elasticitatea cererii si ofertei

8/18/2019 Elasticitatea cererii si ofertei

1/24

Ministerul Educaţiei al Republicii MoldovaUNIVERSITATEA TEHNICĂ A MO!OVEI

"acultatea IN#INERIE ECONOMICĂ $I %USINESSCatedra Econo&ie 'i Mana(e&ent )n Industrie

UCRARE !E AN

A !ISCI*INA +MICROECONOMIE,Te&a- Elasticitatea cererii i o.erteiș

A EA%ORAT-

Student- gr.BA-131,

A VERI"ICAT- _______(

C/i'in0u 1 2345

Cuprins :


2/24

Introducere..................................................................................................3

1.Capitolul I.

ELASTICITATEA CEEII I A !"ETEIȘ

1.1.#o iuni de elasticitate...........................................................................$ț

1.%.Elasticitatea cererii i &actorii care o deter'inș ....................................)

1.3.Elasticitatea o&ertei...............................................................................11

%.Capitolul II.

A*LICAEA *ACTIC+ ELASTICIT+ II CEEII I !"ETEIȚ Ș

%.1.Bunuri cu di&erite tipuri de elasticitate a cererii.................................1)

%.%.tilitatea elasticit ii o&ertei...............................................................1țnc/eiere...................................................................................................10

Biliogra&ie...............................................................................................%2

Anee........................................................................................................%1

Introducere

2


3/24

! econo'ie de pia de succesț presupune reali4area unei teorii 'icroecono'ice adec5ate,

care s aorde4e co'porta'entul &ir'ei 6n condi7iile 'ediului econo'ic concuren7ial.

Teorie econo'ic a unei &ir'e de succes, se a4ea4 pe studiul apro&undat al cererii 8i al

o&ertei, elasticit ii cererii i al o&ertei, al co'porta'entului consu'atorului, al adaptrii produc7ieiț ș

la cerin7ele pie7ei.

9in cele 'en ionate anterior re4ult c anali4a principalelor ele'ente ale 'ecanis'ului deț

&unc ionare a pie ei se a4ea4 pe cercetarea interac iunii dintre cerere i o&ert.ț ț ț ș

- Cererea caracteri4ea4 dorin a i posiilitatea cu'prtorilor de a procura unuriț ș

eistente pe pia .ț

- !&erta caracteri4ea4 dorin a i posiilitatea 56n4torilor de a propune pe pia anu'iteț ș ț

unuri.

odi&icrile 6nregistrate 6n cerere i o&ert su in&luien a &actorilor pre i non preș ț ț ș ț

in&luien ea4 ec/ilirul pie ei. *re4int interes nu doar direc ia 'odi&icrilor, dar i 'ri'eaț ț ț ș

sensiilit ii reac iei consu'atorului i productorului la aceste 'odi&icri. Ca ur'are, apareț ț ș

necesitatea de studiere sensiilitatea reac iei consu'atorului i productorului la 'odi&icrile careț ș

au loc 6n cerere i o&ert su in&luen a &actorilor pre i non pre ; acesta este i suiectul epus 6nș ț ț ș ț ș

lucrare.

*entru a anali4a 'sura 6n care rspunde cantitatea cerut sau cantitatea o&erit dintr-un un la

'odi&icarea pre7ului acelui un sau la 'odi&icarea altor condi7ii econo'ice, econo'i8tii utili4ea4

conceptul de elasticitate.Ter'enul de elasticitate a &ost introdus 6n teoria econo'ic de Al&red

ars/all- cunoscut econo'ist engle4. Acest concept per'ite reali4area unor oser5a7ii cantitati5e

cu pri5ire la e&ectele 'odi&icrii cererii sau o&ertei asupra pre7ului 8i cantit7ii de ec/iliru.

I'portan a studiului elasticit ii cererii i o&ertei const 6n &aptul de a de&ini i cunoa te 'suraț ț ș ș ș

6n care consu'atorii 8i productorii rspund la 'odi&icarea condi7iilor pie7ei.

Scopul studiului e&ectuat este de a deter'ina 'sura elasticit ii cererii i o&ertei la di&eriteț ș

unuri econo'ice. !iecti5ele lucrrii sunt ur'toarele : eplicarea esen ei i con inutului elasticit ii cererii iț ș ț ț ș

o&ertei; pre4entarea, 'surarea i interpretarea principalelor 'odele de anali4 a elasticit ii cereriș ț

i o&ertei;ș caracteri4area elasticit ii cererii i o&ertei prin pris'a &actorilor de in&luien ț ș ț ; eplicarea

aspectelor aplicati5e ale elasticit ii cererii i o&erteiț ș ; pre4entarea prin ee'ple concrete a

elasticit ii cererii i o&erteiț ș .

Sursele de in&or'are utili4ate 6n elaorarea lucrrii de an sunt ur'toarele :

3


4/24


5/24

Capitolul I

ELASTICITATEA CEEII I A !"ETEIȘ

1.1.#o iuni de elasticitateț

*entru a de&ini elasticitatea este su&icient s eiste o rela ie de cau4-e&ect presupus 6ntreț

dou 5ariaile. Elasticitatea se re&er la un raport 6ntre sc/i'rile relati5e a dou 5ariaile i nu laș

un rapor 6ntre sc/i'rile asolute ale acestora.

Elasticitatea repre4int 'sura 6n care o 5ariail oarecare rspunde> la 'odi&icarea unei alte

5ariaile.

