eeuhiill u i w f: . dnicj. ro/adevarul bd.21 decembrie …ƒrul de cluj. anul x... ·...

16
ţr \ •rnilirUîSîl'P isoiijpEa; EEuHIIll I * . * Ui w _________________ _________________ f: http://www.dnicj. ro/adevarul ANUL X NR. 2869 ISSN 1220-3203 LUNI, 17 APRILIE 2000 10 PAGINI 2.000 LEI O BANCA PE CARE P071 CONTA Credite: -pentru persoane fizice în sistem C A R . cu dobânzi de 22% pe an -crediiepentru bunuri cu35% g dobândă pe an | B an ca Populara ISnorva Cooperativa de credit Bd.21 Decembrie nr.152 Tei,410263 Meleşcanu a trecut în tabăra celor blestemaţi de români , VALER CHIOREANU D upă publicarea rezultatelor ultimu- lui sondaj de opinie, un sociolog - român gîndea în următorii termeni. ApR i-a adunat pe aproape toţi dezertorii din celelalte partide, alcătuind un grup eterogen de politicieni şi parlamentari care au votat, cel mai adesea, alături de colegii lor din arcul guvernamental. Sociologul respectiv crede că ApR a atins punctul maxim de expansiune, iar picioarele pe care s-a aşezat au început să-i tremure. La fel se întîmplă şi cu liderul său, pe care sondajele îl arată în luptă directă cu Emil Constantinescu pentru intrarea în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Luptă pe care trebuie s-o cîştige, pentru a beneficia de voturile contracandidatului său, în primul rînd de cele ale electoratului maghiar din Transilvania. Este adevărat că aderenţii UDMR nu-i acordă acum nici o atenţie, dar, în eventualitatea unei confruntări cu Ion Iliescu, liderul ApR poate conta pe cele şapte procente ale maghiarilor, care îl consideră răul cel mai mic, în comparaţie cu ceea ce reprezintă pentru ei preşedintele PDSR. Sigur, nici fostul diplomat nu stă cu ..mîinile încrucişate. La mijlocul săptămînii trecute, el a făcut un-pas decisiv pentru a-i atrage de partea sa pe maghiarii din Transilvania. La o conferinţă 'de presă desfăşurată, joi, laTg. Mureş, preşedintele ApR a declarat că ar fi gata să participe, după alegeri, la o alianţă la guvernare alături de UDMR. El şi-a motivat hotărîrea afirmînd, în termeni uşor evazivi, că, în eventualitatea izolării UDMR, va fi greu de explicat (cui?) lipsa din guvern a unor politicieni care au constituit un element pozitiv de percepţie pentru Occident. Vasâzică, esenţial rămîne criteriul percepţiei externe^ a prestaţiei guvernanţilor români. In aceste condiţii, trebuie să ne întrebăm care este percepţia românilor faţă de prestaţia actualilor guvernanţi. Părerea românilor din 'Secuime, de exemplu, unde reprezentanţii partidului cu care Meleşcanu se arată gata să se alieze; este că reprezentanţii UDMR din administraţia locală duc o politică foarte activă de .izolare şi asimilare a elementului românesc (a se vedea, în acest sens, Memorandumul românilor din continuare în pagina a 16-a Parlaifioiifiarii şi-au M la t milioanole proprii Revenirile*deî;ultimă»orăfnu»potTConvmgesde*buna Citind stenograma şedinţei Biroului Permanent al Camerei De- putaţilor, în care s-a discutat despre mărirea salariilor demnitarilor, ai impresia că te afli în plin teatru al absurdului. Pe lîngă frazele lipsite de coerenţă, gîndirea parlamentarilor e atît de săracă, încît te întrebi dacă un examen la Logică n-ar fi mai util ■ * decît unul psihologic. Protagoniştii discuţiilor pe,marginea acestei probleme “arzătoare” pentru ţară au fost Ion Diaconescu, Tănase Barde, Acsinte Gaspar, Florea Cojoc, Gheorghe Albu, Vasile Miclăuş şi Konya Hamar, asistaţi de Alexandru Lăpuşan, Gherasim Gazi, Florin Costiniu, Vidrei Şerbănescu, Georgică Tobă, Teodor Spiridori, Gheorghe Popescu, Drosu Tararache şi Nadia lonescu. După ce s-aujurat cu toţii că nu iau bani din altă parte decît din indemnizaţie, aleşii noştri au ajuns la concluzia că demnitatea lor de parlamentar e în pericol, aceasta conform principiului “dacă noi nu ne'respectăm, nici alţii nu ne vor respecta’ , şi că, vezi Doamne, dacă trăieşti cu doar 315 dolari pe lună, în timp ce deputaţii din Maroc iau-3.000, oamenii de pe stradă le vor spune: “ Dacă nu v-ar veni din altă parte, nu aţi sta,pe banii aştia” . “ Săracii” noştri deputaţi au uitat sâ compare salariul mediu pe economie din Maroc cu cel din România, au uitat să coboare din maşinile cu girofâruri pe stradă ca să-şi pri- mească premiile de consolare din partea celor îmbătaţi cu promisiuni şi cu siguranţă au omis să se gîndească la demnitatea românului umilit oriunde merge în lume. Chiar dacă Tănase Barde a amintit că, de data aceasta, discreditarea va fi to- tală, fară posibilităţi de contracarare, deputaţii au continuat sâ se plîngă de “ alocaţiile” primite. Ei şi-au manifestat convingerea că ministrul Remeş, care de fapt a fost de acord cu aceste amendamente, chiar dacă după aceea a urlat ca din gaură de şarpe că “ noi Guvernul ne opunem acestei măsuri”, vă găsi “ rezerva” necesară unei astfel" de majorări. Bunicuţul Diaconeşcu, la început şi-a dojenit nepoţii, dar în cele difi urmă a cedat “presiunilor” şi a hotârit ca această “ chestiune” sâ fie __________Adriana CIOTI continuare în pagina a 3-a îm preună cu sinistraţii, de Paşti Patriarhia Română a programul “împreună cu sinistraţii de Paşti”, pentru ajutorarea miilor de familii care au rămas fără adăpost şi agoniseala de o viaţă în urma inundaţiilor care au afectat, în ultimele săptămîni, multe, localităţi ale tării. Programul se va desfăşura’cu sprijinul parohiilor ortodoxe româneşti din ţară şi străinătate, al unor societăţi comerciale şi cu ajutor din partea unor Biserici ortodoxe şi . instituţii ecumenice internaţionale. Acţiunea constă în oferirea unui ajutor de urgenţă în bani şi bunuri de strictă necesitate pentru un număr cît mai mare din cele aproape cinci mii de familii ale căror locuinţe au fost distruse sau grav avariate. Ieri, după sfînta slujbă oficiată la Catedrala Ortodoxă, credincioşii clujeni au donat bani pentru ajutorarea sinistraţilor. r âf 'I ’^Tr r ^ r msm Consiliul Naţional al ApR dă liber la luptă Ultima demonstraţie de forţă a ApR-iştilor s-a derulat, sîmbătă, la Cluj-Napoca, unde s-au desfaşurăt lucrările Consiliului Naţional al partidului. Iminenţa campaniei electorale, care se va declanşa la sfîrşitul acestei săptămîni, i-a determinat pe liderii ApR sâ adopte un limbaj extrem de critic atît la adresa actualei guvernări, cît şi la cea PDSR-istă din 1993-1996. Mai mult, prin oferta electorală a Poliţiştii agresaţi de infractori partidului - “ Mai puţină politică şi mai multă administraţie” -, ApR-iştii s-au angajat să apere cetăţeanul de abuzurile politicienilor şi instituţiilor. Titus CRĂCIUN ‘ continuare în pagina a 16-a T. Meleşcanu susţine că Nemulţumirile lui Viktor Orban au tenta electorală - Liderul ApR, Teodor Meleşcanu a declarat, stmbâtâ, la Cluj, nemulţumirile premierului ungar Viktor Orban faţă dc unele prevcdorl alo Tratatului politic dc bază româno- ungar, semnat in 1996, "sînt legate şl de o competiţie politică Internă do la Budapesta Reamintim că Orban a afirmat că partea maghiară nu esto satisfăcută de faptul că unele chestiuni, cum ar fi problema patrimoniului bisericilor tradiţionale maghiare, nu se regăsesc in textul tratatului. “ Declaraţiile de acest fol nu sînt singulare, fiind motivato de Interese electorale specifice", a precizat fostul ministru de Externe. In opinia lui Meleşcanu, astfel de declaraţii (inclusiv din partea unor reprezentanţi al UDMR) dau dovada faptului că “ nu s-a citit textul tratatului”, deoarece documentul trasează doar principiile relaţiilor dintre cele două state şl mecanismele care să le ducă la îndeplinire. “Asemenea lucruri (averile bisericeşti • n.r.) nu se pot reglementa prin tratat”, spune Meleşcanu. Titus CRĂCIUN ' mmâi # ti I8R8I L@g@a o fac clujenii •• şi arădenii olftfctOTECA «« trau u n iv micro^credit HICROENTERPRISE- CREDIT ROMANIA S.A Finanţare internaţională şi tehnologie germană de creditare ACUM si IN CLUJ Vine în întâmpinarea nevoilor de credit ale micilor întreprinzători cu următoarele produse: j - ' i MICRO TRADE MICRO BUSINESS SMALL BUSINESS ' CREDIT CREDIT CREDIT j Valoarea creditului: Valoarea creditului: Valoarea creditului- ' Până la 3.000 DM 3.000-15.000 DM 15.000-50.000 DM ’ [ . Credite In lei / Indexate Ia DM i Pentru activitatea curentă: ! Capital de lucru / Mijloace fixe / Alte Investiţii ^ NOI DĂM CREDIT DEZVOLTĂRII TALE! Condiţii avantajoase (dobânzi, garanţii, termene) Rapiditate şi profesionalism Str. Bolyai nr. 1, e t 1; Cluj-Napoca, România Tel. +40(64)197.348; TelTFax +40(64)191.888; Mobil 093.538.853 e-mail: [email protected] (3714974)

Upload: others

Post on 12-Aug-2020

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

ţr \•rnilirUîSîl'P

iso iijpE a;

E E u H I I l l

I * . *

U iw _________________ _________________f : http://www. dnicj. ro/adevarul

A N U L X N R . 2 8 6 9 IS S N 1 2 2 0 -3 2 0 3

L U N I,17 A P R IL I E 2 0 0 0

10 P A G IN I 2 .0 0 0 L E I

O BANCA PE CARE P071 CONTA

Credite:- pentru persoane fizice în sistem CAR. cu dobânzi de 22% pe an

-crediiepentru bunuri cu35% g dobândă pe an |

B a n c a Popu lara ISn o rvaCooperativa de c red it

Bd.21 Decembrie nr.152 Tei,410263

Meleşcanu a trecut

în tabăra celor

blestemaţi de români

, V A LER C H IO R E A N U

D upă publicarea rezultatelor ultimu­lui sondaj de opinie, un sociolog - român gîndea în următorii termeni.

ApR i-a adunat pe aproape toţi dezertorii din celelalte partide, alcătuind un grup eterogen de politicieni şi parlamentari care au votat, cel mai adesea, alături de colegii lor din arcul guvernamental. Sociologul respectiv crede că ApR a atins punctul maxim de expansiune, iar picioarele pe care s-a aşezat au început să-i tremure. La fel se întîmplă şi cu liderul său, pe care sondajele îl arată în luptă directă cu Emil Constantinescu pentru intrarea în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Luptă pe care trebuie s-o cîştige, pentru a beneficia de voturile contracandidatului său, în primul rînd de cele ale electoratului maghiar din Transilvania. Este adevărat că aderenţii UDMR nu-i acordă acum nici o atenţie, dar, în eventualitatea unei confruntări cu Ion Iliescu, liderul ApR poate conta pe cele şapte procente ale maghiarilor, care îl consideră răul cel mai mic, în comparaţie cu ceea ce reprezintă pentru ei preşedintele PDSR.

Sigur, nici fostul diplomat nu stă cu ..mîinile încrucişate. La mijlocul săptămînii trecute, el a făcut un-pas decisiv pentru a-i atrage de partea sa pe maghiarii din Transilvania. La o conferinţă 'de presă desfăşurată, joi, laTg. Mureş, preşedintele ApR a declarat că ar fi gata să participe, după alegeri, la o alianţă la guvernare alături de UDMR. El şi-a motivat hotărîrea afirmînd, în termeni uşor evazivi, că, în eventualitatea izolării UDMR, va fi greu de explicat (cui?) lipsa din guvern a unor politicieni care au constituit un element pozitiv de percepţie pentru Occident. Vasâzică, esenţial rămîne criteriul percepţiei externe^ a prestaţiei guvernanţilor români. In aceste condiţii, trebuie să ne întrebăm care este percepţia românilor faţă de prestaţia actualilor guvernanţi. Părerea românilor din 'Secuime, de exemplu, unde reprezentanţii partidului cu care Meleşcanu se arată gata să se alieze; este că reprezentanţii UDMR din administraţia locală duc o politică foarte activă de .izolare şi asimilare a elementului românesc (a se vedea, în acest sens, Memorandumul românilor din

continuare în pagina a 16-a

Parlaifioiifiarii şi-au M la t milioanole propriiRevenirile*deî;ultimă»orăfnu»potTConvmgesde*buna

Citind stenograma şedinţei ■ Biroului Permanent al Camerei De­putaţilor, în care s-a discutat despre mărirea salariilor demnitarilor, ai impresia că te afli în plin teatru al absurdului. Pe lîngă frazele lipsite de coerenţă, gîndirea parlamentarilor e atît de săracă, încît te întrebi dacă un examen la Logică n-ar fi mai util ■* decît unul psihologic. Protagoniştii discuţiilor pe, marginea acestei probleme “arzătoare” pentru ţară au fost Ion Diaconescu, Tănase Barde, Acsinte Gaspar, Florea Cojoc, Gheorghe Albu, Vasile Miclăuş şi

Konya Hamar, asistaţi de Alexandru Lăpuşan, Gherasim Gazi, Florin Costiniu, Vidrei Şerbănescu, Georgică Tobă, Teodor Spiridori, Gheorghe Popescu, Drosu Tararache şi Nadia lonescu. După ce s-au jurat cu toţii că nu iau bani din altă parte decît din indemnizaţie, aleşii noştri au ajuns la concluzia că demnitatea lor de parlamentar e în pericol, aceasta conform principiului “dacă noi nu ne'respectăm, nici alţii nu ne vor respecta’ , şi că, vezi Doamne, dacă trăieşti cu doar 315 dolari pe lună, în timp ce deputaţii din Maroc

iau-3.000, oamenii de pe stradă le vor spune: “Dacă nu v-ar veni din altă parte, nu aţi sta, pe banii aştia” . “ Săracii” noştri deputaţi au uitat sâ compare salariul mediu pe economie din Maroc cu cel din România, au uitat să coboare din maşinile cu girofâruri pe stradă ca să-şi pri­mească premiile de consolare din partea celor îmbătaţi cu promisiuni şi cu siguranţă au omis să se gîndească la demnitatea românului umilit oriunde merge în lume. Chiar dacă Tănase Barde a amintit că, de data aceasta, discreditarea va fi to­

tală, fară posibilităţi de contracarare, deputaţii au continuat sâ se plîngă de “ alocaţiile” primite. Ei şi-au manifestat convingerea că ministrul Remeş, care de fapt a fost de acord cu aceste amendamente, chiar dacă după aceea a urlat ca din gaură de şarpe că “noi Guvernul ne opunem acestei măsuri”, vă găsi “rezerva” necesară unei astfel" de majorări. Bunicuţul Diaconeşcu, la început şi-a dojenit nepoţii, dar în cele difi urmă a cedat “presiunilor” şi a hotârit ca această “chestiune” sâ fie

__________Adriana CIOTIcontinuare în pagina a 3-a

î m p r e u n ă c u s i n i s t r a ţ i i , d e P a ş t i

Patriarhia Română a programul “împreună cu sinistraţii de Paşti” , pentru ajutorarea miilor de familii care au rămas fără adăpost şi agoniseala de o viaţă în urma inundaţiilor care au afectat, în ultimele săptămîni, multe, localităţi ale tării. Programul se va desfăşura’cu sprijinul parohiilor ortodoxe româneşti din ţară şi străinătate, al unor societăţi comerciale şi cu ajutor din partea unor Biserici ortodoxe şi . instituţii ecumenice internaţionale. Acţiunea constă în oferirea unui ajutor de urgenţă în bani şi bunuri de strictă necesitate pentru un număr cît mai mare din cele aproape cinci mii de familii ale căror locuinţe au fost distruse sau grav avariate.

