EDITORIAL

Pînă la Înălțare se spune Hris-tos a Înviat în loc de Bună Ziua. Chiar dacă Kim Kardashian și președinții Hollande și Putin au venit la Erevan să pună o floare la Flacăra Vie de la Monumen-tul Genocidului. Chiar dacă există și viață după Moarte. După 100 de ani ce despart ziua de 24 aprilie 1915 de 24 aprilie 2015 istoria armenilor și a Armeniei va lua alt curs. Nu este o profeție, ci o con-statare. Predica Papei Francisc I - Dumnezeu să-l ocroteas-că pentru faptul că s-a pus în fruntea creștinătății care avea nevoie de o voce puternică – a relansat existența armenilor și a repus pe harta lumii – To put on the Map – existența Armeniei. Așa mică și ciumpăvită – Asiga inch găse, ahper gian? (ăsta ce zice, frate dragă…) cum este ce a mai rămas din Armenia care nu mai este Armenia. Și totuși este Armenia. Pentru că fiecare armean este o Armenie prin el însuși. Sigur că Menk Haienk (noi suntem armeni!) nu ține loc de casă și masă, sigur că Es haiem!( eu sunt armean!) nu ține loc de asumarea unei conștiințe sau de mușcatul cu poftă dintr-o friptură bine pătrunsă! Armenia și Arme-nii sunt obligați de azi înainte,

după 24 aprilie 2015, cînd Ger-mania și Austria – vechii aliați ai Imperiului Otoman în timpul WWI - și-au asumat adevărul și au recunoscut oficial Genocidul din 1915 să-și asume și ei pro-pria istorie. Cu toate dramele și victoriile ei, cu toate momen-tele ei de glorie sau disperare. Armenia ( așa mică) cum este ea și armenii( care sunt mult mai mulți decît se pare că sunt) sunt obligați de destinul tragic să-și asume adevărul, propriul lor adevăr, pînă la capăt. Uni-tate și solidaritate mai mult ca oricînd. Solidaritate cu Mun-tele Ararat, unitate între toți fii ei. Că au fost eroi, precum generalul Andranik sau Monte Melkonian sau turnători (mad-nogh) precum acel nefericit Harutiun Meugrditchian (ralie a la cause turque, zice elegant Aram Andonian) care i-a dat pe listă – cu nume și adrese precise - poliției lui Bedry Bey pe cei arestați și apoi deportați și uciși de autoritățile Otomane. Că au fost martiri precum Komitas Vartabed sau traitre a la cause

armenniene, allie aux Perses, cum precizează același depor-tat din 24 aprilie1915, Aram Andonian, cînd vorbește de nefericitul de Vassag, cel care i-a trădat pe armeni în lupta cu perșii. Rivalul lui Vartan, cel intrat în legendă de peste 1500 de ani. Este acum momentul, după 24 aprilie 2015, ca Ar-menii și Armenia să găsească o cale nouă, pentru Poporul și Țara lor care mai este atît cît este să fie acolo unde au fost. În rând cu celelalte popoare ale lumii. Depășind alături și îm-preună cu poporul turc traume-le trecutului și problemele, nici puține și nici neînsemnate, ale prezentului.24 aprilie 2015 este, suntem ob-ligați să credem în asta, un nou început de secol. De mileniu. Hristos a Înviat!

Bedros HORASANGIAN

24 aprilie după 24 aprilie

4

Manifestări în România cu ocazia Centenarului Genocidului

împotriva armenilor

Comunitatea armeană din România s-a mobilizat ex-emplar pentru a comemora în acest an Centenarul Genocidului împotriva armenilor. În filialele UAR și în Parohiile Armene au avut loc manifestări la care au par-ticipat sute de persoane, nu doar armeni, din orașele București, Pitești, Constanța, Iași, Bacău, Botoșani, Su-ceava, Roman, Cluj, Gherla, Dumbrăveni. În reportajele care urmează prezentăm aspecte de la aceste acțiuni.

AA

AR R

T7 - 8 / 2015

ACTUALITATEBUCUREȘTI

Marți 21 aprilie

Cu ocazia Zilei Mondiale a lec-turii pentru omagierea victime-lor genocidului în Aula Palatu-lui Cantacuzino din București a avut loc un spectacol în care au fost citite fragmente din ca- pitolul 7 al Cărții șoaptelor de Varujan Vosganian și din volu-mul Un ambasador la Constan-tinopol de Henry Morgenthau (adaptare de Armine Vosgani-an).Au recitat Roxana Guttman, Rudy Rosenfeld, Mădălin Man-din, Armine Vosganian și Florin Kevorchian. Momentele muzi-cale au fost susținute de Sopra-na Mihaela Bujor și pianista Olga Podobinschi

Miercuri 22 aprilie

La Centrul Cultural Armean din București a avut loc vizion-area, în premieră a eseului cinematografic “Recunoaște 1915” film realizat de Izabela Bostan Kevorkian și Florin Ke-vorkian. Prezentarea filmului a fost făcută de Izabela Bostan Kevorkian și Mihai Stepan Ca-zazian.

Joi 23 aprilie

Orele 13. La fîntîna din Piața Universității un grup de tineri din comunitatea armeană au demonstrat și au afișat panouri cu imagini de la genocid atrăgînd atenția trecătorilor asupra dramei armenilor. Au fost dis-tribuite materiale documentare lumea a fost invitată să participe la manifestația publică ce urma să aibă loc pe 24 aprilie în Piața Victoriei.

6

Orele 16. În curtea catedra-lei Armene din București a fost montat un ecran pe care a putut fi vizionă, în direct, slujba de canonizare a ce-lor 1,5 milioane de armeni uciși la genocid. A urmat un moment muzical susținut de Victoria Petrosian acom-paniată la pian de Carmen Asfadurian. La orele 19,15 ( ora României ) s-au tras clopotele în toate bisericile armenești din România.

Orele 19. La Sala Ra-dio a avut loc concertul susținut de Grigore Leșe și Arthur Șahnazian în me-moria marelui compozitor armean Komitas. Invitați din România și din Armenia i-au acompania pe cei doi mari muzicieni şi au inter-pretat piese specifice celor două culturi, cea română şi cea armeană, la instrumente tradiționale şi din voce: Taraful din Băbiciu – Răz-van Roşu (tulnic), Nicolae Juravle (fluier păcurăresc), Petre şi Petrică Zele (ceteră, braci şi ţâpuituri) şi Emma-nuel Hovhannisian (duduk, zurna), Avag Margarian (blul, zurna, shvi), Hasmik Baghdasarian (solistă), Ti-gran Hovhannisian (tmbuk), Arkadi Kocharian (duduk 2).

Orele 19,15. La Cinema Union a avut loc vizionar-ea eseului cinematografic “Recunoaște 1915” Printre invitați au fost prezenți Eli- sabeta Bostan, Titus Vijeu, Dana Duma, Călin Căliman, Capriel Dedeian, Nicolae Cabel.

ACTUALITATE

AA

AR R

T7 - 8 / 2015

Vineri 24 aprilie

ORELE 11 : SLUJBĂ ȘI DEPUNERE DE FLORI LA MONUMENTUL GENOCI- DULUI

Sfânta Litughie a fost oficiată de PS Episcop Datev Hagopian Întîistătător al Bisericii Armene din România. În timpul Sfântei Liturghii a fost citită Declaraţia-Pan-Armeană şi Hrisovul Sanc-tităţii Sale Karekin II, Catolicos şi Patriarh Suprem al Tuturor Armenilor, după care s-a ofici-at o Rugăciune de Preaslăvire a Sfinţilor martiri ai Genocidului împotriva armenilor.

La Slujba de la Catedrala Armeană din București, din ziua de 24 aprilie au participat din partea Patriarhiei Române – PS Episcop Vicar Varlaam Ploieșteanu; Ordinul Suprem Militar al Templului din Ieru-salim – E.S Cav. de Mare Cruce Dan Vasiliu; Asociația Ortodoxă Coptă – Arhimandrit Mina Takla Mourukus; Biserica Reformata Maghiară Calvină – preot reformat Zolt Bella; Bi- serica Română Unita cu Roma, Greco-Catolică – PS Episcop Mihai Frățilă; Arhiepiscopia Romano-Catolică – Arhiepis-cop-Mitropolit Ioan Robu; Bi- serica Evanghelică C.A (Luter-ană) din România – Episcop Vicar Daniel Zikelli; Patriar-hatul ortodox de Antiohia și în-treg Estul – Episcop Qais Sadiq (Episcop de Erzurum); Nunția-tura Apostolică din România – Însărcinat cu Afaceri.De asemeni au fost prezenți ambasadorii Franței, Elveției și Cipru.

8

Orele 16,30

Vernisajul expoziției organizate de MUZEUL ȚĂRANULUI ROMÂN / Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Arme-neascăMuzeul Național al Țăranului Român a propus o incursiune în intimitatea culturală a arme-nilor de pe teritoriul României, printr-o serie de evenimente subsumate acestei comemorări.