Elasticitatea 6n gindirea econo'ic, nscut din no iunile de propor ionalitate iț ț ș

nepropor ionalitate, de5ine concept opera ional 6n &or'ulrile neoclasice, &iind instituit de Antonie-ț ț

Augustin Cournot i autenti&icat instru'ental de Al&red ars/all prin inter'ediul coe&icientului deș

elasticitate. ars/all a 6nceput s aplice elasticitatea atit la cererea unurilor c6t i la cerereaș

&actorilor de produc ie, precu' i la o&ert. D1.p.$ț ș

Coe&icientul de elasticitate re&lect cu c6te procente s-a 'odi&icat 5aria ia dependent F 6n ur'aț

'odi&icrii 5ariailei dependente G cu un procent.

"or'ula ce 'ai general a coe&icientului de elasticitate :

E H∆Y

∆ X , (1.1

unde: ∆Y −¿ 5ariaila dependent, iar ∆ X −¿ 5ariaila independent;

∆Y HY 1−Y 0

Y 0×100 ; ∆ X =

X 1− X 0

X 0×100

Coe&icientul elasticit ii poate a5ea 5alori de la -J p6n la KJ.ț

5


6/24

1.%.Elasticitatea cererii i &actorii care o deter'inș

Anali4nd &actorii de in&luen7 ai cererii s-a artat c atunci cnd pre7ul unui un sauser5iciu scade, cantitatea cerut cre8te. 9e ase'enea, cererea cre8te atunci cnd 5enitul indi5i4ilor

cre8te, c6nd pre7ul produselor sustituiile cre8te sau cnd pre7ul produselor co'ple'entare se

reduce. *entru a anali4a sensiilitatea cererii la 'odi&icarea unuia dintre &actorii si de in&luen7 se

utili4ea4 conceptul de elasticitate a cererii.D1.p.@

Mradul de sensiilitate a cererii la sc/i'area &actorilor care o in&luen7ea4 poart denu'irea

de elasticitatea cererii6 Aceasta se 'soar cu aNutorul coe.icientului elasticit0ţii cererii 7Ec8 care

arat gradul sau procentul 'odi&icrii cererii 6n &unc7ie de sc/i'area pre7ului sau a altei condi7ii acererii.

Coe&icientul elasticit7ii cererii 6n &unc7ie de pre7 se deter'in ca raport 6ntre 5aria7ia relati5 a

cererii unui un 8i 5aria7ia relati5 a pre7ului aceluia8i un:

Ecp 9∆Q

∆P=Q1−Q0

Q 0: P1− P0

P0; (1.%

OPQ H 5aria7ia procentual a cantit7ii cerute;

OP* H 5aria7ia procentual a pre7ului;Q2 H cantitatea cerut la pre7ul ini7ial *2;

Q1 H cantitatea cerut la noul pre7 *1.

Elasticitatea cererii poate &i calculat &ie 6ntr-un anu'it punct al curei cererii, &ie pe un inter5al.

Elasticitatea cererii )ntr:un punct 'soar gradul de sensiilitate a cererii 6ntr-un anu'it punct

pe cura cererii. Coe&icientul elasticit ii 6n &unc ie de pre 6ntr-un punct pentru pre ul ini ial *ț ț ț ț ț 2 iș

cantitatea ini ial Qț 2 :

EcpH ∆Q∆ P × P0

Q 0 ; (1.3

Coe&icientul elasticit ii 6n &unc ie de pre 6ntr-un punct pentru pre ul ini ial *ț ț ț ț ț 2 i cantitatea ini ialș ț

Q2 :

EcpH∆Q

∆ P ×

P1

Q 1 ; (1.@

Elasticitatea cererii )n arc 'soar 'ri'ea sensiilit ii cererii pe o por iune a curei cererii.ț ț

Coe&icientul elasticit ii cererii 6n arcț :

6


7/24

EcpH∆Q

∆ P× P1+ P0

Q1+Q 0 ; (1.$

Tipurile elasticit0 ii cererii )n .unc ie de preț ț ț

n &unc7ie de 5alorile coe&icientului de elasticitate, cererea pentru di&erite unuri poate &i:

- cerere elastic0 7supraunitar08 atunci cnd cantitatea cerut cre8te 6ntr-o 'sur 'ai 'are

dect scade pre7ul, PQR P*, deci Ecp este supraunitar;

- cerere inelastic0 7subunitar08 atunci cnd cantitatea cerut cre8te 6ntr-o 'sur 'ai 'ic

dect scade pre7ul, PQ P*, deci Ecp este suunitar;

- cerere cu elasticitate unitară atunci cnd 'odi&icrile celor dou 5ariaile au loc 6n

aceea8i propor7ie, ∆ Q H ∆ *, iar EcpH1;

- cerere per.ect elastic0 eist atunci cnd 6n condi7iile 'en7inerii pre7ului ( ∆ * H 2 ,

cantitatea cerut cre8te ( ∆ QR2, iar EcpH J.

- cerere per.ect inelastic0 7nul08 eist atunci cnd cantitatea cerut nu se 'odi&ic (PQ H

2 de8i pre7ul unului cre8te (P*R2, iar EcpH2.

Econo'i8tii clasi&ic curele cererii 6n &unc7ie de 5alorile coe&icientului de elasticitate a

cererii 6n &unc7ie de pre7.

