7/25/2019 efectele degradarilor

1/6

Efectele degradarilor cauzate de sruriasupra cldirilor

Lucrarea constituie o abordare sintetica a principalelor aspecte teoretice si practicecare sunt specice pentru cererile complexe de constructii din beton armat situate in mediul

marin. Cu referiri particulare la litoralul romanesc al Marii Negre, sunt tratate unele problemein ceea ce priveste agresivitatea severa a acestui tip de mediu si tipuri specice de atacuricorozive fata de materialele de constructie si elementele de beton armat.

Mediul marin este alcatuit din ceata salina de particule ne, transportata de curentiide aer si care se depune pe suprafetele expuse, luand forma de sare cristalizata, sau insituatii extreme, strat de sare, cauza ind degradarea sub actiunea mediului marin.

Fenomenele agresive de coroziune in medii marine, se produc cu o viteza relativredusa, astfel ind greu de perceput prin examinare vizuala.

nca din etapele de inceput ale degradarii asupra nisa!elor peliculogene,elementelor de constructie din lemn, otel, beton, ori la betonul armat, efectele suntevidente, de multe ori abia in stadii avansate ale atacului.

7/25/2019 efectele degradarilor

2/6

"gresivitatea mediului asupra elementelor de constructie din beton, respectiv betonarmat este determinata de un numar mare de factori de natura c#imica, zica, bioc#imica,electroc#imica si mecanica. Efectul de degradare al elementelor de constructie din betonarmat ale structurilor situate in mediul marin este o rezultanta a actiunii tutoror acestorfactori. $entru a putea preveni degradarea elementelor de constructie din beton armatexploatate in mediul marin este necesara cunoasterea, cel putin ca principiu, amecanismelor procesului de degradare prin coroziune a materialelor de constructie subactiunea factorilor agresivi specici mediului marin.

7/25/2019 efectele degradarilor

3/6

%etonul armat este mult mai sensibil la coroziunea cauzata de mediul marin, decatlipsit de armare, intrucat coroziunea armaturilor, prin patrunderea apei de mare sau aumiditatii atmosferice cu continut ridicat de ioni de Cl, are ca si consecinta expansiuneastratului de acoperire cu beton a armaturii, fenomen care amorseaz ulterior un atac corozivmai intens spre interiorul elemental

Comparativ cu agresivitatea celorlalte medii naturale, caracteristice pentru climatultarii noastre, agresivitatea mediului marin supra constructiilor din beton armat impune, caurmare a intensitatii si a particularitatilor specice ale atacurilor prin coroziune, acordareaunei atentii aparte atat in faza de proiectare cat si in cele ulterioare, de executie, exploatare,respectiv intretinere si urmarire a comportarii in timp.

n tara noastra au existat activitati privind efectul agresiv al apei de mare asuprabetonului inca de la inceputul secolului, daca tinem seama ca la construirea silozurilor dinportul Constanta, intre anii &'() * &'(+, "ng#el align- a aplicat la pilonii de sustinere,cimenturi speciale cu adaos de puzzolane, material bogat in bioxid de siliciu, in scopuloptinerii de betoane cu rezistenta marita in ceea ce priveste agresivitatea c#imica a apei demare. Cu ocazia unor lucrari de reparatii la fundatiile silozurilor, efectuate intre anii &')( *

&') s*a observat ca nu au aparut degradari, c#iar si dupa )( de ani de exploatare, incontrast cu fundatiile silozurilor construite ulterior, anume intre anii &'/( 0 &'1(, la care nus*au aplicat astfel de cimenturi rezistente si care au impus lucrari de consolidare.

7/25/2019 efectele degradarilor

4/6

n prezent in 2omania, exista un bogat fond construit de structuri supraterane dinbeton armat, otel si lemn amplasate in mediul marin, cladiri care, din diverse cauze, deproiectare, executie, absenta protectiei anticorozive sau aplicarea unei protectii ineciente,lipsa unui program de urmarire a comportarii in exploatare si a unor masuri minime deintretinere a protectiei anticorozive, se a3a in diferite stadii de degradare prin coroziune.

4egradarea crmizilor si a mortarului.

Mortarul mai moale folosit in zidria exterioar inainte de anii 5)( este afectat, faptce poate avea urmri neplcute, datorate srurilor din aer. "cest fenomen este int6lnit maides in locuri expuse, dar si la cldiri situate la circa / * 1 7m de mare, pe perioada de timpmai indelungat. area provoac dezintegrarea mortarului, a!ungand in cele din urma, prafde ciment. 4egradarea cauzat de sruri poate avansa si la crmizi, e par8ial, e peintreag ansamblul de zidrie.

Multe din tipurile de crmizi folosite intre anii 9)( * 5+( nu sunt tolerante la sruri siacest lucru poate cauza delaminarea suprafetelor. n timpul ploii cristalele de sare se vorexpanda si vor impinge suprafata exterioar a crmizilor. :dat ce suprafata exterioar acrmizilor se pierde, rata de deteriorare a zidriei se va accelera. "cest tip de delaminare acrmizilor nu poate prevenit ;i este necesar inlocuirea crmizilor afectate in intregime.

7/25/2019 efectele degradarilor

5/6

4elignicarea.

Multe structuri de lemn, mai ales cele din pin, sunt supuse delignicrii, dac suntamplasate in apropierea mrii. 4elignicarea reprezint descompunerea celulelor, fapt careduce la un aspect poros al structurilor de lemn afectate. n ma!oritatea cazurilor acest tip dedegradare nu are urmri structural, ci doar estetice. n cazuri extreme, dac aceast ac8iune

continu pe o perioad lung de timp, poate duce la afectarea structurii ;i c#iar prbusireaacesteia.

4egradari ale invelitoarei.

7/25/2019 efectele degradarilor

6/6

=miditatea se extinde, sub aciunea unei diferene de concentraie, >n zidrie. @idriaabsoarbe umiditatea din sol, din aer, din elementele de construc8ie adiacente. =miditateacare patrunde in zidria este >nso8it, de multe ori, de sruri ;i alte substan8e solubile."c8iunea capilar >n materialele poroase ale zidriei creaz o suc8iune, care produce urcareaapei din sol, ce con8ine, adesea, sruri >n solu8ie. : zidrie cu microporozitate mare are opresiune capilar ridicat. "ceast aptitudine, de apiratie ;i re8inere a apei, conduce la riscul

unei degradri rapide.$entru ca sarurile sa aiba un efect distrugator, acestea trebuie sa reactioneze >n

procese c#imice sau zice cu materiale de constructie minerale sau sa urmeze o altainteractiune cu acestea. La desecarea materialelor incarcate cu saruri trebuie sa seprocedeze diferit.