Vernisajul expoziției Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armenească a avut loc vineri 24 aprilie în prezența unui nu-meros public. Au vorbit Virgil Nițulescu, director al MȚR, senatorul Varujan Vosganian, E.S. Hamlet Gasparian, Amba-sador al Armeniei și PS Epis-cop Datev Hagopian. După vernisaj a avut loc un mi-cro-recital susținut de artistul armean Artur Shahnazarian și trupa sa. Alte manifestări ce vor avea loc în perioada următoare, cu ocazia acestei expoziții sunt : Lansarea albumului de fotografie Arme-nians in Romania. The Sto-ries of the People Close to Us de Andreea Tănase; Proiecția filmului Armenopolis, suflet armenesc, regizor Florin Ke-vorkian; Bazar armenesc și ex-poziția de fotografie Educația armenească occidentală ;Atelier de caligrafie armeană pentru copii și tineri; Proiecție de film documentare: Armenia – The Land of Noah și From Ararat to Europe.Cu acest prilej a fost editat un album intitulat Istorisiri ar-mene. De la Ararat la Strada Armenească coordonat de Car-men Mihalache.

Expoziția va fi deschisă în peri-oada 24 aprilie – 24 mai 2015.

-

ACTUALITATE

AA

AR R

T7 - 8 / 2015

Orele 19,15

Peste 200 de armeni, reprezen-tanţi ai altor minorităţi naţion-ale şi ai cultelor au comemorat vineri Genocidul armean de la care se împlinesc 100 de ani, în Piaţa Victoriei din Capitală, unde au afişat mesajul “Ne amintim şi cerem dreptate” şi au creat pe as-falt o cruce din sute de lumânări.Evenimentul a început la ora 19.15, în amintirea anului în care a avut loc masacrul.Armenii au venit cu steaguri ale tuturor ţărilor care au recunoscut genocidul, printre care cele ale Rusiei, Canadei, Franţei,, Olandei, Uruguayului, Argen-tinei şi Siriei. Reprezentanţii co-munităţii armeneşti au “desenat” pe asfalt, cu sute de lumânări, o cruce şi numărul “1915”. Mesa-jul “Ne amintim şi cerem drep-tate” a fost afişat pe mai multe bannere, în română, armeană, franceză şi engleză.La eveniment au fost prezenţi şi reprezentanţi ai altor minorităţi naţionale între care evrei, kurzi, rromi şi maghiari, precum şi ai Bisericii Ortodoxe Române (PS Episcop Vicar Varlaam Ploieș- teanu şi ai altor culte.Vicepreşedintele Uniunii Arme-nilor din România Varujan Pam-buccian a declarat că, pentru ar-meni, anul 2015 este unul foarte special pentru că genocidul în-cepe să fie unanim recunoscut şi pentru că martirii armeni de atun-ci, care au pierit în numle cre- dinţei creştine, au fost sanctificaţi de Biserica apostolică armeană, cu o zi în urmă. “Înseamnă şi un an în care cerem mai mult ca niciodată ca genocidul să fie chi-ar unanim recunoscut, pentru a putea trece la o reconciliere nor-mală între urmaşii celor care l-au săvârşit şi urmaşii celor care au supravieţuit”, a mai spus Pam-buccian. (MEDIAFAX)

10

Marţi, 21 aprilie 2015, începând cu ora 12.00, la sediul Uniunii Armenilor din România, filiala Bacău a avut loc prima mani-festare consacrată comemorării a 100 de ani de la “Genocidul Împotriva Armenilor”, mani-festare inclusă într-un complex program comemorativ “Cen-tenarul Genocidului Împotriva Armenilor” care se va finaliza pe 25 aprilie la Ateneul din Bacău.În deschidere, în prezenţa unei numeroase asistenţe formată din elevi ai unor colegii băcăuane, reprezentanţi ai administraţiei locale, cadre didactice, scriitori şi a doi cercetători ştiinţifici de la Institutul de Armenologie a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, profesor dr. Attila Iakob şi Drd. Claudia Daraban, preşedinele Uniunii

Armenilor din România, filiala Bacău, domnul Vasile Agop, a făcut o prezentare documentată a încercatei istorii a poporului armean.În cadrul “Zilei Mondiale a Lecturii pentru omagierea victimelor genocidului” scri-itorul Mircea Bostan, memb-ru al Uniu nii scriitorilor din România, filiala Bacău, a citit pasaje din operele scriitorilor armeni William Saroyan, Ale- xandr Topcian, Varujan Vosga-nian şi alţii.Apoi, prof. dr. Attila Iakob a vorbit asistenţei despre în-semnătatea recunoaşterii geno-cidului împotriva armenilor din punct de vedere juridic, politic şi uman. Prin această manifes-

BACĂU Ziua mondială a lecturii pentru omagierea victimelor Genocidului

tare, comunitatea armeană din Bacău a adus un pios omagiu victimelor genocidului armean, manifestare marcată de emoţie plenară, în care gândurile tutu-ror armenilor, şi nu numai, s-au făcut un tot, împotriva atro- cităţilor macabre suportate de poporul armean în 1915.Apreciem că întreaga manife-stare culturală a avut un scop nobil, reprezentând în esenţă lupta poporului armean pen- tru recunoaşterea genocidului devenit simbolul luptei fiinţei umane pentru dreptul la viaţă şi pentru o lume mai tolerantă, în care astfel de întâmplări să nu se mai petreacă niciodată.

Armand AGOP

-

ACTUALITATE

AA

AR R

T7 - 8 / 2015

-

ACTUALITATE

AA

AR R

T

În perioada 21-25 aprilie 2015, Institutul de Armenologie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a participat la Centenarul Genocidului Armean, eveniment organi-zat de Uniunea Armenilor din România Filiala Bacău.

La invitația domnului Preșe- dinte al filialei, Vasile Agop, doi cercetători ai Institutului au susținut prelegeri referitoare la evenimentele tragice din 1915 și efectele acestora asupra co-munității armene din România.

Prelegerea domnului dr. Iakob Attila s-a axat pe dinamica ge- nocidului și o analiză din per-spectiva juridic istorică pe plan regional și internațional a pro- blemei genocidului armean.Domnișoara drd. Claudia Dara-ban a continuat firul logic al prezentării anterioare din per-spectiva migrației armenilor în spațiul românesc și rolul aces-tor refugiați în relația cu socie- tatea românească și aportul lor la dezvoltarea comunității ar-mene din România.

Aceste prelegeri s-au încadrat în contextul evenimentului care a conținut și momente artistice: studiu educaţional din 21 aprilie 2015 – prezentat de prof. Du-mitru Ficuță de la Casa Corpu-lui Didactic din Bacău, urmat de vizionarea de filme docu-mentare – „The Armenian Gen-ocide” și „Recunoaște 1915” în

regia lui Florin Kevorkian și a Izabelei Bostan, joi 23 aprilie vernisajul expoziției de pictură și grafică „The Colour of Pain”, respectiv sâmbătă 25 aprilie Concertul Simfonic al Filar-monicii „Mihail Jora”.

Săptămâna comemorării a fost deschisă de evenimentul „Ziua mondială a lecturii pentru omagierea victimelor genoci- dului”, parte a efortului mon-dial de omagiere a peste un milion cinci sute de morți, în cadrul căreia s-au organizat lec-turi reprezentative din literatura dedicată genocidului.

Sesiune de dezbateri şi comunicări

La manifestările organizate de Uniunea Armenilor din România, filiala Bacău, au par-ticipat, pe lângă reprezentanți ai mediului academico-cultu- ral, și un număr mare de tineri interesați de istoria și cultura comunității armene. Pe acestă cale Institutul de Armenologie dorește să își exprime mulțumi- rile față de filiala Bacău a Uniu-nii Armenilor din România și să participe în continuare la eveni-mente de asemenea anvergură.

Institutul de Armenologie al Universităţii Babeș-Bolyai,

Cluj-Napoca

12

Joi 23 aprilie 2015, orele 14, cu ocazia Centenarului Genoci- dului împotriva armenilor, Uni- unea Armenilor Filiala Bacău, în parteneriat cu Asociaţia Cul-turală Arte.Ro din Piatra Neamț coordonat de dna Cristina Spâ-nache Petrariu, a organizat o sublimă expoziție de grafică şi pictură. Tinerilor din Piatra Ne-amț le-au fost istorisite tragicile evenimente petrecute în urmă cu un secol și au fost dornici să ajute comunitatea armeana din România să aducă această tristă amintire și în atenția celorlalți. Astfel, în ultimele două luni au lucrat pentru această expoziție care cuprinde niște lucrări plas-tice demne de prețuire. Operele sunt săvârșite într-o diversitate de tehnici picturale. Tinerii artiști și-au putut demonstra astfel, talentul desăvârșit, im-presionându-i pe toți cei de față, fie tineri, fie adulți, fie vârstnici, prin sensibilitatea şi măiestria lucrarilor de artă.În aceste zile de doliu pen-tru poporul armean, artiștii nemțeni le-au adus speranța în suflete.Tinerii de la Colegiile Naţionale „George Apostu”, „Gheorghe Vrănceanu”, „Ferdinand I” şi „Vasile Alecsandri” din Bacău

au luat și ei parte la această ex-poziție cu ocazia Centenarului. Astfel, au putut cunoaște crime-le la adresa poporului armean, înțelegând gravitatea acelor fapte și oribilele lor consecințe. Tot la Filiala Bacău, liceenii au admirat splendidele lucrări de artă ce au avut ca tema „The colors of pain”.Aceste creații artistice au fost dăruite Filialei Bacău a Uniu-nii Armenilor din România, de către tinerii pictori, pentru a se putea bucura toți cei care îi vor pășii pragul. În același timp, ne vom aminti mereu de cumplitul Genocid Împotriva Armenilor.

