elasticitatea În lumea animalĂ.docx

8/18/2019 ELASTICITATEA ÎN LUMEA ANIMALĂ.docx

1/7

ELASTICITATEA ÎN LUMEA ANIMALĂ

Elasticitatea reprezintă proprietatea mecanică a materialelor de a- i reveni la stareașini ială după aplicarea unor or e care tind să le deormeze! "rice material prezintă o limită deț țelasticitate care tre#uie luată $n calcul atunci c%nd se proiectează un o#iect& $n lumea animalăaceastă limită de elasticitate iind inluen ată de cantitatea unor proteine alate $n esutulț țrespectiv! Limita de elasticitate reprezintă valoarea or ei peste care deorma ia structuriiț țor'anice devine permanentă (plastică)& $n cazul lumii vii aceasta sold%ndu-se cu ruperi sau

#loca*e la nivelul or'anelor cu proprietă i elastice!ț Elasticitatea unor structuri or'anice este necesara la asi'urarea unor unc ii importanteț

precum+ ,espira ia& di'estia& circula ia san'uina i a su#stan elor necesare or'anismuluiț ț ș ț etc! $n 'eneral& proprietă ile elastice se $nt%lnesc la structurile moi (ț piele& mu ci& vase deș

s%n'e etc!) i la cele care sunt implicate $n mi carea mecanică (ș ș tendoane& li'amente)! Su# ac.iunea unor or.e suicient de intense& corpurile solide sueră modiicări deormă /i dimensiune& care pot i+

temporare (dispar o dată cu acţiunea forţei) numite deformări elastice permanente (se menţin şi după încetarea acţiunii forţei) numite deformări

plastice.Legea lui Hooke se refera la

deformația elastica suferita de un corpomogen si izotrop sub acțiunea unei forteexterioare (în imagine a este solicitarea de

întindere în care corpul este alungit și subțiat, înimaginea b este solicitarea de compresiune încare corpul este scurtat și îngroșat).

devine

Unde+ E este modulul lui 0oun' pentru materialul considerat(modul de elasticitate lon'itudinala)12i'! 3 Solicitări simple ale corpurilor

4L este alun'irea considerată1 2 reprezintă or a care ac ionează asupra corpurilor1ț ț S este supraa a pe care ac ionează or a respectivă1ț ț ț L5 este lun'imea ini ială a corpului supus deormării1ț 6in ormulele de mai sus se o#servă că apari ia $n ormulă a unui 7 numită constantă dețelasticitate care cuprinde valorile constante de-a lun'ul e8perimentului! 9entru ilustrarea ormulei de mai sus i pentru studierea comportamentului dieritelor șmateriale se ac e8perimente care constau $n supunerea unei pro#e& de sec iune cunoscută la o or ăț țde $ntindere crescătoare care să poată i măsurată (e8perimentul este speciic rezisten ei materialelor țunde sunt veriicate dierite materiale pentru sta#ilirea utilizărilor ulterioare)! 9e #aza valorilor o# inute pentru or ă i alun'ire se trasează un 'raic $n care sunt trecute datele o# inute pe #azaț ț ș țacestuia astel rezult%nd dia'rama tensiune alun'ire de mai *os! 6in dia'ramă se o#servă corpurile

perect elastice nu e8ista& $nsa& pana la anumite valori ale or elor e8terioare& deorma iile pot iț țconsiderate elastice!


2/7

2i'!:

Astel re'iunile dia'ramei trasate mai *os au următoarele semniica ii+ț "C este zonă de propor ionalitate caracterizată printr-o varia ie unitară a eorturilor1ț ț 9unctul ; este limita de elasticitate & reprezintă valoarea ma8imă a eortului unitar

pentru care materialul se comportă elastic1 A; limita de cur'ere reprezintă re'iunea $n care materialul continuă să se alun'ească

de i or a aplicată răm%ne constantă1ș ț AE zona de $ntărire eortul devine ma8im i reprezintă valoarea ma8imă a or ei careș ț poate i suportată de material ără a- i pierde inte'ritatea1ș

E6 < alun'irea cre te cu toate că solicitarea e8terioară scade adică materialul seșapropie de limita de rupere (punctul 6)!

