Logistica caocompetențăde bazăÎn modtradiț ional,sistemele dedepozitare și

de distribuțiea l e

comercianților cu amănuntul au fostconsiderate ca fiind un instrument

operațional, livrând bunuri la costuriminime. "Retailerii moderni au obser-vat avantajele care pot fi obținute prinintermediul investițiilor în astfel de sis-teme privindu-le astfel ca un compro-mis între costurile pentru companie șifurnizarea de servicii optime pentruclient. Astfel, sistemele de distribuțieși depozitare fac parte, în întregime,din strategia sistemului de distribuțieși depozitare a companiilor fiind astfelun instrument important dediferențiere competitivă " (Bell andDavison 1997, p. 88).

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Eli, Eli, lamma sabacthani“

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 464 anul XIV vineri, 26 octombrie 2018 1 RONPUNCTUL PE EUROPA

„Războiul nueste precumpolitica, pre-cum pacea. În politică, învreme depace ainevoie de

mult mai mult

timp pentru a spune o prostie, față de timpul necesar pentru a trageun foc în război”

Joseph Bonaparte, fratele luiNapoleon (replică din filmul

„Napoleon” realizat de Yves si-moneau în 2002, cu christian

clavier (napoleon), IsabellaRosselini (Josephine), Gerard De-

pardieu (Fouché), John Malkovitch (tal-leyrand), după cartea

„Napoleon” a lui Max Gallo)

Ne aflăm, potrivit multora, înpreambulul declanșării – înopinia mea puțin probabilă –,unui al Treilea Război Mondial.Ne aflăm în desfășurarea – înopinia mea, tot puțin probabilă,deoarece în ultimele deceniimarile puteri s-au înțeles și seînțeleg între ele, chiar dacă nu„la suprafață”, – unui alt „războirece”.Oricum, sunt, pe un desenimens, două ordini mondialecare se confruntă. Trăirea viețiifață în față cu puritanismul.Pragmatismul față în față cuideologia clamată dramatic.

academia română, “penser L’europe”, 2018

„aLarmă: pacea poate învinge!”

- continuare în pag. 4-5 -

Dan popescu

În cele ce urmează, vom face câteva precizări cu privire lateoria estimării șanselor, respectiv vom scoate în evidențăcâteva aspecte relevante ale comportamentului uman cuprivire la modul în care sunt luate deciziile referitoare laavuție. Teoria estimării șanselor este un sistem de enunțuri princare sunt descrise determinantele cognitive și psihofiziceale alegerii în condiții de risc și fără risc, făcând obiectuldezvoltărilor realizate de Daniel Kahneman și Amos Tver-sky, între anii 1970-1985 și reprezentând o alternativă la

teoria utilității scontate. Așa cum precizează Kahneman [2015, pg.420-427], teoria utilității scontate esteunul dintre pilonii fundamentali ai științelor sociale, fiind un model logic al alegerii șiavând la bază axiome de raționalitate, prescriind modul în care trebuie luate de-ciziile. Ca urmare, în economie, această teorie, prescrie modul în care sunt luate de-ciziile și fundamentează modelul agentului rațional (prin agent rațional înțelegemfaptul că opiniile acestuia sunt în concordanță cu realitatea și preferințele sunt înconcordanță cu valorile).

despre teoria estimăriișanseLor

Conf. Univ. Dr. VasilebRătIan ulbs

Prof. Univ. Dr. Lucian belașcu, ulbs

- continuare în pag. 3 -

W a l m a r tdatează din1962 cândSam Walton adeschis primulmagazin de

r e d u c e r iWalmart dinR o g e r s ,

Arkansas. Strategia fundamentală a luiWalmart a fost și este: "Cele maiscăzute prețuri oricând, oriunde". Carezultat al acestei strategii de prețscăzut, Walmart a avut succes. La doarcinci ani după ce Sam Walton și-a de-schis primul magazin, rețeaua dedistribuție a ajuns la 24 de magazine șia început o perioadă de expansiunerapidă la nivel național. În anii 1980,compania și-a extins portofoliul de

distribuție prin deschiderea primuluiSam’s Club, în 1983, în Midwest City,Oklahoma, și primul Supercenter Wal-mart în 1988, la Washington, Missouri.

retaiLeruL WaLmart, un modeL de reușită în sistemuL de distribuție

fizică

Asist. Univ. Dr. Alma pentescu, ulbs

- continuare în pag. 7-8 -

- continuare în pag. 2-3 -

Logistica - sisteme dedistribuție fizică

In memoriam

În ziua de 4 septembrie 2018, s-a stins din viață, lao vârstă venerabilă, profesorul univ. dr. NițăDobrotă, fost prorector ASE București, mulți anișeful Departamentului de Economie Politică și Dez-voltare, ASE București. Printre multe altele, prof.Niță Dobrotă, are meritul de a fi inițiat, coordonat șiscris în calitate de coautor, alături de colegii săi, unul din primele man-uale de Economie Politică de după 1989, lucrare importantă într-unpeisaj destul de sărac la acea vreme. A publicat numeroase lucrări șistudii de referință.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!Redacția

COMERT2 VINERI 26 OCTOMBRIE 2018

urmare din pagina 1

Sam’s Club deservește între-prinderile mici și persoanele fiz-ice cu produse alimentare vracși mărfuri generale. Cu osuprafață medie de 134.000 demetri pătrați, majoritatea Sam’sClub oferă și servicii de spe-cialitate precum opticieni, pro-duse farmaceutice. Acesteasunt magazine tipice de depoz-itare - clienții trebuie să fiemembri ai Sam’s Club pentru aputea face cumpărături și ma-joritatea mărfurilor sunt vân-dute direct de pe paleți. Astăzi,Walmart operează peste 600de puncte de desfacere aleSam’s Club în SUA și 100 lanivel internațional.În schimb, un Walmart Super-center combină un supermar-ket la scară largă cu unsortiment vast de mărfuri gen-erale, inclusiv produse deîmbrăcăminte, electronice,jucării și mobilier de casă. Wal-mart Supercenters poate, deasemenea, să aibă bănci, far-macii, centre de înfrumusețare,clinici medicale și restaurante.Fiecare Walmart Supercenterare aproximativ 300 deangajați, are o suprafață deaproximativ 182.000 de metripătrați și majoritatea sunt de-schise 24 de ore.În 1998, Walmart și-a extinsportofoliul de distribuție prin de-schiderea piețelor WalmartNeighborhood Markets. Cu omărime medie de 38.000 demetri pătrați, acesteareprezintă aproximativ ocincime din dimensiunea unuiWalmart Supercenter. Piețeledin vecinătatea Walmart vândalimente, bunuri de uz casnic,produse pentru sănătate șifrumusețe.Începând cu anul 2000, Wal-mart a activat, de asemenea, încomerțul cu amănuntul online,cu propriul magazin online Wal-

mart.com. Acesta oferă un sor-timent vast de bunuri - peste unmilion de produse - și serviciisuplimentare cum ar fidescărcări de muzică și fo-tografii. Walmart își propune săofere consumatorilor oexperiență plăcută și facilă decumpărături, indiferent dacă seaflă într-un magazin, utilizândun dispozitiv mobil sau online.Prin urmare, în plus față delivrarea la domiciliu, clienții potcomanda și produsele online șile pot ridica la magazinul Wal-mart local.În comparație cu alțicomercianți cu amănuntul, Wal-mart și-a început expansiuneainternațională destul de târziu.La aproape 30 de ani după ceSam Walton a deschis primulmagazin Walmart din Rogers,Walmart a intrat într-un jointventure cu retailerul mexicanCifra și a înființat un Sam’sClub în Mexico City. Înurmătorii ani, Walmart și-a con-tinuat strategia de extindereinternațională, și s-a extins înCanada (1994), China (1996),Germania (1997), Coreea deSud (1998), Marea Britanie(1999), Japonia (2002), Chile(2009), India (2010) și Africa deSud (2010), însă extinderea pepiețele străine ale Walmart nua reprezentat un succes gen-eral. Walmart a părăsit piețelegermane și sud-coreene în2006. În cazul pieței germane,ieșirea lui Walmart a fost parțialînrădăcinată în diferențele cul-turale. De exemplu, consuma-torii germani nu s-au obișnuitcu angajații care le împachetaucumpărăturile în sacoșe și îisalutau la intrare. În prezent,Walmart este activ în 28 de țărioferind o imagine de ansamblua acestuia pe piațainternațională Walmart. Astăzi,potrivit "Global 2000: Cel maimare comerciant cu amănuntuldin 2016" al Forbes, Walmarteste cel mai mare retailer dinlume (Forbes 2017). În 2013,veniturile Walmart au fost de