7


8/24

Preţ

P1

P0

Preţ

P1

P0

Preţ

P1

P0

Preţ

P1

P0

Q1 Q0 Cantitate Q1 Q0 Cantitate

Cerere elastică Cerere perfect elastică

Preţ

P1

P0

Q Cantitate Q1Q0 Cantitate Q1Q0 Cantitate

Cerere perfect inelastică Cerere inelastică Cerere cu elasticitate unitară

"ig.1.1.9i5ersitatea tipurilor elascticit ii cererii 6n &unc ie de pre .ț ț ț

9eoarece elasticitatea cererii 6n &unc7ie de pre7 'soar rspunsul cantit7ii cerute la 'odi&icarea

pre7ului, aceasta este str6ns legat de panta curei cererii. 9e8i elasticitatea cererii 6n &unc7ie de pre7

este di&erit 6n &iecare punct al curei cererii, 6n teoria econo'ic se consider c cererea pentru un

anu'it produs este 'ai elastic sau 'ai inelastic 6n &unc7ie de panta cererii: cu c6t cererea are o

pant 'ai arupt (cura cererii se apropie de 5ertical, cu at6t cererea este 'ai inelastic.

Atunci c6nd cura cererii este repre4entat printr-o linie dreapt, elasticitatea 5aria4 6n

&unc7ie de 4ona sau punctul 6n care aceasta este 'surat. n ca4ul unei cure liniare a cererii,

raportul*

Q

∆

∆

din &or'ula elasticit7ii este constant (1panta curei cererii, deci coe&icientul de

elasticitate depinde nu'ai de raportulQ

*

. Atunci cnd pre7ul cre8te, cantitatea cerut scade, deci

8


9/24

Ecp < 1

Ecp > 1

∞ Cererea este liniarǎ de fr!a Q " a # $p

Ecp " 0

a%2 a Cantitate

&ra'c(l 6

Preţ

a%$

a%2$

Ecp " 1

raportulQ

*

cre8te. Alt&el spus, pe 'sur ce pre7ul cre8te, elasticitatea cererii cre8te 8i ea, deci cura

cererii are un tronson inelastic 8i unul elastic.

)


10/24

"ig.1.%.Elasticitatea 6n ca4ul &unc iei liniare a cererii.ț

Elasticitatea cererii )n .uncţie de preţ 'i )ncas0rile totale

Eist o str6ns dependent 6ntre elasticitatea cererii in&luien at de pre i 6ncasrile totaleț ț ș

(T o inute 6n ur'a 56n4rii unurilor.ț ela7ia dintre 'odi&icarea pre7ului, 'odi&icarea 6ncasrilor

totale 8i elasticitatea cererii 6n &unc7ie de pre7 este pre4etat 6n taelul de 'ai Nos:

Ta.1.1.Corela ia 6ncasrii toatele i elasticitatea cererii.ț ș

Cerere inelastic0Ecp; 4

Cerere cu elasticitateunitar0 Ecp94

Cerere elastic0Ecp


11/24

EIC ¿ ∆ Q

∆ I , (1.)

unde EIC Ucoe&icientul de elasticitate a cererii 6n &unc ie de 5enit,ț ∆Q - 'odi&icarea procentual

a cererii unului, ∆ I - 'odi&icarea procentual a 5enitului consu'atorului.

Coe&icientul poate &i deter'inat aplic6nd &or'ula de calcul a elasticit ii cererii 6ntr-un punct :ț

EIC H∆Q

∆ I × I

Q , (1.

i 6n arcȘ : E pcH∆Q

∆ I × I 1+ I 0

Q 1+Q 0 , (1.

nde Q2, I2 U 5aloarea ini ial a cererii i 5enitului i Qț ș ș 1,I1- 5aloarea &inal a cererii i 5enitului.ș

Elasticitate )ncruci at0 a cereriiș

Elasticitatea cererii 6ncruci8ate repre4int raportul 'odi&icrii procentuale a cererii unului G,

ca ur'are a 'odi&icrii pre7ului unului F cu un procent:

, (1.0

unde, E9 U coe&icientul de elasticitate a cererii 6ncruci8ate; VQG O U 'odi&icarea procentual a

cererii unului G; V*F O U 'odi&icarea procentual a pre7ului unului F.

Ca 8i 6n ca4ul elasticit7ii cererii 6n &unc7ie de 5enit, coe&icientul elasticit7ii cererii 6ncruci8ate poate

&i calculat att 6ntr-un punct:

, (1.12

c6t 8i 6n arc:

, (1.11

unde , QG1, *F1 U 5aloarea ini7ial a cererii unului G 8i respecti5 a pre7ului unului F; QG%, *F% U

5aloarea &inal a cererii unului G 8i respecti5 a pre7ului unului F.

11

http://conspecte.com/Microeconomie/alte-forme-de-elasticitate-a-cererii.htmlhttp://conspecte.com/Microeconomie/alte-forme-de-elasticitate-a-cererii.html


12/24

Cunoa8terea elasticit7ii 6ncruci8ate per'ite a aprecia interdependen7a unurilor 6n

consu'. Coe&icientul elasticit7ii cererii 6ncruci8ate poate a5ea 5alori po4iti5e, negati5e sau 4ero.

9ac coe&icientul este po4iti5, adic cre8terea procentual a pre7ului unui un deter'in cre8terea

procentual a cererii la alt un, aceste unuri sunt sustituiile. Ast&el, scu'pirea articolelor din

lnuri naturale 5a deter'ina o reducere 6n cantitatea cerut 8i orientarea consu'atorilor spre

articolele din lnuri arti&iciale, care sunt 'ai ie&tine. Cu ct 5aloarea coe&icientului este 'ai 'are,

cu att rela7ia de sustituiilitate este 'ai pronun7at. 9ac coe&icientul este negati5 unurile se a&l

6n rela7ie de co'ple'entaritate. ! cre8tere a pre7ului unui un co'ple'entar 5a deter'ina o

reducere 6n cererea celuilalt un. Ast&el, o cre8tere a pre7ului en4inei 5a deter'ina o scdere a

cererii de ulei de 'otor; o reducere 6n pre7 la i'pri'ante, 5a deter'ina o cre8tere 6n cerere pentru

tonere, cerneal, /rtie pentru i'pri'are. 9ac coe&icientul are 5aloarea 4ero atunci 6ntre aceste

unuri nu eist nicio legtur, ele &iind autono'e 6n consu'. 9e ee'plu, cererea pentru iciclete

nu depinde de pre7ul articolelor de patiserie.

