elemente de desen topografic.docx

7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx

1/25

Elemente de desen topografic - Prezentarea si modul defolosire a semnelor conventionale

Elemente de desen topografic

Prezentarea si modul de folosire a semnelor conventionale.

Semnele conventionalesunt simboluri prin care se reprezinta pe planuri si harti elementele

planimetrice si de nivelment ale terenului.

Elementele planimetrice raportate si formele de relief reprezentate prin semnele conventionale

constituiepartea desenata a planuluicare trebuie sa cuprinda toate aspectele necesare si sa permita in

acelasi timp identificarea sigura a tuturor lucrarilor si detaliilor redate.

Semnele conventionale reprezentate in atlase si standarde se deseneaza si se scriu pe planuri si

harti dupa indicatiile de folosire a acestor semne cuprinse in atlasele si standardele respective.

1. Semnele conventionale folosite la intocmirea

planurilor topografice la scarile 1:5000 si 1:10000

Acestea sunt culese din Atlasul intocmit de Consiliul Superior al Agriculturii (in 1971).

Semnele conventionale sunt tiparite la dimensiunile de reprezentare pe planuri. Cifrele care

insotesc semnele sunt eprimate in milimetri. !istanta grafica minima dintre liniile separate este "#$mm#

iar liniile pentru care nu se indica grosimea se vor trasa de "#1 mm.

a) Semnele conventionale care se traseaza pe originalul de intocmire (de teren) cartografiat#

sau pe planul tiparit sunt redate in anumite culori dupa# cum urmeaza%

&planimetria(toponimia# detaliile artificiale de relief# cladiri etc.) se reda prin linii si scriere in

culoare neagra# atat pe planurile originale de teren cat si pe cele tiparite'

& hidrografia(apele sau canalele)# pe planurile originale de teren se traseaza cu o linie sau doua#

de culoare rosu inchis# iar pe planurile tiparite de culoare albastra' fondul suprafetelor acvatice (lacurile#

apele si canalele reprezentate cu doua linii) pe planurile originale nu se coloreaza# iar pe cele tiparite se

reprezinta in culoare albastru pal'

& relieful(curbele de nivel si valorile lor# rupturile naturale si valorile adancimilor# nisipul etc.)#

pe planurile originale de teren# se eecuta cu culoare rosie (sepia inchis)# iar pe planurile tiparite# cu

sepia'

& suprafetele impaduritepe planurile originale de teren se reprezinta cu cerculete negre# cu

diametrul de 1# mm (fara culoare pentru suprafata)# iar pe planurile tiparite# raster verde pal (fara

cerculete)' perdelele de protectie se reprezinta pe planurile originale de intocmire la fel ca padurile# iar

pe planurile tiparite# verde pal si cerculete negre.

b) Semnele conventionale pentru punctele de baza.

unctele astronomice# punctele geodezice# punctele retelei de ridicare precum si reperele denivelment sunt insotite# de regula# de o inscriptie sub forma de fractie% la numarator se scriedenumirea

sau numarul punctului# iar la numitor se scrie cota# cu valorile rotun*ite la "#1" m (la punctele

geodezice si ale retelei de ridicare) si la "#"1 m (la repere de nivelment geometric).

c) Semnele conventionale pentru localitati


2/25

- e planurile de situatie la scara 1%1" """ si 1%+ """# cladirilese reprezinta prin contur# la scara

respectiva. !imensiunile minime grafice sunt 1#","#7 mm si se mentin si pentru constructii de

dimensiuni mai mici. Cladirile se reprezinta cu culoarea neagra pe toata suprafata conturului.

& Cladirile intreprinderilorindustriale se reprezinta la fel ca celelalte cladiri# aplicand pe

mi*locul conturului semnul conventional de uzina sau fabrica.

&Liniile electrice telegrafice si telefonicese reprezinta numai in afara localitatilor. Stalpii sau

fermele de la franturile liniilor electrice# se vor reprezenta corespunzator pozitiei lor reale# astfel incat

traseul sa fie redat corect. !aca distanta dintre stalpi este mai mica de 1"" m# acestia se reprezinta dindoi in doi# pastrandu&se stalpii de la schimbarile de aliniament.

- Conductele de suprafatase reprezinta numai in afara localitatilor. Semnul conventional pentru

conducta este in insotit de inscriptia pentru ce transporta conducta (e.% #apa-# petrol- etc.).

d) Semnele conventionale pentru caile de comunicatii

Semnele conventionale ale cailor de comunicatie (cai ferate# drumuri etc.) se aplica in asa fel

incat aa semnului sa corespunda cu aa caii in teren. iniile de cale ferata si drumurile apropiate (sub

"# mm) reprezentate prin linii duble pot fi redate ca o linie comuna. Caile ferate se reprezinta atat in

afara localitatilor# cat si in localitati. /ambleurile# debleurile si zidurile de spri*in din lungul cailor feratese redau numai daca depasesc inaltimea de 1#"" m.

!istanta dintre cele doua liniicare reprezinta autostrada# drumul sau soseaua# trebuie sa fie

egala# la scara planului# cu latimea platformei drumului (partea carosabila plus

acostamentele)."nscriptiilecare insotesc semnele conventionale pentru autostrazi si sosele contin%

latimea partii carosabile# latimea platformei# rotun*ita la "#1" m# materialul din care este eecutata

imbracamintea scris prescurtat (As# 0# v# care inseamna respectiv asfalt# beton# pavele# piatra sparta)

si numarul drumului prevazut in nomenclatorul national. a drumurile naturale se trece latimea totala a

drumului# rotun*ita la metri intregi.

e) Semnele conventionale pentru hidrografiesi constructii hidrotehnice

- Cursurile de apa cu latimea mai mica de #"" m se reprezinta cu o singura linie# iar cele cu

latimea mai mare de #"" m cu doua linii# la distanta egala cu latimea cursului redusa la scara.