4,5 ori mai mari decât cele alecelui mai apropiat competitor,Costco (Deloitte, 2014). În2014, Walmart a avut venituritotale de aproximativ 485,7 mil-iarde de dolari și a angajat 2,2milioane de persoane în în-treaga lume. Rețeaua sainternațională de distribuțiecuprinde 11.453 de unități devânzare cu amănuntul, dintrecare 5.163 de unități în SUA și6.290 de unități în străinătate. Mixul logistic în cadrul WalmartResponsabilitățile manage-mentului logistic alcomercianților cu amănuntul in-clude gestionarea celor cincicomponente de bază ale mixu-lui de logistică: facilități de de-pozitare, inventar, transport,reciclare/reutilizare și schimbde informații. În continuare,vom discuta două componentede bază ale mixului delogistică, facilități de depozitareși transport, în contextul Wal-mart.spații de depozitareCu o rețea de distribuție de 158de centre de distribuție, Wal-mart U.S rulează una dintrecele mai mari rețele dedistribuție din lume. Cu toateacestea, rețeaua de distribuțiea companiei Walmart nu esteomogenă. În schimb, pot fiidentificate șapte tipuri princi-pale de instalații, în funcție debunurile pe care le stochează șide sarcina logistică pe care oîndeplinesc:Centre regionale de distribuțiea mărfurilor: acestea sunt înprincipal stabilite pentru a dis-tribui produse nealimentare, deexemplu: produse electronice,articole sportive, jucării și supli-mente pentru sănătate șifrumusețe. Acestea sunt, deobicei, în intervalul de 1,0-1,6milioane de metri pătrați șiangajează peste 1.000 de per-soane fiecare. Distanța mediede deplasare către magazineleWalmart este de aproximativ124 de mile. Un centru regionaltipic de distribuție a mărfurilor

servește pentru 90-170 demagazine.Centrele de distribuție alebăncilor complete: servescdrept coloana vertebrală arețelei de distribuție a ali-mentelor Walmart, incluzândalimente congelate, alimenteuscate, carne de vită, carneproaspătă, produse lactate șialte produse perisabile. Aces-tea sunt, de obicei, cuprinseîntre 0,85-1,0 milioane de metripătrați și servesc aproximativ750 de asociați. Distanța mediecătre un magazin Walmart estede circa 134 de mile.Centre de import/redistribuire:sunt facilități masive,poziționate în apropierea mar-ilor porturi din SUA, în LongBeach (California), Norfolk (Vir-ginia), Chicago (Illinois), Sa-vannah (Georgia) și Houston(Texas). Centrele de importprimesc containere de mărfuridin întreaga lume și le redis-tribuie către centrele dedistribuție ale Walmart și cătrecentrele regionale de distribuțiea mărfurilor. Astfel, aceste cen-tre de distribuție nu livrează di-rect către magazine. Cele maimulte dintre aceste facilitățisunt operate de furnizori delogistică terți.Centrele de distribuție a modei:sunt, de obicei, instalații mari,foarte mecanizate, cu sistemede transport. Un centru tipic dedistribuție de modă Walmart seaflă în intervalul de 0,64-1,6milioane de metri pătrați și arepeste 700 de asociați. Acesteasunt concepute pentru a servi1.000 de magazine și chiar maimult.Centrele de distribuție acluburilor Sam: având aproxi-mativ 40.000-100.000 de metripătrați, aceste facilități suntdestul de mici. Paletele com-plete sunt primite de cătreasociați și apoi aduse prin in-termediul unui stivuitor la oremorcă. Majoritateafacilităților sunt operate defurnizori de logistică terți.

Centrele de distribuție special-izate: se ocupă de mărfurispecifice, de exemplu: existăcentre de distribuire a medica-mentelor și centre de distribuirea pneurilor. Centrele dedistribuție Walmart.comaparțin, de asemenea, acesteicategorii.Centre de distribuție apunctelor centrale: acestea re-unesc mărfurile intrate de lafurnizorii interni înainte de a letrimite către centrele dedistribuție. Ele suntasemănătoare ca mărime șiformă cu dotările încrucișate.Centrele centrale de distribuțiea punctelor sunt amplasatestrategic în interiorul SUA pen-tru a reduce la minimum cos-turile de transport pe care leimplică.În timp ce Walmart este vet-eran în domeniul comerțului cuamănuntul, cu mai mult de unmiliard de dolari de vânzări pezi, rămâne totuși mult în urmacompetitorului său Amazon înceea ce privește comerțul elec-tronic (The New York Times,2016). Deși Walmart are ceade-a doua cotă de piață ceamai mare pe piața de comerțelectronic, de doua ori maimare decat a celui mai apropiatcompetitor, Sears, puterea depiață a Amazon este de șaseori mai mare decât Walmart.Pentru a-și extinde afacerea decomerț electronic, Walmart alansat o nouă strategie delogistică în 2013, numită"Rețeaua de realizare agenerațiilor următoare". Wal-mart deschide noi centre dedistribuție dedicate comenziloronline (The New York Times,2016). Cel mai nou a fost de-schis în 22 iulie 2015 înBetleem, Pennsylvania, în Cen-trul Majestic de la Bethlehem.Acesta cuprinde 1,2 milioanede metri pătrați și este echipatcu sisteme de automatizare șidepozitare de ultimă oră.

Asist. Univ. Dr. Alma pentescu, ulbs

- cont. în pagina 3 -

urmare din pagina 1

Potrivit teoriei utilității scontate,utilitatea este o funcțielogaritmică a avuției (reacțiapsihologică la o schimbare deavuție este invers proporționalăcu mărimea averii inițiale).Bazele acestei teorii au fostpuse de către Daniel Bernoulli.Acesta a sesizat faptul că oa-menii au aversiune la risc și caurmare vor alege un lucrul sigurmai mic ca valoare decât val-oarea scontată. Matematicienii,prin valoare scontată, înțelegexpectanța sau mediaponderată a rezultatelor posi-bile, unde fiecare rezultat posi-bil este ponderat cuprobabilitatea sa. Însă, aceastămărime este evaluată în reali-tate altfel atunci când estevorba de avuție. Ideea i-aaparținut lui Bernoulli și era unanouă față de cea care predom-ina în rândul matematicienilorcu privire la expectanță (mediaponderată a rezultatelor posi-bile), sesizând faptul că aceastaeste media ponderată a valoriipsihologice a banilor (mediaponderată a utilității). Cu altecuvinte, expectanța în alegerinu este dată de mediaponderată a avuției, ci de mediaponderată a utilității avuției

(referitor la utilitate, în teoriaeconomică se presupune că unconsumator este capabil sămăsoare utilitatea, să exprimeprintr-un număr cantitatea deutilitate care decurge din con-sumul unei cantități determinatede bunuri [Abraham-Frois,1998, pg. 170]). Odată definitacest tip de expectanță,Bernoulli explică în continuare,prin intermediul utilității mar-ginale, aversiunea față de risc.”Bernoulli a presupus ideea cădiminuarea valorii marginale aavuției este ceea ce explicăaversiunea față de risc –preferința comună pe care oa-menii o manifestă în generalfață de un lucru sigur în raportcu un joc de noroc de valoarescontată egală sau ușor maimare. ...Viziunea lui Bernoulliera că un decident cu o utilitatemarginală descrescătoare aavuției va avea aversiune fațăde risc.”

Cu toate acestea, dupăaproape 300 de ani de la fun-damentarea teoriei utilitățiiscontate, Kahneman și Tverskyobservă că aceasta are unelevicii serioase. Noua teoriepropusă de către cei doicercetători se numește teoriaestimării șanselor.Această teorie, spre deosebirede teoria lui Bernoulli care vizanatura raționalității și logicaadoptării deciziilor, este unadescriptivă. Descrie preferințeleși opțiunile oamenilor așa cumsunt în realitate și nu așa cumar trebui ele să fie. ”Teoria noastră este în-deaproape modelată conformteoriei utilității, dar seîndepărtează de ea în câtevaprivințe fundamentale. Lucrulcel mai important constă în fap-tul că modelul nostru este purdescriptiv, iar scopul său era sădocumenteze și să expliceviolările sistematice ale ax-iomelor raționalității” [Kahne-man, 2015, pg. 418].Principala critică adusă teorieiutilității scontate este cea legată

de faptul că aceasta nu ținecont de nivelul de referință(starea anterioară față de caresunt evaluate câștigurile șipierderile). Teoria utilității scon-tate afirmă că la același nivel deavere utilitatea este aceeași șinu ține cont de nivelul dereferință. ”Erorile unei teorii suntrareori descoperite în ceea ceea asertează explicit; ele se as-cund în ceea ce teoria ignorăsau presupune tacit. De exem-plu, luați următorul scenariu:Astăzi Jack și Jill au, fiecare, oavere de 5 milioane. Ieri, Jackavea un milion și Jill avea nouămilioane. Sunt ei la fel defericiți? ...Nu trebuie să aveți odiplomă în psihologie ca să știțică astăzi Jack este euforic, pecând Jill este pradădeznădejdii” [Kahneman, 2015,pg. 423-424]. De asemenea, unalt aspect important pe care îlremarcă Kahneman și Tverskyeste cel legat de aversiuneafață de pierdere. Oamenii suntde două ori mai sensibili lapierdere decât la câștiguri. Însituațiile în care aceștia au posi-bilitatea atât a unui câștig cât șia unei pierderi, se constatăaversiunea față de pierderecare determină, la rândul ei,aversiune extremă față de risc,iar în cazul în care o pierderesigură se compară cu opierdere mai mare, dar numaiprobabilă, se caută riscul. Deexemplu [Kahneman, 2015, pg425-426]: Anthony are o averede 1 milion, iar Betty are oavere de 4 milioane. Aceștiasun puși să aleagă, fie întreșanse egale de a sfârși prin aavea un milion sau patru mil-ioane, fie două milioane în modcert. Ceea ce se poate constataeste faptul că, Anthony poatesă-și dubleze averea (alegerealucrului sigur) sau să nu câștigenimic; Betty este în situația de apierde jumătate de avere(alegerea lucrului sigur) sau dea pierde trei sferturi din ea. Caurmare, este mult mai probabilca Betty să-și incerce șansa