Ieri, după sfînta slujbă oficiată la Catedrala Ortodoxă, credincioşii clujeni au donat bani pentru ajutorarea sinistraţilor.

r

â f

' I

’Tr r ^ r msm

C o n s i l i u l N a ţ i o n a l a l A p R d ă l i b e r l a l u p t ăUltima demonstraţie de forţă a

ApR-iştilor s-a derulat, sîmbătă, la Cluj-Napoca, unde s-au desfaşurăt lucrările Consiliului Naţional al partidului. Iminenţa campaniei electorale, care se va declanşa la

sfîrşitul acestei săptămîni, i-a determinat pe liderii ApR sâ adopte un limbaj extrem de critic atît la adresa actualei guvernări, cît şi la cea PDSR-istă din 1993-1996. Mai mult, prin oferta electorală a

Poliţiştii agresaţi de infractori

partidului - “Mai puţină politică şi mai multă administraţie” -, ApR-iştii s-au angajat să apere cetăţeanul de abuzurile politicienilor şi instituţiilor.

Titus CRĂCIUN‘ continuare în pagina a 16-a

T. Meleşcanu susţine că

Nemulţumirile lui Viktor O rb an au tenta electorală

- Liderul ApR, Teodor Meleşcanu a declarat, stmbâtâ, la Cluj, că nem ulţum irile premierului ungar Viktor Orban faţă dc unele prevcdorl alo Tratatului politic dc bază româno- ungar, semnat in 1996, "sînt legate şl de o competiţie politică Internă do la Budapesta Reamintim că Orban a afirmat că partea maghiară nu esto satisfăcută de faptul că unele chestiuni, cum ar fi problema patrimoniului b isericilo r tradiţionale maghiare, nu se regăsesc in textul tratatului. “ Declaraţiile de acest fol nu sînt singulare, fiind motivato de Interese electorale specifice", a precizat fostul m inistru de Externe. In opinia lui Meleşcanu, astfel de declaraţii (inclusiv din partea unor reprezentanţi al UDMR) dau dovada faptului că “ nu s-a citit textul tratatului” , deoarece documentul trasează doar principiile relaţiilor dintre cele două state şl mecanismele care să le ducă la îndeplinire. “Asemenea lucruri (averile bisericeşti • n.r.) nu se pot reglementa prin tratat” , spune Meleşcanu.

Titus CRĂCIUN

'm m âi #

ti I8 R 8 I

L @ g @ a of a c

c l u j e n i i••

ş ia r ă d e n i i

olftfctOTECA « « t r a u u n iv

m i c r o ^ c r e d i tH ICR O ENTER PRISE- C R E D IT ROMANIA S .A

Finanţare internaţională şi tehnologie germană de creditareACUM s i IN CLUJ

Vine în întâmpinarea nevoilor de credit ale micilor întreprinzători cu următoarele produse: j- ' i

MICRO TRADE MICRO BUSINESS SMALL BUSINESS 'CREDIT CREDIT CREDIT jValoarea creditului: Valoarea creditului: Valoarea creditului- 'Până la 3.000 DM 3.000-15.000 DM 15.000-50.000 DM ’ [

. Credite In lei / Indexate Ia DM iPentru activitatea curentă: !

Capital de lucru / Mijloace fixe / Alte Investiţii ^

NOI DĂM CREDIT DEZVOLTĂRII TALE!Condiţii avantajoase (dobânzi, garanţii, termene)

Rapiditate şi profesionalism Str. Bolyai nr. 1, et 1; Cluj-Napoca, RomâniaTel. +40(64)197.348; TelTFax +40(64)191.888; Mobil 093.538.853

e-mail: [email protected](3714974)

Calendarul ortodox: Sf. -Sfinţit Mc. Simeon, ep. Persidei; Acachie Episcopul; S f Mc. Adrian; Calendarulgreco-eatolic. S. Simeon, ep. m. şi însoţitorii săi (+341); S.Acaciu, ep. (+sec.lll).

• PREFECTURA.CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01

PRLMÂRIA HUEDIN: 25-15-48' •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 'POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27■POLITIA FEROYI ARA CLUJ-NAPOCA: 1349-76 POLITIA DEJ: 21-21-21

• POLm A TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 •POLITIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981 •PROTECŢIA CIVILĂ:-982• OARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. int 158 'DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII $1 PROTECŢIEI SOCIALE: 979

•SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958• RA. TERMOFICARE- 19-87-48 •SC MONTENAY SA: 41-51-71• R.A APĂ CANAL: 19-63-02 •SC . "SALPRESr S.A.: 19-55-22• SC PRIVAL: 17-43-86 •DISTRIBUŢIA G.AZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE. 928; 433424

•JANDARMI: 956• GARA Ouj-NapocJ: 952•AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; -

htera -43-204)1;Turda -31-17-62; Dej - 21-20-22

• ALIANŢA ANT1SUICID: 19-16-17

CURSE INTERNATIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca-Budapesta, cu plecare dm Cluj-Napoca In rilde de luni. marţi, joi şi vineri la ora 7.00 si înapoierea dinBudapestainzilele de marţi.miercuri, vineri si simhdii la ora 11,00.

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare in nldcde joi ora 22.00 şi înapoiere din Budapesta inailrlcde vineri ora 16.00.IN F O R M A Ţ II:Autogara 1 : 14-24-26

Autogara II: 43-52-78

F A R M A C IITem tă i c» tenicia perminnr. Farmacia

’ CORAFARM'. s:r. Ion Mcstcr nr. 4, telefon 42-65-40; str. Napoca, iii. 25, telefon 19-20-74. Farmacia "CV.Y4RA", Calea Florcşti nr.75, ld.42.A2.72. orar non-stop.Ftrm tcii eu ierr/r/u pnlungil: Farmacia INTERPIIARM", str. Pnmivcni nr. 5, telefon

42-71-95 cor 8-22. Farmacia 'CLEMATiSFARM', Pata Unirii nr. 10. telefon l9-l3-63.orar 8-21

Gtria ie nocprr.Farmacia nr. 3. Thgicia Aesculap", P-ţa M.

Vhcarul nr. 36. telefon 13-03-64, orar 20-8.

J A R O M :,26 .< W . 1999-28.10.2000luni

Cluj 4 Boc._______ Buc.0730 0830 09,15 10,4516,45 1735 19,45 20,4518,00 . 19,00

marţi07,00 08.00 08,20 09,001535 16,15 19,45 20,45

miercuri0730 0830 09,15 10,1518,00 19,00 12,00 12,45-1835 19,45 . 19,45 20,45

lai0730 08,30 0830 09,0015 35 16,15 yl7,00 18,4019,00 20.00 • 19,15 20,1520,45 21,45 - .

vineri ;09,15 10,15 07,45 08,4520.45 >21,45 14.00 14,452035 21,45 19,15 20.15

' sîmhâtâ1930 2030 11,00 12,00

duminica- 1430 15,05• . 20 J 5 21,15

Preţ bilet: 955.000 Iei, respectiv 960.000 leiLnni;Cl»f Bologni 1030-12,05

Botegnt-Klnj 1255-16.40 BiamrliODj^Bolosiu KUO-12.05

Bdognj->Ouj 1255-16.40 siatrliOaj *>Bologn* tOJO-12,05

BolognrKluj 1255-16.40 Preţ bilet: 235$ dus-întors -

TELEFON: 13-01-16.

PO LICLINICA FĂ R Ă PLATĂ "FA M ILIA SFÎNTĂ"• 17 - 21 aprilie •

M edicină generală. Or. M . Suciu -20 (12-14), dr. I. Boilă - 17, 18, 20,21 (10-12), dr. L. Rasa - 17 (15- 17). dr. R. Cotârlâ - 1 9 (10-12), dr.- V. Tătaru - 21 (10-12), dr. F. Oros- 19, 20 (14-16), dr. L Ciobanu - 19 (12-14); H om eopatie . Dr. L. B arbăa lb ă-19,21 (10-12) Interne. Dr. A. Iancu - 18 (12-13). dr. D. Pîtv - 17 (15-17), dr. Cs. Szakacs

19 (14-16), dr. N . Pop - 20 (14-16); G inecologie. Dr. C. Foeîor - 18. 20 (10-12); Chirurgie. Dr. P. Pitea - 20 (11-13), dr. T . Prişcu - 18 (10-11); Pediatrie. Dr. R. Mitea

18 (13-15), dr. M. Fritea - 1 9 (11- 12); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 17 <12-13); Reum atologie. Dr. I. A lb- 18 (12-14); Ecografic. Dr. M. Călin- 19 (11-13), dr. I. Ghilean - 21 (12,30-15), dr. L. Negru - 20 (15-17), dr. E. Czuczi - 17 (15-17); O.R.L. Dr. C-tin Râdulescu -1 7 (12- 14).

Pentru c h iru rg ie e s te tică şi re p a ra to r ie , u ro lo g ie , c lin ica urologică şl radiologie, planificarea bolnavilor se face pe bază de bilet de trimitere.

Panificarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16- 78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3/12.

F II3 IV IE14 • 20 APRILIE

Republica - Plaja, SUA - premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbătă, puminicâ

I" - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 * Victoria - Toy S to ry 2, SU A - premieră

(11; 13; 15; 17; 19) * Arta-Eurimages -American Beauty, SUA (2 ; 14,30; 17; 19,30); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 * Favorit - Ech ip a de şoc , SUA (13; 15; 17; 19) ' Mărăşti - Aventură în doi, SUA (13; 15; 17; 19).

TURDA - Fox - De bunăvoie ş l nesilită de nim eni, SUA (13; 15; 17; 19) DEJ - A rta - Lum ea e p rea mică, SUA (13; 15,15; 17,30; 19,45); vineri,

sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 GHERLA - Pacea - Prin ţu l Egiptului, SUA (15); Stigmata, SUA (17; 19)

UNIPLUS R adio Luni, 17 aprilie _______________ Program Informativ BBC: 6,00-6,30:8,00-8.20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale.10.00-14,00 Punct... ş i de ta Zece: 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naponale 21-30-6,00; Uniplus nocturn. :

3 ÎÎÎÎ Î!

BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; ] 3,30-20,00; sîmbătă; 8-13,30.Notă: în sesiuni de examene - program prelungit; zilnic 8-21, sîmbătă 8-20, duminica 8-14. -

Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.i) ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. FILIALE -Zorilor, Gheorgheni - ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-15; Mănăştur, Mărăşti - ORAR: luni- vineri: 9.(10-19.45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogâlniceanu nr.7-): ORAR: luni- vineri: 9-20; sîmb'âtă: 9-14. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE:’ (str Observatorului nr.l, telefon43-84-09) luni, vineri: 8.00-15.00MEDIATECA, ORAR: luni-vineri: 9- 20; sîmbătă: 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: luni-vineri: 9,00-16,00.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceapu 12 - 14).,Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45. i

I Bibliotecă Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Americană "J.F.K. (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

I Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11J. Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9. -14.■ Biblioteca “ Heitai” (strada

Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13.

I Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19-20.

I Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

I Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

I Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii dc Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

I Biblioteca Creştină "Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune ia dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

Astăzi, de la ora 18,30: N A B U C O D O K O S O R

de Giuseppe Verdi - spectacol in limba italiană -

OPERA MAGHIARAAstăzi,;de la ora ,18,30:

P A S S IO

< • $ ■

L u n i, 1 7 a p r i l ie

Surprize,12,00 surprize...'(r); 14,00 Jurnal; 14,15 TVRROM.AHIA Craiova; 15 00 pro

Patria; 16,00 Emisiune în limba m aghiară;'17,30 Agenţia de plasare; 18,10 Corecţi; 18,20 Orice e posibil (s); 18,45 Hiller şi Diller (s); 19,05 Avanpremieră, Ştiri; 19,10 Sunset Beach (s);.20.00 Jurnal; 20,55 Justiţie militară (s); 21,45 Cy ochii'n 5; 22,25 Jurnalul Academiei Caţâvencu; . 22,40, Cazuri ciudate (s); 23,30 Jurnalul de noapte; 23,45 Recurs la morală; 0,30 Marele jazz. . ;M - 12,00 Tip-Top,l y T n Mini-Top! (r);

- 12,45 Din folclorulpopoarelor (r); 13,00 Globul dragonului (d.a.); 13,30 Rapsozii • satelor (r); 13,45 Antologia jocului (r); 14,00 Toţi, împreună;14.45 Ştiri; 14,50 Fam ilia Simpson; 15,15 Care pe care - o nouă provocare!; 16,00 Trupa DP 2; 17,25 Femeia misterioasă (s); 18,15 Se întîmplă acum!;18.45 Telejurnal; 19,20 Virtuozi ai instrumenţelor populare; 19,35 Punct şi de la capăt;21.10 E dreptul tău!; 21,40 Afaceri la cheie; 22,00 Fotbal. Meci din Campionatul Angliei; 0,35 TVM Mesager.

, 7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 10,00 Tînăr şi

neliniştit (s/r); 10,45 Nemuritorul (s); 11,30 Jake şi Grăsanul;

-.12,20 Film: Ritmul pasiunii (SUA ’89); 14,25-Bugsy (f/r); 16,10 Tînăr şi neliniştit (s); 1116,55 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Cursa cea mai lungă (s);18.20 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea zilei pe scurt; 19,00. Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei pe scurt; 20,00 Film: Foc încrucişat (SUA ’92); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei; 23,30 Ştirile Pro TV; 0,00 Fotbal fără egal; 1,00 Jake şi Grăsanul (s/r); 2,00 Ştirile Pro - TV (r); 2,30 Ritmul pasiunii (f/r);4.00 Cursa cea mai lungă (s/r); ,4.45 Babylon 5 (s).