& e malurile abrupte# malurile amena*ate# consolidari# debleuri# rambleuri si diguri mai inalte de

"#+" m# se indica inaltimea relativa a acestora rotun*ita la "#1" m# scrisa cu sepia pentru detalii naturale

si cu negru# pentru detalii artificiale (diguri# rambleuri# debleuri etc.).

& irele de vale pe care se scurge apa provenita din ploi sau topirea zapezilor se reprezinta prin

linie intrerupta albastra.

& Adancimile lacurilor si ale iazurilor se scriu pe locurile unde au fost masurate# cu albastru.

& Sensul de curgere se indica pe plan printr&o sageata de maimum 2 mm lungime cand se

figureaza in afara malurilor (la apele mai inguste de $ mm la scara planului) si de 1$ mm cand se

traseaza intre maluri (pentru ape mai late de $ mm pe plan).

f) Semnele conventionale pentru retele conducte limite si impre#muiri

Acestea se redau prin linie&punct# linie intrerupta sau linie continua. 3n etravilan# se arata si

natura materialului din care sunt eecutate impre*muirile.

g) Semnele conventionale pentru relief


3/25

& /elieful se reda prin curbe de nivel si semne conventionale(pentru stanci# prapastii# alunecari

de teren etc.)# completate cu% cote in punctele caracteristice ale reliefului# inaltimi relative# valori ale

curbelor de nivel# si indicatori de panta (bergstrihuri).

& Curbele de nivel normale si principale se traseaza pe intreaga suprafata cu

urmatoarelee$ceptii:nu se traseaza de loc pe suprafetele acvatice# pe locurile de ruptura# rambleuri etc.

si se intrerup cand distanta dintre curbele de nivel normale este mai mica de "#$" mm' in acest caz se

traseaza numai curbele de nivel principale. 4alorile curbelor de nivel se inscriu in culoarea sepia.

& 3ndicatorii de panta se aplica perpendicular pe curba in sensul pantei# acolo unde nu esteevident sensul pantei.

& /upturile de teren# terasele naturale sau artificiale se reprezinta numai daca depasesc

adancimea de "#+ m. Semnul conventional# punctul unde se masoara adancimea si cifra care reprezinta

adancimea se inscriu in culoarea sepia.

& Stancile# in general# se reprezinta prin metoda hasurarii cu iluminare de la nord&est.

h) Semnele conventionale pentru elementele de vegetatie si sol

4egetatia se reprezinta numai daca suprafata depaseste dimensiunile grafice stabilite deinstructiunile in vigoare. in cazul contururilor mici# in care eecutarea semnelor conventionale nu se

poate reda cu claritate# se va eecuta un singur element al semnului (gradina de zarzavat# vie# pasune#

faneata) sau# in cazul livezilor mici si al padurilor mici# se va scrie simbolul lvsi respectiv pdin

interiorul conturului sau in afara cu o sageata indicatoare. a reprezentarea padurilor se indica specia si

inaltimea medie in metri# repetand acestea la fiecare & 5 dm$.

%. Semne conventionale speciale

!in aceasta categorie fac parte semnele conventionale pentru planurile si hartile forestiere#

pentru soluri# pentru lucrari de imbunatatiri financiare# organizarea teritoriului etc.

a) Semne si culori conventionale folosite la planurile si hartile forestiere

a intocmirea planurilor si hartilor forestiere se folosesc semnele si culorile conventionale

pentru limite# constructii forestiere si tipuri de folosinta a terenului'

pentru reprezentarea compozitiei arboretelor pe planurile la scarile 1%1" """ si 1%$" """'

pentru lucrarile de cultura'

pentru drumuri si instalatii de transport forestier'

studiului general de amena*ament silvic pe ocol.

Speciile de arbori# pe harta arboretelor# sunt redate prin culori. 4arsta este redata prin numarul de

tente date la culoarea speciei astfel% pentru varsta de la 165" ani & o tenta' pentru varsta de 516" ani &

doua tente' pentru varsta de peste " ani & trei tente.

b) Semnele conventionale pentru lucrari de imbunatatiri funciare

ozitia in plan a semnului este data de centrul sau aa geometrica ia semnului. a reprezentare#semnele conventionale pot fi marite sau micsorate cu maimum 18$ din reprezentarile diate in tabela# in

functie de scara planului pe care se aplica. Semnele colorate se folosesc atunci cand# din cauza scarii

planului sau incarcarii lui# reprezentarea necolorata ar duce la neclaritati.

Reprezentarea reliefului terenului


4/25

1. Forme de relief

/elieful reprezinta modul sub care apare suprafata terenului in plan vertical. !in acest punct de

vedere# terenul are o diversitate de forme# unele din ele rezultate din combinarea mai multor forme de

relief. ormele de relief sunt definite de o serie de elemente# dintre care cele mai importante sunt%

talvegul# cumpana apelor# versantii# panta terenului# linia de cea mai mare panta# punctele cotate etc.