confruntându-se cu opțiunifoarte rele. Deși stările posibileale averii sunt identice, rezul-tatele psihologice pe care leestimează cei doi sunt diferite.Teoria lu Bernoulli poate explicaaversiunea față de risc a lui An-thony, dar nu poate explicapreferința pentru risc a lui Betty.Aceasta ignoră faptul că utili-tatea depinde de istoria averii,nu doar de averea prezentă.Pe seama celor amintite ante-rior, una dintre realizările cen-trale ale teoriei estimăriișanselor este modelul cvadri-partit. Acest model ne spunecă, dacă am ordona câștigurileși pierderile funcție de probabil-itatea de realizare a acestora,putem constata următoarele[Kahneman, 2015, pg. 491]:dacă avem probabilitatea de95% de câștig, se acceptăaranjamente nefavorabile(aversiune la risc); dacă avemprobabilitatea de 95% depierdere, se resping aranja-mentele favorabile (căutareariscului); dacă avem 5% șansade câștig, se resping aranja-mentele favorabile (căutareariscului); dacă avem 5% șansede a pierde, se acceptă aranja-mente nefavorabile (aversiunela risc).În accepțiunea lui Kahneman șiTversky, probabilitatea mare șiprobabilitatea redusă sunt den-umite efect de certitudine, re-spectiv efect de posibilitate.Ceea ce putem observa dincercetările acestora este că oa-menii atribuie în realitatedistribuției de probabilități(spectrului de probabilități) unspectru mult mai restrâns deponderi decizionale, aproxima-tiv cam două treimi de cât arsconta raționalitatea (uneiprobabilități de 5% i se atribuie13,2%, iar unei probabilități de95% i se atribuie 79,3%). Aceste fiind spuse, în sintezăputem afirma următoarele, cuprivire la teoria estimăriișanselor, astfel[Kahneman,2012; Kahneman și

Tversky, 1979]: se remarcăimportanța punctului dereferință (starea anterioară fațăde care sunt evaluatecâștigurile și pierderile); seremarcă aversiunea față depierdere (alegerile sunt încli-nate în favoarea punctului dereferință); se remarcă faptul cărezultatele care sunt mai bunedecât nivelul de referință suntcâștiguri; se remarcă aversi-unea față de pierdere (oameniisunt de două ori mai sensibili lapierderi decât la câștiguri); seremarcă faptul că utilitatea de-pinde de istoria averii, nu numaide averea prezentă; se remarcăfaptul că probabilitatea între 0-0,05 este supraevaluată, iarprobabilitatea între 0,95-1 estesubevaluată; se remarcă faptulcă oamenii pun valoare pecâștiguri și pierderi mai multdecât pe avuție; se remarcăfaptul că ponderile decizionaleatribuite alegerilor diferă deprobabilități; se remarcă faptulcă oamenii nu fac alegeri per-fect raționale.bibliografie:Abraham-Frois, G., Economiepolitică, Humanitas, 1998;Kahneman, D., Gândire rapidă,gândire lentă, Publica, 2015;Kahneman, D.; Tversky, A.,Prospect Theory: An Analysisof Decision under Risk, Econo-metrica, Vol. 47, No. 2, 1979.

3VINERI 26 OCTOMBRIE 2018 CERCETARE COMERT

Conf. Univ. Dr. Vasile brătian, ulbs

urmare din pagina 2

Noua strategie de comerț elec-tronic a lui Walmart implică, deasemenea, lansarea serviciilorde accesare. Walmart și-a de-schis primul serviciu, care estegratuit pentru clienți, în Ben-tonville, Arkansas. Clienții îșipot plasa comenzile online, înorice moment, de la două ore latrei săptămâni în avans. Apoipot merge la magazinul Wal-mart și folosesc un chioșc pen-tru a anunța angajații Walmartcă au sosot să-și ridice pro-dusele achiziționate.Participanții la Walmart aducapoi comenzile către mașinaclientului (Forbes, 2014). Deasemenea, consumatorii își potridica cumpărăturile prin inter-mediul magazinelor obișnuitecu ajutorul serviciului de „click& collect ” al companiei Wal-mart, care este deja aplicat pescară largă. Când se faccumpărături online la Wal-mart.com, consumatorii pot se-lecta magazinul din caredoresc să își ridice comenzile.După ce personalul Walmartfinalizează comanda, clientuleste informat prin intermediul

unui e-mail sau printr-un mesajtext că poate ridica comanda.Walmart e-commerce push nuse limitează doar la teritoriulSUA. De fapt, unele dintre fil-ialele Walmart din străinătatesunt cu un pas înaintea maga-zinelor americane. De exem-plu, serviciul de acționareWalmart este o adaptare a uneiidei aplicate deja de filialabritanică Asda (The New YorkTimes, 2016). O altăcomponentă majoră a noiistrategii de internet a com-paniei Walmart este preluareaintegrală a diviziei chineze decomerț electronic Yihaodian,care a avut loc în iulie 2015. Yi-haodian este în prezent cel de-al cincilea cel mai mare retailerde comerț electronic chinez(Chain Store Age, 2015).transportTransportul este o altăcomponentă de bază a mixuluilogistic al unui comerciant cuamănuntul. Walmart poatetransfera bunuri către și de lacentrele de distribuție, datorităflotei sale private de 6.500 decamioane, 55.000 de remorci și7.000 de șoferi de camioane. Înfiecare an, flota conduce 700de milioane de mile livrândbunuri către magazinele Wal-mart, fiecare șofer conducând

în medie 100.000 de mile pean. În ultimii ani, Walmart alansat mai multe proiecte pen-tru a reduce impactul floteiasupra mediului. ObiectivulWalmart este dublareaeficienței flotei până la sfârșitulanului 2018, în comparație cuanul 2005, prin efectuarea maimultor livrări, dar conducându-se mai puține mile. Potrivitinformațiilor companiei, Wal-mart a atins deja oîmbunătățire cu 84,2% față delinia de bază din 2005. Din2007, Walmart a livrat încă 830de milioane de paleți con-ducând 300 de milioane dekilometri mai puțini.Walmart și furnizorii săiîmbunătățesc eficiența în di-verse moduri, printre care:Tehnici eficiente de conducere:inclusiv minimizarea timpilor derepaus pentru a asigura operformanță optimă.Tehnologii avansate pentrutractoare și remorci: inclusivelectrificarea, aerodinamicaîmbunatățită, reduceri de greu-tate și anvelope eficiente dinpunct de vedere al consumuluide combustibil. În colaborarecu mai mulți parteneri defurnizare, printre care PeterbiltMotors, Great Dane Trailers șiCapstone Turbine, Walmart a

dezvoltat un prototip numit Ad-vanced Vehicle ExperienceConcept Truck. Acest vehiculfuturist, realizat aproape exclu-siv din fibră de carbon,cântărește cu 4000 de lire ster-line mai puțin decât un camiontradițional din flota Walmart,permițându-i să transporte maimulte mărfuri. CaracteristicaWalmart Advanced Vehicle Ex-perience Concept Truck are, deasemenea, o propulsie hibridămicro-turbină, permițându-i săfuncționeze cu motorină,biodiesel și gaz natural.Procese și sistemeîmbunătățite: pentru asigurareaîncărcării și a rutei eficiente amărfurilor.concluziiWalmart operează întruna din-tre cele mai mari rețele dedistribuție din lume. Centrelede distribuție nu sunt omogene,ci diferă în funcție de bunurilepe care le stochează și de rolullogistic pe care trebuie să-lîndeplinească. Walmart esteun gigant al vânzării cuamănuntul, dar rămâne în urmăîn ceea ce privește comerțulelectronic. Pentru a concura cuAmazon, Walmart a lansat onouă strategie de logistică în2013, numită "Rețeaua de re-alizare a generației următoare".

Ca parte a acestei strategii,Walmart nu numai că a deschisnoi centre automatizate dedistribuție și onorează exclusivcomenzi online, ci a dezvoltat șia lansat și servicii de acces detip „click & collect”. Acestea nusunt cu adevărat inovatoare,fiind folosite și de alțicomercianți cu amănuntul, deexemplu: Tesco și Auchan, deani de zile. Așadar, timpul vahotărî dacă noua strategie decomerț electronic a Walmart vaconcura cu alți comercianți cuamănuntul, precum și cu alțijucători online. Factorii desustenabilitate devin din ce înce mai importanți în comerțulcu amănuntul, în special înlogistică. Activitățile de susten-abilitate ale Walmart în dome-niul logisticii se concentreazăpe îmbunătățirea eficiențeiflotei de camioane. Acest lucruridică întrebarea dacă dis-tribuitorul american face sufi-cient pentru a promova oimagine durabilă în rândul con-sumatorilor în comparație cualți comercianți cu amănuntul(adaptare după JoachimZentes, Dirk Morschett, HannaSchramm-Klein, Strategic retailmanagement.Text and Interna-tional Cases, 3rd Edition,Springer Gabler, 2017).