E8istă esuturi i or'ane care prezintă diverse proprietă i mecanice& cu dierite 'rade deț ș țrezisten ă mecanică (ț ri'iditate si duritate) sau de elasticitate& $n unc ie de rolul pe care $l au $nțor'anism! 9roprietă ile mecanice de duritate sau elasticitateț depind de compozi ia cimică ațstructurii& orma ei& con inutul $n apă& etc!ț Modulul lui Young, E& caracterizează rigiditatea unui corp (se reeră la or a la care unțcorp rezistă Ia e8tensie)!Un material este cu at%t mai ri'id cu c%t modulul E are valoare mai mare!

Rezisten a mecanicăț a unor structuri (scelet osos& din i& etc) se datoreazăț substan elorțminerale cristaline ce le au $n compozi ie!(E8+ idro8iapatitul +sare anor'anica ce con ine osor iț ț șcalciu din oase i din i ) ie unorș ț substan e organiceț (ceratina din un'ii& păr& etc) Elasticitatea unor structuri or'anice se datorează prezen ei unor su#stan e macromoleculareț ț$n compozi ia lor precum+ț

Colagenul < piele& oase (:=->5? din proteinele sceletului)&tendoane& vase de s%n'e etc! Elastina < asi'ura o rezistenta crescuta la $ntinderea vaselor de s%n'e su# ac iuneaț

presiunii idrostatice& apare ($n principal) $n compozi ia or'anelor i esuturilor careț ș țsueră $ntinderi intermitente (artere& traee& alveole pulmonare& piele& vase de s%n'e (cue8cep ia capilarelor) etc!ț

Reticulina < se $nt%lne te $n *urul i#relor musculare& $n măduva osoasa& splina& vaseșcapilare& icat& 'lande endocrine etc! Numărul i#relor de reticulina scade treptat in timpulvie ii& transorm%ndu-se $n ma*oritate $n i#re de cola'en!ț


3/7

C"LA@ENUL

Cola'enul este principala structură proteică a dieritelor esuturițcon*unctive la animale! Ca principală componentă a esutului con*unctiv& esteț

proteina cea mai a#undentă la mamiere& care constituie de la :=? la >=? a

con inutului de proteineț $ntre'ului corp!

Cola'enul& su# ormă de i#re alun'ite este $n mare parte 'ăsit$n esuturile i#roaseț & cum ar i tendoane& li'amente i piele!ș 6e asemenea& este

prezent $n cornee& cartila*& oase& vase de s%n'e& intestin& discuri interverte#raleiș dentina din din i!ț Cola'enul constituie unul la doi la suta din esutul muscular&ți reprezintă ? din 'reutatea mu cilor puternici care antrenează tendoanele! Caș ș

or'anite celulare i#ro#lastele sunt cea mai recventa componentă care creeazăcola'en!

@elatina olosită $n industria alimentară este cola'en care a ostireversi#il idrolizat ! Cola'enul are de asemenea& multe utilizări medicale intratarea #olilor de oase i de piele! Numeleș colagen vine de la 'recescul Kolla $nsemn%nd BlipiciB i sui8ulș -gen $nsemn%nd BproducătorB! Aceasta sereeră la utilizarea timpurie compusul $n procesul de ier#ere a pieliiiș tendoanele de cai i alte animale pentru a o# ine lipici! Structura i#rilară din ima'ineș ț

demonstrează capacitatea acestuia de a prelua sarcini de $ntindere $n special& cei trei aminoacizi dinstructură iind comprima i!ț

2i'!> Structura aminoacidă a cola'enului ($n ormă de resort comprimat)ELASTINA

Elastina este o proteină $n esut con*unctivț & care este elastic i permite multe esuturi dinș țor'anism să- i reia orma lor după $ntindere sau contrac ie!ș ț Elastina a*ută pielea să se $ntoarcă la

pozi ia ini ială atunci c%nd este lezată sau deteriorată!ț ț Elastina este& de asemenea& un important esutț portant $n or'anele de verte#rate i utilizat $n locuri $n care este necesară stocarea ener'iei mecanice!ș9roteina care este una dintre cele două componente ale i#relor elastice! 9roteina codiicată este #o'at

in aminoacizi idroo#i cum ar i 'licina iș prolină & care ormează re'iunile idroo#e mo#iledelimitate de le'ături $ncruci ate $ntre reziduuri deș lizină ! Un alt nume pentru elastina estetropoelastină! 2i#ra elastică este compusă din proteine ăcute din simpli aminoacizi cum ar i 'licina & valina & alanina & iș prolina ! lizina !Elastina are o unc ie importantă $nț artere ca mediu de

propa'are a undei de presiune pentru a a*uta la lu8ul san'uin i este deose#it de a#undent $n vaseleșde s%n'e elastice mari& cum ar i aorta ! Elastina este& de asemenea& oarte importantă$n plăm%ni & li'amente elastice & pielea & iș vezicii urinare & cartila* elastic ! Este prezentă $n toateverte#ratele !