&alvegul reprezinta linia de racordare a doi versanti la partea inferioara unde se colecteaza si

se scurg apele de pe versant. a redarea prin curbe de nivel a reliefului (ig.15)# talvegul rezulta

din unirea punctelor de infle$iune a curbelor de nivel# care iau de regula forma ide Vsau U. entruvaile cu scurgere temporaratalvegul se reprezinta pe plan prin linie intreruptaspre vaile cu debite

permanente# care se reprezinta cu linie continua.

ig.15 & 4ale reprezentata prin curbe de nivel

'ersantul (ig.155)# la reprezentarea prin curbe de nivel# apare din succesiunea curbelor de

nivel egal distantate sau cu distante variate# avand in general o alura relativ uniforma.4ersantii

rectilinii sunt reprezentati prin curbe de nivel trasate la distante aproimativ egale si paralele# in functie

de teren# iar versantii curbilinii (concavi sau convecsi) se reprezinta prin curbe de nivel trasate la

distante variabile.

a) b)

ig.155 & 4ersanti% a & concav' b & drept

Cumpana apelor (ig.15+ si ig.152)# la reprezentarea prin curba de nivel# rezulta din unirea

punctelor celor mai inalte ale bazinului pe linia de la care curbele de nivel au cote descrescand si de o

parte si de alta a ei. Aceasta linie taie in lungul ei curbe de nivel inchise (inelare turtite). Cumpana

apelor se traseaza numai in cazul reprezentarilor speciale# cu caracter hidrotehnic sau hidroameliorativ.


5/25

ig.15+ & 0azin hidrografic ig.152 & Crupa

Linia de cea mai mare panta# pe planul de situatie cu curbe de nivel# este linia perpendiculara pe

curbele de nivel.

(unctele cotate. e planurile si hartile cu curbe de nivel# marcarea formelor caracteristice ale

reliefului# varfurilor# punctelor dominante# confluenta vailor si a unor detalii planimetrice (intersectii ale

cailor de comunicatie etc.) se face prinpuncte cotate reprezentate prin puncte si numarul care

reprezinta cota absoluta# inscrisa cu culoarea negru pe o directie paralela cu cadrul.

ormele caracteristice de relief se recunosc pe plan dupa configuratia curbelor de nivel si variatia

valorilor (cotelor) acestor curbe.

Crupa (ig.152) este reprezentata prin curbe de nivel cu alura aproimativ uniforma (paralele)#

care au valori (cote) crescatoare de la etremitate catre mi*loc# unde se afla cumpana apelor.

amelonul(ig. 157) este redat printr&o succesiune de curbe de nivel inchise (circulare)#

concentrice# ale caror valori cresc de la eterior catre interior.

'alea(ig. 15 ) este redata prin curbe de nivel deschise sub forma de 4 sau # avand la varf

talvegul. e o aa transversala (perpendiculara pe talveg) curbele de nivel au valori ce scad de laetremitati catre talveg.

Caldarea *gavanul)(ig. 159) este redat in mod asemanator cu mamelonul# cu deosebirea ca

valorile curbelor de nivel variaza invers. !e regula# atat mamelonul cat si caldarea au marcate varful si

respectiv fundul printr&un punct cotat.

ig. 15+ si ig. 159 cuprind modul de reprezentare pentru un bazin si o sea# ca forme complee

de relief# in care se pot recunoaste si celelalte elemente de mai sus.

ig.157 & /eprezentarea prin curbe de nivel ig.15 & /eprezentarea prin curbe de nivel a


6/25

a unui mamelon (E & echidistanta) unei depresiuni (caldare) (E & echidistanta)

!in reunirea formelor mentionate rezulta formele de relief generale% muntii# colinele (dealurile)

etc.

ig. 159 & Sea

3. Metodele de reprezentare

:etodele folosite curent pentru reprezentarea pe plan a formelor terenului sunt%

metoda planului cotat'

metoda curbelor de nivel'

metoda profilurilor'

metoda hasurilor'

metoda tentelor hipsometrice'

metoda laviurilor.

a) etoda planului cotatconsta in raportarea pe plan a punctelor caracteristice ale

reliefuluicu cotele respective# prin coordonatesi se reprezinta prin semnul conventional# iar la dreapta

semnului# sub forma de fractie# la numarator se scrie numarul punctului si la numitor# cota punctului# sau

numai cota punctului.

lanul astfel obtinut contine elemente de planimetria si de nivelment sub forma depunctecotatecare# in cazul unui relief framantat# sunt foarte dense.

lanurile cotate se folosesc in special in cazul ridicarilor in fasii (banda) pentru proiectarea

drumurilor# digurilor pentru apararea impotriva inundatiilor# in cazul ridicarii lor pentru proiectarea

amena*arii orezariilor etc. entru alte scopuri# cotarea este doar prima faza a altor metode.

b) etoda curbelor de nivel este cea mai des folosita. Curbele de nivelsunt liniile sinuoase

care unesc puncte de aceeasi cota# linii care reprezintaproiectia pe planul orizontal a liniilor de

intersectie a unor planuri de sectionare orizontale paralele si echidistante cu suprafata terenului1 .