1.3.Elasticitatea o&ertei

Anali4nd &actorii de in&luen7 ai o&ertei, s-a artat c 5n4torii unui un cresc cantitatea

o&erit atunci cnd pre7ul unului cre8te, cnd pre7urile &actorilor de produc7ie se reduc sau atunci

cnd are loc o 6'unt7ire a te/nologiei de &arica7ie. *entru a anali4a sensiilitatea o&ertei la

'odi&icarea unui &actor de in&luen7 al o&ertei se utili4ea4 conceptul de elasticitate a o&ertei. Elasticitatea o&ertei epri' gradul 'odi&icrii o&ertei 6n &unc7ie de 'odi&icarea pre7ului sau a

oricrei alte condi7ii ale o&ertei. Elasticitatea o&ertei se 'soar prin coe&icientul elasticit7ii o&ertei.

Coe&icientul elasticit7ii o&ertei 6n &unc7ie de pre7 (Eop se deter'in ca raport 6ntre 'odi&icarea

relati5 (procentual a cantit7ii o&erite 8i 'odi&icarea relati5 (procentual a pre7ului :

Eop H∆Qo

∆ P HQ 1−Q 0

Q 0 : P1− P0

P0 , (1.1%

nde, OPQ H 5aria7ia procentual a cantit7ii o&erite; OP* H 5aria7ia procentual a pre7ului;Q2 H cantitatea o&erit la pre7ul ini7ial *2; Q1 H cantitatea o&erit la noul pre7 *1.

La calcularea elasticit ii o&ertei pot &i utili4ate acelea i 'odalit i de calcul ca i 6n ca4ulț ș ț ș

elasticit ii cererii.ț

* Calculul elasticit ii o&ertei 6ntr-un punct :ț

Eop H∆Qo

∆ P× P

Qo , (1.13

* Calculul elasticit ii o&ertei 6n arc :ț

12


13/24

Q Cantitate Q0 Q1 Cantitate Q0 Q1 Cantitate

fertă perfect inelastică ofertă inelastică ofertă cu elasticitate un

Preţ

p

Q0 Q1 Cantitate Q0 Q1 Cantitate ofertă elastică ofertă perfect elastică

Preţ

p1

p0

Preţ

p1

p0

Preţ

p1

p0

Preţ

p1

p0

Eop H∆Qo

∆ P W P1+ P2

Qo1+Qo2 . (1.1@

n &unc7ie de 5aloarea coe&icientului elasticit7ii o&ertei la pre7, eist ur'toarele tipuri de o&ert :

- o&ertX per&ect inelasticX (rigidX, atunci cnd Eop H 2: indi&erent de 'odi&icarea pre7ului,cantitatea o&eritX r'ne la acela8i ni5el;

- o&ertX inelasticX, atunci cnd Eop 1: 'odi&icarea procentualX a pre7ului deter'inX o

'odi&icare1 procentualX 'ai 'icX a cantit7ii o&erite;

- o&ertX cu elasticitate unitarX, atunci cnd Eop H 1: 'odi&icarea procentualX a pre7ului

deter'inX o 'odi&icare procentualX egalX a cantit7ii o&erite;

- o&ertX elasticX, atunci cnd Eop R 1: 'odi&icarea procentualX a cantit7ii o&erite este 'ai

'are dect 'odi&icarea pre7ului;

- o&erta per&ect elastic, atunci cnd Eop H∞

: la o 'odi&icare orict de 'ic a pre7ului nu se 'ai

o&er unul respecti5.

"ig.1.3.


14/24

"actori de in.luenţ0 ai elasticit0ţii o.ertei

Caracterul elasticit ii o&ertei depinde de ur'torii &actori :ț

- *erioada de ti&p de la &odi.icarea preţului6 9ac pre7ul de pe pia7a unului

se 'aNorea4, iar celelalte condi7ii ale o&ertei r'6n constante, &or'a elasticit7ii o&ertei

depinde de durata perioadei de ti'p care a trecut de la 'odi&icarea pre7ului. n acest contet eist

trei perioade de ti'p : a perioada pie7ei, o perioada scurt de ti'p, c o perioada lung de ti'p.

a Perioada pieţei se caracteri4ea4 printr-o durat &oarte scurt de ti'p de la 'odi&icarea pre7ului

unului , ca ur'are a cre8terii cererii, perioad 6n care o&ertan7ii se gsesc 6n i'posiilitatea

sporirii produc7iei, o&erta &iind per&ect inelastic. n gra&icul ur'tor, unde se pre4int aceast

situa7ie, cantitatea o&erit ra'ne nesc/i'at, iar pre7ul cre8te de la 2 P la 1 P ca re4ultat al

cre8terii cererii de la 2 C la 1 C :

"ig.1.@.!&erta 6n situa ia perioadei pie eiț ț

Perioada scurtă de timp i'pri' o&ertei un caracter inelastic. n aceast perioad, 6n codi7iile

cre8terii pre7ului unului ca re4ultat al cre8terii cererii, eist posiilitatea sporirii, 6n anu'ite

li'ite, a cantita7ii o&erite prin utili4area unui 5olu' 'ai 'are de resurse disponiile ( 'unc,

'aterii pri'e, 'ateriale, energie, etc.. n gra&icul ur'tor se pre4int aceast situa7ie 8i se constat

o cre8tere a cantit7ii o&erite de la 2 Q la 1 Q ca ur'are a 'aNorrii pre7ului de la 2 P la 1 P ,

'aNorare deter'inat de cre8terea cererii. ns procentul de cre8tere a cantit7ii o&erite este 'ai 'ic

dect procentul de sporire a pre7ului.