7,00 Dimineţi en te rţ= clujene; 8,00 Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri;10.10 Tropical Heat (s); 11,00 Film: Propria lege (SUA 1995);13.00 Ştirile .amiezii; 13,15 L.A.Doctors (sj; 14,00 Decepţii- (s); 15,00 Scandalul (s); 16,00 Suflet rebel (s); 17,00 Ştiri; "17.20 Divertisment: Vouă; 17,25 Intrigi în Paradis (s); 19,00 Observator; 19,40'Divertisment: Vouă; 19,45 Film: Niciodată să nu spui niciodată (Anglia 1983);22.00 Observator: .22,25 Divertisment: Vouă; 22,30 Marius Tucă Show; 1,00 Navarro (s); 2,30 Scandalul (s/ r); 3,15 Suflet rebel (s/r); 4,00 Intrigi în Paradis (s/r); 5,30 Hombres - războiul sexelor (s). .

7,00 Milagros, Ţ j (s/r); 8,00 Taifas

m agazin matinal; 13,00 Milagros (s);14.00 Obiectiv - ştiri speciale (r);15.00 Viper (s);’ 16,00 Justiţie militară (s/r); 17,00 Viper (s);18.00 focus - emisiune de ştiri;18.30 Impact - puternic , pe Prima; .1 9 ,0 0 Cronica cîrcotaşului - haz de necaz; 19,10 Justiţie’militară (s); 20,00 Film: Poveste din L.A. (SUA 1991); 21,50 Cronicacîrcotaşului; 23,00 Detectivi de elită (s); 0,00 Focus - emisiune de ştiri (r); 0,30 Impact - puternic pe Prima (r).

6,00 Micuţele doamne (s/r); 7,30

Căsuţa poveştilor (r); 8,00 Floare de aur (s/r); 10,15 Film: Dublu şoc (r); 1.1,30 Cinemateca de acasă: Cel mai mare spectacol (r); 14,00 Antonella (s); 14,45 Verdict: crimă! (s);. 15,35 Dragoste şi putere (s);16.00 Copilul adus de mare (s);17.00 Căsuţa poveştilor; 17,15 Acasă la bunica - reţeta culinară a zilei; .17,30 Maria Isabel (s);18.30 Ştirile de acasă; 19,05 Sînge din sîngele meu (s);20.00 90-60-90 Fotomodele (s);21.00 Femeia vieţii mele (s);22.00 Cinemateca de acasă: Old Gringo (SUA 11989); 0,05 Dragoste'şi putere (s/r); 0,30 Verdict: crimă! (s/r); 1,20 Profesiunea mea: Cultura - cu Nicolae Manolescu; 2,45 Ştirile de Acasă (r).T E L ? 7 7,00 ştiri; 7,10

CABINET MEDICAL ONCOLOGICCLUJ-NAPOCA,

sir.PRGP CIORTBA nr.9 (cartier Grigorescu)

CONSULTAŢII-Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Mi: 1 5 - 1 8 ; M a, J : I B ^ - ia 50

Dr. VALENTIN PO PESC U (Chirurgie, Oncologie)

M a, J : 1 4 “ - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie) - ,

L, Mi: 1 8 - 2 0 ; M a, J : 18™-20 V: 16 -2 0

P R O G R A M A R E : te l/fa x (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în .timpul orelor de funcţionare a cabinetului

ÎLb b c Bună dimineaţa,

/ r v ' U Luni, 17 aprilie - 'f I 1 06:00 -11:00 PRIM UL SALUT, 07:00,08:00,09:00,10:00,

13:00,14:00,15:00,16:00,17:00,18:00,21:00 Ştiri, 06:50, 07:00 Horoscop, 07:20Revistapreseilocale, 7,40 Ştiri pe

7 Z 5 fA \ scurt;08:20,17:00 CDSport(MihaiPetruscă),8:40Ştirilepe scurt, 09:20,15:20 Ce maicredelumea,9A0,16:40 to iecţia de mirări, (Mihai Dragolea); 10,40 in sănătatea dumneavoastră (Cristina Stihi); 11.00 -13.00 M ESA J FM, 14:00-18:00 CALEIDOSCOP CD, 15,20 Ce mai crede lumea; 17:00 StirriCD Sport; 19:00 -21:00 Cuiul lui Pepelea (Tudor Runcanu),21:30-23:00 intre egali(Cristina Stihi).

. . „ . Luni, 17 aprilieE a . R a d t o S o n i c _ 6.00. săritura în

fm s s & m hT --------------- PAPUCI - maxima, meteo,horoscop, powerptay -

-preţurile pieţii - “Ce-a fost ieri?’ - rezumatul evenimentelor din ziua precedentă - “Ce va fi astăzi?" - prognoza evenimentelor din ziua în curs - “Vocea trotuarului” - sondaj umoristic- programul cinematografelor - programul TV - evenimente culturale- sfatul medicului - Tura prin oale" -reţete gastronomice - revista presei - ‘Cel mai matinal telefon “- concurs - sport - ‘Of-ul clujenilor”- problemele concetăţenilor noştri - informaţii rutiere - programul zilei la Radio Sonic * “Basca cu Bretele’- umor 10.00 TRAFIC - muzica, animaţie, powerplay - intervenţii telefonate de la evenimente In curs de desfăşurare - invitaţi in studio - concursuri 14.00 SONIC BY REQUEST - dedicaţii muzicale, 16.00 «SCHIMBUL DOI - retrospectiva evenimentelor zilei, interviul emisiunii, sport - .“Of-ul clujenilor* - răspunsuri - Poliţia în direct, 18.00 CLOPOTE TUBULARE - prezentare albume (Marius Aciu), 19.00 SONIC BY REQUEST - dedicaţii muzicale, 19.45 POVESTEA DE SEîARÂ - poveşti pentru copii de toate vîrstele, 20.00 SONIC BY REQUEST • dedicaţii muzicale, 21.00 MONDO SPORT - retrospectiva

^venim enţelo^£ortive^^}ONON-STOP-m uzicalnoc^

( u t mLuni, 17 aprilie

ŞTIRI : 09.00,10.00 ,12.00 , 15.00 ,16.00; BBC-06.00 , 11.00 ,14.00 , 18.00; 6.30-9.00 -

SUPFR MATINAL:Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20) v Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog (8.30),Buletin rutier(8.55); 9,00-12 .0 0 -E A T R U L A DE SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); -Concursuri J10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 13.20 -S fa tu l B ătrân ilo r-B B C ; 17.00-18.00 S h o w p e e i - Cornelia Pantea , Ionel Ignat, 19.30 - P o w e r P lay. 12.00- 18 nn-CAI EIDOSCOP fm : 20 .0 0 -S N rg ia , 24.00-01:00N opţile C rim in a le - Nicu Alexandrescu, 01.00-6.00 Unde Magice

Luni, 17 aprilie

21:30:22:30.5:00-8:00 Lupta cu Somnul 8:00-10:00 Zona 810 (meteo,

Revista presei locale, actualitatea locală, trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală, horoscop). 10:00-12:00 Tovarăşii mei; 12:00- 19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seară deseară. 24:00-01:00 România - Bosnia - via satelit-realizator Andu Campu. Emisiune dedicată păstrării legăturilor cu batalionul românesc aflat la Zenica cu cei de-acasă. Actualitate, muzică/dedicaţii.

’1 1 u..Luni, 17 aprilieff( RADIO CLUJ ) ) 6.00 Bună dimineaţa. 0 ... emisiune cy informaţii,

actualităţi şi muzică, prezentată de Dan Moşoiu. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00-11,00 De zece ori România. Prezintă Dhn Moşoiu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-11,15 Emisiunea partidelor parlamentare. 11,15 A patra putere. Prezintă Lucia Tibre. 12,00 Radiojurnal transilvan, 12,45 Emisiunea în limba ucraineană; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. Prezintă Marius Merca. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Andrei Huţanu. 18,30 Crochiuri muzicale, prezintă Florin Pruteanu. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Ucenic la muze Redactor: Oana Cristea Grigorescu; 20,00 Ştiri,.20,10 Serata muzicală radio. Prezintă Ciprian Rusu; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

RADIO RENAŞTEREA 91,2 MHz FWI

' POLICLINICĂ ' INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIEI

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFTE • EN00SC0P1E DIGESTIVA

. GASTROENTEROLOGIE Electroencefalografie -

Electromiografie - Examinări Doppler - Histerosalpingografii

pentru sterilitate feminină Tratamente LASER

LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de coi uterin - Investigaţii pentru

sterilitatea feminină si masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7-21 . Medic dc gardă: orele 21-7 Rezervare, consultaţii " la tel. 41.41.63. ’ ,

România; 9,00 Forţa Destinului (r); 10,00 Ştiri; 10,15 Teleshopping; 10,30 Senzaţional cu V Dan Diaconescu; 11,30 Rendez- Vous la Tele 7 (r); 12,30 Ora unu a venit (r); 15,00 Ştiri; 15,10 Teleshopping; 15,45 Post Meridian; 18,00 Primul pas; 18,50 Loto; 19,00 Dincolo de anul 2000; 20,00 Telejurnal; 20,35 Economic ABC; 20,50 Gura lumii; 21,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 22,00 Dincolo de stadion; 23,30 Cutia muzicală (r); 0,00 Ştiri; 0,30 Concert; 1,45 Telejurnal; 2,30 Economic ABC (r).

15.00 Post 17.00 LiniaEi/ROPANoto meridian;CCUJ-NAPOCAîntîi; 18,00 Comorile

Ardealului - realizator Mircea Virgil Sime; 19,00 Bîrfe - realizator Horaţiu Truşcâ; 20,00 Economic ABC; 20,15 Documentar; 21,00 Film serial: Secţia de poliţie; 22,00 Dintre sute de ziare.

Redacţia nu îşi asumă responsa­b i l i ta te a p e n tr u s c h im b ă r i le in te r v e n ite în p r o g r a m e le posturilor de televiziune. . •

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

', 1 Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov; Gelu • medic primar ■Dr. Socolov Mihaela,- medic primar

Tratamente stomatologice- complexe:

f terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) .Programări xDnlc la taL: 430.028

. ! ' ORAR Luni - Vineri: 9-19

i : Sîmbătă: 10-13

Pentru -- studenţi; pensionari, şom eriŢeducereRO%;||fgfc

CABINET MEDICAL PRIVATProf. Dr. loan HUŢANU

Cluj-Napoca, str. Observatorului nr. 13, ap. 12

(autobuze:'35, 43, 46)-Consultaţii, tratamente:

C H IR U R G IE INFANTILĂ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ, MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14,30 -16; Ma, J:Pediatrie:

L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9-11.Medicină generală:-

ACUPUNCTURA: ' .Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. yOMEOPATIE: Ma,. Mi, J: 9-12.

tlnformafi, programări, telefon: (064) 12-45-75, zilnic între orele 9-21.

PRdF. imiV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRO : - Dr.ANGELA CĂLUGĂRII

1 Str.j Prahovei nr. 11\ltitgâ biserica Bob)

r ALnOL2°oGlES ,' - 8-12.

Tel.j 42:56.18; tel/fax:19.14.68

,Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UBOROTRIL DE SMTATE MIMALi f 10 stă la dispoziţia dvs. de Juni pînă vineri, între orele 8 - 2 2 . Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864._______

sAiciwmmgm

j. ar putea fi reclama dumneavoastră

v^939 - feuvefnuf român a'âprobat un proiect al Guvernului turc, privind primirea Bulgariei

în înţelegerea Balcanică, lărgind totodată obligaţiile statelor membre la apărarea -

comună a tuturor frontierelor lor.

m .............

M e m o r a n d u m u l r o m â n i lo r d in H a r g h i t a ş i C o v a s n aOrganizaţiile societăţii civile româneşti,

avînd şi sprijinul tuturor partidelor româneşti din judeţul Covasna, şi-au unit glasul într-o acţiune protestatară, desfăşurată în faţa Primăriei din Şf. Gheorghe. Comunitatea românească acuză autorităţile locale de “acţiuni abuzive, ilegale şi cu tentă antiromânească, de lipsă totală de interes pentru găsirea unor soluţii menite să promoveze un climat de convieţuire paşnică şi nediscriminatorie” , ceea ce duce la marginalizarea elementului românesc din zonă. Punctual, românii din judeţul Covasna invocă tendinţele de eliminare a limbii române ca limbă oficială din administraţia publică; sfidarea şi dispreţuirea simbolurilor naţionale româneşti (refuzul sistematic al primarului Almos Albert de a purta eşarfa

' tricoloră în împrejurările prevăzute de lege,

lipsa stemei României din sala de şedinţe a Consiliului local); desconsiderarea contribuabilului român (aproape un sfert din populaţia municipiului) prin editarea publicaţiei oficiale a Priirfăriei numai în limba maghiară; încurajarea răspîndirii unor publicaţii cu conţinuj antiromânesc tipărite în Ungaria; utilizarea de concepte şi denumiri neconstituţionale (“autonomie comunitară” , “autoguvernare locală” , “judeţul Haromszek”) şi promovarea de microregiuni ca .substitut al unităţilor teritorial-administrative stabilite prin lege; contestarea autorităţii statului român prin refuzul aplicării HG 965/1999, privind transferul “Casei cu arcade” din Sf. Gheorghe, din administrarea MI în cea a Ministerului Culturii, pentru a servi ca sediu al Muzeului Carpaţilor Răsăriteni; blocarea concursului pentru ocupafea postului de

director al Teatrului “Andrei Mureşanu printr-un şantaj declarat privind revocarea hotărîrii guvernamentale amintiţe; sfidarea comunităţii ortodoxe din Sf. Gheorghe prin revendicarea în Justiţie a terenului pe care este amplasată Catedrala ortodoxă, teren dobîndit legal, prin donaţie de această parohie înaintea Diktatului de la Viena; absenţa oricăror preocupări pentru stoparea degradării pieţei în care este amplasată statuia lui Mihai Viteazul; campania înverşunată’ de maghiarizare a numelor de străzi; îngrădirea accesului românilor în administraţia publică şi la vîrful instituţiilor descentralizate prin condiţionarea de cunoaşterea limbii maghiare; refuzul sistematic de a accepta reprezentarea românilor din'Sf. Gheorghe în conducerea Primăriei printr-un viceprimar român.

(Text preluat din "Adevărul")

PSDR propune un primar la Gherla

în oampania electorală, recent înfiinţata Organizaţie PSD R Gherla are planuri mari. Membrii acestei formaţiuni politice sînt oameni noi, cu idei noi, dar, mâi ales, cu multe speranţe în revitalizarea întregii vieţi social- economice din localitate, confruntată în ultimii patru ani cu nenumărate seisme. Conducerea PSD R Gherla a propus şi-un candidat pentru funcţia de primar. El este unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din oraş, domnul loan Petric, patronul SC “Natanael” SRL. La şedinţa de la sfîrşitul săptămînii trecute au fost invitaţi şi liderii filialei locale a Uniunii Judeţene a Pensionarilor Cluj, care doresc o colaborare cu această formaţiune politică. Conducerea PSD R Gherla a promis ajutor material celor peste 3.000 de oameni de vîrstă a treia, dar şi o viaţă mai bună ■locuitorilor urbei, sărăciţi în ultimii ani.

SZEKELY Csaba

P D S R D e j ş i - a l a n s a t c a n d id a t u l p e n t r u f u n c ţ i a d e p r i m a rLa sfîrşitul săptămînii trecute, în Sala Mare a

Primăriei Dej a avut loc lansarea candidatului PDSR pentru funcţia de primar, în persoana ing. Cornel Itu. Atmosfera optimistă, datorată în mare parte revenirii PDSR în preferinţele electoratului, punctată cu aplauze, a fost nota dominantă a întîlnirii. Ambianţa festivă a fost întărită şi de prezenţa unui staff cu greutate, din care n-au lipsit Grigore Zanc, preşedintele organizaţiei judeţene, loan Rus, prim-vicepreşedinte, deputaţii Alexandru Lăpuşan şi Vasile Matei.

