Elemente de paratextualitate

În încercarea realizării unui studiu al elementelor de paratextualitate pe un corpus

mediatic, m-am oprit asupra presei scrise locale, și anume asupra ziarului Monitorul de Suceava

din data de 13 Noiembrie 2012 (nr. 266, 5166).

Peritextul editorial reuneste un ansamblu de producții discursive pentru care editorul

este direct responsabil:

- titlul ziarului “Monitorul de Suceava”;

- sloganul “Ziarul care stă de vorbă cu oamenii”;

- textul informativ “Cel mai citit cotidian local”, numărul ziarului ”an XVII, nr. 266 (5166)”,

numărul paginilor, ”24 pagini”, prețul ziarului, “1 leu”;

- titlul paginii ;

- titlurile rubricilor “Sport, ”Sănătate”, ”Politic” etc.

Sunt elemente esențiale pentru configurarea și prezentarea ziarului, care ordonează si

repartizează informațiile pe arii tematice, funcționând astfel ca punct de orientare pentru publicul

cititor.

În pagina de deschidere putem observa modul în care peritextul editorial este susținut de

elementele verbale, precum titlul de articol: “În cadrul întâlnirilor electorale, cetățenii i-au

transmis lui Ovidiu Donțu că «vor schimbare până la capat»”. Acesta fiind poziționat în partea

stângă sus, în plan iconic ar putea avea conotație negativă din punct de vedere semiotic. Pe de o

parte ar putea sugera “importanța” acordată de către editor acestei personalități politice locale.

Prezența numelor proprii în titlu, de obicei desemnează persoanele importante ale sistemului. Iar

pe de altă parte, ne poate aduce informații cu privire la afilierea politică a editorului (partidul de

stânga), care nu dorește să evidențieze scepticismul cetățenilor pentru schimbare. Un alt aspect

care întărește această idee este oferit de tehnoredactarea titlului cu font-ul Times New Roman și

caratere de 10- 12.

Tot în această categorie, consider că mai intră titlul “Aproape 50% dintre elevii suceveni

care termină gimnaziul iau note sub 5 la matematică la evaluarea națională” (rubrica Statistici)

și titlul “Profesorii suceveni reclamă că nu și-au primit drepturile pentru care au hotărâri ale

instanței”, dar și alte titluri electorale.

Peritextul editorial mai este susținut și de elementele nonverbale precum:

- Fotografiile politicienilor care însoțesc titlurile, pentru a conferi autenticitatea articolului;

- Indexul, care prezintă cele mai importante știri din fiecare rubrică și funcționază ca un

scurt cuprins;

- Ferestrele (casetele) percum: Mică publicitate, Afișul electoral (USL) “Împreună mergem

înainte!” cuprind date suplimentare, iar uneori mai puțin relevante.

1

Peritextul auctorial, în jurnalism se restrânge la următoarele forme de manifestare

discursivă:

- Numele jurnalistului;

- Supratitlu – “Dosarele X”;

- Titlu - “Un caz de corupție aflat pe rolul Judecătoriei Rădăuți s-a transformat într-un

circ de prost gust” (articol de deschidere);

Funcțiile titlului și a subtitlului sunt de identificare a temei și de desemnare a

conținutului.

- Subtitlul;

- Intertitlul;

- Chapeaul – “După ce s-a codit să ia o decizie în trei rânduri și a amânat pronunțarea de

opt ori, judecătorul Bogdan Bărbuță a decis redeschiderea dezbaterilor” (o mică

prescurtare a textului pentru a-l pune în valoare.

Poziția spațială este dreapa, semiotic are o conotație pozitivă, dar având în vedere tema

articolului aș crede că funcționează pe principiul informării/prezentării unui caz de corupție nu

pentru a-l promova, ba dimpotrivă.

2