Asist. Univ. Dr. Alma pentescu, ulbs

DanIel kahneManaMos tveRskY

CERCETARE VINERI 26 OCTOMBRIE 20184

urmare din pagina 1

Acțiunea, față în față cu teoriaabstractă mereu invocată. Pe unplan important, Georges Danton,revoluționar cu fața la viitor, gen-eros și epicurian, debutând într-osferă a toleranței ce se va accen-tua în timp, față în față cu Maxim-ilien de Robespierre, crud,intransigent față de toți ceilalți, po-somorât, privind în trecut. Un tre-cut chemat în boxa acuzațilorpentru a i se da sentințe definitivealimentând infernul. 1. Situație teribil de complicată,aproape de neconceput dupădouă războaie mondiale în careau curs fluvii de ură, sânge,lacrimi. În care oamenii au fost, șizei și diavoli și demoni. În caresuferințele au fost cumplite, iar an-gajamentele de luptă pentru caastfel de situații să nu se mairepete au fost nenumărate... Dece, ce ne-a făcut oare să neconfruntăm, să ne războim dinnou într-un cadru ce pare tot maiîntunecat? Problemele sunt nu-meroase. Oamenii seintersectează, se întrepătrund,cooperează deseori. Dar se șiresping vehement, injurios deparcă nu am trăi cu toții în aceeașilume. O cauză esențială esteproasta definire, interpretare șiînțelegere a noțiunilor și categori-ilor sociale, politice, culturale, reli-gioase etc. De multe ori, fiecareînțelege altceva. Efectele negativeau fost și sunt mereu cumulate, nuse elimină, nici măcar „retard”,odată cu trecerea timpului. Sevădesc șocuri și dezechilibre con-tinue...

Un exemplu. Rareoriputem găsi noțiuni mai prost defi-nite și mai prost înțelese decâtcele ale păcii și războiului. Ter-menul generic – pace, război – nune spune nimic, nu ne încadreazăîntr-o zonă uman pozitivă saunegativă. De regulă, le atribuim unsens militar: războiul, armate carese confruntă. Pacea, când ar-matele nu se află pe front, nuluptă, ci sunt încartiruite încazărmi, iar „liniștea” domneștepeste tot. Insuficient, chiar eronat.Există sensuri și nuanțe nu-meroase care pot modifica - șimodifică chiar – principiile. Nu estevorba doar de diferențele speci-fice, ci chiar de genul proxim. Eu-ropa a fost și este semnificativimplicată – este drept, mai puțin înultimele decenii – astfel.

2. Pacea, deci. O pacepe câmpurile de luptă. O pacecivilă: atunci când oamenii dinaceeași țară se înțeleg suficientîntre ei. O pace socială:nemulțumiri materiale și spiritualela nivel redus. O pace culturală:confruntările culturale la limitadecenței. O pace religioasă:confruntările între diferite religii, încadrul aceleași țări, și nu doar, re-flectând înțelegere, toleranță. Opace a sufletului: în sinea fiecăruiindivid generată de circumstanțefavorabile astfel etc.

Aceleași caracteristici,dar în sensul contrar, se vădesc înce privește războaiele. Cudiferența că dacă pacea, calmulsunt dorite mereu, spre a nu aveamorți, victime, dezastre, nenoro-ciri, sunt unele războaie, mai multsau mai puțin atipice, ce nuîncetează niciodată. Războaie desupraviețuire, de apărare, atuncicând alții vor să te distrugă. Într-unfel, războaiele „asimetrice” de tipulcelor dintre biblicii David și Goliath.

Cei „micuți” luptând împotriva„marilor”, „luându-și”, deseori,dreptul de a face orice. Terorism,crime împotriva nevinovaților.Crima este socotită drept armăpolitică, iar uciderea drept act dedreptate, de înaltă virtute morală.Acest tip de conflict este, deregulă, criminal. Pe urmă, corect,războiul împotriva bolilor, războiulpentru afirmarea și consolidareasănătății. Războiul împotrivasărăciei. Sunt, acestea din urmă,războaie fără pace, continue, înscopul propășirii ființei umane.

Structurile și exemplelerespective pot fi mai mult diversifi-cate. De fapt, fiecare situație areunicitatea ei, uneori cu greuputând fi încadrată în tipare gen-erale. Iată, exemplul României.Două păci încheiate cu adversaritotalmente diferiți ca generali, indi-vizi, educație, morală etc. Paceade la Buftea (București), în 7 mai1918, încheiată de România cuImperiul German și Imperiul Aus-tro-ungar, cu confiscări teritorialedevastatoare pentru România. Cuconfiscări de resurse, cu angaja-mente înrobitoare în domeniilepetrol, cărbune, metalifere șinemetalifere, cereale, animale,întinse până prin 1950 și chiar maideparte. Practic, România eradesființată ca țară... Pe urmăArmistițiul din 12 septembrie 1944de la Moscova, încheiat de Româ-nia cu URSS; cu generali și ar-mate cu un alt tip de educație,morală, pentru indivizi. DeșiRomânia se eliberase prin propriavoință, prin actul de la 23 august1944, iar luptele împotriva sovieti-cilor încetaseră chiar din clipaurmătoare, sovieticii, până în 12septembrie 1944, dar și pe urmă,chiar dacă nu au întâlnit nici un in-amic, au acaparat totul în dru-murile lor românești, sub titlul de„captură de război”: bunuri, utilaje,militari, soldați și ofițeri considerațiprizonieri și trimiși la muncă înURSS. Jaful a continuat și dupăaceea, mai amplu chiar, incluzândminerale, parc de mașini și de caleferată, instalații din fabrici, chiarfabrici întregi ș.a., în numele unordespăgubiri nedrepte în cuantu-mul lor impuse „învinsului” decătre URSS. Numitorul comunpentru cele 2 evenimente ale unormari imperii: politica și acțiunile în-robitoare față de învinși. Acest nu-mitor comun nu prea s-a schimbatde-a-lungul veacurilor, mai ales întulburările și războaiele de tip colo-nial: „pacea romană”; „paceabritanică”; „pacea germană”;„pacea franceză”; „paceabelgiană”. „Pacea turcească”care, nu distrugea naționalitateafață de „pacea rusească” care ofăcea. „Pacea japoneză”, chiar„pacea americană” (să întrebăm„pieile roșii” din secolul XIX) deșiîntr-un alt registru și cu mai multeavantaje pentru toți etc. Oricum, de multe ori, în pofida ja-fului și sângerărilor de tot felul,nuanțele, cum spuneam, au mod-ificat principiile. De exemplu,plusul imens de civilizație, organi-zare și ținte societale pe care l-auadus asemenea imperii în coloni-ile lor ce s-au luptat cumplit pentrudobândirea independenței. Fostecolonii rămase în stadii de dez-voltare înapoiate, cu o corupție în-grozitoare, cu ecarturi imenseîntre foarte puțini îmbogățiți șiimens de mulți săraci. Aceasta afăcut ca cetățenii deveniți„independenți” din fostele coloniisă aibe, aproape toți, un mare vis:acela de a veni să locuiască înfosta metropolă și să

(re)dobândească cetățenia aces-teia. Cine s-ar fi gândit? Cine aavut și are dreptate? Un subiectde reflecție...

3. Dar să cercetăm inte-grarea economiei românești înUniunea Europeană, uneori destulde rău negociată de guvernanți.S-a afirmat și se afirmă în presăcă integrarea s-a făcut și se faceîn contrapartidă cu transformareaeconomiei naționale într-oeconomie importatoare, generândun mare aflux de populație, înmare parte tânără și binecalificată, în afara țării, în generalîn state dezvoltate ale U.E. Argu-mentele „pro” în acest sens nusunt puține. Țara a pierdut șipiesele considerabil astfel. Darsunt și argumente „contra”. Aces-tea, potrivit teoriei costului facto-rilor de producție. Teorie atacatăferm de Mihail Manoilescu, dar înalte condiții decât cele de acum. Înspeță, potrivit costului factorilor,dezvoltarea este mai avantajoasăacolo unde asemenea costurisunt mai scăzute, în cadrul marilorlanțuri europene și de producțieinternaționale. Sunt chestiunicorecte din perspectiva unoravantaje economice generale. Înorice situație, reiese însă limpedecă putem remedia mai multe dinaspectele considerate negativeamplificând competitivitatea pro-duselor românești, efortul naționalîn direcția unei mai bune și in-teligente integrări în spațiul eco-nomic al U.E., în spațiulnord-atlantic, într-o economiemondială tot mai neiertătoare cucei mai puțini activi, incapabili sățină pasul cu marile exigențe cali-tative moderne. Exigențele con-siderabil diferite față de cele dinurmă cu 30-40 de ani. Este binesă reflectăm în acest sens.

4. ...Lumea este agitatăși sunt confruntări nu puține. De lateme majore până la detalii. Uniivor o lume mai calmă, alțiipromovează timpul conflictual. Eitrăiesc - și trăiesc bine – astfel. Dinmotive economice în primul rând.Când balanța se înclină sprecalm, cât de cât „vremefrumoasă”, sub varii forme senasc noi ambiții, se dezgroapă ar-gumente mai vechi de con-fruntare, se zgândăre fiecareposibilitate astfel. Să nu se piardăpoziții, să nu se altereze interese,să nu se lumineze perspective ne-sigure, cu potențial explozibilmare. Cuvântul de ordine este:„Alarmă: pacea ar putea învinge”.Se repun, deci, în funcțiune, sedezvoltă, se perfecționeazămecanismele negative. Sigur cănu există dihotomie, o lume „albă”,integral, și una „neagră”, integral.Sunt nuanțe, unele contradictorii,înșelătoare, dar în mare astfelstau lucrurile. S-ar putea oareameliora situația spre calm? Prob-abil „da”. Ar trebui să sesizăm, săștim mai clar, mai bine, săexaminăm mai în detaliu forțele șienergiile aflate în confruntare.

O componentă majoră esteantiteza bogați – săraci. Dar nicipe departe încordarea nu serezumă la această relație, e multprea simplist. Totodată, negustoriide arme, cu toate relațiile lor îneconomie, în amonte și aval, înpolitică, în social, în cultură etc., aucâștigat și câștigă mereu înrăzboaie sau în situațiilepremergătoare, de pregătire arăzboaielor. Războaiele „drepte”,de supraviețuire, se fac mai multcu eroism, la celelalte ne referimcu precădere. În același timp, la„vânătoare de fericire”, cum scria

Stendhal, lumea este împinsăînainte cu precădere de către ceicare investesc, de către cei carecercetează și aplică noile energii,de cei care impulsionează știința.De către cei care „văd”. De cătredemocrație. De către cei ce ridicăumanitatea pe un piedestal solidde pe care se poate scruta vi-itorul...