Ştefan-Tigran RADU,

reprezentant a tinerilor armeni din Bacău

“The Colors of Pain”

Joi 23 aprilie 2015, orele 14, la sediul Uniunii Armenilor din România – filiala Bacău, str. Oituz, nr 52-54, a avut loc vernisajul expoziţiei The colors of pain (Culorile durerii). Lu-crările de desen, grafică şi pic-tură care alcătuiesc expoziţia, sunt realizate de către 22 elevi cu vârste cuprinse între 11-18 ani, membri ai Asociţiei Cul-turale Arte.Ro din Piatra Neamt şi ai Cercului de Pictură de la Palatul Copiilor, coordonaţi de Prof.Cristina Spânache Petra- riu. Au fost create special pen-tru marcarea Centenarul “Gen-ocidului Împotriva Armenilor”, comemorare, care are loc în toate comunităţile armene din ţară şi străinatate în perioada 20.04-26.04.2015. Lucrările, redau atmosfera tumultoasă şi tulburătoare a unor evenimente tragice întâmplate acum un secol, în urma cărora 1,5 mi- lioane de armeni şi-au pierdut vieţile. Expoziţia este perma-nentă şi s-a conturat la invitaţia filialei Bacău a Uniunii Arme-nilor din România, prin preşe- dintele acesteia, domnul Vasile Agop.

BACĂU

Expoziție de grafică și pictură dedicată Genocidului Armean

AA

AR R

T7 - 8 / 2014

-

ACTUALITATEÎn cadrul vernisaju-lui şi-au primit diplome-le, felicitările şi aplauzele binemeritate elevii: FILIP-MU-RARU MARIA-AMALIA, MUSCELEANU THEODO-RA, MELINTE BIANCA, BUMBERICĂ SEBASTIAN, BĂLAN MARIA-LUIZA, GRIPCĂ DIANA, OPREA AN-DREEA, ŢĂPUC ALEXAND-RU, FILIP ILINCA, LUNGU IUSTIN, LUNGU ANDREI, PORUMB ANA, CIUBOTA-RU DELIA, BANU COSTINA, IONIŢĂ IULIA-PETRONE-LA, DOMINTE ECATERINA, MICHIUŞCA BEATRICE, IONESCU IOANA-BIANCA, MIHĂILĂ RALUCA, BUR-LAN BIANCA, MOROŞANU ANA MARIA şi RADU ŞTE-FAN-TIGRAN.

Cu prilejul expoziţiei, organi-zatorii au propus un dialog liber între micii artişti şi elevii, profe-sorii, oamenii de cultură şi artă invitaţi, pe tema manifestării precum şi referitor la tehnici, metode şi surse de inspiraţie care au condus la realizarea acestor lucrări deosebite. Por-tretele, compoziţiile, detaliile de costum şi arhitectură arme-nească, au fost originale și in-teresant redate de către micii plasticieni, în tehnici şi game coloristice şi afective variate, accentuând semnificaţia mani-festării şi invitând la reflecţie şi aducere aminte.

Asociaţia Culturală “Arte. Ro”Preşedinte,

Prof. Cristina S. PETRARIU

14

BACĂU

Concert pentru sfinţi

Uniunea Armenilor din România, filiala Bacău, a cărui preşedinte, Vasile Agop a avut o săptămână de foc în perioada 20-25 aprilie 2015, Domnia Sa fiind angrenat cu trup şi suflet în organizarea manifestărilor comemorative: ,,100 de Ani de la Genocidul împotriva ar-menilor”, a finalizat apoteotic săptămâna comemorativă prin-tr-un concert simfonic la sala Ateneului băcăuan, concert susţinut de Orchestra Filarmon-icii ,, Mihail Jora”.

Într-o atmosferă creştin pioasă, au vorbit despre ,,Marele Rău” săvârşit împotriva poporului armean domnul Vasile Agop şi scriitorul Vartan Arachelian.

Apoi, am simţit că lumea poate fi altfel şi îşi poate îndrepta paşii pe drumul binelui în contextul zicerilor preşedintelui Uniunii Armenilor din România, sena-torul Varujan Vosganian, despre istorie, toleranţă, recunoaştere, dreptate şi sfinţii din fotografiile

şi amintirile fiecărui armean.Şi…când maeştrii sunetelor şi dirijorul au intrat pe scenă am trecut într-o altă dimensiune.Debut fulminant cu ,,Dansul să-biilor” din baletul ,,Gayaneh”, creaţiei a marelui compozitor armean, Aram Haciaturian.O orchestră omogenă şi profe-sionistă, orchestră în faţa căreia dirijorul Ovidiu Bălan şi-a folosit bagheta în stil ,,celibi-dachian” pe tot parcursul con-certului.

Ne-au încântat prin interpere-tare şi acurateţe, Alexandra Onofrei, care a mânuit arcşul magistral, făcându-ne să desci-frăm într-o altă cheie,,Concer-tul pentru vioară şi orchestră, partea I” de Aram Haciaturian şi Cristian Chiperi, demn ur-maş a lui Nini Rosso, care ne-a demnostrat că se poate cânta dumnezeieşte la trompetă când a interpretat din toată fiinţa sa ,,Concert pentru trompetă şi or-chestră” de Alexander Arutiu- nian.

În final ne-am regăsit mai tineri pe acordurile suitelor din bal-etul ,,Spartacus” ale aceluiaşi inegalabil Aram Haciaturian.

O seară între octavă şi pământ gândind plenar binele omenirii şi sfârşenia relelor.Şi dacă l-am tangenţializat pe Dumnezeu însoţiţi de intervale, bemoli, diezi, sincope, tempo şi baghetă, restul este neesenţial.

Un prieten al armenilor, Mircea BOSTAN

AA

AR R

T7 - 8 / 2015

ACTUALITATEParticiparea armenilor din Bacău la manifestaţia din Bucureşti cu ocazia centenarului Genocidului

24 aprilie, zi de mare încărcătură emoţională pentru comunitatea armenească -100 de ani dedi-cați Centenarului Genocidului 1915-2015, an de compasi-une şi agonie pentru poporul armean, greu încercat încă de umbrele durerii şi a umilinţei de către otomani. Comunita-tea armeană cât şi simpatizanţi a acesteia, de pe meleagurile băcăuane s-a mobilizat într-un suflet şi a participat alături de conaţionalii lor, evenimentelor organizate la Bucureşti. Ziua nu putea începe fără ,,Slujba de Preaslăvire a martirilor armeni” la ora 11, la Catedrala Armea-na din Bucureşti, oficiată de PS Episcop Datev Hagopian. Aici încercaţi de mare durere s-a depus o coroană de flori în me-moria victimelor genocidului păstrându-se astfel un moment de reculegere, aducându-se aşadar un omagiu religios mar-tirilor. Încrezători într-un viitor mai luminos şi plin de speranţă la orele 16.30 ne-am deplasat la Muzeul țăranului român unde a avut loc Vernisajul Expozitiei ,,Istorisiri armene – de la Ararat la strada Armenească” şi unde Arthur Shahnazarian a susţinut un recital de vis făcând astfel ziua să fie mai frumoasă. La

orele 19.15 în amintirea anu- lui în care a avut loc masacrul ne-am deplasat în Piaţa Victo-riei la manifestaţia centenarului genocidului unde inimile a pes-te 200 de armeni, reprezentanţi şi ai altor minorităţi naţionale şi ai cultelor au bătut la unison pentru aceeaşi simţire. S-au fluturat steaguri a mai multor state care au recunoscut geno-cidul iar sute de lumânări au dat naştere unui altar în formă de cruce, pe asfalt a anului simbol ,,1915”, arzând ca şi focul din inimile supravieţuitorilor arme-ni, emoţia luând o amploare şi mai mare. Varujan Pambuccian

vicepreşedintele Uniunii Ar-menilor din România a luat cu-vântul declarând printre altele ca anul 2015 este un an în care genocidul începe să fie unanim recunoscut.Ne-am întors acasă la Bacău cu sentimentul în suflet că lupta armenilor pentru recunoaşterea genocidului devine emblema luptei oricărui popor pentru o viaţa mai bună, mai frumoasă, mai plină de speranţă.

Aşa să ne ajute Dumnezeu.