ELASTICITATEA A9A,ATULUI CA,6I"-ASCULA,

http://en.wikipedia.org/wiki/Proteinhttp://en.wikipedia.org/wiki/Connective_tissuehttp://en.wikipedia.org/wiki/Connective_tissuehttp://en.wikipedia.org/wiki/Connective_tissuehttp://en.wikipedia.org/wiki/Connective_tissuehttp://en.wikipedia.org/wiki/Fibrous_connective_tissuehttp://en.wikipedia.org/wiki/Fibrous_connective_tissuehttp://en.wikipedia.org/wiki/Dentinhttp://en.wikipedia.org/wiki/Dentinhttp://en.wikipedia.org/wiki/Fibroblasthttp://en.wikipedia.org/wiki/Gelatinhttp://en.wikipedia.org/wiki/Hydrolyzedhttp://en.wikipedia.org/wiki/Hydrolyzedhttp://en.wikipedia.org/wiki/Tendonhttp://en.wikipedia.org/wiki/Horsehttp://en.wikipedia.org/wiki/Horsehttp://en.wikipedia.org/wiki/Proteinhttp://en.wikipedia.org/wiki/Connective_tissuehttp://en.wikipedia.org/wiki/Connective_tissuehttp://en.wikipedia.org/wiki/Connective_tissuehttp://en.wikipedia.org/wiki/Elasticity_(physics)http://en.wikipedia.org/wiki/Hydrophobichttp://en.wikipedia.org/wiki/Glycinehttp://en.wikipedia.org/wiki/Prolinehttp://en.wikipedia.org/wiki/Prolinehttp://en.wikipedia.org/wiki/Lysinehttp://en.wikipedia.org/wiki/Amino_acidhttp://en.wikipedia.org/wiki/Glycinehttp://en.wikipedia.org/wiki/Valinehttp://en.wikipedia.org/wiki/Valinehttp://en.wikipedia.org/wiki/Alaninehttp://en.wikipedia.org/wiki/Prolinehttp://en.wikipedia.org/wiki/Lysinehttp://en.wikipedia.org/wiki/Arterieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Arterieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Aortahttp://en.wikipedia.org/wiki/Aortahttp://en.wikipedia.org/wiki/Lunghttp://en.wikipedia.org/wiki/Ligamenthttp://en.wikipedia.org/wiki/Ligamenthttp://en.wikipedia.org/wiki/Skinhttp://en.wikipedia.org/wiki/Urinary_bladderhttp://en.wikipedia.org/wiki/Elastic_cartilagehttp://en.wikipedia.org/wiki/Connective_tissuehttp://en.wikipedia.org/wiki/Connective_tissuehttp://en.wikipedia.org/wiki/Fibrous_connective_tissuehttp://en.wikipedia.org/wiki/Dentinhttp://en.wikipedia.org/wiki/Fibroblasthttp://en.wikipedia.org/wiki/Gelatinhttp://en.wikipedia.org/wiki/Hydrolyzedhttp://en.wikipedia.org/wiki/Tendonhttp://en.wikipedia.org/wiki/Horsehttp://en.wikipedia.org/wiki/Proteinhttp://en.wikipedia.org/wiki/Connective_tissuehttp://en.wikipedia.org/wiki/Elasticity_(physics)http://en.wikipedia.org/wiki/Hydrophobichttp://en.wikipedia.org/wiki/Glycinehttp://en.wikipedia.org/wiki/Prolinehttp://en.wikipedia.org/wiki/Lysinehttp://en.wikipedia.org/wiki/Amino_acidhttp://en.wikipedia.org/wiki/Glycinehttp://en.wikipedia.org/wiki/Valinehttp://en.wikipedia.org/wiki/Alaninehttp://en.wikipedia.org/wiki/Prolinehttp://en.wikipedia.org/wiki/Lysinehttp://en.wikipedia.org/wiki/Arterieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Aortahttp://en.wikipedia.org/wiki/Lunghttp://en.wikipedia.org/wiki/Ligamenthttp://en.wikipedia.org/wiki/Skinhttp://en.wikipedia.org/wiki/Urinary_bladderhttp://en.wikipedia.org/wiki/Elastic_cartilagehttp://en.wikipedia.org/wiki/Protein