!iferenta de nivel dintre aceste planuri de sectionare este constanta si

reprezintaechidistanta!echidistanta curbelor de nivel).Echidistanta eprimata numeric prin valoarea ei

reala se numeste echidistanta realasau numerica (aleasa in functie de precizia lucrarii# scara planurilor

si de configuratia terenului# astfel ca distanta intre doua curbe consecutive sa fie minim "#$+mm)# iar cea

eprimata prin valoarea echidistantelor reale redusa la scara planului se numesteechidistanta

grafica(minim 1 mm 050 mm sau 0%5 mm)


7/25

Echidistanta reala (numerica) se entru o reprezentare suficient de fidela# fara sa se incarce prea

mult planul# se folosesc# in general# echidistantele aratate in ;abelul 1.

;abel 1 & Echidistanta reala si grafica

Scara planuluiEchidistanta Scara planului Echidistanta

/eala (m)


8/25

ig. 1+" & /elief comple redat prin curbe de nivel

""""""principale

==========normale ( echidistanta $" m)

curbe de nivel accidentale reprezentate prin linii intrerupte cu segmente mai mici# avand

echidistanta 185 din echidistanta normala.

/eprezentarea reliefului prin curbe de nivel permite determinarea altitudinii(cotei absolute) aoricarui punct de plan# determinarea pantei terenuluisi construirea profilurilor terenului pe orice

directie de pe harta. ;rasarea curbelor de nivel se face unind prin linie punctele de aceeasi cota obtinute

prin interpolarea punctelor ridicate de pe teren. Curbele de nivel unesc punctele de cota rotunda (de

eemplu% cotele 12#""' 17#""' 1#""# sau cotele% 1$#+' 1#"' 1#+).

La interpolarea punctelor de cota rotunda intre doua puncte(ig. 1+1) se considera ca linia

terenului intre aceste puncte este dreapta# in panta sau rampa# iar punctele de cota rotunda se gasesc pe

aceasta linie# care reprezinta ipotenuza in triunghiul dreptunghic.

ig. 1+1 & rocedeul grafic pentru interpolarea punctelor de cota rotunda

!istanta redusa la orizont dintre doua puncte# care se masoara pe cateta orizontala a triunghiuluidin ig. 1+1# este direct proportionala cu diferenta de nivel dintre aceste puncte.

3n practica sunt folosite trei procedee pentru obtinerea punctelor de cota rotunda% procedeul

numeric# procedeul grafic# procedeul mecanic.

(rocedeul numeric

e planul cotat# ridicat prin metoda nivelmentului geometric in caroia*# se cere sa se traseze

curbe de nivel cu echidistanta de "#$" m (ig. 1+$).

e fiecare latura a caroia*ului se calculeaza punctele de cota rotunda# prin interpolare. e

intervalul cuprins intre punctul 1 de cota > 1? 99#$ si punctul 5 de cota >5? 99#72# se gasesc punctele

de cota rotunda >$? 99#5" si >?99#2"# a caror pozitie este determinata de distanta lor fata de punctul 1#

distanta care se afla prin interpolare in functie de diferenta de nivel%

unctele de cota rotunda $ si se raporteaza pe latura 1@5 la distanta de mm si respectiv 17

mm fata de punctul 1. Asa se procedeaza cu toate laturile carourilor pentru obtinerea tuturor punctelor

de cota rotunda prin care se traseaza curbele de nivel.


9/25

ig. 1+$ & ;rasarea curbelor de nivel pe un caroia* nivelitic

(rocedeul grafic

Se eecuta pe hartie milimetrica constructia grafica (ig. 1+1) oare corespunde unui interval de

interpolare (intre doua puncte consecutive).

3n cadrul celor doua ae rectangulare se raporteaza punctele 1 si 5 prin diferenta de nivel dintre

ele# masurata pe aa verticala# si distanta dintre ele masurata pe orizontala. Se unesc cele doua puncte

intre ele# iar linia rezultata reprezinta linia terenului intre cele doua puncte. Se raporteaza pe aa

verticala punctele $ si de cota rotunda# prin diferentele de nivel. !in aceste puncte se duc paralele

orizontale pana la intersectia cu segmentul 1 & 5# de unde se coboara cate o perpendiculara pe aa

orizontala. unctele ($- si -) rezultate pe aa orizontala sunt punctele de cota rotunda# interpolata grafic#pe unde vor trece curbele de nivel. 3n felul acesta se procedeaza pentru toate laturile tuturor carourilor.

c) etoda profilelor da posibilitatea reprezentarii reliefului dupa o anumita directie.

rinprofilse intelege constructia grafica care reprezinta linia de intersectie a unui plan

vertical cu suprafata terenului dupa o directie data. Acest mod de reprezentare este folosit# in special

la proiectarea diferitelor lucrari# cai de comunicatie# canale# corectarea cursurilor de apa etc.

rofilele pot fi# longitudinale# atunci cand se eecuta dupa o directie paralela cu a$a

lucrariisi transversale# cand se eecuta dupa o directie transversala pe a$a lucrarii#

rofilele se eecuta fie dupa ridicarile facute special in acest scop# fie dupa planul cu curbele de

nivel.


10/25

ig. 1+5 & rofil prin teren dupa liniaA@B

3ntocmirea unui profil dupa o directie A@0 (vezi ig.1+$ si ig.1+5) contine ca operatii%

se traseaza doua ae rectangulare , pentru distante si B pentru inaltimi'

se stabilesc% scara lungimilor# de obicei scara planului dupa care se face profilul# si scara inaltimilor

care se ia de 1"61"" ori mai mare decat scara lungimilor'

se raporteaza punctele de pe linia de profil prin cele doua dimensiuni% distanta dintre puncte si

diferenta de nivel dintre puncte in succesiunea lor# care se masoara la aele de coordonate respective'

se unesc punctele raportate printr&o linie continua care reprezinta linia terenului sau profilul terenului

pe acea directie'

sub aa , se traseaza cartusul (diapazonul) profilului. Acesta este format dintr&un numar de linii

corespunzator datelor tehnice ale profilului# ca% numarul punctului# distante partiale (intre puncte)#

distante cumulate# cota punctului# diferenta de nivel# panta terenului etc.