5. Ce ar putea sprijinispre bine? Sunt multe elemente șise integrează de la microeco-nomic spre mondoeconomic.Rămânând în sfera creării valo-rilor, ne putem referi la ceea ce aînceput să se numească „săinvățăm economia și altfel”. Demai mult de 4 decenii, în învățareaeconomiei (economics) se punehotărâtor accentul pe studiereacomportamentului rațional, ame-liorarea strictă a ocupării în sec-torul privat. Ceea ce înseamnăfoarte multă matematică, formule,scheme, determinanți etc. Nu estedeloc rău. Rău este că „economiadominantă” este exclusivformulată astfel, spre„raționalitatea abstractă”. Ceea ceînseamnă doar secvențe ale uneirealități prezente și viitoare. Aces-tea nu reprezintă nici pe departetabloul complex și foarte complicatal economiei, cu o componentă șiun terminal fundamental „socialul”.

...În secole, în decenii, înani s-au acumulat în economiechestiuni legate de raționalitateaabstractă, de comportamentulrațional, dar și numeroasechestiuni legate de comporta-mente subiective, chestiuni legatede interese precise care nu sunt însensul, ci împotriva raționalității,chestiuni legate de dobândirea peorice căi – inclusiv a războiului mil-itar, dar nu doar – a unor profituriimense. Chestiuni legate debătăliile la suprafață sau, cel maiadesea, subterane, în problemastăpânirii resurselor, chiar în con-tra intereselor țărilor care le dețin.Chestiuni legate de alcov care,îndeobște, sunt iraționale și nuraționale (vezi în acest sens lu-crarea de referință a francezuluiGuy Breton „L’histoire d’amourdans l’histoire de France”, dar șialte volume pe tema alcovuluimult dezbătută, mai ales de istoriciși mai puțin economiști). Și atunci?Ce au oare în comun „optimismul”lui Adam Smith sau „pesimismul”lui David Ricardo, cu astfel deprobleme, interese subterane,alcov, corupție? Dar „teoriamarginalistă” a austriacului CarlMenger? Dar gândirea britaniculuiJ.M. Keynes? Dar mercantiliștii,dar fiziocrații? Dar teoriile mod-erne asupra comerțului bazate peprofit strict economic și nu pealtceva? Nimic, sau aproapenimic.

Iată de ce considerăm căo modificare a registrului în acestsens ar fi nu doar necesară, ciobligatorie. Pentru a înțelege multmai bine viața pe care se sprijinăeconomia. Pentru a înțelege multmai bine economia pe care sesprijină viața. Dintr-un astfel deunghi, în studiul economiei trebuiemărit timpul acordat istoriei eco-nomice naționale dar și a lumii –fără de care nu putem pricepecum trebuie lumea globală, cuceea ce are bun și cu ceea ce arerău în ea. Trebuie mărit timpulacordat filozofiei, eticii, moralei,chiar și literaturii, de multe ori ro-manele vădindu-se drept veri-tabile tratate economice,promovând atât comportamentulrațional, dar, de cele mai multe ori,comportamentul irațional (vezi și

Vintilă Corbul, „Dinastia Sunder-land Beauclair”, 3 volume, unsaga economic pe problemaacumulării primitive a capitaluluice te poartă peste 300 de ani întoată lumea). Astăzi„iraționalitatea” începe să seimpună ca o formă nouă și tot maides întâlnită de „raționalitate”.

Cine va pierde și cine vacâștiga astfel? În opinia mea, vacâștiga umanismul, se vor ampli-fica posibilitățile de a sesiza șimodela acțiunile umane impreviz-ibile. Revenind la România, numaiastfel vom putea înțelege mai bineconfruntarea interbelică în țarădintre cele 2 tipuri de politici îndomeniul schimburilorinternaționale. Anume politica„porților deschise” promovată denațional-țărăniști, versus politica„prin noi înșine” promovată denațional-liberali. O confruntare – overitabilă comoară de idei – care,într-un fel sau altul, continuă șiastăzi. Dincolo de o suprafațăacoperită de negocieri edulcorate,de tratate abstracte, de acorduriininteligibile, și oricum într-un sub-teran acoperit de interese punc-tuale, de comisioane imense, decorupție, de fel de fel de avantajepolitice etc.Cu siguranță că ne-ar putea fi utilun astfel de studiu în negocierileprivind valorificarea zăcămintelorromânești de gaz din MareaNeagră. Avem, de altfel, în dome-niul resurselor, dezbateri legisla-tive, o experiență valoroasă astfel,de peste 170 de ani. Vezi, depildă, lucrările lui George Barițiu șiale lui P.S. Aurelian, transilvăneanși el de obârșie, ambii devenițipreședinți ai Academiei Române.Dar nu doar ele. Iar în domeniulaurului avem o experiență, să-ispunem tot legislativă, încă dinvremea Imperiului Roman. Cine lestudiază, cine le valorifică? Prac-tic, nimeni. Nu este deloc bine...Astfel de situații se întâlnesc – de-sigur, în ipostaze diferite – nu doarpentru România, ci și pentru altestate, pentru alte economii, undepresiunile unor mari puteri spre adobândi avantaje chiar nu au„raționalitatea abstractă”. Dinpăcate, noi aproape că am de-venit o republică tip „bananier”,african, sud-american. Cu unnumăr imens de oameni și familiila limita supraviețuirii, chiar subacesta, iar foarte puțini ducând untrai somptuos, peste cel al celormai avute familii din vest. Și astaîn principal prin corupție, prinavantaje create unora încă ime-diat după Revoluție, avantaje șioportunități subterane în bănci,politică, societate, diplomație,poziții, averi. Care, iată, se„moștenesc” – de la cei dinaintede ’89, la cei de după – etc. Unsegment important de ignoranță,incultură, hoții care aproape seeternizează, generând înconsecință. Democrație? Să fimserioși. Politicienii, de multe ori, facdeclarații când intră sau ies dinrestaurante... Dar nici pe departenu ajunge asta... 6. Un element de referință înconsiderațiile noastre: mai multereflecții pe care le-a impus și le im-pune cartea americanului SamuelHuntington „Șocul civilizațiilor”. Înopinia mea, încă insuficientdezbătută. În volumul său, S.Huntington reafirmă, în fapt și înmod îndreptățit, vigoareacivilizațiilor – „diviziuni milenare aleumanității a căror negare, în nu-mele universalității «statului plan-etar» va amenința lumea cuconflicte”.

Dan popescu

- cont. în pagina 5 -

VINERI 26OCTOMBRIE 2018 5

urmare din pagina 4

Dar Huntingtonpromovează ideea stabilirii unorfrontiere ferme, inexpugnabilepentru fiecare civilizație, în interi-orul cărora acestea să exerseze,prin instituția statului respectiv, odeplină suveranitate. În acestsens și de aici încolo eu îmi ex-prim îndoieli. S-ar putea de-sprinde concluzia, afirmată nu odată, că adevărata țintă a luiHuntington este „multiculturalis-mul”, este pretenția de „Arcă a luiNoe” a Americii destinată săprimească în sânul ei toatepopoarele, reduse însă peaceastă cale la o anume culturăamericană. Nu sunt de acord.Sunt de acord, însă, cu faptul căHuntington apasă ferm pe pedalaimensei și realei probleme acomunicării. Mai bine spus, a lip-sei de comunicare, aincomunicabilității ca atare a unorexperimente istorice diferite, atoleranței acestora una față dealta. Iată asupra a ce putem re-flecta, inclusiv în chestiuniromânești...

7. Mai trebuie ținutseama de un fapt: războaiele re-ligioase care, de multe ori – nu în-totdeauna, însă – mascheazămize economice. În ce context s-au desfășurat și se desfășoară, înce context s-au accentuat? Eusunt printre cei ce apreciază căspre sfârșitul secolului XX,prăbușirea ideologiilor „mirene”dintre care unele funcționau casisteme de credință, care struc-turau moralitățile și serveau casuport organizării politice astatelor cât și ordiniiinternaționale, a lăsat un vid. Iarun astfel de vid a fost umplut devechile viziuni ale lumii religioase.Europa a făcut, în bună măsură,excepție.