Cristina-Elena STOICA

16

100 de ani de tăcere, de agonie, de represalii! 100 de ani de când un popor întreg a fost nimicit și o întreagă civilizație milenară s-a șters înecată în sânge și lacrimi! Palide umbre descăr-nate, pe de o parte blestemați să trăiască acele orori și toto-dată binecuvântați că au avut șansa de a le supraviețui s-au împrăștiat în cele patru colțuri ale lumii, ducând cu ei firava șansă a nemuririi unui neam! Și iată, viața a învins! Și mlădițele odinioară uscate de foame, de sete, de arșiță și de îngheț, au rodit oriunde pașii i-au purtat… Acum, după 100 de ani, vuiesc din toate zările și glasul lor se înalță semeț, iar ecoul răzbate dincolo de mări, dincolo de cer! Ei trăiesc în noi! În fiecare dintre noi! De-a pururi! Prea mare a fost tăcerea acestor ani! Prea mare durerea! Prea adâncă

rana! A venit vremea în care, glasuri răzlețe să se împreune și, laolaltă, să învingă opreliști, să învingă politici, temeri, să-și asume consecințe, dar mai ales, înainte de toate, să se audă! Poate că acum e vremea! Poate că acum trebuia să fie!Comunitatea armeană din Con-stanța, ei înșiși urmași ai su-praviețuitorilor, s-a mobilizat pentru omagierea străbunilor ei, printr-o serie de mani-festări menite să facă auzite și cunoscute publicului larg is-toria acelor vremuri sângeroa-se. Sub mondialul slogan “Ne amintim și cerem dreptate”, începând cu sfârșitul lunii mar-tie, până astăzi, s-au desfășurat acțiuni în care fiecare generație de armeni din Constanța și-a adus contribuția cu trup și suflet păstrarea vie a memoriei când-va a martirilor, azi, a sfinților

care s-au jertfit cu negrăită demnitate!

Întâi cei mici au participat ală-turi de grădinița “Comenius” la Festivalul Bucuriei Copiilor, în care au reprezentat Armenia, în costume tradiționale, cu un stand tematic plin de autenti- citate și imaginație. De Florii, au participat la un Atelier de creație în care au confecționat cu măiestrie și răbdare, zeci de flori de nu-mă-uita.

În data de 3 aprilie 2015, a fost organizată în Sala Sena- tului Universității “Ovidius” din Constanța, o conferință cu tema: “Armenii între moarte și viață”, susținută de Prof. Univ. Dr. Mihael Chircor. In-vitați să conferențieze : IPS Datev Hagopian, Prof. Univ. Dr. Valentin Ciorbea, Părintele Cezar Axinte din partea Arhi-episcopiei Tomisului, Prof. Univ. Dr. Garabet Kumbetlian.

CONSTANȚA

Manifestări comemorative dedicate Centenarului Genocidului

AA

AR R

T7 - 8 / 2015

ACTUALITATE21 aprilie – Ziua Mondială a lecturii pentru omagierea victimelor genocidului! Au fost alese pentru această seară câteva fragmente din scrierile unor autori care au ales să-și pună cuvântul în slujba unei națiuni, care au ales să amin- tească omenirii calvarul unui popor care a murit și a înviat pentru Dumnezeu! : Cristina Odabashean – Henry Morgen-thau :“Un ambasador la Con-stantinopol”, Luiza Terzian –Varujan Vosganian :“Cartea șoaptelor“. Anaida Sarchizian a recitat poezia “Leagănul ar-menilor” – Siamanto, iar Aram Niță “Durere armeană” de Ho-vannes Tumanian. Cei prezenți au avut ocazia să vizioneze fil-mul “Recunoaște 1915” realizat de Florin Kevorkian și Izabela Bostan Kevorkian.

Clopotele au sunat de 100 de ori și la Constanța, ca în toate bisericile armene din întreaga lume și victimele au devenit sfinți care, de acum veghează pentru noi…

Pentru 24 aprilie membrii co-munității armene din Constanța au împărțit trecătorilor garoafe roșii cu tricolorul Armeniei, după slujba religioasă dedicată sfinților martiri și au participat apoi, alături de conaționalii lor la evenimentele organizate în București.

Duminică, 26 aprilie, în curtea bisericii, tineretul armean din Constanța a realizat un mon-taj de flori și pânze, simbol al sângelui vărsat acum 100 de ani, cu un efort admirabil și de un efect extraordinar!

18

Marţi, 21 aprilie 2015, la ora 17:00, Uniunea Armenilor din România şi Parohia Bisericii Armene din Piteşti, în partene-riat cu Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu“ Argeş, a or-ganizat, în sala de conferinţe a bibliotecii, un eveniment comemorativ cu ocazia împli- nirii a 100 de ani de la „Geno-cidul împotriva armenilor“.

Programul evenimentu-lui, moderat de poeta Denisa Popescu, a inclus: Prezentarea adevărului istoric despre Genocidul îm-potriva armenilor 1915-1917 – profesor doctor Marius Cârjan; Ziua Mondială a Lec-turii pentru comemorarea vic-timelor Genocidului – actorii Mirela Dinu Popescu şi Florin Dumitru vor lectura din opere scrise de personalităţi ale cul-turii armene; Expoziţie de foto-grafie-document din perioada Genocidului (n.r. în holul bi- bliotecii).Chiar dacă nu are caracter re-ligios, unul dintre cele mai im-portante – deşi tragice – eveni-mente din istoria armenilor este legat de comemorarea geno- cidului acestui popor. În fiecare an, la 24 aprilie, se comemo-rează de către armenii de pre-tutindeni momentul când în 1915 otomanii au deportat ar-

PITEȘTIManifestări dedicate Centenarului Genocidului

meni în deşerturile Siriei, Ira-kului şi Arabiei, ceea ce a dus la pieirea a peste un milion de persoane. Genocidul Armean, cunoscut ca Holocaustul Arme-nilor sau Masacrul Armenilor (n.r. în armeană „Marele Rău“), e asociat tragediei întâmplate

datorită temerii otomanilor că armenii s-ar fi putut alia Im-periului Ţarist – rival de timp îndelungat a otomanilor pentru supremaţia în Peninsula Bal-canică şi în Caucaz.

Nicoleta PREDA

AA

AR R

T7 - 8 / 2015

ACTUALITATES-au plantat 100 de panseluţe şi au fost puşi 100 de tei în memoria armenilor uciși acum un secol

Reprezentanţi ai Uniunii Ar-menilor din România şi ai Parohiei Bisericii Armene din Piteşti, alături de auto rităţile judeţene, au înche iat, sîmbătă, la Muzeul Go leşti, seria mani-festărilor care au comemorat un se col de la genocidul împo triva armenilor. În fiecare an, la 24 aprilie, se come morează de că-tre armenii de pretutindeni mo-mentul cînd, în 1915, otomanii au deportat armeni în deşer-turile Siriei, Irakului şi A ra biei, ceea ce a dus la pieirea a peste un milion de persoane.

La eveniment au fost prezenţi Datev Hagopian, arhiepiscopul Bisericii Armene din România, preot paroh Hetum Tarverdyan, Arsen Mikaelian, consulul Ar-meniei la Bucureşti, alături de soţie şi copii, consulul onorific al României în Suedia, Olivia Costea, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Florin Tecău, vicepreşedintele Consiliului Jude ţean, Constantin Polexe, preotul Ciprian Vuţan, delegat din partea Ar hiepiscopiei Ar-geşului şi Muscelului etc.

Floarea de „Nu mă uita“, simbolul tragediei

Participanţii au purtat insigne

cu simbolul genocidului, floa- rea de „Nu mă uita“, dar de cu-loarea mov, culoarea episcopală armeană. Genocidul armean, cunoscut ca Holocaustul Arme-nilor sau Masacrul Armenilor (în Armeană „Marele Rău“), e asociat tragediei întîmplate din cauza temerii otomanilor că armenii s-ar fi putut alia Im-periului Ţarist – rival de timp îndelungat a otomanilor pen-tru supremaţia în Peninsula Balcanică şi în Caucaz. În me -moria celor peste un milion şi jumătate de victime ale geno- cidului armean, oaspeţii de la Muzeul Goleşti au plantat 100 de panseluţe şi, de asemenea, au fost puşi 100 de tei în jurul parcului hipic.

Recunoaşterea va duce la odihna martirilor

„Poporul armean are dreptul de a trăi şi, dacă la un mo-ment dat un popor ajunge să aibă o suferinţă, uman este ca celelalte să solidarizeze şi să încerce să-i curme a ceastă

suferinţă. Este foarte im portant să fie recunoscută suferinţa prin care a trecut poporul armean ca parte a Europei. Aşteptăm ca România să recunoască ofi-cial a cest genocid, fiindcă este prima ţară care a primit orfanii acestui genocid. În mo-mentul în care toată omenirea va recunoaşte acest genocid, abia atunci martirii se vor pu-tea odihni în pace. Poporul armean a reuşit să treacă peste acest moment prin credinţă“, a declarat Datev Hagopian, arhi-episcopul Bisericii Armene din România. Preşedintele Florin Tecău şi-a manifestat dorinţa de a dezvolta relaţiile dintre Argeş şi Armenia, care se bazează pe prietenie şi credinţa ortodoxă. Preotul Ciprian Vuţan a trans-mis binecuvîntarea Înalt Prea Sfinţitului Calinic Ar hiepiscop al Argeşului şi Muscelului la acest eveniment.