Mesajul cel mai direct şi pertinent al .PDSR către electoratul dejean a fost transmis de către dl Rus. Domnia sa a apreciat, printre altele, că la Dej, percepţia pozitivă a PDSR ca partid nu este

suficientă pentru a asigura succesul candidatului propus, dar poate fi folosită ca bază de propulsare pentru acesta. Mizînd pe “cel mai bun dintre' qei. mai buni” şi promovînd o campanie civilizată, cu ţinte precise, PDSR poate cîştiga. Din discurs nu a lipsit nici voalata ameninţare că, la o adică, partidul este pregătit şi pentru riposte dure la adresa celor care vor încălca fair-play-ul jocului politic.

Celelalte luări de cuvînt s-au caracterizat printr-o atitudine combativă şi necruţătoare faţă de performanţele actualei puteri,' ceea ce intră în rezonanţă cu nemulţumirile reale ale populaţiei.

M.VAIDA

i* Oncologul de serviciu^-M a te m a tic

Realul nu mai poate fi eludat. Nu se poate şi basta. După un studiu de aproape patru ani, a venit timpul ca praful să se aşteama pe cărţile de filosofie. Ce??? Beletristică??? Să fim serioşi, dom'le! Matematică, matematică şi iar matematică s-ar zice modificînd puţin spusele unui idealist de care românii îşi aduc aminte că ni l-a dăruit pe Stalin. Aşadar- matematică. Avîntul ştiinţific a cuprins toată ţara. Cercetătorii se întorc spăşiţi din Occident/roşind ca nişte fete mari doar la gîndul că odată au avut necugetarea să creadă că aici nu se poate.face ştiinţă, profesorii de uman se înscriu la a doua facultate (evident- matematică), absolvenţii de liceu au ajuns,să-şi_pună logaritm şi în făta numelui cu care semnează lucrările, presa se întrece în a prezenta cotele apelor în diferite sisteme de unităţi (sînt explicate şi transformările dintr-unul în altul), iar prin cîrciumi nu mai auzi ‘o.sută de răchio”, ci “care e densitatea băuturii pe care o cerca să-mi poată ocupa volumul, dat ştiind că masa se poate integra volumic, neglijînd a treia şi a patra aproximaţie". (între noi fie spus, hapsînii de profesori de matematică cer acum pentru o oră de meditaţii, fără a-i da lui Remeş nimic, sume de ordinul la a noua). _ • - f . ’

Aşa'că, în atari condiţiuni de austeritate, la un seminar al ţărăniştilor, iniţiat de Organizaţia de muncitori a partidului, nu a putut veni nici măcar academicianul anunţat. Şi nici nu a.fost nevoie. Căci totul a fost clar- C s= IC(2ANa, unde C IS. este coeficientul de imagine săptămînal, C^ - coeficientul de imagine zilnic, N? - numărul de articole/ săptămînă, iar A - o constantă care mai şi variază. Deci e bistoş cu ! cuantificarea imaginii publice. Seminarul următor fiind mai lung, se va ţine în două tranşe; la 5-6 luni diferenţă. Ţărăniştii au invitat, de data aceasta, matematicieni americani care le vor explica o teorie la modă acum 20 de ani; dar care a devenit foarte actuală: Teoria catastrofelor!

- Titus CRĂCIUN

Pe tre R o m a n n a crede câ U D M R este te le g h id a ta d e la B u d a p e s ta

Preşedintele PD, Petre Roman, a declarat, la Oradea, răspunzînd unei întrebări, că nu a avut “impresia" că participarea UDMR la guvernare a fost "teleghidată" de la Budapesta, dar a apreciat că mulţi cetăţeni români se întreabă dacă,.

, pentru a şti cum votează parlamentarii Uniunii, "te duci" la această formaţiune politică sau în capitala Ungariei. Roman a spus că UDMR trebuie sâ ia în considerare

'răspunsul democraţiei româneşti’ , întrucît această formaţiune s-a aflat

“'la guvernare tocmai ca urmare a "voinţei" acestei democraţii.

Liderul PD. a mai spus că, în calitatea sa de ministru de Externe, nu ar fi acceptat să discute cu premierul Ungariei, Viktor Orban, probleme interne ale României, deşi "a auzit" că "unii* au făcut acest lucru.

Preşedintele Asociaţiei „Fiii Vechiului Mănăştur” s-a înscris in PNR» » ” *Întîlnirea dintre liderii PNR Cluj şi

membrii Asociaţiei „F iii Vechiului Mănăştur" s-a lăsat cu o schimbare de opţiune politică a mănăşturenilor: preşedintele loan Oprea şi-a făcut publică adeziunea la PNR şi a Tost lansat ca beneficiar al locului doi pe lista de consilieri

Oprea a promis că o mare parte dintre membrii asociaţiei se vor înscrie în PNR.

în comunicatul PNR Cluj se specifică faptul că mănăşturenii s-au declarat nemulţumiţi de partidele pe care le-au sprijinit pînă acum şi că aceştia şi-au manifestat încrederea în consilierul ionel

locali. După spusele conducerii PNR Cluj,' Vitoc, candidat la Primărie.

Este ştiut faptul că „F iii Vechiului Mănăştur” l-au sprijinit, pînă acum, pe primarul Gheorghe Funar, mai ales avînd în vedere problemele pe care aceştia le-au avut vis-a-vis de terenul de la „Şapca Verde,, şi de terenul cumpărat de Pollus.

A. M.

Conform lui Adrian Năstase

Ofiţeri ai SRI supraveghează activităţile organizate de PDSR

Prim-vicepreşedintele PDSR Adrian Năstase a adresat, sîmbătă, o scrisoare directorului SRI Costin Georgescu," în care solicită explicaţii cu privire ‘la faptul că ofiţeri din cadrul acestui serviciu “ s-au ocupat şi s-au implicat în supravegherea activităţilor politice’ pe care principalul partid de opoziţie le-a organizat, recent, în municipiul Constanţa.

Năstase şi-a început scrisoarea prin a mulţumi directorului SRI pentru “modul conştiincios” în care colonelul loan Preda, şeful SRI Constanţa, şi subordonaţii acestuia au asigurat supravegherea activităţilor desfăşurate, vineri, de liderii PDSR, cu prilejul lansării candidatului partidului la primăria acestui oraş.

“Nu a fost greu să observ faptul că maiorul Grădinara Ilie Anghel, responsabil al problemei culte-secte din cadrul Sectorului A; împreună cu echipa aflată sub comanda sâ au acţionat

-permanent în zona sediului PDSR din Bulevardul Lăpuşneanu, iar maiorul Vladu Dan, şeful Sectorului B, Contraspionaj, s-a ocupat de protecţia mea şi a colegilor mei'din PDSR, împotriva spionilor şi a viruşilor câre se aflau în

' zona localului Pizza Inn, unde am servit prânzul”, a adăugat Năstase.

El a opinat că operaţiunile desfăşurate de reprezentanţii SR I par a- fi rezultatul “instrucţiunilor” transmise de preşedintele Emil Constatinescu la bilanţul din 25 martie al SRI. Astfel, şeful statului âr fi cerat SRI să se' ocupe mai îndeaproape de principalul obiectiv care ameninţă siguranţa naţională şi ’ anume “manipularea populaţiei de către grupări politice care speculează sărăcia în care a fost adusă ţara” .

Liderul PDSR a trimis o copie a acestei scrisori şi preşedintelui Comisiei parlamentare de supraveghere a activităţii SRI, deputatul PNŢCD Constantin Ionescu-Galbeni.

C onferin ţa cu..± c m te c e l

Victor Surda şi fingela Similca la Conferinţa Judeţeană a PSDRLa Conferinţa judeţeană a PSDR

Cluj, care are loc azi, vor participa, ca trimişi de la centru, vicepreşe­dintele Victor Surdu şi soţia sa, cîntăreaţa Angela Similea. Cei doi vor supraveghea desfăşurarea alegerilor din organizaţia judeţeană, unde şe pare că actualul preşedinte, Vasile

Suciu, nu va avea contracandidat, iar cei veniţi de curînd în PSDR vor fi cooptaţi în funcţii de răspundere la nivel judeţean. Astfel, Alexandru Rus, fostul lider al PS Cluj, va candida pentru postul de vicepreşedinte organizatoric, Octavian Cristea, fost membra al conducerii clujene a ApR,

pentru vicepreşedinte responsabil cu programele, iar Victor Fârâgău, fost ApR-ist, pentru funcţia de secretar responsabil cu administraţia locală. Consilierul judeţean 1. Sâlăjean va candida la fimeţia de vicepreşedinte responsabil cu cultura, învăţâmîntul şi sănătatea. AJM.

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din Clu]

are o nouă conducereAsoc/aţ/a Foştilo r Deţinu ţi

Politici şl-a desemnat un nou preşedinte, în persoana lui Traian Neamţu, în cad ru l' recentei Adunări Generale, care a reprezentat prima întîlnire de cînd această asociaţie a căpătat personalitate jurid ică, prin desprinderea de AFD PR a lui Ticu Dumitrescu. Cu această ocazie, membrii asociaţiei au hotârît să-şi intensifice dem ersurile şi cererile , dorindu-se în acest fel o implicare mai mare în viaţa politică şi social-culturalâ, fără afilierea la vreun partid politic.In acest sens, AFDP va lansa în curînd Declaraţia de la Cluj a foştilor deţinuţi politici şi luptători anticomunişti.

A.C.

UDMR Cluj şi-a desemnat candidaţii pentruConsiliul Judeţean»

• A c tu a lu l s u b p r e fe c t , P e te r B u c h w a ld , s e a f lă p e lo c u l t r e i •

Consiliul Reprezentanţilor Judeţeni şi Adunarea primarilor, vieeprimarilor şi consilierilor UDMR au decis sîmbătă ordinea pe lista pentru Consiliul Judeţean. Cel mai important criteriu după care a fost făcută departajarea, pe locuri, a candidaţilor, au fost declaraţiile privitoare la, apartenenţa, sau Ia colaborarea cu fosta Securitate, urmat, în ordinea importanţei, de funcţia în partid pe care o ocupă persoana nominalizată.

Molnar Geza, actual consilier judeţean şi fost secretar de stat, ocupă locul întîi pe lista pentru CJ, urmat de Bojthe Daniel, resprezentant al zonei Turda-Arieş. Actualul subprefect Peter Buchwald se află pe locul trei pe listă, iar din zona Dej-Gherla, a fost desemnat să ocupe locuL patra Vancsa Pal. Secretarul UDMR Cluj, Palfi Zoltan, se află pe locul şase, iar preşedintele executiv UDMR Cluj, Bitay Levente, pe locul şapte. Dintre poziţiile eligibile la care speră UDMR Cluj pentru Consiliul Judeţean, numai locurile unu, cinci şi şase sînt ocupate de consilieri în funcţie.

Nominalizarea unui candidat la Primăria Clujului şi a celor pentru Consiliul local va fi decisă într-o şedinţă care va avea loc miercuri.

Andreea MARCU

Parlam entarii si-aut

dublat m ilioanele propriiurmare din pagina 1

afişată nu ca o chestiune specială, ci ca una acordată întregii ţări. Ca urmare, parlamentarii s-au gîndit din nou Ia ţară şi pentru ca să înlăture pentru totdeauna corupţia din rîndul colegilor, ' ocupaţi cu alte probleme “de serviciu”, ei au decis să reziste la “cutremurai social”, similar celui din Bolivia, după cum a afirmat Konya, de data aceasta profeţia lui Hîncu devenind realitate. Dezbaterile s-au încheiat cu concluzia: “alte probleme nu mai sînt” , demnitarii pierind, după patruzeci de minute de dezbateri responsabile, fericiţi că acum au ce pune pe masă.

Majoritatea parlamentarilor intervievaţi după şedinţa - Parlamentului au mărturisit că nu se aflau în sală cînd s-a votat amendamentul. Aproape toţi au găsit fel şi fel de justificări la această majorare, ba e vorba de reactualizare, ba

le pleacă oamenii pentru că nu sînt stimulaţi, ba au cele mai mici salarii din Europa, de parcă salariile muritorilor de rind sînt corelate la cele europene ş.a.m.d.

Conştienţi, totuşi, că nu pot face chiar orice în ţara asta, birourile partidelor politice au început să emită comunicate prin care se cere fie reluarea votului, cazul PNL şi ApR, fie amînarea acestei măsuri, cazul PUNR şi PDSR. După ce fapta a fost comisă, e cam greu însă sâ crezi în bunele intenţii de ultimă oră. Nu bunul simţ i-a îndemnat pe politicieni sâ revină asupra hotărîrii votate, ci explozia de indignare a celor care în curînd vor merge la vot. Dezbaterea din Biroul Permanent al' Camerei Deputaţilor rămîne îngă un exemplu al felului în care se face politică în România, astfel îneît nu trebuie să ne mai facem griji: cineva veghează asupra noastră.

pentru a îm piedica

ă p m aghiare la C luj-Napoca

Primarul Gheorghe / Funar doreşte

un referendumîntr-un comunicat primit

din partea Serviciului Mass- Media al Primăriei clujene se arată, printre altele, că, “ în legătură cu pretenţia Guvernului Ungariei şi a UDMR de a înfiinţa la Cluj- Napoca o universitate maghiară primarul Gheorghe Funar a iniţiat un proiect de hotărire, a Consiliului local, care va fi înscris pe ordinea de zi a şedinţei din data de 20 aprilie a.c., vizînd organizarea unui referendum local în data de 4 iunie a.c., odată cu alegerile locale, prin care populaţia municipiului Cluj- Napoca va fi chemată să se pronunţe în legătură cu universitatea maghiară susţinută de Budapesta” .

3

i n i i 1 a> id duca Ualdi

C ă r ţ i l e c l i ţ j e n i l o r

I r is "A T H E N A E U M ”Ne aflăm în faţa unui proiect inedit, aparte

în peisajul muzical românesc, un proiect artistic spre care tind mulţi, foarte mulţi artişti, proiect aflat la graniţa a două genuri majore, simfonic şi rock, organizat şi realizat de Oameni de o înaltă ţinută profesională.

I .

« l

l i " . ? Î / V : S I V -- '” - * ? & L r ? .

' *’-rL • - • ' ' - i • "‘-v*" > î ‘ ' 1 ţ ' - .tll '

fi I I " p r r

I_______ v j l .

Voi începe cu organizatorii. Diesel Club este de departe cel mai bun club in materie de evenimente conccrtistice în Cluj-Napoca, merit incontestabil al domnului Mircea Buteanu, de data aceasta în calitate de producător general. Al doilea nume de amintit este TV România 1 prin neobositul Mike Godoroja, producător artistic dc numele căruia se leagă numeroase succese muzicale. Sprijiniţi de Zone Reeords şi Fundaţia Culturală Iris.

invitaţii? Sînt de marcă şi îi amintesc cu plăcere: Orchestra Filarmonică a Operei Române Cluj-Napoca, dirijor Petre Sbârcea, soprana Felicia Filip, Johnny Răducanu (pian), Teodora Enache (vocal), Ion Ivan Roncea (harpă). Dumitru Rus (percuţie), Adrian Kiss (vioară), Ştefan N'agy (flaut), coregraful Vaikay Francisc, scenograful Cătălin Arbore, Mirela Antonie (harpă), Gabricl Croitoru, Ionuţ

Ştefănescu, soliştii .Ansamblului de balet ai Operei Române Cluj-Napoca.