"ig.1.$.!&erta pe o perioad scurt de ti'p.

c Perioada îndelungată de timp asigur posiilitatea unei o&erte elastice a unului din dou

'oti5e : 1 productorii pot spori cantitatea &actorilor de produc7ie i'plica7i 6n producerea unului printr-un proces in5esti7ional sus7inut 6n scopul largirii capacita7ilor de produc7ie eistente ; %

14


15/24

prin intrarea de noi &ir'e 6n industria unului respecti5, ca ur'are a cre8terii cererii 8i in &inal a

pre7ului. Mra&icul de 'ai Nos o&er posiilitatea anali4ei rela7iilor dintre sc/i'area cererii 8i a

pre7ului, pe de o parte, 8i 'odi&icarea cantit7ii de pe pia7a unului , pe de alt parte. n aceast

situa7ie, procentul cre8terii cantit7ii o&erite este 'ai 'are dect cel de cre8tere a pre7ului : O9Q R

O9 P .

"ig.1.).!&erta pe o perioad lung de ti'p.

9in anali4a celor trei situa7ii, se poate constata c ni5elul pre7ului de pe pia7a unului , la o

anu'it o&ert, se 'odi&ic 6n &unc7ie de sc/i'area cererii. Ast&el, 6n condi7iile unei anu'ite o&erte

2 O 8i a cererii 2 C , pia7a unului se a&l 6n ec/iliru, pre7ul de ec/iliru &iind 2 P , iar cantitatea de

ec/iliru 2 Q .

- Costul producţiei6 n situa7ia 6n care pe pia7a unui un se 6nregistrea4 o cre8tere

a cererii, iar celelalte condi7ii ra'n nesc/i'ate, cre8terea o&ertei depinde de ni5elul costului de

produc7ie. ri'ea costului depinde de pre7ul resurselor econo'ice utili4ate. #i5elul pre7ului

acestor resurse 5a depinde de 'odi&icarea cererii pe pia7a unului . *resupunnd c se

6nregistrea4a o cre8tere a cererii pe pia7a unului , la acela8i ni5el de pre7, o&erta poate s creasc

nu'ai dac 'ri'ea costului 'ediu nu cre8te. 9ar la un anu'it ni5el al e&icien7ei utili4arii

resurselor, cre8terea o&ertei unului nu poate a5ea loc &r o cre8tere a cererii pe pia7a resurselor 8i

deci, a pre7ului acestor resurse 8i 6n &ine a costului 'ediu al unului . n aceste condi7ii, o&erta

unului nu poate s creasc sau poate 6nregistra cre8teri nese'ni&icati5e. e4ult c 6ntre ni5elul

costului 8i elasticitatea o&ertei eist o rela7ie negati5. Cre8terea costului 5a deter'ina o scdere a

elasticit7ii o&ertei 8i in5ers, dac toatecelelalte 6'preNurri ra'n constante.

- *osibilit0ţile de stocare a bunurilor6 9ac unul poate &i depo4itat 8i pstrat o anu'it

perioad de ti'p, elasticitatea o&ertei 6n &unc7ie de pre7ul acestui un cre8te 8i in5ers, 6n

ca4ul 6n care posiilit7ile de stocare sunt reduse. n conclu4ie, 6ntre posiilit7ile de stocare

a unurilor 8i ni5elul coe&icientului elasticit7ii o&ertei la pre7 eist o rela7ie po4iti5.- Costul stoc0rii6 *strarea oricrui un cost. n acest cost sunt incluse att c/eltuielile de

depo4itare, c/irii, salarii etc., ct 8i c/eltuielile legate de pierderea prin depreciere sausc/i'are a 'odei, ni5elului calitati5 al unurilor stocate. Aceste c/eltuieli se adaug la

15


16/24

costul produc7iei ( pre7ul la care acesta a &ost cu'prat, re4ultnd costul total care se a&l 6n

rela7ie in5ers cu elasticitatea o&ertei la pre7ul de pe pia7a unului respecti5.- #radul de &obilitate a resurselor econo&ice6 !rice cre tere sau scdere a o&erteiș

6nsea'n un trans&er de &actori de produc ie de la un tip de utili4are spre altul.ț

Elasticitatea o&ertei, ca 8i cea a cererii pre4int o i'portan7 deoseit 6n procesul

deci4ional, deoarece 6n &unc7ie de e5olu7ia pre7ului de pe pia7a &iecrui un, 5eniturile

totale 6ncasate depind att de &or'a elasticit7ii cererii ct 8i de posiilit7ile de adaptare a

o&ertei la aceast [email protected].$3

Capitotul II

A*LICAEA *ACTIC+ A ELASTICIT+ II CEEII I !"ETEIȚ Ș

n practica de 4i cu 4i elasticitatea cererii i a o&ertei o sinteti4' pe pia a di5erselorș ț

produse co'erciali4ate. n &unc ie produs elasticitatea cererii i o&etei se 'ani&et di&erit.ț ș

n partea pactic este ee'pli&icat &iecare tip de de elasticitate a cererii 6n &unc ie de pre .ț ț

Cererea elastic.

