larg)

Componentele de bază ale comunicări i :

Emiţătorul – cel care emite informaţia; Receptorul – cel care recepţionează informaţia; Mesajul – informaţia transmisă Canalele – modalităţ i de transmitere a mesajului (verbal,

scris, electronic) Bariere de comunicare – zgomote, obstacole, condiţ i i

f izice, de mediu)

Categorii le de l imbaj în comunicare:

Limbajul verbal – cînd cu ajutorul cuvintelor unei l imbi transmitem conţinutul informaţiei propriu-zis

Limbajul non-verbal – adică înţelesuri de dincolo de cuvinte, prin care transmitem atitudini, emoţii, sentimente

Categori i le de l imbaj în comunicare:

Tipuri le de comunicare Comunicarea în scris, care este

potrivită pentru transmiterea informaţiilor de interes general

Comunicarea orală, reprezintă un instrument prin care putem avea acces la studiul altor forme de comunicare

Structura unei prezentări1. Introducerea (captarea atenţiei, anunţarea temei

de bază, adaptarea la auditoriu, trecerea în revistă a conţinutului prezentării)

2. Partea de bază (expunerea ideilor principale, confirmarea prin exemple, modele de concrete de succes şi dublarea fiecărei idei cu argumente din practică)

3. Concluzii (reafirmarea tezelor expuse, repetarea ideilor principale, expunerea unei idei constructive pentru viitor, încheierea propriu-zisă cu comentarii, obiecţii, sugestii etc.)

Recomandări pentru eficientizarea comunicări i

Organizarea clară, coerentă şi accesibilă a mesajului emis;

O coordonarea între componenta verbală şi cea nonverbală;

Stimularea şi încurajarea celorlalţ i participanţi la discuţie;

Folosirea unor suporturi ce facil i tează înţelegerea mesajului;

Manifestarea optimismului, a încrederi i în succes

Bibliotecarul ca obiect şi subiect al schimbări i

Rezultatul comunicării eficiente sporeşte la imaginea şi rolul bibliotecarului în comunitatea şcolară

Bibliotecarul nu se mai l imitează a f i doar un mijlocitor el devine o persoană care facil i tează accesul la informaţie transformîndu-se într-un formator şi consil ier în exploatarea eficientă a informaţiei.

Rolul bibliotecarului de a f i intermediar trece la cel de partener care se implică în procesul de învăţământ, de formare şi cercetare

Bibliotecarul ca obiect şi subiect al schimbări i

Biblioteca de astăzi implică competenţe şi schimbare de atitudine faţă de noile cerinţe ale uti l izatori lor, unde biblioteca are nevoie de:

un nou spaţiu sau cel puţin unul renovat un nou mod de organizare şi conservare a

colecţi i lor asigurarea cu tehnologii informaţionale noi servicii oferite uti l izatori lor Formarea continuă a personalului de bibliotecă

Bibl ioteca ca obiect şi subiect al schimbări i

Bibl ioteca ca obiect şi subiect al schimbări i

Bibl ioteca ca obiect şi subiect al schimbări i

Criteri i pentru o comunicare de

success: a-l asculta pe celalalt cu atenţie şi in l inişte a nu-l întrerupe a nu fi supărat cînd ieşti contrazis a-ţi lua timp pentru reflecţie inainte de a da un

raspuns important a rezolva confl ictele deschis a-ţi exprima emoţii le intr-o manieră

constructivă a fi calm, conştient, a nu fi influenţat de ti t lul

sau statutul celui lalt a menţine o varietate largă de opţiuni a fi deschis pentru schimbări si contradicţi i a nu “sări” peste dorinţele, sentimentele altuia ….si, in mod sigur, multe altele.      

CONCLUZII: Cu toţi i avem posibil i tatea sa devenim

buni comunicatori. Formarea continuă în diferitele ei

aspecte este una din cele mai profitabile  alegeri pe care o putem face în această viaţă.

Este o realitate pe care din ce în ce mai mulţi oameni o constientizează

şi care ne stă la îndemînă oricînd !

Concluzii

ConcluziiE timpul să facem biblioteca ca o casă

deschisă şi transparentă pentru comunitatea şcolară.

A venit t impul cînd bibliotecarul să-şi schimbe imaginea de sine atît pentru el cît şi pentru cei din jur.

Să ne mîndrim cu noi ca profesionişti şi atunci vom apărea într-o altă ipostază, devenind un exemplu de urmat.