Iulia IVĂNOIU

20

Vineri 24 aprilie în sediul renovat al Parohiei Bisericii Armene din Galați a avut loc inaugurarea expoziției omagiale dedicate împlinirii a 100 de ani de la genocidul armean din 1915. Au participat membri consiliului parohial, membri comunității precum și invitați din presa locală, reprezentanți ai au-torităților locale și ai altor mi-norități. Într-o scurtă alocuțiune au fost prezentate date despre tragicele evenimente în care și au pierdut viața oameni nevi-novați unii dintre cei prezenți în sală având rude decedate în genocidul nerecunoscut încă nici după 100 de ani de la pro-ducerea lui.S-a desprins ideea că re-cunoașterea la timp a acestei drame a poporului armean ar fi oprit poate nenorocirile care s-au abătut asupra evreilor și romilor în anii care au urmat însângeratului 1915. O do-vadă că dramele de o atroci-tate fără precedent suferite de armeni,evrei, romi de oameni în general de-a lungul istoriei, nu au fost conștientizate și înțelese la dimensiunea lor re-ală, sunt și recentele crime din

orientul mijlociu carora

le cad prada creștini și musul- mani deopotriva. S-au făcut în încheiere scurte declarații de presă. Precizăm ca evenimentul a fost prezentat în telejurnalele de știri a două televiziuni locale și preluat în presa electronică locală și în cotidianul local Viața Liberă. Seara membrii comunității au fost prezenți la biserică unde clopotele au bătut de 100 de ori în memoria mar-tirilor armeni. La monumentul dedicat genocidului s-au depus flori și au fost aprinse lumânări simbolizând crucea armeneas- că. A fost o seara în care tim-pul s-a oprit puțin în loc cât să vegheze că lumânările să ardă în tihnă spre a fi lumina în ceru-ri pentru cei cazuți în 1915.

GALAȚI

Expoziție omagială dedicată Genocidului Armean

Dumnezeu să-i odihnească de-a dreapta Lui.

ing. Eduard KEVORCHIAN

Presedinte al Consiliului Parohial Galati

ACTUALITATE

AA

AR R

T7 - 8 / 2015

IAȘI

CENTENARUL GENOCIDULUI

Uniunea Armenilor din România – Filiala Iași a organi-zat pe 21 aprilie a.c. evenimen-tul ” Centenarul Genocidului Armean” la sala de conferințe New York, de la hotel Rama-da din Iași. Conferința ”Cente-narul Genocidului Armean ” la Iași a fost precedată de o sluj- bă comemorativă la Biserica Armeană din Iași, oficiată de preotul paroh Radu Krikor Hol-ca, dar și de către preotul paroh al Bisericii Armene din Sucea-va, părintele Azad Mandalian, aducându-se așadar un omagiu religios victimelor genocidului.În cadrul evenimentului, co-munitatea armeană din Iași a celebrat și ” Ziua Mondială a Lecturii”, prin organiza-rea uneia din cele peste 49 de lecturi publice din romanul “Cartea șoaptelor”, lecturi or-ganizate în această zi în peste 40 de țări. Inițiatorii lecturilor au fost Festivalul Internaţional de Literatură din Berlin şi Lep-siushaus din Potsdam. În cad-rul “ Zilei Mondiale a Lecturii” au fost prezentate cititorilor pe lângă pasaje din romanul ” Cartea șoaptelor ” de Varujan Vosganian și pagi- ni scrise de cîteva dintre cele mai impor-tante personalităţi ale culturii armene din ultimul secol, ma-joritatea purtînd semnul unui destin tragic: Zabel Yesayan, Siamanto, Komitas, Yeghişe Cearenţ, William Saroyan, Hovhannes Şiraz, Paruir Sevak, Hagop Mntsuri, Silva Kaputiki-an etc. Momentul de lectură de

la Iași a fost realizat de actorul Dumi Florescu, publicul dove-dindu-se încântat de interpre-tarea plină de emoție și profun-zime a actorului.Evenimentul cultural de la Iași s-a bucurat de prezența repre- zentanților tuturor minorităților din Iași, dar și a reprezentanților unor instituții de cultură din Iași precum Fundația ” Iași – Capi-tală Culturală 2021″, partener de nădejde în proiectele comu-nității armene sau Primăria Iași. Programul conferinței a fost amplu, invitații fiind încântați de prezența unor invitați spe-ciali precum prof. dr. Dumitru Zaharia de la Bacau, care si-a dedicat întreaga activitate de cercetare de o viață , comu-nității armene din România, dar și a d.nei prof. univ. Ma-rine Hovsepyan din Yerevan. In cadrul intalnirii a avut loc lansarea Revistei ” Siamanto”, nr. 4 / 2015 , publicație cultu- rală a comunității armene din Iași. Acest număr a fost dedicat în exclusivitate comemorarii

Genocidului armean. Finalul evenimentului a fost unul plin de grație, Cvartetul Stagione din Iași, sub atenta îndrumare a domnului prof. Gorovei Ilie, a încântat auditoriul cu inter-pretarea unui pasaj de muzică armenească.Comunitatea armeana din Iași a adus un omagiu victime-lor genocidului armean prin întâlnirea culturală organiza-tă în această perioadă plină de emoții , și putem concluziona ca în aceste zile , inimile tuturor armenilor au bătut cu aceiași putere și ritm alert în lupta îm-potriva atrocităților macabre ce s-au derulat în 1915. Lupta poporului armean pentru re-cunoașterea genocidului devine simbolul luptei ființei umane pentru dreptul la viața și pentru o lume mai bună, în care astfel de intâmplări tragice nu vor mai avea putere să își faca loc în istoria contemporană sau în viitorul apropiat al umanității.

Daria TĂNĂȘUCA

22

Miercuri 22 aprilie, în frumoasa biserică Sfânta Maria, armenii din Botoșani au comemorat 100 de ani de la genocidul populației armene din Turcia.Manifestările au început cu o slujbă religioasă, de pomenire a martirilor armeni uciși între anii 1915-1922. Slujba a fost ur-mată de citirea de către preotul Radu Kricor Holca a gramotei de binecuvântare a Patriarhului Karekin al II-lea adresată arme-nilor de pretutindeni la come- morarea holocaustului. A urmat un simpozion organizat de Con-siliul parohiei armene din Boto-șani în memoria celor un milion și jumătate de victime ale geno-cidului.Alături de comunitatea armeană locală, au comemorat genocidul prefectul județului, Costică Macaleți – cel care a participat și la inaugurarea Muzeului co-munității armene, viceprimarul municipiului Botoșani, Cos-min Andrei, directorul Direcției județene de cultură, Dănuț Huțu.doua parte a întâlnirii a fost moderată de Florin Simion Eg-

ner

BOTOȘANI

În biserica armeană, ziua comemorării Genocidului a însemnat o adevărată lecție de istorie

Au mai fost prezenți Ana Teletin și Costel Grigoruță, doi vechi prieteni ai comunității armene din Botoșani care au organi-zat în aceste zile la Biblioteca județeană Mihai Eminescu o expoziție comemorativă despre genocidul armean, expoziție care a avut vernisajul în ziua de 24 aprilie. A venit și muze-ograful Gheorghe Median, cel care a scris în anul jubiliar 2001 – împreună cu armeanul Ștefan Iovanesian – prima carte mono- grafică despre comunitatea armeană din Botoșani.Istoricul Dănuț Prodan, apropi-at de comunitatea armeană de trei decenii, chiar de la alegerea tezei de doctorat – despre viața negustorului și diplomatului armean Manuc Bei, a venit în-soțit de un grup de elevi. Zia-ristul Corneliu Filip, doctor în istorie și autorul unor arti-cole-referință despre cărțile publicate despre comunitatea armeană din Botoșani (nu mai puțin de 8!) și el prezent la ma- nifestări, sărbătorise Paștele în acest an chiar la o biserică din Armenia.Au mai răspuns invitației co-munității armene din Botoșani preoții bisericii ortodoxe Dani- el Dascălu și Petru Ghervase, amândoi preoți misionari în România și în țări din Uniunea

Europeană, amândoi având doc-torate în teologie. Dealtfel, pre-otul Ghervase a fost prezent și la alte manifestări religioase în biserica armeană din Botoșani, el fiind un apropiat al preotului Kricor.La comemorea genocidul a par-ticipat si prefectul județului, Costică MacalețiAu fost invitați și reprezentanții comunităților de evrei și de romi din Botoșani. Casa armenilor din Botoșani reprezintă un loc de atracție pentru autoritățile ad-ministrației locale, la fel pentru mulți locuitori ai orașului.Conferințele prezentate au fost pentru toți cei prezenți o adevărată lecție de istorie. Au vorbit despre atrocitățile tur-cilor împotriva armenilor trei intelectuali remarcabili: Dănuț Prodan, Corneliu Filip și preotul Petru Ghervase. Prodan a vorbit despre istoria genocidului dove-dind o cunoaștere desăvârșită a evenimentelor de acum 100 de ani. Corneliu Filip a vorbit despre influența dispariției fi-zice a majorității armenilor din Constantinopol asupra comu-nităților armene din diaspora, cu referire la actualele teritorii locuite de armeni ale Georgiei și Azerbaidjanului. Preotul or-todox român Petru Ghervase a evocat holocaustul și a propus