%.1.Bunuri cu di&erite tipuri de elasticitate a cererii

Cererea este considerat elastic dac o 'odi&icare procentual a pre ului duce la oț

'odi&icare procentual 'ai 'are 6n cantitatea cerut, ast&el de cerere posed unurile de lu.

n econo'ie, un un de lu este un un pentru care cererea cre te 6ntr-o proportie 'ai 'areș

atunci c6nd 5enitul cre te, prin contrast cu unurile in&erioare i cele nor'ale. Se spune cș ș

unurile de lu au o elasticitate a cererii &oarte 'are: pe 'asur ce oa'enii de5in 'ai oga i, eiț

5or cu'para din ce 6n ce 'ai 'ulte unuri de lu. Treuie 'en ionat, 6ns, c elasticitateaț

cererii nu este constanta relati5 la 5enit, i 6 i poate sc/i'a se'nul la ni5ele di&erite de 5enit.ș ș

Ast&el, un un de lu poate de5eni un un nor'al sau c/iar un un in&erior la di&erite 5enituri,

spre ee'plu o persoana ogat nu 'ai cu'par 'a ini de lu pentru colec ia sa de auto'oileș ț

i 6ncepe s colec ione4e a5ioane (la un ase'enea 5enit, o 'a ina de lu de5ine un unș ț ș

in&erior.

Anu'ite produse con&ec ionate au statutul de unuri de lu datorit designului lor, calit ii,ț ț

durailit ii sau per&or'an ei de a &i superioare sustituen ilolor lor. Ast&el, literal'ente &iecareț ț ț

categorie de unuri disponiile pe pia ast4i include un set de produse si'ilare al cror =lu>ț

16


17/24

este 'arcat de co'ponente si 'ateriale de o 'ai una calitate, construc ie solid, aparen ț ț

elegant, durailitate crescut, o 'ai una per&or'an , trasturi a5ansate etc. A a dar, acesteț ș

produse de lu re in sau 6'unt esc &unc ionalitatea de a4 pentru care toate articolele dintr-ț ț ț

o categorie dat sunt proiectate.

! caracteristic a pie ii unurilor de lu este sensiilitatea &oarte 'are la coorarile siț

urcarile in econo'ie, preturile ce aduc pro&ituri 'ari, si 'arci &oarte atent controlate. Alte linii

de g/idare se pot aplica anu'itor piete de lu cu' ar &i piata ceasurilor de lu.

n ceas de lu nu indica o alta ora decat unul oisnuit, c/iar daca se prea poate ca uneori

'odul de a&isare sa &ie altul, insa un ceas de lu este un si'ol al unui anu'it statut. In plus,

cu'pararea unui ceas de lu poate &i o in5estitie, pentru ca un ceas oisnuit nu 5a putea &i

5andut niciodata la un pret 'ai 'are decat cel la care a &ost cu'parat.

Ee'pu de unuri de lu sunt ceasurile produse de Modina International>. Cel 'ai

scu'p ceas, de la Modina C/opard> adus la C/i8inu a costat 112 'ii de dolari.

*re urile sunt 6nalte , cererea la aceste accesorii este elastic.ț La patru ani de la desc/iderea

pri'ului 'aga4in, a5ea s oser5e cererea la ceasurile de elit, C/opard> 8i C/ronosYiss>,

'rci scu'pe, &apt ce denot cre8terea unstrii 6n oldo5a.

ns la o 'aNorare a pre ului cu'prtorii reac ionea4 pro't la aceast 'odi&icare, ceea ceț ț

con&ir' elasticitatea cererii la aceste produse de lu.

*role'(cerere elastic

Se d:

*1 H 122 u.'. Q1 H 122 uc7i;*% H $2 u.'. Q2 H 322 uc7i;

"ig.%.1.Mra&icul cererii elastice co'&or' prolei'ei.D@.@3

17


18/24

Cererea inelastic(rigid.

Cererea este considerat inelastic dac o 'odi&icare procentual a pre ului deter'inț

deter'in o 'odi&icare 6ntr-o 'sur 'ai 'ica a cantit ii cerute. 9rept ee'pu pentru acestț

tip de elasticitate a cererii poate ser5i consu'ul de energie electric. Cererea la energia

electric poate &i considerat inelastic deoarece consu'atorii de energie electric 'ani&est

indi&eren la 'odi&icarea pre ului la Z[/, pentru c au ne5oie de acest ser5iciu.ț ț

lti'ile date re&eritor la consu'ul de energie 6n epulica oldo5a con&ir' cererea

inelastic la energia electric.

Consu'ul de energie electric 6n epulica oldo5a 6n anul %213 a crescut cu 1O, &a7

de anul %21%. Ast&el, 6n pri'ul se'estru al anului %213, consu'ul total, &r regiuneatransnistrean, a constituit 1 @@, 'il. Z[/.

Li5rrile de energie electric s-au 'aNorat doar 6n 4ona de distriu ie a E9 nion "enosa U cuț

%,1O. n 4onele de distriu ie ale E9 #ord i E9 #ord-


19/24

'odi&icare a pre ului cu'prtorii reac ionea4 6n aceea i 'sur. 9ac pre ul la oc/elarii deț ț ș ț

soare scade, respecti5e cererea 6n aceea i 'sur 5a cre te, iar dac pre ul 5a cre te atunci iș ș ț ș ș

cererea 6n aceea i 'sur 5a scdea, deoarece sunt un oiect necesar, 6ns nu de pri'ș

necesitate. Ast&el acest si'plu oiect posed o elasticitate a cererii unitar.