4/7

Aparatul cardio-vascular cuprinde+sistemul san'uin i limatic care suntșcoordonate de activitatea ritmica!Sistemul circulator san'uin esteormat din+ artere& vene si capilare

prin care circulă s%n'ele ormat lar%ndul său din plasma i elementeși'urante! " arteră are o elasticitatedeose#ită deoarece are in număr mare proteine de cola'en iș elastina ilamentedin tunica medie care se dă

posi#ilitatea de a se $ntinde carăspuns la iecare impuls de

transmitere a s%n'elui prin acestea ! Elasticitatea acesteia a*ută la men inerea unei presiuni relativțconstante $n artere $n ciuda naturii pulsatorii a lu8ului san'uin!

Arterele elastice cuprind cele mai mari artere dinor'anism& cele mai apropiate de inima care dau na tereșla artere mi*locii cunoscute su# numele de artere dedistri#u ieț sau artere musculare ! Celelalte artere

pulmonare & aorta i ramurile sale cuprind $mpreunășsistemul or'anismului arterelor elastice Structuramu ciului cardiac+ș Cele trei straturi din care este alcătuit

mu ciul inimii au iecare c%te o altă orientare a i#relor șmusculare (2i'! D) i participă $n mod dierit la etapeleșciclului cardiac si anume+

- stratul intern cuprinde i#re răsucite elicoidal& #o'ate $n cola'en i elastină1ș Fig.4 Sec iunețprin pere ii artereiț

- stratul median este alcătuit din i#re circulare care a*uta la mic orarea volumului ventricular $nșsistolă1 el este oarte #ine dezvoltat $n ventriculul st%n'1

- stratul e8tern are de asemenea i#re răsucite elicoidal& dar $n sens invers celor din stratul intern1compun%nd or a 'enerată de i#rele elicoidale din stratul intern (2ț 3 din 2i'! D) cu or aț'enerată de i#rele elicoidale din stratul e8tern (2: din 2i'!D) se o# ine o rezultantă (,)ț

paralela cu a8ul lon'itudinal al inimii& prin urmare su# eectul or elor dezvoltate de i#relețspiralate #aza inimii se apropie de ape8!

6eoarece prezintă avanta*e ener'etice i de rezisten ă& structura elicoidală este $nt%lnită laș țmulte orme vii! 2i'!= Structura straturilor inimii

ELASTICITATEA A9A,ATULUI ,ES9I,AT",

http://en.wikipedia.org/wiki/Collagenhttp://en.wikipedia.org/wiki/Collagenhttp://en.wikipedia.org/wiki/Elastinhttp://en.wikipedia.org/wiki/Distributing_arterieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Distributing_arterieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Distributing_arterieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Pulmonary_arterieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Pulmonary_arterieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Pulmonary_arterieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Aortahttp://en.wikipedia.org/wiki/Aortahttp://en.wikipedia.org/wiki/Collagenhttp://en.wikipedia.org/wiki/Elastinhttp://en.wikipedia.org/wiki/Distributing_arterieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Distributing_arterieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Pulmonary_arterieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Pulmonary_arterieshttp://en.wikipedia.org/wiki/Aorta


5/7

,espira.ia normală& de repaus& se realizează aproape $n $ntre'ime prin mi/cările din primacate'orie! $n timpul inspira.iei& contrac.ia diara'mei tra'e $n *os a.a #azală a plăm%nilor! Apoi& $ntimpul e8pira.iei lini/tite& diara'ma se rela8ează& iar retrac.ia elastică a plăm%nilor& a pereteluitoracic /i a structurilor a#dominale comprimă plăm%nii! A doua cale de e8pansionare a plăm%nilor oreprezintă ridicarea 'rila*ului costal! În pozi.ia de repaus& acesta este co#or%t& permi.%nd sternului săse apropie de coloana verte#rală1 c%nd 'rila*ul costal se ridică& acesta proiectează $nainte sternul& carese $ndepărtează de coloana verte#rală& ceea ce măre/te diametrul antero-posterior cu apro8imativ