Pentru Europa, conti-

nent al intereselor economicemasive, al imperiilor subsumateastfel, al unor politici coloniale înlume, uneori devastatoare. Pen-tru Europa, leagăn al școlilor degândire economică esențialmercantilistă, leagăn al băncilor,al consorțiilor etc. Pentru Europași europeni, deci, este relativ difi-cil să conceapă, acum, un războireligios ca atare. Un conflict alcărui mobil să-l reprezinte exclu-siv zelul religios. Dar în lume nu afost și nu este doar Europa. Eu-ropeanul poate lupta crâncen înrăzboaie militare, în războaieeconomice, în războaie pentruresurse naturale, în războaie fi-nanciare, chiar în războaie ideo-logice, dar luptă mai puțin pentruo miză strict religioasă: de exem-plu Dumnezeu sau Profetul. În is-torie a făcut-o cu fluvii de sânge,dar astăzi, la nivelul său decultură, de școală, de laicitate,chiar de cinism, nu prea este dis-pus în acest sens. Chiar în vre-mea cruciadelor și a altorrăzboaie europene cu iz religios,regii, generalii, cavalerii luptau cuprecădere pentru onoare și glorie,iar, dintre cei de rang mai mic, ceimai mulți luptau mercenari, pen-tru bani. Fenomenele s-au ac-centuat în timp. În plus, europeanul obișnuit cusepararea bisericii, a instituției re-ligioase de stat – și, deseori, nudoar europeanul – chiar fără săfie ateu, vădește tot mai multtendința de a considera religia,religiile ca un pretext menit săacopere, cu pricepere sau nu,adevăratele mize: politice, eco-nomice, culturale, ideologice. Demulte ori el refuză să ia în seriosceea ce afirmă protagoniștiiconvinși ai conflictelor religioase...Aici este o mare problemă. Sevădește riscul de a nu înțelegenimic din gândirea celor ce leinterpretează altfel, acționeazăașa conflictele de acest tip, încare oameni se omoară între ei,convingători, senini și încrezători

în „lumea de apoi”.8. Dar războaiele rasiale,

etnice, sociale, politice, mai puținîn Europa – deși consecințele mil-itare ale destrămării Iugoslavieiinfirmă, oarecum, că „mai puțin înEuropa” – dar în Asia, Africa, înIndia, Indonezia, Cambogia,Laos, Vietnam etc., cât de răuafectează imaginea pașnică alumii noastre prezente și viitoare?Foarte rău. Cel puțin un lucru sevădește: o notă foarte proastăpentru politicieni, incapabili să iadecizii care să permită stăpânireafenomenelor. Iar România nu seaflă în ultimele rânduri, ci uneori,în primele. De fapt, politicul,coborât rapid de la înălțimeafuncțiilor sale principiale, nobile,de serv al națiunii, al altora, s-atransformat într-o profesie careaduce mulți bani, poate – dar nuneapărat – prestigiu. Care aduceavere, influențe, putere etc. Spuivorbe și iei, ai bani. Oricum secâștigă bani mult mai ușor decâtîn management, de exemplu.Politicieni cu lecturi puține, dem-nitari cu consilieri la fel, mânați deambiții „grele” de a ajunge eidemnitari... Nu putem, însă, să neglijăm oamplă reverență celor caremuncesc cu adevărat șiinfluențează. O amplă reverențăștiinței, artei, cercetării, educației,muncii efective specializate dar șialtfel, lecturii, culturii, oamenilorce se pregătesc în fiecare zi,devin mai înțelepți în fiecare zi.Cu atât mai mult, cu cât crizeleeconomice, războaiele econom-ice cu mult peste limitacompetitivității, cele religioase,chiar și cărțile, ideile, nu sunt eleînsele la originea confruntărilor.De cele mai multe ori. Ceea ce afost și este important estemaniera, felul în care ideile noisunt simțite, interpretate, trăite, fi-nalizate de către indivizi. De aiciși apelul nostru de mai înainte:„să învățăm economia și altfel”.

9. Pentru a încheia. Într-

o Europă, într-o lume amenințatede un alt război mondial, de un altrăzboi rece, de arme nucleare șisisteme de rachete, de războaieși conflicte culturale, ideologice,religioase cât se poate de dureș.a., problema războiului și a păciieste, în toate aceste direcții, ochestiune de costuri. Pentru cinese vădește cât de cât inteligent,fără să fie orbit de diferite patimi.Este o problemă despre ce sepierde și ce se câștigă prin războisau prin pace. Dar în toatedomeniile menționate – și maisunt și altele – și nu doar într-unul. În Europa, în America, înlumea de astăzi totul are legăturăcu totul. Doar factorul economicca atare nu poate „ține de frig”.Este, totodată, o chestiune deumanism, de umanitate. Din tre-cut, pentru prezent și perspectivă.Istoria economică – și mai delocschemele abstracte dineconomie – este cea care ne-ademonstrat-o și ne-odemonstrează. Să ținem seamade asta! Vă mulțumesc pentruatenție! (Comunicarea a fostținută în lb. franceză)bibliografie (selectiv)Elie Barnavi „La mission desguerriers de Dieu”, L’Histoire,nr.447, mai 2018Emmanuelle Loyer „ T o u test culture”, L’Histoire, nr.447,mai 2018Guillaume Mazeau „Dan-ton, plutôt que Robespierre”,L’Histoire, nr.447, mai 2018, vezitema „1978-2018: 40 ans de con-troverses”Dan Popescu „ A m e n i n ț ă r ipentru secolul XXI”, Edit. Conti-nent, Sibiu-București, 2014Dan Popescu „Vremuri turbu-lente”, Edit. Continent, Sibiu-București, 2018Dan Popescu „Dieu et leprofit. Une regarde europeen surcertaines doctrine économiques”în vol. Academie Roumaine, Fon-dation Nationale pour la Scienceet l’Art, Bucarest, 2018

P.S. Spre finalul Seminarului„Penser l’Europe”, 2018, la parteade „discuții”, l-am întrebat pe unfoarte distins coleg austriac, pro-fesor la Universitatea din Viena,care mi s-a părut că nu fusesefoarte confortabil atunci când încomunicarea mea făcusemreferință la politica marilor imperii,dacă în cercetarea austriacă a re-marcat vreo luare de poziție îm-potriva defrișării devastatoare apădurilor din România, de cătrefirme austriece, cu capital aus-triac. Un mare scandal economicdespre care s-a vorbit și sevorbește, dar mai mult expozitiv.Noi am „exportat” în anii ’930 șimai apoi Eugen Ionescu și„Cântăreața cheală” la Paris, dariată, acum, suntem confruntați cumunți „cheliți” sever de păduri înRomânia. Ceea ce ne „omoară”mediul. Și firește că afectează șimediul U.E., nu doar pe el… L-am întrebat astfel în sensul uneianume obligatorii solidarități eu-ropene pentru mai binemanifestată de cercetare chiar încondițiile în care autoritățile dinRomânia, cele din Austria, celede la nivelul U.E. nu au întreprinsși nu întreprind mai nimic concretîn acest sens. Sunt modificări cli-matice, se distruge atmosfera etc.Or, cercetarea poate iniția șipotența acțiuni cu efecte pozi-tive…Eu, ca european, iubescAustria, ador Viena și m-aș re-volta dacă minunatele lor păduriar fi defrișate. În plus, m-am gân-dit, atunci când am pus între-barea amintită, la pozițiaprotestatară a mai multorcercetători și publiciști români, totîn numele unei anume solidaritățieuropene, atunci când, în 1938,Austria a fost „înghițită” de Ger-mania lui Hitler, prin „Anchsluss”.Din păcate, în cazul de acum,răspunsul a fost nu. Deci igno-rare, „liniște”. Este, totuși, oanume diferență de atitudine…

CERCETARE

Dan popescu

APARITII EDITORIALE SESIUNI ACADEMICE VINERI 26 OCTOMBRIE 20186

noi apariții editoriale

În zilele de 4-5 septembriea.c., la Institutul nationalde cercetări economice șiase bucurești (aulaMagna), s-au desfășuratlucrările celei de a XXvII - aconferințe Internaționale aacademiei europene deManagement și businesseconomics, cu partici-parea unor academicieni,profesori, cercetători se-niori - dar nu numai - deremarcabilă calitate, dinspania, Franța, Germania,Mexic, brazilia, stateleunite, belgia, România, etc.printre altele, conferința a acordat diploma de cea mai bună lucrare- comunicarea cu titlul "economics learning it in another way"-domnului profesor Dan popescu, de la universitatea "lucian blaga"din sibiu, universitatea din bucurești, profesor emerit al asociațieiFacultăților de economie din România.

CERCETAREVINERI 26 OCTOMBRIE 2018 7

urmare din pagina 1

Obținerea unui avantaj competitivprin intermediul sistemelor de de-pozitare și distribuție necesită ges-tionarea controlului asupra lanțuluide aprovizionare. De exemplu,Pablo Isla, președinte și CEO alcompaniei spaniole de modă Indi-tex, afirmă: "Unul dintre pilonii carestă la baza expansiunii noastreglobale este eficiența ridicată a sis-temului de logistică "(Inditex 2013,p. 11).Responsabilitatea managementu-lui logistic al comercianților cuamănuntul se referă la gestionareacomponentelor "mixului logistic"(Fernie și Sparks 2014, p. 4), fiindidentificate următoarele compo-nente de bază:- Instalații de depozitare: spații dedepozitare în magazine, depozitesau centre de distribuție.- Inventarul: valoarea stoculuideținut pentru fiecare produs sauunitate de stocare .- Transport: transportul produselor -pe nave, cu camioane, feroviar sauaerian - din fabrică la depozite saucentre de distribuție (distribuțiaprimară) și de acolo la magazinelede distribuție (distribuția secundară).- Reciclarea/reutilizarea: în ultimiiani, comercianții cu amănuntul audevenit din ce în ce mai implicați înoperațiuni de logistică inversă.Aceasta înseamnă returnarea uneicantități cât mai mari a ambalajelorși manipularea produselor pentrureciclare și/sau reutilizare. Aceastătendință spre reciclare a fostconsolidată de directiva UE privindambalarea (Fernie and Sparks2014, p. 7).Schimbul de informații este o altăcomponentă de bază. "Pentru aobține produse, în cazul în carecomercianții cu amănuntul aunevoie de ele, este necesar să ex-iste informații, nu doar desprecerere și ofertă, ci și în ceea ceprivește volumul, stocul, prețurile șimișcările "(Fernie și Sparks 2014,p.4). Se poate demonstra rolulsporit al schimbului de informații saual comunicării prin îmbunătățirealanțului de aprovizionare dintr-unlanț de aprovizionare push către unlanț de aprovizionare pull (strategiade tip „push and pull” - Bell și Cuth-bertson 2004). Implementarea unortehnologii, cum ar fi identificarea/co-darea sistemelor și a standardelorpentru schimbul electronic de date,baze de date partajate etc., joacăun rol major atât în comunicații, câtși în componentele de bazămenționate anterior.Gestionarea logisticii cu amănuntulînseamnă echilibrarea costurilor șia cerințelor de mentenanță. Pentrua face acest lucru, comercianții cuamănuntul pot externaliza anumitefuncții operaționale către firmelespecializate în logistică, în timp cefuncțiile strategice sunt în mareparte efectuate de comerciantul cuamănuntul: "Prin urmare, estedestul de natural să externalizăm omică parte din atribuțiile manage-mentului lanțului de aprovizionare"(Cuthbertson 2004, p. 175).Structurarea sistemelor logisticeOpțiunile de bază ale structurilor delanț de aprovizionareStructurile lanțului de aprovizionarediferă în funcție de persoanaresponsabilă pentru livrareabunurilor. Când această respons-abilitate revine producătorului,acesta din urmă controleazălivrarea distribuitorului ca parte adistribuției proprii. Opțiunile I și IIreprezintă două tipuri de livrare