Sub fiecare punct de pe grafic (profil) se trec datele tehnice pe liniile corespunzatoare.

ig. 1++ & rofil transversal prin vale

d) etoda hasurilor scoate in evidenta mai clar formele terenului.>asurilesunt linii drepte trasate pe plan intre curbele de nivel dupa linia de cea mai mare panta# avand

lungimea# grosimea si distanta intre ele (caracteristicile hasurilor) in functie de panta terenului.


11/25

Avand la baza principiul luminarii verticale a unui plan (ig. 1+2)cele trei caracteristici folosite

*udicios# realizeaza tonuri de umbra a caror intensitate creste cu panta terenului. >asurile se traseaza pe

planuri cu curbe de nivel iar cele trei caracteristici se stabilesc dupa cum urmeaza%

Lungimea hasurilor este determinata de distanta dintre curbele de nivel. Cu cat distanta dintre

curbe este mai mare# deci cu cat panta este mai mica# cu atat lungimea hasurilor este mai mare. e linia

curbei hasurile se intrerup# iar pentru a fi mai evidente limitele hasurilor de la benzile consecutive se

traseaza intercalat (ig. 1+7). Cand panta terenului se apropie de orizontala (i? 1825)# aceasta suprafata

nu se mai hasureaza.

ig. 1+2 & lan inclinat luminat vertical ig. 1+7 & !epresiune reprezentata

prin curbe de nivel si

hasuri

!istanta dintre hasurise stabileste conform legii sfertului# dupa care distanta dintre doua

hasuri consecutive este egala cu un sfert din lungimea lor. Cand panta este prea mare si distanta dintre

curbele de nivel (lungimea hasurii) este mai mica de $ mm# se pastreaza distanta intre hasuri de "#+

mm & limita de distanta si se variaza corespunzator grosimea hasurii. Cand unghiul de panta este mai

mare de 5+"# hasurile se inlocuiesc cu semne conventionale speciale.

,rosimea hasurilorse stabileste dupa diferite reguli care au la baza acelasi principiu al luminarii

verticale. Corelatia intre negru si alb# grosime si distanta si panta terenului este data de asa&

numitul diapazon al hasurilor# pe baza caruia se stabilesc grosimea si distanta dintre hasuri. Acest

dispozitiv este confectionat dintr&o bucata de carton dreptunghiulara# care se taie pe latura de *os sub

forma de dinti trapezoidali (ig.1+ ). e baza diapazonului se traseaza%

& perpendicular pe laturile dintre dinti# hasurile corespunzatoare unghiurilor de panta respective'

& pe liniile verticale ale trapezelor se traseaza perpendicular linii echidistante# care reprezinta distanta

dintre curbele de nivel corespunzatoare pantei inscrise deasupra hasurii'

& unghiul de panta# in grade# se inscrie in stanga hasurii.

3nainte de a se face hasurarea se traseaza pe planul cu curbe de nivel# la intervale oarecare# linii

de cea mai mare pantacare sunt liniile directrice ale hasurilor (ig. 1+9).


12/25

ig. 1+ & !iapazon pentru hasuri ig. 1+9 & ;rasarea liniilor de cea mai mare

panta ca directrice pentru hasuri

entru trasarea hasurilor se aseaza cartonul de hasurare astfel ca liniile care

reprezinta distantadintre curbele de nivel sa se suprapuna pe curbele de nivel# iar hasurile de pe diapazon

sa aiba aceeasi directie cu directricea. Se traseaza apoi hasurile in prelungirea celor de pe carton.

>asurile se opresc eact la curba de nivel# iar cele din banda urmatoare se traseaza intercalat fata

de cele precedente. Schimbarile de curbura# de lungime# de distanta si grosime# de la o hasura la alta# se

fac treptat# in mod continuu.

3n topografie# metoda hasurilor este utilizata ca metoda a#utatoarepentru redarea unor

elemente de detaliu neprinse de curbele de nivel.

e)etoda tentelor hipsometrice consta din colorarea spatiilor dintre curbele de nivel# cu culori

sau tente de culori a caror intensitate este direct proportionala cu altitudinea(ig. 12"). entru

evitarea tentelor inchise se stabilesc curbele de nivel caracteristice pentru relieful suprafetei de pe plan#

care vor constitui limitele tentelor. 3n acest fel se reduce numarul de tente# pentru ca planul sa fie usor de

colorat si destul de clar pentru scoaterea in evidenta si a celorlalte elemente. Se folosesc# in general#

culori de apa pentru care# in prealabil# se intocmeste un diapazon al culorilor.