AA

AR R

T7 - 8 / 2015

ACTUALITATEcelor prezenți să se roage împre-ună pentru martirii armeni din vremea genocidului.Această a doua parte a întâlnirii a fost moderată de Florin Simi-on Egner, reprezentantul comu-nității armene locale. Egner a încheiat dezbaterile cu prezen-tarea unor documente de arhivă despre impactul negativ pe care l-a avut genocidul armean asu-pra comunității din Botoșani. A arătat că după întreruperea bru-tală a legăturilor cu Patriarhia de la Constantinopol comunitatea armeană de aici a fost în con-tinuă scădere. Principalele relații economice, culturale și spirit-uale ale armenilor din Boto- șani erau cu armenii din Turcia De acolo veneau manuale șco-lare în limba armeană, cărțile religioase în limba armeană dar și cele de beletristică, de la Con-stantinopol erau repartizați insti-tutorii care predau în cele două școli armene din Botoșani, dar și preoții, diaconii și cântăreții bisericești, de acolo veneau chiar și pietrele funerare frumos sculptate în marmură albă.În anul 1915 comunitatea armeană din Botoșani avea peste 2000 de suflete și era atât de puternică economic încât a fost principalul contribuabil la construirea, în anul 1912, a Teatrului Mihai Eminescu, mân-dria orașului. Înainte de 1915, armenii aveau 2 școli în limba maternă, 3 biserici și o situație economică înfloritoare. După cincisprezece ani, în anul 1930, comunitatea locală, rămasă fără legătura ei ombilicală, scade la 500 de suflete, mai păstra o sin-gură școală cu predare în limba maternă, cu puțini elevi, iar cele trei biserici mai aveau un singur preot, un diacon și doi cântăreți. După genocidul armean din Tur-cia, comunitatea armeană dec-ade economic și iese treptat din

prim-planul vieții Botoșanilor.Președintele filialei locale Vatra Românească, scriitorul Mir-cea Paul Iordache a înregistrat dezbaterile pentru o pagină din revista filialei, un periodic care ajunge în comunitățile româneș-ti din Uniunea Europeană, Ba-sarabia și Bucovina, dar și din America. Au mai fost prezenți la manifestările din lăcașul bi- sericii armene Sfânta Maria și George Lazăr, directorul și pro-prietarul principalului trust de media din județ – ziarul Monito-rul de Botoșani, cu un tiraj zilnic de 6000 de exemplare și postul regional Radio-Fix – alături de mai mulți corespondenți ai pos-

turilor locale de televiziune și ziariști. Aceștia sunt frecvent, în ultimii ani, alături de comunita-tea armeană, comunitate preze- ntă datorită lor în mass-media locale.Și după adevărata lecție de is-torie dată de cei care au confer-ențiat, manifestările au continu-at cu oferirea unor cărți despre genocidul armean și a unor in-signe comemorative. Discuțiile au mai durat un timp, invitații fiind interesați de cât mai multe informații despre dimensiunea tragediei de acum 100 de ani a armenilor.

F. E.

24

Uniunea Armenilor din România – Filiala Suceava îm-preună cu Parohia Armeană Su-ceava au organizat duminică o manifestare comemorativă pen-tru a marca un veac de la Ge- nocidul Împotriva Armenilor (1915 – 2015).

Slujbă de pomenire şi mo-ment de reculegere în me-moria celor cca. 1,5 milio-ane de victime

Membrii comunităţii armene din Suceava s-au reunit mai întâi la Biserica Sf. Cruce, unde preotul paroh Torkom Mandali-an a oficiat o slubă de pomenire pentru sufletele armenilor nevi-novaţi, victime ale sistemului opresiv otoman care-a săvârşit Marea Crimă (Medz Yeghern) împotriva poporului armean.

Manifestarea, organizată în întâmpinarea zilei de 24 aprilie (zi în care armenii din întreaga lume comemorează victimele Genocidului Împotriva Arme-nilor) a continuat cu vernisajul expoziţiei documentare cu ge-nericul „Genocidul Armenilor văzut în presa vremii din Bu-covina (1916-1920)”, realizată de profesorul şi arhivistul Co-rina Derla, expoziţie etalată în localul Şcolii Armeneşti, care găzduieşe în prezent nucleul

unui muzeu al comu-

nităţii armene din Suceava.După salutul de bun venit adresat de dr. Ioan Foit, preşe- dintele Uniunii Armenilor din România – Filiala Suceava (care a distribuit tuturor parti- cipanţilor insigne cu floarea de nu-mă-uita, emblema oficială a Centenarului Genocidului Îm-potriva Armenilor, floare care reprezintă simbolic trecutul, prezentul, viitorul şi eterni-tatea comunităţilor armeneşti din întreaga lume), s-a păstrat – la propunerea preotul paroh Torkom Mandalian – un mo-ment de reculegere în memoria celor cca. 1,5 milioane de vic-time. Moment de lectură, proiecţie power-point şi expoziţie de documente

Prof. Corina Derla, care a fost moderatoarea întrunirii, a pregătit apoi (integrând astfel activitatea de la Suceava suitei de manifestări organizate cu prilejul Zilei mondiale a lec-turii pentru omagierea victime-lor genocidului / 21 aprilie) un moment de lectură tematică.Au citit Sorin Foit, preotul paroh Torkom Mandalian, copi-

ii Sergiu Abălaşei, Georgiana Huţuleac şi Dicran Mandalian, iar Daniela Foit a prezentat o proiecţie power-point despre Genocidul Armean.S-au citit poeme despre sufe- rinţele armenilor, fragmente din „Cartea şoaptelor”, de Varujan Vosganian (o carte despre care autorul scrie, în ultimul capi-tol, că „nu este o cronică a lu-crurilor trăite ori închipuite, ci a lucrurilor mărturisite”) şi s-a vorbit despre romanul lui Franz Werfel „Cele patruze-ci de zile de pe Musa Dagh”, carte care i-a adus autorului consacrarea internaţională şi a devenit un best-seller al anilor ’30 (carte publicată în traducere românească de Editura Ararat).Expoziţia prezentată de prof. Corina Derla a adus în atenţie o serie de documente referitoare la Genocidul Armenilor, care au apărut în presa vremii din Bucovina. Este vorba de extrase din „Czernowitzer Allgemeine Zeitung” şi „Czernowitzer Tag-blatt”, publicaţii pe care Corina Derla le-a cercetat în arhivele din Ucraina, dar şi documente din Fondul Comunităţii Arme-neşti păstrat de Serviciul Su-ceava al Arhivelor Naţionale.

Suceava

Comemorarea Centenarului Genocidului armean

AA

AR R

T7 - 8 / 2015

ACTUALITATE Dramele unor supravieţui-tori ai Genocidului Armean

Documentele prezentate re-flectă modul în care erau privite în epocă persecuţiile împotriva armenilor din Imperiul Oto-man. Sunt reproduse relatări cu privire la „Masacrul din Meso-potamia” (telegrame transmise de la Constantinopol despre asedierea oraşului Erzerum), depeşe de pe frontul caucazian, este expus – în fotocopie – un raport al armatei otomane din data de 2 august 1916, dar şi Apelul delegaţiei armene din Paris către întreaga naţiune armeană, din anul 1919, apel difuzat către toate comunităţile armeneşti din Europa. Un doc-ument care atestă preocupar-ea Comunităţii Armeneşti din Suceava pentru soarta arme-nilor din Imperiul Otoman este memoriul de protest semnat de cei mai importanţi membri din oraş.Preotul paroh Torkom Manda-lian a istorisit lângă portretul bunicii sale, prezvitera Araxi Mandalian (1899 – 1979), soţia protoiereului iconom stavrofor Knel Mandalian (1885-1970), supravieţuitori ai Genocidu-lui Armean, cum şi-a revăzut aceasta sora (de care a fost despărţită de evenimentele din epocă) după 50 de ani.

„Mai importantă decât moartea, şi, deci decât viaţa, e memoria”

Aş încheia acestă relatare de-spre cum a fost celebrat Cen-tenarul Genocidului Împo-triva Armenilor menţionând faptul semnalat de dr. Ioan Foit, preşedintele filialei locale a Un-iunii Armenilor din România, cum că duminică, pe parcursul

desfăşurării manifestării de la Suceava, a plouat, a nins şi a strălucit soarele deopotrivă.S-au perindat anotimpurile şi s-a scurs un secol de la marea tragedie a poporului armean.Şi l-aş cita la final pe Varu-jan Vosganian, care, cu gân-

dul la bunicul său, Garabet, scrie în „Cartea şoaptelor” că „mai importantă decât moartea, şi, deci, decât viaţa, e memoria”.

Tiberiu COSOVAN

26

Romaşcanii au comemorat vic-timele genocidului din 1915 împotriva populaţiei de origine armeană a Imperiului Otoman. Uniunea Armenilor din România, filiala Roman, a mar-cat, marţi, 21 martie, la sediul provizoriu al Bibliotecii Mu-nicipale “George Radu Meli-don”, trecerea a o sută de ani de la genocidul împotriva popo- rului armean. La eveniment au participat oameni de cultură ro-maşcani, bibliotecari din cadrul instituţiei gazdă şi elevi. “Peste tot în lume, în această perioadă, au loc manifestări culturale şi istorice dedicate comemorării genocidului împotriva arme-nilor din Imperiul Otoman, un genocid rămas încă nepedepsit şi nerecunoscut de cea care l-a generat – Turcia. În toate fili- alele din România ale Uniunii Armenilor se desfăşoară eveni-mente de comemorare a geno-cidului armenilor, din 1915. La Roman, marcăm acest moment printr-un vernisaj de fotografie veche, o expoziţie de icoane şi un moment de lectură pu- blică din autori armeni, pe 21 aprilie fiind Ziua Mondială a Lecturii,

dedicată oma- gierii vic-

timelor genocidului”, a preci-zat doctorul Emanuel Naza-retian, președinte al Uni- unii Armenilor din România, filiala Roman. Marcarea acestei peri-oade negre din istoria poporu-lui armean a continuat joi, 23 aprilie, la Biserica Armeneas-că, unde s-a săvârşit o slujbă comemorativă pentru cei 1,5 milioane de martiri armeni can-onizaţi de Biserica Apostolică Armeană, şi vineri, 24 aprilie, la Institutului Teologic Roma-no-Catolic Franciscan din Ro-man, unde a avut loc o proiecţie de film tematic şi un simpozion ştiinţific, la care au conferenţiat profesori de istorie şi teologi.Omagiu adus prin lectură,

artă fotografică și expoziție de icoaneTimpul nu a șters din memoria mai multor generații urmările masacrului din 1915. ”În peri-oada de descompunere şi de apus a Imperiului Otoman au fost omorâţi creştini, inclusiv turci. Bunicul meu lucra ca bucătar în armata turcă. Era foarte bine văzut de ofiţeri. Şi pentru că nu toţi aveau suflete împietrite, l-au chemat la ei şi i-au spus să-şi ia familia şi să plece. Aşa au reuşit bunicii mei să scape cu viaţă. S-au stabilit la Constanţa, oraş în care m-am născut”, a mărturisit doctorul Emanuel Nazaretian. Eveni-mentul comemorativ a fost