:5? $n inspira.ia ma8imă a.ă de e8pira.ie! Mu/cii care determină ridicarea 'rila*ului costal senumesc mu/ci inspiratori /i sunt& $n special& mu/cii '%tului! Mu/cii care determină co#or%rea'rila*ului costal sunt mu/ci e8piratori1 de e8emplu& mu/cii drep.i a#dominali!9resiunea pleurală este presiunea din spa.iul cu-prins $ntre pleura viscerală /i cea parietală! În modnormal& e8istă o suc.iune permanentă a licidului din acest spa.iu& ceea ce duce la o presiune ne'ativăla acest nivel (mai mică dec%t valoarea celei atmoserice)! 9resiunea pleurală variază cu azelerespira.iei!9resiunea alveolară este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare! În repaus& c%nd 'lota estedescisă& aerul nu circulă $ntre plăm%ni /i atmoseră1 $n acest moment& presiunea $n orice parte aar#orelui respirator este e'ală cu presiunea atmoserică& considerată 5 cm :"! 9entru a permite

pătrunderea aerului $n plăm%ni $n timpul inspira.iei& presiunea $n alveole tre#uie să scadă su# presiunea atmoserică1 $n timpul unei inspira.ii normale ea devine ne'ativă! Această presiunene'ativă u/oară este suicientă pentru ca& $n cele două secunde necesare inspira.iei& $n plăm%ni sa

pătrundă apro8imativ =55 ml de aer! aria.ii opuse apar $n timpul e8pira.iei+ presiunea alveolarăcre/te ceea ce or.ează =55 ml de aer să iasă din plăm%ni $n cele :-> secunde& c%t durează e8pira.ia! 2or.ele elastice pulmonare (de recul) care stau la #aza realizării e8pira.iei sunt de două tipuri+ 3!or.ele elastice ale .esutului pulmonar $nsu/i /i :! or.ele elastice produse de tensiunea supericială alicidului care căptu/e/te la interior pere.ii alveolari (suractant) /i alte spa.ii aeriene pulmonare!6eoarece supraa.a internă a alveolelor este acoperită de acest strat su#.ire de licid& iar $n alveolee8istă aer& aici apar orte de tensiune supericială! $ntruc%t acest enomen este prezent $n toate spa.iileaeriene pulmonare& eectul este o or.ă rezultantă a $ntre'ului plăm%n& numită or.a de tensiune

supericială /i care se adau'ă elasticită.ii .esutului pulmonar& avoriz%nd e8pira.ia! 5 metodă simplă pentru studiul ventila.iei pulmonare este $nre'istrarea volumului aeruluideplasat spre interiorul /i& respectiv& e8teriorul plăm%nilor& procedeu numit spirometrie (datoritădenumirii aparatului utilizat - spirometru! E8istă patru volume pulmonare dierite care& adunate&reprezintă volumul ma8im pe care $l poate atin'e e8pansiunea pulmonară! Semniica.ia acestor volume este următoarea+

3! olumul curent este volumul de aer inspirat /i e8pirat $n timpul respira.iei normale1 $nmedie - =55 ml! :! olumul inspirator de rezervă este un volum suplimentar de aer care poate i inspirat pestevolu-mulcurent->555ml!

>! olumul e8pirator de rezervă reprezintă cantitatea suplimentară de aer care poate i e8pirată

$n urma unei e8pira.ii or.ate& după e8pirarea unui volum curent - 3355 ml!D! olumul rezidual este volumul de aer care răm%ne $n plăm%ni /i după o e8pira.ie or.ată -3:55 ml! Capacită.ile pulmonare sunt sume de două sau mai multe volume pulmonare+