I-am lăsat anume la .sfirşit pe cei de la Iris, Cristi Minculescu (vocal), Doru Borobeică (bas), Vaiter Popa (ch), Nelu Dumitrescu (percuţie), grup a cărui longevitate"se explică, îni

primul rînd,- prin relaţia excepţională cu p u b lic u l'. Relaţie ce durează 'de peste 20 de ani, ani materializaţi în foarte multe concerte, pe toate tipurile de scene şi în mai t o a t e lo ca lită ţile . Materializaţi în albume de mare succes la public, cu piese de referinţă, cum sînt Somn bizar, Baby, Să nu crezi nimic, Casino,

Strada Ta,Madrigal, De vei pleca, Floare de -Iris,...

Proiectul ATHENAEUM, cu finalizare la 12 mai pe scena Operei Române Cluj-Napoca, mai cuprinde şi realizarea unui maxi-single De vei pleca, avanpremiera la Ateneul Român din Bucureşti (6 mai), realizarea unui videoclip ce va intra în difuzare la sfîrşitul lunii aprilie (realizator Sorin Ilieşiu, nume cunoscut prin producţiile Apocalipsa după Cioran sau Aurolac). întrebare? carp se pune ar putea fi de ce Clujul? Pentru relaţia deosebită cu publicul, cu organizatorii, la Cluj-Napoca derulîndu-se cele mai bune momente muzicale Iris. Aşa cum a fost şi seara concertului de sîmbătă, 15 aprilie, Diesel Club oferind, pentru a cîta oară, acelaşi gqjeros suport.

Demostene SOFRON Foto: I. PETCU

C o s t ic ă D u m b r a v ă :C i © © toii

Costică Dumbravă este la cea de a treia carte a sa pe care o publică într-.un răstimp de numai trei ani. Despre celelalte două,' Un petec de cer şi Viaţa ca un dar, apărute amîndouă. în 1998, am scris la timpul cuvenit în paginile acestei publicaţii. Fără a fi un scriitor în adevăratul înţeles : al cuvîntului, fără a fi un' memorialist cu program şi metodă scripturistică precisă, Costică Dumbravă e de meserie - inginer .şi nu intenţionează altceva, decît să-şi povestească viaţa, simplu şi curgător, pentru ca trăirile lui să fie cunoscute şi de alţii şi pentru ca generaţia tînără sâ fie mai bine informată asupra epocii socialiste pe care au traversat-o părinţii lor, epocă a abuzurilor şi nedreptăţilor, a arbitrariului şi a suferinţei umane de neimaginat. Cărţile sale, constituite astăzi într-o trilogie, sînt impresionate tocmai pentru că sînt scrise de un om simplu, fără pretenţie de literaturizare, ci doar de mărturie. Ele iau pulsul epocii, contribuie la conturarea mentalităţii timpului trecut, ajutîndu-i pe istoricii viitori să- şi poată face o idee cît mai exactă despre ceea ce am putea numi “viaţa de zi cu zi în epoca Ceauşescu”, pentru că mai mult despre acest lucru este vorba, în primele două părţi ale trilogiei am aflat povestea unui om închis pe nedrept,- obligat să facă cîţiva ani buni de puşcărie, în condiţiile ingrate ale unui sistem judiciar defectuos,

®care, chiar după ieşirea din închisoare, nu- i-a oferit posibilitatea unei • reale reabilitări. Incursiunile pe care. le face în trecut, în perioada interbelică, datele oferite despre modul în care au trăit şi muncit părinţiPsăi, simpli ţărani din zona Vrancei, apoi instaurarea tăvălugului sovietic şi comunist constituie tot atîtea puncte de reper pentru nenorocirile, care

.vor veni. Cartea a treia, intitulată Uşile cu oglinzi (Ed. Osama, 2000) reia confesiunea, din momentul ieşirii din închisoare şi tribulaţiile înjositoare în căutarea unui post. Totuşi, n-am spune că viaţa a fost foarte nedreaptă cu autorul, deoarece, la. scurtă vreme, eî reuşeşte să ocupe un post de inginer şef la Fabrica de ipsos din Âghireş, pe câte reuşeşte s-o pună pe picioare şi să aibă chiar, realizări meritorii. Supravegherea strictă, suspiciunea, controlul şi îndrumarea de către partid a preocupărilor zilnice sînt redate cu multă veridicitate de către un om căruia i s-a dat doar şansa să muncească şi să fie folosit la maximum pentru calităţile sale. Ziua sa de muncă începea dimineaţa şi se termina noaptea tîrziu, fără sărbători şi duminici libere, inginerul D.umbravă fiind o simplă piesă dintr-un angrenaj complex, mecanizat, robotizat, din cadrele căruia nu putea să iasă în nici un fel. “ Uşile cu oglinzi” sînt aici simbolul puterii celor mari, ale căror indicaţii trebuie să le asculte şi să le execute fără cîrtire, după

cum pot fi şi un simbol al trecerii sale prin lumea muncii şi exploatării socialiste că

printr-un coridor de.ogiinzi, în care se reflectă totodată dictatura, turpitudinea, puterea şi mecanismele ei. Nedreptăţile trăite de autor ies cu pregnanţă în relief şi atunci cînd e vorba - să-şi redobîndească terenul de Ja ţară sau să-şi reglementeze situaţia casei. Ca reflex al-Celor trăite, el introduce în carte momentele exploziei populare din decembrie ’89 de la Cluj- Napoca sau minciuna din epoca postrevoluţionară, ca o stare de fapt care o continuă pe cea anterioară, căci oamenii j i u

s-au schimbat, .ci doar metodele lor. Meditaţiile despre viitor sînt triste, iar tranziţia o stare fărăieşire.

Mircea POPA

Lansarea cărţii va avea loc mîine, 18 aprilie a.c., ora 13, la Librăria Universităţii din Cluj- Napoca; prezintă: prof. univ. dr. Mircea Popa.

i î V h W l i / i L / î-<.

N A B U C O D O N O S O R

d e V e rd iOpera Română din Cluj-Napoca prezintă în această seară, la

ora 18,30, spectacolul cu creaţia verdiană Nabucodonosor. Sub bagheta maestrului Petre Sbârcea, în regia artistică şi concepţia scenografică semnate de Rodica Popescu Moisa, distribuţia serii este alcătuită din: baritonul Gheorghe Mogoşan - “ Nabucodonosor, Regele Babilonului”, soprana Margareta Dumitrache, de la Teatrul Muzical “Nicolae Leonard” din Galaţi, interpreta rolului “Abigaif, basul Titus Pauliuc - “Zaharia,

Profetul evreilor”, tenorul Valeriu Turcu -* “ Ismael, nepotul Regelui Sedechia al Ierusalimului”, mezzosoprana Monica Matei Deniţiu - “ Fenena, fiica lui Nabucodonosor” , basul dr. Marius Chioreanu - “Marele Preot al lui Bel” , tenorul Dan Dumitrana - “Abdulah, căpitan în garda lui Nabucodonosor”, soprana Corina Păşteanu “Ana, sora lui Zaharia”; maestrul corului: Tiberiu Popa. _ >

Ambasada SUA donează eciiipamenj pentru Colecţia de Studii Americane de la Universitatea “Babeş-Bolyai”

Mîine, 18 aprilie a.c., dl Kevin Ellison, secretar I pentru probleme culturale al Ambasadei SUA la Bucureşti, va face o donaţie în valoare de 4.500 de dolari, constînd în echipament de

calculator, Colecţiei de Studii Americane de la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Festivitatea se va desfăşura cu începere de la ora 10, în sala Colecţii de Studii Americane din str. I.I.C. Brătianu nr. 22. Donaţia constă dintr-un calculator, echipat cu modem, sound-blaster, CD-Rom, imprimantă, Microsoft Office 2000, un copiator şi un fax. în anul 1997, Ambasada SUA a dăruit aceleiaşi Colecţii 1.200 de volume, valorînd peste 30.000 dolari. în acelaşi an, Universitatea “Babeş-Bolyai” a fost inclusă într-un grup de 65 de universităţi din întreaga lume, ca beneficiare de Colecţii de Studii Americane. Congresul Statelor Unite a autorizat crearea acestor colecţii în scopul promovării unei mai bune înţelegeri â Statelor Unite) Colecţiile au fost înfiinţate după consultări cu asociaţii, organizaţii şi oameni de ştiinţă implicaţi în principalele discipline universitare care fac obiectul Studiilor Americane şi au fost concepute pentru a răspunde nevoilor studenţilor sau ale celor care urmează studii post-univeVsitare în domeniu.

E x p o z i ţ i e d e x i l o g r a v u r ăAmatorii artelor plastice din oraşul Gherla au ocazia de a vedea,

pînă la 14 mai, o inedită, dar totodată şi originală expoziţie de xilogravură a profesorului de desen de' la Liceul Teoretic “Ana Ipătescu” din localitate, Emil Mircea Pop. Deschisa în sălile Muzeului de Istorie, expoziţia constituie un eveniment artistic, o sărbătoare a frumosului, ţinînd cont de valoarea celor 22 de lucrări expuse. ‘ -

Artistul, născut în vecinătatea Gherlei, la Hăşdate, se află Ia cea de a doua expoziţie personală deschisă în localitate, după ce acum doi ani a obţinut un mare succes. Se observă un progres evident în abordarea tematică a lucrărilor, caracterizate prin originalitate în tehnică, dar şi în idee. Prin arta conceptuală la care face apel,1 autorul celor 22 de xilogravuri se plasează în rîndul reprezentanţilor curentului contemporan, cu trimiteri în lumea simbolurilor. Temati­ca mistică şi elementele geometrice folosite de Emil Mircea Pop contribuie la conturarea unei metode originale de lucru, cu o notă aparte în arta practicată de dascălul gherlean. Semnele particulare ale lumii interioare sînt definitorii în creaţia sa. Ideologia creştină apare metamorfozată în animale şi plante, prezente figurativ în toate lucrările sale. Avem de-a face cu un plastician aflat pe drumul căutării, dar într-o etapă hotărîtoare a carierei artistice.

Despre activitatea artistică a profesorului Emil Mircea Pop a vorbit pictorul gherlean, Vasile I. Bunea, iar importanţa acestui eveniment a fost remarcată de gazda expoziţiei, directoarea Muzeului de Istorie al oraşului Gherla, prof. Rodica Pintea.

- SZ. Cs./ v . . .

M arin e la Zeg reanu-Istici in v ita tă la C h işinăuîn ultirhii ani, folclorul someşan s-a remarcat mai ales prin

. vocea cunoscutei interprete de muzică populară din oraşul Gherla,; Marinela Zegreanu-Istici, atît în cadrul spectacolelor susţinute în toată ţara, cît şi prin evoluţia ei pe scenă diferitelor festivaluri de interpretare.

Aproape lunar,, interpreta evoluează în faţa telespectatorilor în cadrul unor emisiuni folclorice sau ..chiar la “Bingo Naţional”, cum s-a întîmplat şi în prima duminică a lunii aprilie, cînd 12 ■ membri ai familiei Zegreanu au fost prezenţi in corpore în studiourile Televiziunii Naţionale.

La începutul lunii mai, Marinela Zegreanu-Istici va fi prezentă la un festival, ce va avea loc tocmai la Chişinău. La festivalul din capitala Republicii Moldova participă cîştigătoarele ediţiilor Festivalului de interpretare “Maria Tăriase” de la Craiova, printre ) laureatele acestui prestigios festival aflîndu-se şi talentata solistă de muzică populară din oraşul Gherla. Deci, tradiţiile şi obiceiurile folclorului de pe valea Someşului Mic vor fi la loc de cinste în capitala Republicii Moldova prin prezenţa la festival a interpretei din Gherla, cunoscută şi apreciată chiar şi peste Ocean (în SUA avînd apărută şi o casetă).

SZ. Cs.

Serată de poezie cu Andre M ie iReamintim iubitorilor de poezie că)

în această după-amiază, la ora 17, va avea loc la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca (str.Memorandumului nr. 21) o serată de poezie în compania poetului francez Andre Velter, director al colecţiilor Poesie şi 1’Arbalete (Gallimard)..

Rubrică realizată de M. BOCU

C E N T R E C U LT U R EL FRA N C A IS CLUJ-NAPOCA

**■ *" v s- v * ^ 3

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

1947-A fost înfiinţată, la'Craiova,

Filarmonica de Stat -“Oltenia".

: t “ - - '■ •- * - .V e v ă ru l

■• Sub semnul Anului 2000 - A nu l EMINESCU; cca dc a Xl-a. ediţie a Festivalului ' National ETERNA EPIGRAMĂ s-a încheiat sîmbătă. 15 aprilie 'a.c., la Cluj-Napoca. sala de spectacole a Cercului Militan t în cîteva}rînduri; în. scena: unor : dueluri verbale de} sclipitoare:intuiţie şi elocinţă. Au fost de faţă epigramişti diHfBatăujBîriad/Bistriţa,.- Braşov. Brăila, Bucureşti. Buzău. Cluj- Napoca. Craiova, Darohoi, Galaţi, Ghimeş- Făget, Hunedoara; Iasi, Oradea, Piteşti, Ploieşti. Sibiu, : Sinaia * SlatinaSuceava,. Timişoara,: Tulcda,. Turda,: Republica ' Moldova; dl primar Gheorghe Funar; care- "cochetează” cu epigrama; de ceva vt'eme, consilieri judeţeni şimunicipali, scriitori şi editori, gazetari; un public numeros, care: a

; venit să-şi susţină favoriţii şi să evadeze din : cotidian mai altfel decît o face în mod obişnuit: In numele organizatorilor - Consiliu! judeţean Cluj, Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga"; Centrul, Creaţiei Populare; Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Cluj, Cercul Militai' Cluj, Cenaclul ÎEpigramiştilor >Clujeni:: SATIRICON - dl Traian Brad - director general al Bibliotecii Judeţene ‘‘0. Goga”,, ‘

: a mulţumit generoşilor sponsori fără de care actuala ediţie nu ar f i putut avea loc: Bancă

. Română de. Dezvoltare Cluj, ■ SC ; "Remarul 16 Febniarie” SA, Universitatea “Bogdan , Vodă ”, Alexandru Stănescu - preşedinte şi ~ fondator al Coralei Universitarilor Clujeni, Fundaţia “Sfînta Familie” Cluj-Napoca, preşedinte Eugen Albu; Copy Team Service

copiatoare, faxuri, consumabile, service, ziarele}"Adevărul de: Cluj’"}şi} “Monitorul ţ de Cluj", cărora li s-au alăturat Primăria municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul local.

e p t C i Z A M f i

Marian POPESCU - preşedintele Cenaclului -

"SATIRICON"Silvia PO PESCU - Secretara

, ; Cenaclului "SATIRICON"

Manifestarea a debutat cu vernisajul expoziţiei de caricatură a artistului clujean Virgil Tomuleţ, care a oferit, de această dată, pe lîngă galeria celor mai cunoscuţi şi aplaudaţi actori români,

Dr. Nicolae GHIŢESCU

Traian BRAD

lucrări inedite inspirate de eclipsa din ’99 (“Foaie vbrde foi de iască, o eclipsă românească”), altele pe tema. apropiatelor alegeri (“Eu cu cine votez?”) etc., ^autorul explicitîndu-şi crezu] prin valorificarea constructivă a mijloacelor sale de expresie şi numind caricatura drept “o gimnastică suedeză a spiritului” . Expoziţia s-a bucurat de cîteva sublinieri pertinente din partea scriitorului Al. Florin Ţene. A urmat prezentarea unor cărţi apărute recent, între care: O antologie a epigramei româneşti actuale, cea mai substanţială apărută pînă în prezent la noi, reunind- 179 de epigramişti; o imagine globală a stării epigramei la ora actuală, a linei specii aflate într-o perioadă de vitalitate uimitoare; cartea a fost prezentată de criticul Petru Poantă; satirigrame, volumul lui Eugen Pop (Editura Mongolu), cu o ilustraţie sugestivă semnată'de Arina GheOrghiţă, a fost prezentat de scriitorul Ion Cristofor, care a ţinut să-remarce calităţile de excelent fabulist şi mînuitor al limbii române, simţul muzical şi al armoniei care răzbat din scrierile autorului.