Cererea per&ect elastic.

Cererea este considerate per&ect elastic, dac o 'odi&icare nese'ni&icati5 a pre uluiț

contriuie la o 'odi&icare destul de se'ni&icati5 6n 'ri'ea cantit ii cerute.ț

Cererea la unurile unei &ir'e de talie 'ic pe o pia per&ect concuren ial, posed6nd unț ț

seg'ent destul de 'odest 6n 5olu'ul 56n4rilor pe pia , poate ser5i drept ee'plu de cerereț

per&ect elastic. ! ast&el de &ir' este =Iu5as> productoare de articole din tricotaN, 'oiouri,

lu4e..etc. "ir'a are 'ul i concuren i i o ga'a nu prea larg de produse. Concuren a esteț ț ș ț

per&ect, deoarece sunt 'ulte alte &ir'e de talie 'ic care produc ase'enea articole.

ntreprinderea are ca clien i 'ai 'ult tineretul, ''icile tinere, doa'ne cu 56rst nu preaț

6naintat, de aceea la o 'odi&icare neesen ial a pre ului cererea se 5a 'odi&ica pro't.ț ț

9e oicei la o scdere nese'ni&icati5 a pre ul cantitatea cerut se 're te se'ni&icati5.ț ș

Cererea per&ect inelastic.

n alt tip de cerere este cererea per&ect inelastic. Cererea per&ect inelastic este atunci

c6nd cererea nu reac ionea4 la 'odi&icrile pre ului.ț ț

Ee'ple de unuri ce posed cerere per&ect inelastic sunt preparatele care asigur

continuitatea 5ie ii, cu' ar &i insulina pentru persoanele diagnosticate cu diaet 4a/arat,ț

pastilele ce se prescriu pe lung durat, aparatele ce 'en in 5ia a arti&icial, ser5iciile 'ediculuiț ț

6n ca4urile urgente,'edica'ente 5itale olna5ilor de tiroid, drogurile i alte unuri, preparateș

la care o'ul o&er orice pre , doar ca sa- i 'en in 5ia a.ț ș ț ț

Insulina este un /or'on /ipoglice'iant care 'ic orea4aș ni5elul gluco4ei 6n s6nge,

secretat de pancreas i a cruiș insu&icien ț pro5oac diaetul. n ca4ul lipsei de insulin 6n

organis' ea este introdus su &or' de 'edica'ent.*entru acest 'edica'ent, olna5ul estegata s ac/ite pre ul pentru acest 'edica'ent doar ca sa- i 'en ie 5ia a.n acest ca4 cerereaț ș ț ț

este per&ect inelastic, deoarece olna5ul nu reac ionea4 la 'odi&icrile pre ului.ț ț

%.%.tilitatea elasticit ii o&erteiț

!&erta la &el este de 'ai 'ulte tipuri: elastic, inelastic, unitar, per&ect elastic i o&ertș

per&ect inelastic. n ca4ul elasticit ii o&ertei, este 'ai di&icil de ee'pli&icat, deoarece asupraț

o&ertei in&luin ea4 'ai 'ul i &actori care &ac ca elasticitatea o&ertei s 5arie4e i s di&ere de la unț ț ș

productor la altul i de la un un la altul.ș

1)

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hormon_5335http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/hipoglicemia-nivelul-scazut-al-glucozei-in-sange_852http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-pancreasului/pancreatita_577http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/insuficienta_1255http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/insuficienta_1255http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul_5202http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hormon_5335http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/hipoglicemia-nivelul-scazut-al-glucozei-in-sange_852http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-pancreasului/pancreatita_577http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/insuficienta_1255http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul_5202


20/24

"actorul ti'p Noac un rol &oarte i'portant 6n reali4area etinderii o&ertei. 9e pild, la un

'o'ent dat 8i pe o anu'it pia7, o&erta este 'ai 'ult sau 'ai pu7in rigid.D%.p.$$

*erioada pie7ei este caracteri4at printr-o durat &oarte scurt de ti'p. odi&icarea pre7ului

are loc ca ur'are a cre8terii cererii. !&erta r'6ne per&ect inelastic; perioada scurt de ti'p este

caracteri4at prin posiilitatea elasticit7ii &olosirii capitalului circulant; aceasta i'pri' o&ertei un

caracter inelastic. n aceste condi7ii, pre7ul cre8te, ca ur'are a sporirii cererii, sporirea o&ertei &iind

dependent de resursele disponiile eistente.

*e perioade lungi, to7i &actorii de5in 5ariaili. n ase'enea ori4onturi de ti'p,

6ntreprinderile, 5n4torii pot s-8i aNuste4e capacit7ile de produc7ie. *ot intra 6n ra'ur noi

6ntreprinderi. 9eci, perioadele lungi asigur posiilitatea unei o&erte elastice a unului, productorii

reu8ind s-8i 'reasc o&erta prin procesul in5esti7ional sus7inut.

nc/eiere

*entru a anali4a 'sura 6n care rspunde cantitatea cerut sau cantitatea o&erit dintr-un un

la 'odi&icarea pre7ului acelui un sau la 'odi&icarea altor condi7ii econo'ice, apare conceptul de

elasticitate. Acest concept per'ite reali4area unor oser5a7ii cantitati5e cu pri5ire la e&ectele

'odi&icrii cererii sau o&ertei asupra pre7ului 8i cantit7ii de ec/iliru.