Capacitatea inspiratorie& e'ală cu suma dintre volumul curent /i volumul inspirator derezervă& reprezintă cantitatea de aer pe care o persoană o poate respira& pornind de la nivelul e8pirator normal p%nă la distensia ma8imă a plăm%nilor (>=55ml)!Capacitatea reziduală unc.ională& e'ală cusuma dintre volumul e8pirator de rezervă /i volumul rezidual& reprezintă cantitatea de aer carerăm%ne $n plăm%ni la s%r/itul unei e8pira.ii normale!Capacitatea vitală& e'ală cu suma dintre volumul inspirator de rezervă& volumul curent /i volumule8pirator de rezervă& reprezintă volumul ma8im de aer pe care o persoană $l poate scoate din plăm%ni

după o inspira.ie ma8imă (D55 ml)!Capacitatea pulmonara totală& e'ală cu capacitatea vitală plusvolumul rezidual& reprezintă volumul ma8im p%nă la care pot i e8pansiona.i plăm%nii prin eortinspirator ma8im (=F55 ml)!Toate volumele /i capacită.ile pulmonare sunt cu :5-:=? mai mici laemei dec%t la #ăr#a.i!Cu e8cep.ia volumului rezidual& celelalte volume pulmonare se măsoară


6/7

spirometric! 9entru măsurarea volumului rezidual& ca /i a capacită.ilor care $l includ& se utilizeazămetode de măsurare speciale! Minut volumul respirator sau de#itul respirator este cantitatea totală deaer deplasată $n ar#orele respirator $n iecare minut /i este e'al cu produsul dintre volumul curent /irecven.a respiratorie!entila.ia alveolară este volumul de aer care a*un'e $n zona alveolară a tractuluirespirator $n iecare minut /i participă la scim#urile de 'aze respiratorii! entila.ia alveolară esteunul dintre actorii ma*ori care determină presiunile par.iale ale o8i'enului /i dio8idului de car#on $nalveole!

ELASTICITATEA 9IELII

9ielea (cutis) constituie un $nveli ne$ntrerupt care se continuă la nivelul marilor oriiciiș('ură& nas& etc!) cu o semimucoasă (par ial Geratinizată) i care& $n interiorul cavită ilor respective&ț ș țdevine o mucoasă propriu-zisă! 9ielea reprezintă o supraa ă receptorie e8trem de vastă& care asi'urățo sensi#ilitate diversă& prote*ează corpul de leziuni mecanice i microor'anisme& participă lașsecretarea unor produse inale ale meta#olismului i $ndepline te de asemenea un important rol deș ștermore'ulator& e8ecută unc iile de respira ie& con ine rezerve ener'etice& lea'ă mediul $ncon*urătorț ț țcu tot or'anismul! Grosimea pielii variază după re'iuni+ e su# ire pe a ă& runte& 'enitale& este maiț ț'roasă pe toracele anterior& a#domen i marile pliuri! @rosimea cre te la spate i pe suprae eleș ș ș țe8tensorice ale mem#relor& cea mai 'roasă e la palme i tălpi! 6intre straturile pielii epidermul e celșmai su# ire ($ntre 5&5> i 3 mm)& dermul este mai 'ros (are $ntre 5&=-5&F mm la a ă& : mm pe torace iț ș ț ș:&=)& iar ipodermul are varia ii mari re'ionale!ț

Elasticitatea pielii se datorează& $n primul r%nd sistemului i#rilar dermic i mai ales i#relorșelastice! 6atorită lor pielea e depresi#ilă! La elasticitatea ei contri#uie i paniculul adipos& ai căruișlo#uli 'răso i& $nveli i $ntr-un esut con*unctivo-elastic& unc ionează ca ni te min'i minuscule deș ț ț ț șcauciuc ce se deprimă la apăsare& după care $nsă revin la orma anterioară! Elasticitatea scade cu

v%rsta i dispare $n stările edematoase sau de scleroză cutanată! 6atorită elasticită ii& plă'ile devinș țmai mari dec%t supraa a sec ionată& iar e8cizatele de piele ('reele) mai mici dec%t supraa aț ț ț

prelevată!

Mobilitatea pielii este varia#ilă+ a ă de planurile prounde este u or mo#iliza#ilă la a ă& torace&ț ș țmem#re& penis i pu in mo#iliza#ilă la nivelul palmelor& tălpilor& pe pavilioanele urecilor i peș ț șaripile nazale! Ea scade $n procesele de scleroză (cicatrici& scleroze secundare& sclerodermii


7/7

esen iale)!ț

ig. ! "tructura internă a pielii umane (secțiune)

elasticitatea În lumea animalĂ.docx

Documents