Şi, iată-i pe epigramişti în viitoarea turnirului epigramatic, aruneînd lanţurile, descătuşîndu-şi limbile într-o beţielde spirite din care n-au lipsit nici satira; nici biciul pamfletului, nici anecdoticul dezvoltat şi speculat pînă la obţinerea celor mai

spectaculoase efecte. Epigrama, care scoate la iveală esenţa unor comportamente, atitudini sau trăsături umane, avînd drept teme predilecte

tranziţia, privatizarea, ţ a p u l , corupţia, viciile de tot soiul... într-o zonă a tîlcurilor originare (doar se ştie că specia are o vechim e considerabilă, f i i n d semnalată

încă de pe vremea lui Simonides din Keos, iar mai tîrziu Marţial), s-aif produs cu epigrame şi madrigale: Ana Marinoiu, Mihai Teognoste, Ion Bindea, Barbu Bălan, Ion Berghia, Gheorghe Penciu, lulia Tatomir, Gheorghe Leu, Alexandru Stănescu, Geo Oltcanu, VasiJe Vorobeţ,N ic o la e N ico lae ,O lim p ia Todoran- G a b o r ,Ion Diviza,Vasile B.G ădălin ,G abriela G r o z a ,N i co,l ae Petrescu,V alerian Lică, IoanFrentescu, - ;Gheorghe Ionel ANDRAŞONIConstaritinescu, Florina Dinescu, Ion Busuioc, George Petrone, Nicolae Mihu, Alexandru Băeţan, Radu Păcurar, Mihail Sălcuţan, Teofil Voînescu, Gheorghe Mraişte, Vasile Matei, Ioan Feneşan, Ioan ‘Raţiu, Aurel Buzgău,

Ci-rtrirri&T

: /.

-ţwc râL. şS l-

-CA

Unui cotidianCă-i centru de cultură-aleasă,

:i Că la străini nu facem sluj,: Că epigrama e acasă

La Adevărul cel de Cluj.Elis Râpeanu

. Iulianei- La română-s pregătită Iuliana ne spunea. ' - -Şi-a răspuns de nota zece Cînd la celular vorbea.

Oana Cristina Caval, clasa a IV-a, Clubul Copiilor

HunedoaraUnui' chiulangiu

Mitîcă-i mereu grăbit Şi cu noaptea-n cap se scoală Cînd fuge la pescuit Nu şi cînd merge la şcoală.

Elena Albescu, clasa a Vll-a, Clubul Copiilor

Hunedoara

Adrian Trif, Marin Boţoc; în duel direct Nicolae Paul Mihail şi Eugen Albu, respe'ctiv Nicolae Ghiţescu şiAlexandru CleUciu; apoi Ioan Marinescu şi Eugen Pop, Elis Râpeanu. (posesoare, în premieră absolută; a unui titlu de doctor obţinut cu o lucrare pe tema epigramei româneşti, care ne-a şi dedicat o epigramă, pe care o publicăm), Vasile. Larco, Efim Tarlapan; Stelian Ionescu, "Rodica Hancu; într-un

veritabil dialog între generaţii: Ioan Pop, Marian Popescu, Valentin Vişinescu, faţă cu foarte tinerele epigramiste din Hunedoara, Oana- Cristina Caval şi Elena Albescu. Spectacolul a fost colorat de evoluţiile Trupei de dans.modem a Şcolii de Artă din C l u j - Napoca, în coregrafia M elindei Blag. în u lt im u l moment a reapărut dl p r i m a r F u n a r (reţinut Ia festivităţile aniversare ale Fo­ru m u lu i DemocratG e r m a n ' Alexandru CLENCIUdin Cluj-Napoca), domnia şa adjudeeîndu-şi aplauze pentru cîteva epigrame pe tema privatizării.

Dîntr-un număr de peste 100 de concurenţi care şi-au trimis producţiile, juriul celei de a Xl-a ediţii â Festivalului-Concurs Naţional de creaţie literară ETERNA EPIGRAMĂ - alcătuit din: criticul literar Petru Poantă - preşedinte; prof. univ. dr. Vasile Fanache, de Ia Facultatea

-de Litere a Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj- Napoca; Ilie Călian, redactor şeFal ziarului“ Adevărul — - - 'de Cluj” ;T r a i a n B r a d . , directorul general al Bibliotecii Judeţene “Octavian

o g a ; epigramistul E u g e n Pop; Ionel Andraşoni - referent” literatură- teatru la C e n tru l. . ' Vasile B. GĂDĂLINC r e a ţ ie iPopulare Cluj, în calitate de secretar - a acordat următoarele premii: la Secţiunea EPIGRAMĂ, Premiul SATIRICON: Vasile Larco - Iaşi, Ioan Pop - Cluj- Napoca, Nicolae Nicolae Caransebeş, Vasile V. Matei - Bacău, Valerian Lică • - Bucureşti, Ioan Frenţescu - Iaşi;MENŢIUNI: Nicolae Petrescu- Piteşti, Radu Păcuraru - Cluj- Napoca, Gabriela Genţiana Groza - Cluj-Napoca, Efim Tarlapan - Chişinău, Nicolae Mihu - Sibiu, Vasile B. Gădălin- Cluj-Napoca, Ioan Pavel Azap- Cluj-Napoca; au mai fost acordate: Premiul special al ju riu lu i acordat de Banca

SI... EMINESCUIzvor şi lac, şi plop, şi tei îţi ţin eternă neuitarea,Şi flori, şi stele, şi femei Cu dor iţi, tot aştern cărarea Şi frunza ruginită-n vii,Şi-a primăverilor falangăMereu te cheamă să reviiŞi-u Iaşi de mult te-aşteaptă Creangă...,Ş i cu, un biet nistrean hoinar,

■ fă ră de ţară, fără nume, ; ;îm i fac d iif versul tău amar ,Şi plec să te găsesc prin lume.Pentru “ Adevărul de-Cluj, cu toată

dragostea, . ■-Ion BERGHIA

Portretul premiantului nostru: născut la 17 iunie 1948 în comuna Hristici, judeţul Soroca,R e p u b. 1 i c 'a Moldova; conf.Univ. doctor în Filologie (titlu obţinut laUniversitatea din B u c u r e ş t i) , profesor deLinjbaromână la Academia de Teologie Ortodoxă din Chişinău; specialist în lingvistica românească, pasionat, mai ales, de lingvistica aplicată şi metodica predării limbii române. Este autorul primei lucrări în grafie latină, publicată în Republica -Moldova, care dezbate normele rostirii şi scrierii corecte în limba română; autor de programe şcolare şi universitare; 5 cărţi de specialitate, una dc poezie satirică. Fiind, în egală măsură, pasionat de opera artistică şi didactică a lui Creangă, a fondat .Muzeul “ Ion Creangă” la Universitatea Pedagogică din Chişinău. în 1992. Dc asemenea, a fondat la Chişinău Cenaclul epigramiştilor basarabeni “Muşatinii” . “ Ţin la Cluj şi Ia clujeni în mod deosebit, căci ci nc înţeleg mai bine dccît alţi fraţi din partea drdaptâ a Prutului. îi consider pc locuitorii municipiului Cluj-Napoca nişte aristocraţi în ccl mai frumos înţeles al cuvîntului. Sînt mîndrucă mă consideră prieten dl Traian Brad - directorul Bibliotecii Judeţene -, că mă numesc frate domnii Ioan Pop, Eugen Albu, Marian Popescu, Eugen Pop; că de fiecare dată, Ia manifestări cum este Festivalul “ Eterna Epigramă” , pot discuta cu dl primar Gheorghe Funar, cu alte personalităţi dc valoare culturală şi nu

I numai din capitala Ardealului. în general, j iubesc Clujul pentru că este un izvor de 1 energic spirituală românească, din care I nu mă mai satur să beau” - ne-a declarat, în exclusivitate, Ion Berghia. •

Română de Dezvoltare: Ai. Clenciu - Bucureşti; Premiul ziarului “ Adevărul de Cluj” : Ion Berghia - Chişinău; Premiul special acordat de Banca Română de' Dezvoltare Cluj: Virgil Tomuleţ, pentru contribuţia cu grafică umoristică şi caricatură la toate ediţiile Festivalului Naţional ETERNA EPIGRAMĂ; Premiu special pentru contribuţia la mediatizarea Festivalului Naţional ETERN A EPIGRAM Ă: Michaela Bocu; Diplomă de participare: Cenaclul literar' “ Muguri” al Clubului Copiilor Hunedoara; Secţiunea M A D R IG A L: Elis Râpeanu - Bucureşti; Ionel Iacob Bencei - Timişoara.

Aceştia sînt, aşadar, premianţii recent-încheiatei ediţii; în această “zoologie fantastică”, în miezul acestui final de secol XX, căruia i-am putea foarte bine asocia multe dintre atributele barocului, mai mult sau mai puţin adaptate zilelor noastre, dintr-o complice subordonare la convenienţele societăţii româneşti de astăzi, epigrama trăieşte şi exercită o seducţie irezistibilă la nivelul unei pleiade de truditori consacraţi ai genului, cu un accentuat simţ al umorului, care transformă realul imediat în poantă revărsînd buna lor dispoziţie peste aceste vremuri triste, de altfel. La revedere în 2001, la Cluj-Napoca, tot într-o zi de. primăvară!

Michaela BOCU Desene de: Virgil TOMULEŢ

7,00 Matinal naţional; 9,00 TVR laşi;10,00 Hiller şi Diller (s/r); 10,30 Puncte

S n Z râ r? cardina,el 10,50 Drumul spre Europa; ft-OMAiiiA 1 1 0 0 T V R c lu j. N a p o c a . 1 2 0 5 Ju stiţie

militară (s/r); 12,55 TVR Timişoara; 14,00 Jurnal;14.15 CiberFan; 14,30 Repere sacre; 15,00 Oameni ca noi; 15,30 Convieţuiri... sub aripa muzei; 16,00 Emisiune Tn limba maghiară; 17,00 La telefon muzica populară!; 17,30 Medicina pentru toţi; 18,10 Corect!; 18,20 Orice e posibil (s); 18,45 Hiller şi Diller (s); 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal; 20,55 Telednemateca: înşelaţi de toţi (SUA 1978); 22,50 Jurnalul Academiei Caţavencu; 23,05 Nu trageţi!;23.20 Jurnalul de noapte; 23,35 A-Facerea; 0,20 Secolul XX văzut de David Frost (do).■ 7,00 Femeia misterioasă (s/r);I l i m i 7-45 Goana după aur (do/r); 8,40

Care pe care... (r); 9,20 Veni, video, viei (r); 9,35 Arta apărării (r); 10,10 Buzunare mari şi mici (r); 11,00 Atlas (r); 11,30 Grădina lui Cupidon (r); 12,45 Virtuozi... (r); 13,00 Globul dragonului (d .a .); 13,30 Tribuna partidelor...; 14,00 Toţi, împreună; 14,45 Ştiri;14.50 Familia Simpson (d.a.); 15,15 Care pe care - o nouă provocare!; 16,00 Trupa DP 2; 17,25 Femeia misterioasă (s); 18,15 Se întîmplâ acum;18.45 Telejurnalul TVR 2; 19,20 Nouă meşteri mari; 19,30 Credo; 20,35 Enigmatică, Terra (do);21.05 Puls 2000; 21,55 Călătorind prin ţară; 22,10 Alfred Hitchcock prezintă: Infirmiera (SUA '65);23.05 Ştiri; 23,10 Ştiri bancare şi bursiere; 23,15 Lentila de contact; 0,15 TVM Mesager.

7.00 Bună dimineaţa, Pro TV ?p L ,J| ® a> tău!; 10,00 Tînăr şi neliniştit

(s/r); 10,45 Cursa cea mai lungă (s/r); 11,30 Jake şi Grăsanul (s);

12.20 Film: Femeia talisman (SUA '85); 14,30 Film: Foc încrucişat (r); 16.05 Tînăr şi neliniştit (s); 16,55 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Cursa cea mai lungă (s); 18,20 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea zilei pe scurt; 19,00 Ştirile Pro TV;19.50 Chestiunea zilei pe scurt; 20,00 Nikita (s);21.00 Chestiunea zilei; 21,20 Fotbal fără egal Liga Campionilor; 23,30 Chestiunea zilei; 0,00 Fotbal Rezumat Liga Campionilor; 1,00 Jake şi Grăsanul (s/r); 2,00 Cursa cea mai lungă (s/r);3.00 Film: Femeia talisman (r); 4,30 Babylon 5 (s); 5,15 Miracolul tinereţii (s).

7.00 Dimineţi clujene; 8,00 . Dimineaţa devreme; 10,00‘Ştiri;

10,10 Tropical Heat (s); 11,00 Film: Orice hoţ îşi are naşul (Franţa 1984); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 L.A.Doctors (s); 14,00 Camila (s); 15,00 Scandalul (s); 16,00 Suflet rebel; 17,00 Ştiri; 17,20 Divertisment: Vouă; 17,25 Intrigi în Paradis (s); 19,00 Observator; 19,40 Divertisment: Vouă: 19,45 Film: Stargate - Poarta stelară (SUA 1994); 22,00 Observator; 22,25 Divertisment: Vouă: 22,30 Marius Tucâ Show; 1,00 Navarro js); 2,30 Scandalul (s/r); 3,15 Suflet rebel (s/r);4.00 Intrigi în Paradis (s/r); 5,30 Hombres - războiul sexelor (s).

7.00 Milagros (s); 8,00 Taifas - m agazin matinal; 13,00 M ilagros (s ); 14,00 Cronica cîrcotaşului (r); 15,00 Viper (s);

16.00 Justiţie militară (s); 17,00 Viper (s); 18,00 Focus - emisiune de ştiri; 18,30 Impact - puternic pe Prima; 19,00 Cronica cîrcotaşului - haz de necaz; 19,10 Justiţie militară (s); 20,00 Film: Iubire interzisă (Germ ania 1985); 21,50 Cronica cîrcotaşului - haz de necaz; 22,00 Uncovered;23.00 Detectivi de elită (s); 0,00 Focus - emisiune de ştiri (r); 0,30 Impact - puternic pe Prima (r).