directă, respectiv cu și fără un punctde transbordare. Un punct de trans-bordare funcționează ca punct deplecare, de exemplu o platformăcare aparține unei firme prestatoarede servicii de distribuție de la caremărfurile sunt livrate la punctele devânzare. Opțiunile IV și Vcaracterizează structurile controlateîn totalitate de comercianții cuamănuntul ("colectarea la poartafabricii"). În opțiunea IV, distribuitorulcontrolează distribuția primară,adică de la producător la depozitulcentral sau depozitele regionale, lacentrele de distribuție, la platformeletransversale sau la punctele detransbordare, precum și distribuțiasecundară de la aceste locuri lapunctele de vânzare. Opțiunea Vilustrează o structură fără depozite(centrale sau regionale) sau puncteintermediare. Structurile mixte sauhibride sunt ilustrate prin opțiuneaIII. În această opțiune, producătoriigestionează distribuția primarăcătre depozitele centrale sau re-gionale ale comercianților cuamănuntul, către centrele dedistribuție, platformele de cross-docking sau punctele de transbor-dare. Distribuția secundară esteapoi coordonată de comercianții cuamănuntul. Tabelul de mai josilustrează principalele avantaje șidezavantaje ale alternativelor debază pentru livrarea directă a mag-azinelor și depozitarea în centrale,neglijând celelalte puncte interme-diare.

avantajele și dezavantajelelivrării directe a magazinelor șidepozitelor centrale (adaptatdupă berman și evans, 2013, pp.420-421; sparks, 2014, pp. 152-157).

Control sporit asupra distribuției pri-mare și secundareDin cauza concurenței crescute,comercianții cu amănuntul, în spe-cial în sectoarele alimentare, și-auextins controlul asupra lanțului deaprovizionare, atât în amonte, cât șiîn aval. Aceștia au integratoperațiunile de distribuție primară șisecundară (Zentes, 2006) șigestionează acum toateoperațiunile de transport și leexecută ca un singur sistem derețea. Acest lanț de aprovizionareintegrat vertical a condus la o nouăstructură de stabilire a prețurilorpentru relațiile dintre furnizori șicomercianți (de ex.: Works, EXW).Logistica nu numai că reprezintă omare parte din costurile totale darcontribuie, de asemenea, la val-oarea comercială. Dacăcomercianții cu amănuntul pot ges-tiona mai eficient distribuția debunuri, aceasta creează valoareadăugată (Prümper et al., 2006).Tendința în comerțul cu amănuntulcu produse alimentare (și, deasemenea, în comerțul cuamănuntul cu bunuri de larg con-sum, de exemplu, aparatele elec-trice/electronice de uz casnic) esteîn creștere mult mai mult înfavoarea vânzătorilor cu amănuntuldecât a lanțului de aprovizionare. În

sectoarele caracterizate prin verti-calizarea în aval a producătorilor,sub formă de distribuție securizatăsau distribuție controlată,producătorii domină lanțul deaprovizionare, atât în ceea ceprivește structurile logistice, cât șisistemele alimentare.Eficientizarea depozituluiÎntr-un depozit tradițional (centralsau regional) sunt depozitatebunuri, ceea ce reprezintă o activi-tate foarte costisitoare. Inventaruleste costisitor și poate devenidepășit. Mai mult decât atât, existămulte operațiuni asociate cu fluxulfizic de produse: bunuri-in, în jos,picking și bunuri-out (Bell și Davison1997). Pentru a reduce inventarulbunurilor și pentru a îmbunătățiviteza fluxului de produse, au fostdezvoltate și implementate centrede distribuție și sisteme de ando-care încrucișată. Spre deosebire de"silozuri", centrele de distribuție sauterminalele de tranzit sunt proiectateși implementate să funcționeze fărătaxe. Retailerul poate transferastocuri într-o abordare just-in-time.Produsele necesare în magazinelede vânzare cu amănuntul suntlivrate platformei logistice (de cătreproducători sau colectate/remor-cate de/în numele comerciantuluicu amănuntul), ambalate pentrumagazinele de vânzare cuamănuntul și transportate cătreacestea. În mod ideal, nu existăstocuri și cantitatea livrată centruluide distribuție este exact cea

necesară pentru punctele de vân-zare. Rolul centrului de distribuțieeste de a împărți cantitatea livratăpe platformă (de obicei pe paleți) șide a lega diferitele produse pentrufiecare magazie (de obicei pe palețisau în containere). Într-un sistempur de andocare nu există nicioprționare. Produsele sunt livratecătre platformă pe paleți separațisau în colete pentru fiecare maga-zin de vânzare cu amănuntul. Pro-cesul de cross-docking se reduce lagruparea de paleți sau colete pen-tru diferitele magazine de vânzarecu amănuntul: "Cross-docking-uleste o tehnică în care mărfurile caresosesc într-un centru regional dedistribuție sunt descărcate de pevehicul și se deplasează către zonade recepție "de-a lungul docului"pentru a colecta celelalte mărfurinecesare pentru expediereaulterioară fără a fi scoase din stoc"(Whiteoak 2004, p. 143).Ambele abordări implică reducereasemnificativă a timpului decomandă și furnizarea maifrecventă a unor volume mai mici.Acest lucru a sporit considerabil ratade întoarcere, reducând astfel can-titatea de mărfuri depozitate.Facilitățile logistice ale depozitelor șiale centrelor de distribuție/plat-formelor cross-docking sunt destulde diferite: Depozitarea este legatăde silozuri, în timp ce centrele dedistribuție / platformele sunt legatede "șantierele de triaj".Majoritatea sistemelor logistice devânzare cu amănuntul combinătoate cele trei abordări: depozitare

pentru produse nealimentare, deexemplu importate din Asia, centrede distribuție pentru produse ali-mentare și produse alimentareapropiate, cu o cifră de afaceriridicată a stocurilor și eclipsare pen-tru produsele proaspete respectivproduse și /sau livrate deproducătorii regionali.Integrarea logisticii inverseCreșterea fluxului de returnare aambalajelor și manipularea reciclăriiși/sau reutilizării bunurilor au devenito provocare majoră în logistica cuamănuntul (Cuthbertson 2004, p.179). Integrarea logisticii inverse aextins fluxul linear tradițional demărfuri. Reciclarea și reutilizarea auprodus un sistem de circulație("buclă închisă") în carecomercianții cu amănuntul joacă unrol important (Hertel et al 2011, pp.2-5).Externalizarea și distribuția fizicăcomunăÎn noile economii instituționale,există două abordări opusedesfășurării activităților: o activitatea lanțului valoric care poate fiefectuată intern (de exemplu,controlată sau coordonată prin ier-arhie/integrare) sau extern (de ex-emplu, de către alte firme).Externalizarea înseamnă întot-deauna cumpărarea de bunuri sauservicii. În acest caz, mecanismulpieței preia sarcina de coordonare.În terminologia orientată către prac-ticieni, aceste două alternative debază sunt numite și "make or buy"(vezi Morschett et al., 2015, p. 365).Dacă o activitate desfășurată interneste transferată unei firme externe,acest proces se numește exter-nalizare. În schimb, dacă o activitateeste integrată în lanțul valoric intern(tranzacție intra-firmă), acest processe numește insourcing. Între acestedouă extreme există o gamă largăde aranjamente de cooperare cudelimitări între externalizare și inter-nalizare. Gestionarea sistemelor dedistribuție fizică nu înseamnăneapărat îndeplinirea operațiunilorlogistice interne. Comercianții cuamănuntul pot externaliza anumiteoperațiuni logistice, cum ar fi trans-portul sau depozitarea, către oper-atorii de logistică, pot "cumpăra"aceste servicii prin intermediultranzacțiilor de piață. De exemplu,punerea în comun a transporturilor,rezultatul externalizării de cătreproducători și/sau comercianții cuamănuntul, permit furnizorilor deservicii logistice să beneficieze deavantaje de-a lungul și prin multelanțuri de aprovizionare.Aceste oportunități de consolidarepot fi, de asemenea, realizate prinintermediul sistemelor comune de