Culorile conventionale folosite in cartografiepentru redarea formelor de relief# pe harti la scara

mica# tinand seama de altitudine# sunt urmatoarele%

;abel nr. 15

orma de relief Altitudinea Culoarea

Campie de la " la 1"" m verde&moderat

de la 1"" la $"" m verde deschis

!eal de la $"" la +"" m nuante de galben spre cafeniu

de la +"" la 7"" m nuante de cafeniu din ce in ce mai inchis

:unte peste 7"" m cafeniu inchis

3naltimile violet si rosu


13/25

ig. 12" & :odul cum se asterne culoarea

pentru realizarea tentelor hipsometrice

3n felul acesta# apar evidenteforma terenului si diferentele de altitudine' fiindca se folosesc

culori de apa cu intensitate redusa# planul isi pastreaza claritatea.

:etoda este folosita ca auiliara pentru redarea reliefului terenului. a proiectarea lucrarilor de

imbunatatiri funciare# pentru stabilirea cat mai *udicioase a schemei hidrotehnice# uneori se folosesc

hipsogramele rezultate din colorarea planului cu curbe de nivel dupa indicatiile anterioare# intervalele de

altitudine fiind mult reduse.

$olorarea planurilor

lanurile topografice la scarile 1%+ """ si 1%1" """# atat cele tiparite# cat si originalul de

intocmire (de teren) cartografiat# se eecuta in culori.

lanurile si hartile speciale (forestiere# hidrogeologice# pedologice# de organizarea teritoriului

etc.) se coloreaza dupa prescriptiile S/ 21$+%1992 precum si dupa normativele si instructiunile

departamentale interne.


14/25

%ntocmirea planului in proiectie &auss ' (rger(5)

Planul topografc undamental la scara 1: 5 000 se intocmeste pe oi reprezentand trapeze din reteauacartografca a tarii in proiectie Gauss Krger. Dimensiunile trapezului la scara 1:5000 are valorile ungiulare

de 1!15" pe meridian si de 1!5#$5" pe paralela. %omenclatura trapezului la scara 1:5000 prin adaugarea

primelor patru cire romane &'$ ''$ '''$ '() la nomenclatura planului 1:10000 &*+: ,-5-5-D-c-1-''').

/uccesiunea operatiilor de intocmire a planului topografc undamental &in proiectia Gauss Krger)

este asemanatoare cu aceea descrisa anterior. Prescriptiile privind semnele conventionale$ trasarea lor$

scrierea$ colorarea etc$ se aplica$ la el ca la intocmirea acestor planuri dar au si unele particularitati privind

modul de intocmire.

a) Stabilirea formatului si pregatirea hartiei pentru intocmirea planului

lanurile topografice de baza ale tarii# intocmite la scarile 1% $ """' 1%+ """ si 1%1" """ si anume

planurile originale (de teren si de editare)# care au la baza sistemul de proiectie stereografic cu plansecant si sistemul de proiectie


15/25

entru trasarea cadrului foii# aceasta se raporteaza colturile trapezului prin coordonate

rectangulare plane# folosind coordonatograful rectangular. Coordonatele rectangulare plane se etrag din

tabele speciale calculate pe elipsoidul de referinta DrasovsFi. Se unesc apoi punctele de colt si se obtine

astfel cadrul trapezului. !upa trasarea cadrului trapezului# se eecuta caroia*ul geometric# stiind ca aele

acestuia sunt paralele cu meridianul aial al fusului din care face parte trapezul si cu paralelele.

!e e.# trapezul 1$ 5 (ig. 121) determinat prin coordonatele% 1 (, 1B1)# $ (,$# B$)# (,# B)#

5 (,5# B5)# trasarea caroia*ului geometric (reteaua Filometrica) se eecuta astfel% se determina pe laturile

trapezului punctele etreme care au valoarea eprimata in Filometri intregi (punctele cel mai apropiatede ,1,$# ,# ,5si de B1# B$# B# B5cu valoarea eprimata in Filometri intregi).

ig. 121 & ;rasarea cadrului si a caroia*ului

Filometric in proiectia


16/25

e o coala de hartie de calc panzat sau calc simplu se intocmeste oleata curbelor de nivel# asa

cum s&a aratat mai inainte (se copiaza cadrul foii si punctele cotate# se interpoleaza# se traseaza si apoi se

modeleaza curbele de nivel).

Apoi se copiaza si se imprima curbele de nivel pe planul original. !upa o verificare

minutioasa se eecuta trasarea curbelor de nivel cu tus de culoare sepia.

/) crierea inscriptiilor e-terioare

!upa trasarea in tus a curbelor si trasarea detaliilor de nivelment se trece la scrierea cotelor pecurbele de nivel si# in final# la scrierea inscriptiilor eterioare si a celor de pe cadrul eterior.

ig. 12$ & lan topografic la scara 1 %+ """

3n eteriorul cadrului se inscriu% sistemele de referinta# fusul# /omania# *udetul (in coltul de sus

din stanga)# denumirea foii (sus la mi*loc)' limite administrative# dimensiunile trapezului (*os in stanga)'

scara planului# scara grafica# echidistanta curbelor de nivel normale# institutia editoare (*os la mi*loc)'

scara pantelor pentru echidistanta curbelor normale (+ m) si pentru echidistanta curbelor a*utatoare ($#+

m) si datele privind anul in care s&au eecutat ridicarile# repera*ul# descifrarea originalul etc.# precum si

institutiile eecutante (*os in stinga).

3n ig. 12$ este redata o portiune dintr&o foaie de plan la scara 1 % + """.

0. %ntocmirea unei sectiuni cadastrale avand la baza planul topografic

0.1. (lanul cadastral de ansamblual unitatii administrativ&teritoriale se obtine prin

generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica a intregii suprafete a unitatii

administrativ&teritoriale.