6,15.Ştirile de Acasă (r); 6,45 Dragoste şi putere (s/r); 7,15 Acasă la bunica (r); 7,30 Căsuţa

poveştilor (r); 7,45 Copilul adus de mare (s/r);8.30 Maria Isabel (s/r); 9,15 90-60-90 Fotomodele (s/r); 10,10 Femeia vieţii mele (s/r); 11,00 Sînge din sîngele meu (s/r); 12,00 Cinemateca de acasă: Old Gringo (r); 14,00 Antonella (s); 14,45 Verdict: crimă (s); 15,35 Dragoste- şi' putere (s); 16,00 Copilul adus de mare'(s); 17,00 Căsuţa poveştilor;17.15 Acasă la bunica - reţeta culinară a zilei;17.30 Maria Isabel (s); 18,30 Ştirile de Acasă;19.05 Sînge din sîngele meu (s); 20,00 90-60-90 Fotomodele (s); 21,00 Femeia vieţii mele (s);22.00 Cinemateca de acasă; Aşa e viaţa (SUA 1986); 23,50 Dragoste şi putere (s/r); 0,15 Verdict; crimă! (s/r); 1,05 Profesiunea mea: Cultura - cu Nicolae Manolescu; 2,30 Ştirile de Acasă (r).

7.00 Ştiri; 7,10 Bună dimineaţa, România; 9,00 Film documentar;. 10,00 Ştiri; 10,30 Senzaţional cu

/ c O c Dan Diaconescu (r); 11,30 Economic ABC (r); 11,50 Gura

lumii (r); 12,00 Studioul Tudor Vomicu (r); 13,00 Ora unu a venit; 13,15 Studioul Tudor Vomicu;

114.15 Cinetour (r); 15,00 Ştiri; 15,45 Post Meridian;18.00 Film documentar; 19,00 Dincolo de anul 2000 (do); 20,00 Telejurnal; 20,35 Economic ABC;20.50 Gura lumii; 21,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 22,00 Cutia Pandorei; 22,45 24 din 24; 23,15 Arcub live (r); 0,00 Ştiri; 0,30 Concert;1.45 Telejurnal; 2,30 Economic ABC (r); 2,50 Guralumii '

JEtE 5Îr 15,00 Videoclipuri; 15,30 Post EifeoPA noîJa M eridian;17,30 Documentar; 18,00 c£ujij££pcA chem area pămîntului - realizator Nicoleta Ţăranu; 19,00 Economic ABC; 19,30 Muzică populară; 20,00 Film artistic; 22.00 Dintre sute de ziare.

7,00 Matinal naţional; 9,00 TVR laşi; „„ - 10,00 Hiller şi Diller (s/r); 10,25 Agenţia -V9 de plasare (r); 11,05 TVR Cluj-Napoca;

7,00 Matinal naţional; 9,00 TVR laşi; ; 10,00 Hiller şi Diller (s/r); 10,25 Impas

' . , . J în doi (r); 11,05 TVR Cluj-Napoca; «o u \ m a 12,05 Tezaur folcloric... (r); 12,55 TVR

Timişoara; 14,00 Jurnal; 14,15 Ciberfan; 14,30

™ l ’. 'I- ue piasare jr;; i .i.uo i v k uuj-Napoca; I r o mau. la 12,00 Teatrul Naţional de Televiziune , prezintă:-„Căsătorie imposibilă” (r); 13,05 TVR ITimişoara; 14,00 Jurnal; 14,15 Ciber-Fan; 14,30 j Destinul unei' naţiuni; 15,00 Convieţuiri; 16,00Film înşelaţi de toţi: (r); 16 40 O vedeta ... „ scena; 16,30 Librăria pe roţi; 17,00 Obiectiv

A i u° m 18’1° ? or?C! ; ’ Europa; 17,30 Casa mea; 18,10 Corect!; 18,204® ’ io 12 o onnn I orice e Posibil (s)i 18,45 Hiller şi Diller (s); 19,10

<£ rt M f on fcc® ? o3 (S : ’ ° | Avanpremieră Ştiri; 19,15 Sunset Beach (s); 20,00j F m: ,B f n' ca'e ucld Jurnal. Sport; Meteo; 20,55 Teatrul Naţional de

Catavpnru- 99 ZAÎn A 4'o-f on ^“ dpmiei j Televiziune prezintă: „Căsătorie imposibilă"; 21,55no1ntP 9l '9 4 N mla h 9 ? 1- de Fotbal Cupa URFA; 23,55 Jurnalul de noapte; noapte, 23,25 Lumea dansufoc 0,90 Cafe Corso. o,10 Rock la miezul nopţii.

7 J^ ^ n a A iLH 1 : I 7,00 Femeia misterioasă (s/r);t V T ţ § * 8 35 C a re p fîre ! S v9 ?5 V e îi’ I I V I 1® 7’45 Seria Alfred Hitchcock. (r); video, viei (r); 9,30 Arca lui Noe (r); ’l0,00 Puls I 7* q8'85.?are pa. car?! 9.'15 )(eqJ:2000 (r); 1045 E dreptul tău! (r); 11. 5 Heidi video ,v ia M.gSOEnjgmat'câ, Terra r ; 0,05 Fleiss (do/r); 12,00 Morminte străvechi (r); 13,00 I g fort® « = -1,0'80 OnzQrrt spmtual (r); 11,20 Globul dragonului (d.a.); 13,30 Nouă meşteri mari i ®tart f c Ferma (r), 13,05 Globul(r); 13,45 Toţi, împreună 14,5 Ştiri; 14,50 Familia 1 ^gonuiu.; 13,30 Tnbuna partidelor pariamentare; Simpson (d.a.); 15,15 Care pe care...; 16,00 Trupa I 14'00 T°î'- 'mpreună; 14,45 Ştin; 14,50 Familia DP 2; 17,25 Femeia misterioasă (s); 18,15 Se i Simpson (d.a.); 15,15 Care pe care...; 16,00 Trupa întîmplâ acum; 18,45 Telejurnal TVR 2; 19,20 1 DP 2; 17-25 Femeia misterioasă;- 18,15 Se Rapsozii satelor; 19,40 Film: Vacanţă la mare I întîmplâ acum; 18,45 Telejurnal TVR 2; 19,15 (România 1963); 21,05 Mit şi istorie; 21,55 . Antologia jocului; 19,30 Film: Hanul Jamaica

I (Franţa '95); 21,05 Turnul de control; 21,55 I Călătorind prin ţară; 22,10 Alfred Hitchcock | prezintă: Hotel Thanatos (SUA ’65); 23,05 Ştiri;

Călătorind prin ţară; 22,10 Alfred Hitchcock prezintă:.Sezon mort (SUA 1965); 23,05 ^tiri; 23,10 ŞtirTbancare şi bursiere; 23,15 Lentila de contact; 0,15 TVM Mesager. .

J 7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 10,00 Tînăr’şi neliniştit

' (s/r); 10,50 Cursa cea. mai lungă(s/r); 11,30 Jake şi Grăsanul;

12,30 Film: Un tată disperat (SUA 1989); 14,20 Film: Vremuri grele (Franţa 1997); 16,05 Tînăr şi

23,10 Ştiri bancare şi bursiere; 23,15 Spaţiul francofon; 23,45 Nocturnă; 0,00 TVM Mesager.

7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e a* tău!; 10,00 Tînăr şi neliniştit (sîr);’10,50 Cursa cea mai lungă

jb JB p l (s/r); 11,40 Jake şi Grăsanul (s); 12,30 Film; Cercurile puterii (Rusia/SUA 1991);

neliniştit (s); 16,55 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro I 15,00 Walker - poliţist texan (s/r); 16,00 Tînăr şi TV; 17,30 Cursa cea mai lungă; 18,20 Dădaca . neliniştit (s); 16,55 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro (s); 18,50 Chestiunea zilei pe scurt; 19,00 Ştirile I TV; 17,30 Cursa cea mai lungă (s); 18,20 Dădaca Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei pe scurt; 20,00 I (s); 18,50 Chestiunea zilei pe scurt; 19,00 Ştirile Walker - poliţist texan (s); 21,00 Chestiunea zilei; . Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei pe scurt; 20,00 21,30 Fotbal fără egal Liga Campionilor; 23,30 I Film: Aş face orice (SUA '94); 21,55 Ştirile Pro Chestiunea zilei; 0,00 Fotbal Rezumat Liga | TV; 22,00 Chestiunea zilei; 23,30 Ştirile Pro TV;

a n t e t ^ '

Campionilor; 1,00 Jake şi Grăsanul (s/r); 2,00 Cursa cea mai lungă (s/r); 3,00 Un tată disperat (f/r); 4,30 Babylon 5 (s).

7.00 Dimineţi clujene; 8,00 Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri; 10,10 Tropical Heat (s); 11,00

Film: Trecut salvator (SUA 1996); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 LADoctors (s); 14,00 Camila (s);15.00 Scandalul (s); 16,00 Suflet rebel (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Divertisment:, Vouă; 17,25 Intrigi în Paradis; 19,00 Observatei; 19,55 Divertisment: Vouă; 20,00 Film: Nemesis 4: îngerul morţii (SUA 1995); 22,00 Observator; 22,25 Divertisment: Vouă; 22,30 Marius Tucă Show; 1,00 Navarro (s); 2,30 Scandalul (s/r); 3,15 Suflet rebel (s/r);4.00 Intrigi în Paradis (s/r); 5,30 Hombres - războiul sexelor (s).

7.00 Milagros (s); 8,00 Taifas - magazin matinal; 13,00 Milagros(s); 14,00Uncovered (r); 15,00 Viper (s); 16,00 Justiţie

militară (s/r); 17,00 Viper (s); 18,00 Focus -

mai iui i^a (0 / 1 /,

a n t w ^ 1

0,00 Jake şi Grăsanul (s/r); 1,00 Film: Cercurile puterii (r); 3,15 Ştirile Pro TV; 3,45 Cursa cea mai lungă (s/r); 4,30 Babylon 5 (s).

7.00 Dimineţi clujene; 8,00 Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri; 10,10 Tropical Heat (s); 11,00

Film: Din 7 mutări (SUA ’85); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 LADoctors (s); 14,00 Camila (s); 15,00 Hochei; 17,55 Divertisment: Vouă; 18,00 Intrigi în Paradis ,(s); 19,00 Observator; 19,55 Divertisment: Vouă; 20,00 AI şaptelea manuscris (s); 21,00 Brigada mobilă; 21,30 Prezentul simplu; 22,00 Observator; 22,25 Divertisment: Vouă; 22,30 Marius Tucă Show; 1,00 Navarro (s); 2,30 L.A.Doctors (s); 3,30 Tropical Heat (s); 4,30 Intrigi în Paradis (s/r); 5,30 Hombres - războiul sexelor (s).

7.00 Milagros (s/r); 8,00 Taifas -. magazin matinal; 13,00 Milagros (s); 14,00 Rebecca (s); 15,00 Viper (s); 16,00 Justiţie

emisiune de ştiri. Sport Meteo; 18 30 Impact - mi,ltară ^ 17. '° ° V 'pe / f ): 18' ° ° ^ ' puternic pe Prima; 19,00 Cronica cîrcotaşului - l em'siu,ne de ştin. Sport Meteo; 18,30 Impact -haz de necaz; 19,10 Justiţie militară; 20,00 Film: puter" lc pe Pnn?a:^ 9',00(. ronlca T , a?™ ' nMame şi fii (SUA 1991); 21 50 Cronica cîrcotaşului I baz de necaz; 19,10 Justiţie militeră (s^ 20,00 - haz de necaz; 22,00 Rebecca (s, ep.1); 23,00 i Film: Air America (SUA 90); 21,50 Cronica Detectivi de elită (s); 0,00 Focus - emisiune de J cîrcotaşului - haz de necaz, 22,00 Motor - ştiri. Sport. Meteo (r); 0,30 Impact - puternic pe | emisiune automobilistică; 23,00 Detectivi de elită Prima (r) ' I (s)l 0,00 Focus - emisiune de ştiri (r); 0,30 Impact

6,15 Ştirile de Acasă (r); 6,45 J '- puternic pe Prima (r) ' .Dragoste şi putere (s/r); 7,15 | ^ ^ ? Acasă (r), 6,45

& & S S 3 Acasă la bunica (r); 7,30 Căsuţa i « 5 S 5 S S 3 I Dragoste şi putere (s/r); 7,15 poveştilor (r); 7,45 Copilul adus de mare (s/r); J Acasă la ounica (r); 7,30 Căsuţa poveştilor (r); 8,30 Maria Isabel (s/r); 9,15 90-60-90 Fotomodele | 7,45 Copilul adus de mare (s/r); 8,30 Maria Isabel (s/r); 10,00 Femeia vieţii mele (s/r); 10,45 Sînge j (s/r); 9,15 90-60-90 Fotomodele (s/r); 10,00 din sîngele meu (r); 11,30 Guadalupe (s); 12,15 J Femeia vieţii mele (s/r); 10,50 Sînge din sîngele Cinemateca de acasă: Aşa e viaţa (r); 14,00 | meu (r); 11,35 Guadaluppe (s); 12,20 Cinemateca Antonella (s); 14,45 Verdict: crimă! (s); 15,35 i de acasă: Manhattan (r); 14,00 Antonella (s); Dragoste şi putere (s); 16.P0 Copilul adus' de | 14,45 Verdict; crimă! (s); 15,35 Dragoste şi putere mare (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17,15 Acasă | (s); 16,00 Copilul adus de mare (s); 17,00 Căsuţa la bunica - reţeta culinară a zilei; 17,30 Maria ■ poveştilor 17,15 Acasă la bunica-reţeta culinară Isabel (s); 18L30 Ştirile de Acasă; 19,05 Sînge [ a zilei; 17,30 Maria Isabel (s); 18,30 Ştirile de

' ‘ | Acasă; 19,05 Sînge din sîngele meu (s); 20,00| 90-60-90 Fotomodele (s); 21,00 Femeia vieţii mele

(s); 22,00 Cinemateca de acasă; Gremlins (SUA 1984); 23,55 Dragoste şi putere (s/r); 0,20 Verdict: crimă (s/r); 1,00 Profesiunea mea: Cultura - cu

din sîngele meu (s); 20,00 90-60-90 Fotomodele (s ); 21,00 Fem eia vieţii mele (s); 22,00 Cinemateca de acasă; Manhattan (SUA 1979); 23,45 Dragoste şi putere (s/r); 0,10 Verdict: crimă (s/r); 1,00 Profesiunea mea: Cultura - cu Nicolae Manolescu (r); 2,20 Ştirile de Acasă (r). j . g j fş - j 7,00 Ştiri; 7,10 Bună dimineaţa,

I

T Li

Nicolae Manolescu (r).T E L Ş 7 7,00 Ştiri; 7,10 Bună dimineaţa,'

România; 9,00 Dincolo de anulTU c x I ,2000 (r); 10,00 Ştiri; 10,15România; 9,00 Dincolo de anul 2000 (do); 10,00 Ştiri; 10,15

C I O C Teleshopping; 10,30 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 11,30 Economic ABC (r);11,50 Gura lumii (r); 12,00 Cutia Pandorei (r);13,00 Ora unu a venit; 13,15 Dincolo de stadion _____(r); 15,00 Ştirb 15,10 Teleshopping; 15,45 Post i |_umea misterelor (r); 13,45 Telemedicina (r); Meridian; 18,00 Film documentar; 19,00 Dincolo (5 00 Ştiri; 15,10 Teleshopping; 15,45 Post de anul 2000 (do); 20,00 Telejurnal; 20,35 | Meridian; 18,00 Film documentar; 18,55 Pariu Trio Economia ABC; 20,50 Gura lumii; 21 00 * _ LOTO; 19 00 DincoIo de anui 2000; 20,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 22 00 Reporter Te,eJuma,; 20,35 Economic ABC; 20,50 Gura

L » Ipmii; 21,00 Senzaţional cu Dan_ Diaconescu;

I l / c A D C Teleshopping; 10,30 Senzaţional i cu Dan Diaconescu (r); 11,30 Economic ABC (r); , 11,50 Gura lumii (r); 12,00 Reporter Tele 7 (r);

12,30 24 din 24 (r); 13,00 Ora unu a venit; 13,15

Concert; 1,35 Teleshopping; 1,45 Telejurnal; 2,30 | 214Q pariu Trio . LOTO; 22,00 Linia întîi; 0,00‘ ‘ TConcerl

ABC (r); 2,50 Gura lumii (r); 3,00 Dincolo de anuleconomic «dv. (r); z 00 oora iun,,, u;, 0,00 - ştiri; 0i30 Concert; 1,35 Telejurnal; 2,30 Economic 5 O ^Reporter^e 7 (r) Telemedicina (r), j ARf; frV ? Rf) R|]ra (||mii 3 00 DinC0|O de anu|

15,00 Videoclipuri; 15,30 Post Meridian; 17,30 Documentar; 18,00

wApptA Vîrful de lance - realizator Nicoleta Ţăranu; 19,00 Economic ABC; 19,30

Bîrfe - realizator Horaţiu Truşcă; 20,00 Film artistic; 22,00 Dintre sute de ziare.