Bunurile i ser5iciile au di&erit elasticitate a cererii i o&ertei, 6n dependen de acesta se stailescș ș ț

'ai 'ulte nor'e, se staile te pre ul i cantitatea de ec/iliru i altele.ș ț ș ș

Cunoa terea &or'ei de elasticitate a cererii pre4inta o i'portan deoseit 6n procesulș ț

deci4ional,deoarece in condi iile practicrii unor pre uri 'ai sc4ute,'ai'i4area pro&itului esteț ț

posiil nu'ai 6n situa ia unor cereri elastice.ari'ea pro&itului depinde de e5olu ia 5enitului totalț ț

6ncasat i a costului total.ș

Elasticitatea o&ertei are o deoseit i'portan 6n procesul deci4ional luat de ctreț

6ntreprin4ator.


21/24

Cu c6t elasticitatea cereii este 'ai redus i o&erta 'ai elastic, cu at6t 'ai 'are de5ineș

presiunea &iscal suportat de consu'atori, i in5ers cu c6t elasticitatea o&ertei este 'ai redus iș ș

cererea este 'ai elastic, cu at6t ponderea presiunii &iscale le re5ine 'ai 'ult productorilor.

*rin ur'are studierea i cunoa terea elasticit ii cererii i o&ertei este necesar din 'ai 'ulteș ș ț ș

puncte de 5edere, at6t pentru cu'prtori c6t i pentru 56n4tori.ș

Biliogra&ie

1.Coordonator Aurelia To' a - Teorie econo'ic.


22/24

Anea1Elasticitatea cererii )n .uncţie de preţ 'i )ncas0rile totale6

! 5ariail adesea a5ut 6n 5edere atunci cnd se anali4ea4 'odul 6n care un anu'ite5eni'ent a&ectea4 pia7a este 5enitul total (su'a pltit de cu'prtori 8i pri'it de ctre5n4tori. *e orice pia7, 5enitul total se deter'in ca produs 6ntre pre7ul de 5n4are 8i cantitatea5ndut.

! cre8tere a pre7ului de 5n4are al unui un este aparent ene&ic pentru productorul(5n4torul unului respecti5. Cu toate acestea, cre8terea pre7ului de 56n4are al unui un nu

conduce 6ntotdeauna la o cre8tere a 5enitului total. Atunci c6nd pre7ul cre8te, 5enitul total poate screasc, s scad sau s nu se 'odi&ice, 6n &unc7ie de elasticitatea cererii 6n &unc7ie de pre7.

Elasticitatea cererii 6n &unc7ie de pre7 pe o anu'it pia7 este o in&or'a7ie &oarte i'portant pentru productor. *e a4a acestei in&or'a7ii, productorul poate adopta deci4ia corect de'odi&icare a pre7ului (cre8tere sau scdere, 6n a8a &el 6nct 5enitul su s creasc.

Dacă cererea este inelastică, 'odi&icarea procentual a pre7ului 5a &i 'ai 'are dect'odi&icarea procentual a cantit7ii cerute. 9ac pre7ul cre8te, cantitatea cerut se reduce, iar 5enitultotal 5a cre8te (deoarece cre8terea pre7ului a &ost 'ai 'are dect reducerea cantit7ii cerute. 9ac

pre7ul scade, cantitatea cerut cre8te, iar 5enitul total se 5a reduce (deoarece reducerea pre7ului a&ost 'ai 'are dect cre8terea cantit7ii cerute.

Dacă cererea este elastică, 'odi&icarea procentual a cantit7ii cerute 5a &i 'ai 'are dect'odi&icarea procentual a pre7ului. 9ac pre7ul cre8te, cantitatea cerut scade, iar 5enitul total se 5areduce (deoarece cre8terea pre7ului a &ost 'ai 'ic dect reduceerea cantit7ii cerute. 9ac pre7ulscade, cantitatea cerut cre8te, iar 5enitul total 5a cre8te (deoarece reducerea pre7ului a &ost 'ai'ic dect cre8terea cantit7ii cerute.

n ca4ul cererii cu elasticitate unitar, 'odi&icarea procentual a pre7ului 5a &i egal cu'odi&icarea procentual a cantit7ii cerute. 9ac pre7ul cre8te, cantitatea cerut scade, iar 5enitultotal 5a r'ne constant (deoarece cre8terea pre7ului a &ost egal cu reducerea cantit7ii cerute.9ac pre7ul scade, cantitatea cerut cre8te, iar 5enitul total 5a r'ne constant (deoarece reducerea

pre7ului a &ost egal cu cre8terea cantit7ii cerute.

22


23/24

ela7ia dintre 'odi&icarea pre7ului, 'odi&icarea 5enitului total 8i elasticitatea cererii 6n&unc7ie de pre7 este pre4etat 6n taelul de 'ai Nos:

Cerere inelastic0Ecp; 4

Cerere cu elasticitateunitar0 Ecp94

Cerere elastic0Ecp


24/24

6ntr-o perioad scurt de ti'p se 5a reduce, de ee'plu cu 2O ( Ecp H 2,. *e o perioad6ndelungat de ti'p 6nsa, se 5a reduce cu un procent 'ult 'ai 'are, de ee'plu cu 1%2O ( EcpH1,%. Cunoa8terea in&luen7ei acestor &actori asupra elasticita7ii cererii in &unc7ie de'odi&icarea pre7ului pre4int o i'portan7 deoseit pentru esti'area 5enitului total 6ncasat careeste egal cu produsul dintre cantitatea unurilor 5ndute (Q 8i pre7ul de 5n4are pe pia7 (*. Ast&el

c 5eniturile totale sunt egale cu totalul 5n4rilor (< H Q]*.eduse dect la cele cu 5enituri 'ari.

elasticitatea cererii si ofertei

Documents