17/25

lanul cadastral de ansamblu sau# dupa caz# harta cadastrala de ansamblu# sub forma analogica#

se intocmeste# in functie de marimea unitatii administrativ&teritoriale si de forma sa# la o scara standard

convenabila. !e regula# este una dintre scarile 1%1"."""# 1%$"""# 1%+"."""

lementele de continut obligatoriipentru planul cadastral de ansamblu sunt%

& denumirea unitatii administrativ&teritoriale'

& padurile si terenurile cu vegetatie forestiera'

& reteaua de sosele# drumuri# strazi# ulite si cai ferate'

& reteaua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (ape curgatoare# statatoare# canale

deschise# bara*e# diguri)'

& punctele care marcheaza hotarele unitatii administrativ&teritoriale'

& limitele si denumirea intravilanelor'

& elemente de toponimie'

& punctele din reteaua geodezica'

& nordul geografic'

& scara planului.

e fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste (in etracadru# in partea din

stanga *os) schema cu dispunerea foilor componente.

0.. (lanul cadastral de bazase intocmeste in scopul reprezentarii in plan a datelor rezultate la

introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru o anumita unitate administrativ&teritoriala si

cuprinde elementele de cadastru general in detaliu.

lanurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica se intocmesc pe trapeze cu

nomenclatura oficiala in /omania# in Sistem de proiectie Stereografic 197".

lementele pe care trebuie sa le contina lanul cadastral de baza sunt urmatoarele%

& punctele retelei geodezice de spri*in# de indesire si de ridicare'

& limitele si punctele de hotar# cu numarul de ordine# pentru hotarul unitatii administrativ&teritoriale sipentru intravilanele componente'

& limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate8imobilelor# limitele# numerele cadastrale si

categoriile de folosinta ale parcelelor# limitele si numerele cadastrale ale constructiilor cu caracter

permanent'

& reteaua de drumuri'

& caile ferate'

& apele curgatoare cu sensul lor de curgere'

& apele statatoare'

& constructiile hidrotehnice'


18/25

& denumirile localitatilor# apelor# principalelor forme de relief# padurilor# drumurilor si strazilor# ale

obiectivelor industriale# social&culturale etc.# care sunt prevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale

in vigoare'

& numerele postale ale imobilelor din intravilane'

& codul S3/S al unitatii administrativ&teritoriale'

& scara de reprezentare# sistemul de proiectie# anul de intocmire# schema de dispunere si incadrare a

foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de proiectie Stereografic 197".

Semnele conventionale regulile de scriere si corpurile de literastabilite pentru elementele

de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si de ansamblu sunt cele

prevazute in /tlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:000 1:%.000

1:1.000 si 1:500-# editia 197# pana la elaborarea si avizarea si8sau aprobarea unui nou atlas de semne

conventionale.

Scara planului cadastral

Scara uzuala la care se reprezinta planul cadastral de baza# in forma analogica# este%

& 1%"""# in zonele desespentru extravilansi 1%$."""# 1%1.""" sau 1%+""# in functie de densitatea

detaliilor# pentru intravilane'

& 1%$."""# in zonele de dealpentru extravilan si 1%$."""# 1%1.""" sau 1%+""# in functie de densitatea

detaliilor# pentru intravilane'

& 1%""" si 1%1".""" sau# dupa caz# scari mai mari inzonele montane'

& 1%$."""# 1%1."""# 1%+""# in functie de densitatea detaliilor# in zonele din Delta Dunarii.

0.3. Plan de amplasamentsi delimitarea unui imobil in vederea inscrierii in cartea funciara

unctele situate pe limita imobilului# felul materializarii# destinatiile si categoriile de folosinta#

forma si traseul limitei si numele8denumirea vecinatatilor sunt prezentate intr&o schita aneata (ig.

12)# parte integranta din roces&verbal incheiat intre proprietar si proprietarii imobilelor invecinate#

certificat de persoana autorizata prin semnatura si parafa# in vederea inscrierii in cartea funciara.

;abel nr. $" & lan de amplasament si delimitare a imobilului Scara 1%+""

Gr. cadastral Suprafata masurata Adresa imobilului Cartea unciara nr. A;


19/25

ig. 12 & lan de amplasament si delimitarea unui imobil in vederea inscrierii in cartea funciara

. Date reeritoare la teren

Gr.parcela Categorie defolosinta Suprafata(mp) 4aloare deimpozitare (lei) :entiuni

1 Ce 1177 1$.""" 3mpre*muit cu gard de beton

;otal 1177 1$."""

/. !ate referitoare la constructii

Cod

constr.

Suprafata

construita lasol (mp)

4aloare de

impozitare (lei)

:entiuni

C1 7 5""" Sup. constr. desfasurata? 152 mp

C$ 9 7.""" Sup. constr. desfasurata ? 9 mp


20/25

C 1$ .""" Sup. constr. desfasurata ? 1$ mp

;otal 1"" +"""

3nventar de coordonate Sistem de proiectie%..

ct. E (m) G (m)

1 ++511"#9" 55"#52

$ ++5"79#51 55"1#$5

++5"21#95 5519#$

5 ++5"7#5 555#1

Se confirma suprafata din masuratori si 3ntroducerea imobilului in baza de date.