distribuție fizică aparținândproducătorilor și/sau comercianțilorcu amănuntul (acorduri de cooper-are): "Principiul general este că, cucât numărul participanților este maimare, cu atât mai mari suntposibilitățile de sinergie și cu atâtmai mare este șansa de a alege încadrul comunității de furnizori deservicii logistice și de rețea"(Whiteoak 2004, p. 159). Criteriiledecizionale pentru externalizareaactivităților logistice se bazează înprincipal pe costuri și niveluri de ser-vicii. Decizia de a externaliza logis-tica depinde și de importanțaacestor activități pentru succesulcompaniei. Această importanță de-pinde în mod deosebit demăsurarea profilaxiei șidiferențierea acestor servicii decătre companie. În ciuda posibilelorpotențiale de economisire prin ex-ternalizare, efectele de diferențierepot fi mai puternice dacă societateaexecută în mod corespunzătoractivitățile relevante în sine. În modfiresc, decizia de externalizare de-pinde, de asemenea, de disponibil-itatea partenerilor competenți dincadrul lanțului de aprovizionare.Acești parteneri trebuie să poatăprelua activitățile relevante. Disponi-bilitatea partenerilor competenți de-pinde, printre altele, de gradul despecificitate al activității logistice so-licitate (de exemplu, resursele detransport și stoc) și de nivelurile deservicii pe care partenerii le pot oferi.Potențialul de externalizare poate fiidentificat prin comparareapotențialului de diferențiere aactivității logistice respective și adisponibilității furnizorilor de serviciilogistice competente (Pirk et al.,1998, Zentes et al., 2012, pp. 638-642).Procesele și activitățile carealcătuiesc competența de bază aunei companii și care contribuie ast-fel la diferențierea companiei ar tre-bui să fie executate intern. Există,de asemenea, oportunități dediferențiere în logistică (de ex: prinflexibilitate ridicată, timpi scurți delivrare, proximitate ridicată aclienților și niveluri ridicate de ser-vicii). Cu toate acestea,competențele „non-core” care con-tribuie doar puțin la diferențiereacompaniei oferă un potențial maimare de externalizare. Conformrezultatelor unui studiu actualprivind "Tendințele și strategiile înlogistică", majoritatea producătorilorși comercianților cu amănuntul și-auexternalizat în întregime proceselede transport. Gradul de exter-nalizare al transporturilor va con-tinua probabil să crească înurmătorii ani.

Prof. Univ. Dr. Lucianbelașcu, ulbs

urmare din pagina 7

Distribuția achizițiilor onlineComercianții cu amănuntul online(jucători puri) sau vânzătorii cuamănuntul care furnizează pro-dusele direct la casele clienților,în special în sectorul alimentar,se confruntă cu provocări logis-tice puternice (în decursul ultimu-lui deceniu, în primul rând dincauza unei incapacități de aasigura realizarea eficientă a cos-turilor). Cercetările de piațăinițiale au identificat problemelede livrare ca fiind o constrângeremajoră în ceea ce priveștecreșterea cumpărăturilor la domi-ciliu "(Fernie et al., 2014, p. 221).În comerțul cu amănuntul(tradițional), aceste "activități fi-nale" (selectarea produselor,transportul la domiciliu) sunt efec-tuate de consumatori. Compani-ile tradiționale de comandă princorespondență/catalog au oexperiență îndelungată de livrarela domiciliu și pot extinde aceastăexperiență la achizițiile online.Prin urmare, ele joacă un rol im-portant în comerțul cu amănuntulonline, de ex. grupul Otto în Ger-mania. Pentru noii jucători dincomerțul electronic bazat pe web(e-commerce), cumpărăturile on-line impun noi cerințe logistice,cum ar fi noile centre dedistribuție și flotele de vehiculesau sistemele de livrare. Cea maimare provocare a comerțuluielectronic este rezolvarea proble-mei "last mile problem/ultimilorkilometri", de exemplu: de a livradintr-un magazin sau un centrude colectare al comenzilor cătrecasa clientului (Fernie et al.,2014). Pe lângă aceastăproblemă, comerțul cu amănuntulonline se confruntă cu o altăprovocare: gestionarea cantitățiimari și în creștere a profiturilor. Distribuția achizițiilor online pre-supune adesea modele logisticefoarte diferite. Unele companii devânzare cu amănuntul de multeori folosesc produse din maga-zine atunci când demarează cuactivitatea de vânzare online. Alteposibilități includ colectareacomenzilor în centrele regionalede distribuție existente, model

foarte dificil și complex datorităproceselor foarte diferite, dar șicantităților de colectare carevariază în funcție de magazine șiclienți. Două soluții noi în dome-niul comerțului electronic suntconceptele de tip drive-in sauconcepte de tip „click & collect/clic și colectare”: consumatoriicomandă prin telefon sau prin in-termediul Internetului și preiaubunurile în sine, care sunt co-mandate de către comerciantulcu amănuntul într-un centru decolectare al comenzilor. Acestesoluții au atins în Franța un gradînalt de acceptare a consumato-rilor.Logistica în magazinLogistica în magazine este oparte importantă a comerțului cuamănuntul. Optimizarea șiîntreținerea rafturilor și reducereaoperațiunilor de manipulare suntobiective majore în optimizarealanțului de aprovizionare. Acestlucru se datorează faptului căspațiul existent la nivel de podeaeste, în general, cel mai scumpdin întregul lanț, iar personalul devânzări ar trebui să se ocupe înprimul rând de alte sarcini. Înacelași timp, procesele logisticedin magazin sunt strâns legate dealte procese logistice din amonte,cum ar fi procesele de punere înfuncțiune. Containerele cu rol dedepozitare, care stau la bazalivrărilor de vânzare cuamănuntul, pot conduce la situațiide ineficiență în punctele de vân-zare cu amănuntul atunci cândsunt stocate prin intermediuldepozitării. Acest lucru sedatorează faptului că mărfurilesunt comandate în ordineaînmagazinării și nu în ordinea as-pectelor legate de vânzarea cuamănuntul. În consecință, per-sonalul de vânzare cu amănuntuleste obligat să deplaseze con-tainerul de rulare prin întregulmagazin de la o poziție la alta.Această problemă poate firedusă prin procesul desecvențiere. Rularea secvențialăa containerelor implică în primulrând depozitele centrale. Con-tainerele de rulaj sunt încărcateîn ordinea inversă cu care vor fidescărcate în magazin. În modideal, aspectul magazinuluidetermină aspectul depozituluicentral. Aceasta înseamnă că ar-

ticolele din același segment desortiment sunt plasate pe acelașicontainer. În plus, articolele suntsortate în funcție de aspectulmagazinului în interiorul ruloului,ceea ce înseamnă că articolelecare vor fi descărcate în magazinvor fi plasate în parteasuperioară.Identificarea prin radiofrecvențăutilizează unde radio pentru aface schimb de date între un citi-tor și o etichetă electronicăatașată unui obiect pentru identi-ficare și urmărire. Unele etichetepot fi citite chiar de la câțiva metridistanță, dincolo de linia devedere a cititorului. Cele maimulte etichete conțin cel puțindouă părți. Una dintr ele este uncircuit integrat pentru stocarea șiprelucrarea informațiilor, modu-larea și demodularea unui sem-nal de frecvență radio și altefuncții specializate. Cealaltă esteo antenă pentru recepționarea șitransmiterea semnalului. Citireaîn bloc permite ca etichetele săfie citite practic în paralel. Identifi-carea prin radiofrecvență (RFID)este în cea mai mare parte

utilizată în comerțul cu amănuntulîn timpul transportului șidepozitării (de exemplu, atașareaetichetelor RFID la paleți, ambal-aje exterioare sau produse indi-viduale). În plus, RFID poate fiutilizat în spațiile de depozitaredin spate sau în zonele de vân-zare din magazin, de exemplu înlegătură cu "rafturile inteligente",care transmit informații desprestocurile de raft bazate pe sis-teme RFID. RFID poate fi, deasemenea, utilizat în procedurilede plată, achizițiile fiind înregis-trate automat pe baza etichetelorRFID pe fiecare articol sau uni-tate de consum. RFID „a fostsuprasolicitat și a ridicat multeîngrijorări, însă nu există nicioîndoială că acesta promiteîmbunătățirea aspectelor cheieale performanței logistice și alelanțului de aprovizionare” (Sparks2009, p. 234). Cu toate acestea,există încă o serie de problemecu implementarea RFID, cum arfi tehnologia (de exemplu, pre-cizia scanării, dimensiunea și sto-carea datelor), costurile (legatede infrastructură), standardizarea

și confidențialitatea consumato-rilor (Sparks 2009, p. 243).concluziiSistemele de distribuție fizică încomerțul cu amănuntul sau în in-dustria bunurilor de larg consumnu sunt influențate doar deinovațiile tehnologice. Problemelesociale și de mediu joacă și eleun rol important. Sustenabili-tatatea a devenit un subiectfierbinte în strategia de afaceri,inclusiv în logistică. Privind logis-tica sau sistemele de distribuțiefizică din această perspectivă, secreionează problemele deprotecție a climei și de reducerea emisiilor de CO2. În ceea ceprivește lanțurile de aprovizionaresau sistemele logistice, activitățilede transport și depozitarea suntpreocupările principale. Soluțiileresponsabile includ oportunitățialternative de consolidare, aran-jamentele de cooperare în ved-erea unui nou echilibru întrediferitele moduri de transport (fer-oviar, camion, maritim), întrefrecvența stocurilor și a livrărilorsau între producția și transportulnațional/mondial.

CERCETARE VINERI 26 OCTOMBRIE 20188

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUNICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

Prof. Univ. Dr. Lucianbelașcu