ROMAN

Evocare la un secol de la Genocidul armenilor

AA

AR R

T7 - 8 / 2015

ACTUALITATE

Slujbă de comemorare a martirilor armeni

Slujba a avut loc la Biserica Armenească din Roman, în prezenţa unor preoţi roma-no-catolici şi a membrilor UAR Roman. La Biserica Armenească (“Po-gorârea Sfântului Duh”) din Roman a avut loc, joi, 23 aprilie, o slujbă de comemorare a armenilor ucişi în 1915, când a avut loc genocidul împotriva poporului armean. “Este o o- noare pentru noi să fim gazdă unui eveniment spiritual-reli-gios atât de important. De mai bine de 20 de ani, ne întărim duhovniceşte şi spiritual în această biserică din urbea ro-maşcană, o mărturie peste timp a geniului, culturii şi spiritua- lităţii poporului armean, care a vieţuit pe aceste meleaguri mol-

dave de multe secole. Această pomenire a martirilor are loc în ziua sărbătoririi Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, şi el martir al credinţei creştine de aici şi de pretutindeni”, a spus părintele Ionel Doru, parohul Bisericii Armeneşti din Roman.La eveniment a participat şi primarul municipiului Roman, profesorul Laurenţiu Dan Leo-reanu. “Bunul Dumnezeu m-a ajutat şi am ajuns în mai multe oraşe ale Armeniei, inclusiv în oraşul cu care Romanul este înfrăţit – Dilijan. Romanul este primul oraş din România care s-a înfrăţit cu un oraş din Armenia. Armenii au găsit în România un popor ospitalier. După mărturia cetăţenilor din Armenia, ei ne privesc ca pe un popor-frate, pentru că, atun-ci când a început prigoana, au găsit porţi şi uşi deschise în România. Din cauza greutăţilor pe care le-a avut, poporul român este înfrăţit şi prin sufe- rinţă cu poporul armean. Cu

continuat de bibliotecara Iulia Stoleru şi elevi din trupa de tea tru “Gong”, care au lecturat poezii şi proză scurtă scrisă de autori armeni.Invitaţii au participat, apoi, la vernisajul expoziţiei de foto-grafie veche. “Fotografiile sunt primite de la Institutul Genoci- dului de la Erevan. În România este pentru prima oară când aceste fotografii sunt văzute de public. Fiecare fotografie este însoţită de textul aferent. Sunt imagini cutremurătoare. Tex-tele de sub fiecare fotografie arată locul, data şi modalitatea în care s-au produs aceste orori. Cei care vor vedea expoziţia vor trage concluziile personale, analizând aceste fotografii”, a spus Emanuel Nazaretian.

toate acestea, poporul armean a avut suferinţe şi pierderi care depăşesc închipuirea omeneas-că”, a spus primarul Leoreanu.“Biserica Romano-Catolică susţine canonizarea victimelor genocidului de acum 100 de ani, care se discută în aceste zile în Armenia. Suntem fraţi întru Cristos. Ne bucurăm că poporul armean este un popor creştin încă din anul 301, înainte de martiriul Sfântului Gheorghe”, a afirmat preotul Alois Mora-ru, parohul Bisericii “Fericitul Iere mia” din Roman.La eveniment au participat pre-ot doctor Eugen Răchiteanu, preşedintele Academiei “Petru Tocănel”, doctor Emanuel Naz-aretian, preşedintele Uniunii Armene din România (UAR), filiala Roman, dar şi credincioşi ortodocşi.

Ana-Maria Postelnicu ZIARUL DE ROMAN

28

În zilele de 7-9 aprilie, la Târgu Mureș și Cluj s-a desfășurat o serie de manifestări cultural-ști-ințifice dedicate centenarului Genocidului Armean și istoriei armenilor din Transilvania.

La 7 aprilie, în cadrul Univer-sității Gheorghe Șincai din Târ-gu Mureș a avut loc o sesiune științifică pe tema „Cultura și civilizația armeană – Inter- ferențe istorice”, organiza-tă de Institutul de Științe So-ciale și Umaniste al Academiei Române și Asociația Cultu- rală Armeano-Maghiară. Seria manifestărilor a continuat la 8 și 9 aprilie la Muzeul de Artă din Cluj, unde, cu sprijinul Institu-lui de Armenologie al Universi-tății Babeș-Bolyai, Ambasadei Republicii Armenia și Uniunii Armenilor din România, a fost prezentat un program variat cu titlul “Repere Culturale Arme-nești”.

Tema centrală a manifestărilor a fost Genocidul Armean. În cadrul sesiunilor științifice au prezentat expuneri despre ar-bitrajul președintelui american Woodrow Willson, Holocaust și Genocidul Armean directorul fundației Modus Vivendi, Ara Papian, și cunoscutul specia- list în chestiuni legate de crime împotriva umanității, profesor al Universității Babeș-Bolyai,

Michael Shafir. Au prezen-tat expuneri și alți universitari și cercetători clujeni și târg-mureșeni precum și istoricul Eduard Antonian redactor al revistei Ararat cu o prelegere despre Generalul Andranik Ozanian. Despre Genocidul Armean și îndeosebi urmările sale politice, economice, so-ciale și demografice, în con-textul actual al relațiilor inter-naționale și armeano-turce, au vorbit ambasadorul Armeniei, Excelența Sa Hamlet Gaspa- rian, președintele Uniunii Ar-menilor din România, Varujan Vosganian, și directorul Insti-tutului de Armenologie al Uni-versității Babeș-Bolyai, Lucian Nastasă- Kovács. La rîndul său, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, István Vákár, și-a exprimat deplina solida- ritate cu Armenia și poporul armean.

În seria manifestărilor, în seara zilei de 8 aprilie, la Muzeul de Artă din Cluj s-a deschis ex-poziția postumă a cunoscutului pictor armean din Transilvania, Jakobovits Miklós, ansam- blul Flauto Dolce a interpretat o selecție din tezaurul muzical armenesc, au fost prezentate edițiile în limba română ale volumele “Un act rușinos. Ge-

nocidul Armean și chestiunea responsabilității turce” de Tan-er Akçam și “Armenia siluită. Povestea Aurorei Mardigani-an”, ediția în limba maghiară a romanului “Cartea șoaptelor” de Varujan Vosganian, precum și filmele “Cînd moartea întîr-zie să apară” și “Pe calea șoap- telor” pe teme din roman.

Manifestările au fost pe larg prezentate în media locală și centrală. La 3 aprilie, postul TVR3 și-a început seria spe-cială dedicată Genocidului Armean cu un interviu cu am-basadorul Hamlet Gasparian.

În timpul manifestărilor de la Cluj televiziunile românești locale și centrale, agenția de știri Agerpres și presa scrisă au transmis referiri la expuner-ile ambasadorului Hamlet Gasparian, ale lui Ara Papian și Varujan Vosganian.

Ara Papian și-a început seria de expuneri la 6 aprilie la Bucureș-ti, la Casa de Cultură Armeană, despre care postul public TVR1 a pregătit un reportaj special.