!ata Eecutant#

Semnatura si stampila

0.Releveu apartament Scara 1%1""

Gr. Cadastral al terenului Suprafata Adresa imobilului

Cartea unciara colectiva nr. A;

Cod unitate individuala () C individuala


21/25

ig. 125

Gr. !enumire incapere Suprafata utila incapere (mp)

1 !ormitor 1 1".++

$ Sufragerie 1.""

!ormitor $ 1$."

5 4estibul 2#7"

+ 0ucatarie .+"

2 Camara 1.$+

7 HC Serviciu $.$"

0aie 5#"

9 !ebara "#+"


22/25

Suprafata utila ? 25#" mp

1" 0alcon 1 ."

11 0alcon $ .7"

1$ 0alcon .$"

Suprafata totala ? 7+#"" mp

Eecutant# !ata

(Gume# prenume# semnatura# stampila)

/eceptionat# !ata

(Gume# prenume# functie# semnatura# stampila)

0. c/ite de teren pentru intocmire a cadastrului

de specialitate a amena+arilor de imbunatatiri funciare

.1."mbunatatirile funciare ansamblul lucrarilor si activitatilor care au ca obiective%

& sa asigure un nivel corespunzator de umiditate a solului care sa permita sau sa stimuleze cresterea

plantelor# incluzand plantatiile viti&pomicole# culturile agricole si silvice'

& sa asigure protectia terenurilor de orice fel si a oricaror categorii de constructii fata de inundatii si

alunecari de teren# precum si protectia lacurilor de acumulare impotriva colmatarii si regularizarea

cursurilor de apa'

& sa asigure ameliorarea solurilor acide# saraturate si nisipoase# precum si protectia impotriva eroziunii sipoluarii.

Lucrarile de imbunatatiri funciarereprezinta un comple de constructii# instalatii si dotari

care asigura realizarea unei activitati de imbunatatiri funciare.

2biectivul de imbunatatiri funciare parte componenta a unei lucrari de imbunatatiri

funciare care ocupa o anumita suprafata de teren.

&erenurile deservite de lucrarile de imbunatatiri funciare terenurile care beneficiaza de o

anumita categorie de lucrari de imbunatatiri funciare.

Categoriile de lucrari de imbunatatiri funciare sunt lucrarile destinate desfasurarii unei

anumite activitati de imbunatatiri funciare si care cuprind%

& lucrarile de irigatii'


23/25

& lucrarile de desecare si drena*'

& lucrarile din orezarii'

& lucrarile de combatere a eroziunii solului (de suprafata sau de adancime)'

& lucrarile de aparare impotriva inundatiilor si regularizare a cursurilor de apa'

& lucrarile din amena*arile silvice.

!otarile cladirile# drumurile de acces# liniile electrice si alte obiective care deservesc una

sau mai multe amena*ari de imbunatatiri funciare.

.%. Cadastrul amena#arilor de imbunatatiri funciare reprezinta subsistemul de evidenta si

inventariere sistematica tehnica si economica a tuturor bunurilor imobile din cadrul amena*arilor de

imbunatatiri funciare din /omania# cu respectarea a datelor de baza din cadastrul general# privind

suprafata# categoria de folosinta si proprietarul.

Cadastrul amena*arilor de imbunatatiri funciare va utiliza date din evidenta unitatilor

subordonate GC


24/25

ig. 12+ & Schita de teren pentru un obiectiv din domeniul privat al statului

(conturul obiectivului cu punctele de frangere# distantele dintre puncte si vecinii)

ig. 122 & Schita de teren pentru un obiectiv din domeniul public al statului

(conturul obiectivului cu punctele de frangere# distantele dintre puncte si vecinii)

c) e$ecutarea de masuratori pentru:

& crearea sau completarea retelelor geodezice de spri*in# indesire si ridicare'

& delimitarea obiectivelor de imbunatatiri funciare si marcarea punctelor (prin marci si borne)'

& reambularea sau realizarea planurilor topografice si# respectiv# a planurilor cadastrale'


25/25

d) e$ecutarea lucrarilor pentru intocmirea planurilor de baza si de ansamblu in format digital

prin efectuarea urmatoarelor operatiuni%

& conversia in format raster si vectorial a planurilor de situatie analogice la scara 1%$""" sau mai mare

pentru reprezentarea limitelor amena*arilor de imbunatatiri funciare# si la scara 1%""" sau mai mare

pentru reprezentarea lucrarilor de imbunatatiri funciare'

& crearea elementelor specifice planului cadastral'

& delimitarea cadastrala'

& stabilirea categoriilor si subcategoriilor de folosinta'

& calculul suprafetelor'

e) crearea si actualizarea bazelor de datecu inregistrarile specifice lucrarilor de imbunatatiri

funciare'

f) intocmirea registrelor cadastrale2

g) crearea planuri cadastrale analogice2

h) implementarea sistemului de e$ploatare si intretinerea cadastrului amena*arilor de

imbunatatiri funciare.

Cadastrul generalse intocmeste pe unitati administrativ&teritoriale si contin in anee%

& fisa corpului de proprietate'

& registrul cadastral al parcelelor'

& indeul alfabetic al proprietarilor'

& registrul cadastral al proprietarilor'

& fisa centralizatoare.

Cadastrul de imbunatatiri funciarese intocmeste%

& registrul cadastral al amena*arilor de imbunatatiri funciare pe amena*ari'

& registrul cadastral al amena*arilor de imbunatatiri funciare pe *udete'

& registrul detinatorilor de amena*ari de imbunatatiri funciare.

elemente de desen topografic.docx

Documents