Armenpress

CLUJ

Manifestări dedicate Genocidului Armean

AA

AR R

T7 - 8 / 2015

ACTUALITATE

Vă mulţumesc că suntem îm-preună la această comemo-rare sacră a martiriului celor 1.500.000 de victime ale Geno- cidului Armean din 1915, vic-time care de curând au fost sanctificate de Catolicosul Ka-rekin al II-lea. Anul acesta în 24 aprilie s-au împlinit 100 de ani de la declanşarea Genoci- dului Armean organizat în Im-periul Otoman plănuit minuţios după cum arată documentele păstrate. Depopularea Armeniei istorice de armeni a început în perio-ada pregenocidului cu cinci secole înainte, dar finalizarea adică totala distrugere fizică şi exilarea armenilor din patria de baştină, s-a petrecut în Geno-cidul (1915) în care au pierit atâţia oameni, majoritatea ar-meni, pentru simplul motiv că s-au născut armeni. Trebuia să dispară ei ca să nu-şi mai amin- tească nimeni că acel teritoriu al Turciei, a fost locuit de mii de ani de armeni.Din păcate recunoaşterea din partea Turciei şi regretul Tur-ciei contemporane pentru cele făptuite de înaintaşii lor nu există (precum s-a petrecut în Germania) ceea ce înseamnă că nu se poate întâmpla nici ierta- rea după care să urmeze pacea în suflete şi între ţări.Turcia se ascunde în spatele problemei: nu a fost genocid doar masacru, nu a fost geno-cid doar război în care au murit 300.000 de turci şi 300.000 de

armeni,…”tristele evenimente din 1915”, etc.Cred că e timpul ca armenii să se adreseze unui for inter-naţional care analizând docu-mentele existente de care dispu-nem (istoricii şi-au făcut treaba în acest sens) prin juriştii săi să judece dacă a fost genocid sau nu. Susţin ideea că această solicitare nu trebuie făcută de Armenia, ţara celor 3.000.000 de armeni care ar suferi şi mai mult de agresiunea turcilor din vecinătate.Din păcate nu avem o organ-izaţie mondială a armenilor, dar pot să o facă organizaţiile ar-meneşti din diaspora, ai căror membri în majoritatea lor sunt descendenţi ai celor care au suferit genocidul, din ţările care au recunoscut genocidul şi care au susţinerea acestor ţări.Lumea în acest moment e cu-prinsă de o însufleţire în sensul recunoaşterii genocidului, la care au contribuit: Catolicosul Karekin al II-lea, autorităţile armene, istorici, atâtea cărţi scrise, printre care nu putem să nu amintim cartea de căpătâi Istoria unui genocid îndelung ignorat a lui Sergiu Selian, Dosarul juridic al genocidului armean de Z.G. Barsegov –ti-tlul ori- ginal –The Genocide Armenians a crime under inter-national law, carte tradusă de Arpiar Sahaghian, precum şi miile de evenimente comemo-rative ale genocidului. Cuvintele Papei Francisc de la slujba din Duminica Îndurării Divine, din 12 aprilie 2015, cu care ocazie a condamnat Ge- nocidul Armean au catalizat re-cunoaşterea genocidului în nu-

meroase state din lume. Trebuie să adăugăm cu mândrie con-tribuţia Cărţii Şoaptelor tradusă în 22 de limbi, scrisă cu o rară măiestrie artistică, sensibilitate, documentaţie şi profunzime de-osebită care a ajuns la sufletele oamenilor din lume. Sperăm ca lucrarea de excepţie a lui Varu-jan Vosganian să fie onorată cu un premiu Nobel.Acum este timpul ca să găsim o cale de a cere unui for inter-naţional ( dacă e cazul instituit special de ONU) care să exam-ineze documentele existente şi prin juriştii săi să decidă dacă masacrul armenilor din 1915 din Imperiul Otoman a fost un genocid sau nu, în acord cu definiţia juristului polonez dr.Rafael Lemkin 1933, cu nor-mativele ONU: Statutul Tribu-nalului militar internaţional, rezoluţia 96-Adunarea Genera- lă ONU1946, Convenţia ONU pentru prevenirea crimei de genocid şi pedepsirea sa,1948 şi poate altele.“Poţi înşela pe toţi un timp, poţi chiar înşela pe unii tot timpul dar nu poţi înşela pe toţi tot tim-pul” – precum îl citează Sergiu Selian în cartea sa „Istoria unui genocid îndelung ignorat” pe Abraham Lincoln.Vreau ca acest text să ajungă pe cât mai multe site-uri în en- gleză ca să se ivească din cele 7 miliarde de pe Terra, oameni dornici, instituţii competente să servească această cauză.

Morţii nu pot fi înviaţi. Daţi-ne înapoi Muntele Ararat !

Azaduhi Varduca-Horenian

Cuvânt la deschiderea Comemorăr i i Centenaru lu i Genocidu lu i Armean

30

7. Tsitsernakaberd

Perioada teribilă prin care au trecut armenii aflaţi sub domi- naţia Imperiului Otoman la începutul secolului XX a fost marcată de masacre, deportări,-confiscarea proprietăţilor şi a bunurilor. În memoria vic-timelor acestor atrocităţi în numeroase state ale lumii s-a reuşit ridicarea multor monu-mente, remarcabile prin varie-tatea formelor şi materialelor. Cum este firesc, cel mai impre-sionant dintre ele se află în Ere-van, pe dealul Tsitsernakaberd, situat pe malul râului Hrazdan.Până în 1949 Tsitsernakaberd (în traducere Cetatea Rândune-

lelor) era un loc viran. Au fost plantaţi copaci, trasate alei, am-plasate monumente şi constru-ite importante edificii. În pre- zent, în acest mare parc public, se continuă plantarea arborilor şi montarea sculpturilor.Construcţia Complexului Me-morial închinat victimelor ge- nocidului din 1915 a început în 1966, ca răspuns la reven-dicarea amplei demonstraţii din 1965, din Piaţa Operei. Înainte de realizarea acestui emoţionant ansamblu, eveni-mentele tragice din perioada Primului Război Mondial erau comemorate la Panteonul din Parcul Komitas. Deşi suma alo-cată acestui proiect grandios a fost mică (şase sute de mii de ruble), lucrările s-au finali-

zat rapid pentru că armenii nu mai intenţionau să vorbească în şoaptă despre masacrele co-mandate de guvernul Junilor Turci. Astfel, acest ansmblu in-augurat în 1967 a fost renovat

în 1990, devenind cu timpul loc de pelerinaj.Acoperind o suprafaţă de patru mii cinci sute de metri pătraţi, complexul are trei corpuri prin-cipale. Pe Zidul Memorial din bazalt având o lungime de o sută de metri sunt gravate nu-mele satelor şi oraşelor unde au avut loc masacrele. Sanc-tuarul Eternităţii este alcătuit din douăsprezece dale înclinate spre interior, formând un cerc. Zece trepte abrupte conduc spre flacăra din centrul monumentu-lui. La douăzeci şi patru aprilie, în fiecare an se desfăşoară aici o impresionanta ceremonie re-ligioasă. Coloana Memorială numită “Renaşterea Armeniei” are 44 de metri. Această stelă din granit simbolizează unita-

15 zile în Armenia Jurnal de călătorie

Redactor şef : Mihai STEPAN-CAZAZIAN

Redactori : Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN

Fotoreporter : Mihai GHEORGHIU

Colaboratori : Carmen DROPOL (Constanţa). Tiberiu COSOVAN (Suceava)

Corespondenţi din străinătate :Elena CHOBANYAN

(Erevan)Edvard JEAMGOCIAN

(New York),Anton Lanis ŞAHAZIZIAN

(Toronto),Giuseppe MUNARINI

(Padova)Cristina POPA

(Karabagh)Sergiu SELIAN

(Australia)Tehnoredactare :

Ovidiu PANIGHIANŢPagină web :

www.araratonline.come-mail :

redactia@araratonline.comAdresa redacţiei:

Bd Carol I Nr. 43, Bucureşti – 2 Tel. / Fax: (4021) 314.67.83

I.S.S.N.1220-9678Tiparul executat la ARARAT s.r.l.

ARA

RA

T7 - 8 / 2015

REDACŢIA ARARAT

tea poporului armean, care a reuşit să învingă vicisitudinile istoriei.Astfel, platoul de la Tsitsernak-aberd ce găzduieşte Complexul Memorial este în permanenţă vizitat de lideri politici, person-alităţi ale lumii religioase, cul-turale şi artistice. În 2001, Papa Ioan Paul al II-lea a cinstit me-moria martirilor genocidului, fiind prezent în acest loc vene- rat de armenii de pretutindeni. În plus preşedinţii multor state au plantat brazi de-a lungul aleii ce conduce spre monumente. În 2015, la procesiunea din 24 aprilie, preşedinţii Serbiei, Ciprului, Franţei şi Rusiei s-au alăturat Catolicosului şi Patri-ahului Tuturor Armenilor, Ka-rekin al II-lea, pentru a depune flori în jurul flăcării eterne.Spaţiu al speranţei, Tsitser-nakaberd, atrage atenţia lumii întregi asupra evenimentelor din Imperiul Otoman din tim-pul primei conflagraţii mon-diale. Numărul statelor care recunosc genocidul din 1915 creşte, dezbaterile privind acest subiect fiind de neoprit. După împlinirea unui secol de la această tragedie, lumea se so- lidarizează pentru a condamna atrocităţile cărora le-au căzut victime un milion şi jumătate de armeni. Canonizarea lor

la Etchmiadzin la 23 aprilie 2015 înseamnă recunoaşterea jertfei lor pentru credinţă şi neam. Metz Yeghern, sintagma folosită de armeni pentru a de-semna masacrele, deportările şi toate relele suferite, trebuie cunoscută pentru ca adevărul să triumfe. În aprilie 2015 a fost construit un nou memorial, în Pasadena, ceea ce atestă faptul că istoria nu mai poate fi falsi-ficată. Anii cumpliţi, crimele în masă, marşurile forţate, drumul prin deşertul Siriei, foametea şi bolile trebuie asumate şi găsite soluţii.Memorialul de pe platoul de la Tsitsernakaberd nu trebuie umbrit de neputinţa de a re-cunoaşte evidenţa. Acest loc neostentativ va reuşi întotdeau-na să aducă laolaltă armenii în jurul unei răni comune.

Andreea BARBU