[ 2000 (rj; 4,00 Linia întîi (rj; 5,45 Concert.I -pecE— Î5.00 Videoclipuri; 15,30 Post* EifpoPA NWA Meridian; 17,30 Reporter Tele 7; 18,00 [ coLLNĂppcA Drumuri ale cunoaşterii - realizator ■ Rada Muraru; 19,00 Economic ABC;• 19,30 Muzică populară - realizator M. Sime; 20,00 | Documentar; 21.00 Film serial: Secţia de poliţie.

7.00 Matinal naţional; 9,00 TVR laşi; 10,00 Hiller şi Diller (s/r); 10,25 Casa

T * iu j rtiea (r); 11,05 TVR Cluj-Napoca; 12,05. > rox lajlla Baschet masculin; 13,00 TVR J Timişoara; 14,00 Jurnal; 14,15 Ciber-fari; 14,30 | Tribuna partidelor parlamentare; 15,00 Emisiune 1 în limba germană; 16,00 Fotbal Campionatul j Naţional; 18,10 Corect!; 18,20 Pentru I Dvs.,Doamnă; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 ' 1 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal; 20,55 Ploaia de* stele (divertisment); 22,25 Jurnalul Academiei I Caţavencu; 22,40 Culise; 23,25 Jurnalul de | noapte; 23,40 Concert extraordinar; 0,40 Spaţiu j virtual: Fantomele înfometate (SUA 1992).* * 7,00 Femeia misterioasă; 7,45I V t f H M Seria Alfred Hitchcock (r); 8,35 ; f c w I Care pe care!; 9,15 Veni,.video,'I viei! (r); 9,30 D’ale Iu’ Mitică (r); 10,05 Turnul de l control (r); .10,50 Osia. lumii (r); 11,25 Afaceri la J cheie (r); 11,40 Un popas pe săptămînă (r); 12,00 I Credo (r); 13,00 Globul dragonului; 13,30 Tradiţii;I 14,00 Toţi, împreună; 14,45 Ştiri (s); 14,50 Familia J SimpSon; 15,15 Care pe care - o nouă provocare!;I 16,00 Trupa DP 2; 17,25 Femeia misterioasă (s); 118,15 Se întîmplâ acum; 18,45 Telejurnal TVR . 2; 19,40 Film: La nord de Rio (Brazilia 1957);I 20,50 Călătorind prin ţară; 21,10 Ferestre spre 1 cer; 22,50 Ştiri; 23,00 Ştiri bancare şi bursiere;„ 23,35 Concert: Gilbert Bâcaud; 0,35 TVM I Mesager.

7.00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 10,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 10,50 Cursa cea mai lungă

l (s/r); 11,40 Jake şi Grăsanul;■ 12,30 Film: Stele şi zăbrele (Anglia/SUA 1988);I 14,15 Film: Aş face orice (r); 16,00 Tînăr şi I neliniştit (s); 16,55 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro* TV; 17,30 Urmărire generală; 18,00 Reforma la I români; 18,20 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea zilei | pe scurt; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea* zilei pe scurt; 20,00 Dosarele X (s); 21,00 Profiler I - psihologia crimei (s); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 | Chestiunea zilei; 23,30 Ştirile Pro TV; 0,00 Jake■ şi Grăsanul (s/r); 1,00 Stele şi zăbrele (s/r); 2,30* Ştirile Pro TV; 3,30 Reforma lâ români (r); 4,00 | Urmărire generală; 4,30 Babylon 5 (s/r); 5,45

Miracolul tinereţii (s); 6,15 Aripile pasiunii (s).7.00 Dimineţi clujene; 8,00

. Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri;a n t O I^ - 10,10 Tropical ,Heat (s); 11,00 Film: Ultima speranţă (SUA 1997); 13,00 Ştirile

_ amiezii; 13,15 L.A.Doctors' (s);‘ 14,00 Brigada j mobilă (r); 14,30 Prezentul simplu (r);15,00 Hochei;* 17,55 Divertisment: Vouă; 18,00 Intrigi în Paradis;, | 19,00 Observator; 19,55 Divertisment: Vouă; 20,00 f Film: Muzica destinului (SUA 1993); 22,00 J Observator; 22,25 Divertisment: Vouă; 22,30 Film:I Fotografii periculoase (Canada 1998); 0,00 O 1 partidă de plăcere (Ulm erotic Franţa 1984); 2,30 : Ultima speranţă (f/r); 4,00 Tropical Heat (s/r).I 7,00 Milagros (s); 8,00 Taifas

1.1 -magazin matinal; 13,00 Milagros* * (s); 14,00 Motor - emisiune

automobilistică (r); 15,00 Viper I (s); 16,00 Justiţie militară (s); 17,00 Viper (s);| 18,00 Focus - emisiune de ştiri. Sport. Meteo;I 18,30 Impact - puternic pe Prima; 19,00 Cronica'I cîrcotaşului - haz de necaz; 19,10 Justiţie militară;* 20,00 Film: Pe muchie de cuţit (SUA 1990); 21,50 I Cronica cîrcotaşului - haz de necaz; 22,00 Sex | cu Nadine - sex fără restricţii; 23,00 Confesiuni■ erotice (s. erotic); 0,30 Focus - emisiune de ştiri I (r); 1,00 Impact - puternic pe Prima (r).I 6,15 Ştirile de Acasă (r); 6,451 © . S ® S S Ş f Dragoste şi putere (s/r); 7,15* Acasă la bunica (r); 7,30 Căsuţa poveştilor (r);| 7,45 Copilul adus de mare (s/r); 8,30 Maria Isabel■ (s/r); 9,15 90-60-90 Fotomodele (s/r); 10,15* Femeia vieţii mele (s/r); 11,10 Sînge din sîngele | meu (s); 12,00 Cinemateca de acasă: Gremlins | (r); 14,00 Antonella (s); 14,45 Verdict: crimă! (s);* 15,35 Dragoste şi putere (s); 16,00 Copiluîadus| de mare (r); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17,15 Acasă - | la bunica - reţeţă culinară; 17,30 Maria Isabel J (s); 18,30 Ştirile de Acasă; 19,05 Sînge din I sîngele meu (s); 20,00 90-60-90 Fotomodele (s);| 21,00 Femeia vieţii mele (s); 22,00 Cinemateca | de acasă: 1941 (SUA 1979); 0,05 Dragoste şi I putere (s/r); 0,30 Verdict: crimă! (s/r); 1,20 | Profesiunea mea: Cultura - cu Nicolae Manolescu î (r); 2,55 Ştirile de Acasă (r).* T E L E / 7,88 Ş tlnl 7,10 Bună dirhineaţa,I 7 / România; 9,00 Dincolo de anulI / / c \ t v - ; 2000 (Oi 10,00 Ştiri; 10,15■*' Teleshopping; 10,30 SenzaţionalI cu Dan Diaconescu; 11,30 Economic ABC; 11,50 I Gura lumii (r); 12,00 Cîntecul şi casa lui (r); 13,00 . Ora unu a venit; 13,15 Linia întîi; 15,00 Ştiri;* 15,30 Domiao; 17,00 Dincolo de anul 2000; 18,00 f Film documentar; J9 ,bo în justiţie; 20,00 I Telejurnal; 20,35 Economic ABC; 20,50 Gura I lumii; 21,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu;« 22,00 Ţara de dincolo de Bucureşti; 0,00 Ştiri; , | 0,30 Tentaţii; 1,00 Concert; 1,35 Teleshopping;1 1,45 Telejurnal; 2,30 Economic ABC (r); 2,50 Gura | lumii (r); 3,00 Dincolo de anul 2000 (r).I —j— yu. 15.00 Post meridian; 17.00 Linia[ eimîopanc a întîi; 18,00 Comorile Ardealului -* rea|izator Mircea Virgil Sime; 19,00* Bîrfe - realizator Horaţiu Truşcă; 20,00 Economic:I ABC; 20,15 Documentar; 21,00 Film serial: Secţia | de poliţie; 22,00 Dintre sute de ziare.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri .8-16; sîmbătă 9-14;% tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

WESBBBEi

_____________________în s e le c ţ ia d e p e rs o n a l, p e n tru u rm ă tp a re le p o s tu r i:

1 Şef serviciu finanţe şi salarizare(*)(absolvent de Ştiinţe Economice + Expert contabil)

1 Şef serviciu resurse umane(*)(absolvent a! Facultăţii de Drept + cunoştinţe detaliate în dreptul muncii)

10 analişti programatori^)' (absolvenţi de Informatică sau Informatică Economică

+ limbaje de programare C, JAVA, baze de date operaţionale - + tehnologia internet + cunoştinţe financiar contabile)

2 Consultanţi(**) ,(absolvenţi Ştiinţe Economice) - . :

1 Inginer de sîstem(*)(absolvent lnformatică/Te!ecomunicaţii.+ cunoştinţe reţele + hardware)

1 Asistentă a directorului general(*)(absolventă Filologie^ermană/engleză) ■ ;

1 Administrator al spaţiilor locative(tâmplar/instalator instalaţii sanitare, carnet conducere)

1 îngrijitoare curăţenie

r

<â ©S&îS

luufîsruiiraPersoanele interesate sunt rugate să

i; prezinte la sediul firmei ARCADE un j. Dosar (Mapă) care să conţină: '*.; - Curriculum Vitae / i - Scrisoare de Intenţie J

- Două poze tip paşaport y *> - Copii după dipiomeie de studii ’’ - Cel puţin o recomandare scrisă

Pentru persoanele care vor fi angajate din alte localităţi, există posibilitatea

subvenţionării spaţiului locativ.

OfficeS o l i c i t a ţ i c a t a l o g u l R T C

c u p e s t e 6 0 0 0 d e

a r t i c o l e d e

b i r o t i c ă - p a p e t ă r i e 1- . / - ■ . - . ,

Telefon: 064-194 255

Bucureşti 01-22010 08Vizitati

X • \ 9 ■.

magazinul virtual!« a ©

X \ /- \ / J \ k \ h J X „• i /:... \ f-\ e-măil clienţi: [email protected]"

•f \ - / ' v ’ f ^ - / •’> - f \

C O R A M E T

P061W094664061Depozit: str. Tractoriştilor 2,- Tel. 417075: 094664062

R E P R E Z E N T A N Ţ A :• Pollcolor Bucureşti: vopsele auto, emailuri, lacuri, diluanţi;• Sinteza Color Oradea: vopsele ulei, emailuri, grunduri;• Azur Timişoara: email, nitroemail, lacuri; ,• Caparol - vopsele lavabile - import Germania;•'ChrlG Bucureşti: aracet;• Den Braven România: silicoane, spume poliuretanice;• Perom ciul: pensule, bidinele; . . g• Perind Oradea: perii, mături, bidinele uz casnic; ^ §• Retco Braşov: chit auto I

Şi multe alte produse chimice: oxizi, coloranţi,adezivi, produse de întreţinere.

AtÂizWbnîndyProduseiteiţoastreiteiP re^■ H i n u i I I A I U U I i i i i u , « u i v u u g i V U 4 U

. • dale 50x50x6 • plăci de gardprefabricate • stâlpi de gard pentru plasă

• jardiniere şi ghivece mozaic • plăci cămine pentru apometre • tuburi canalizare (0200, 0300)

. y .. • inele pentru cămine sau lântâni (0800, 01000;V . L=1,0m; 0,6m; 0,3m) • stâlpi de gard pentru prefabricate '• buiandrugi beton armat (1,19m; 1.39m; 1,69m; 1,99m: 2,59m)

• orice tip de prefabricate până la 1 .5 to

S tr . D â m b o v i ţ e i 7 7 , t e i ; : 4 1 2 6 5 3 , 4 1 6 7 6 1

F IR M A D E D IS T R IB U Ţ IE *PR O D U SE A L IM E N T A R E _•

A N G A JE A Z  : | *1. D IR E C T O R D E V ÎN Z  R I §•

Condiţii: - VÎRSTA MIN. 28 ANI: *- EXPERIENŢA ÎN VÎNZÂRI; •- CARNET DE CONDUCERE CAT. B. •

• 2. A G EN Ţ IJ C O M ER C IA L I:• Condiţii:• - EXPERIENŢA În DOMENIU;• - PERMIS DE COND.CAT. B.

3. Ş O F E R I •D IS T R IB U IT O R I , *P R O F ES IO N IŞ T I: •Condiţii: *-VÎRSTA MIN. 28TANI: •-EXPERIENŢĂ ÎN DOMENIU; *

| Întreprindere franceză caută 4 tineri tehnicieni, vorbitori de | | limba franceză, cu experienţă în lăcătuşerie/tinichigerie în | | domeniul construcţiilor, pentru o specializare timp de 6 luni în | |&anţa, în vederea angajării ulterioare în filiala din România. |

Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon: 1 064-44.20.16CV-urile se vor trimite pînă la data de 21 aprilie 2000 Ia

^număr de fax: 064-44.20.16. ■■

&P-Ja îimotei Gpariu nr.l 5/45 F p a ^ ^ i e r

tel/fax: 064-190787,198802. (gjg jjg marcat fiscale

cea mai m ica casă de m arcat

P A R T N E R 5 0 0MADE IN SW1TZERLAND

fiscală

5.843,100 t a

dimensiuni mm: 283(w)xl 21 (d)x85{h) acumulator incorporat ptr. 1.000 bonuri imprimare termică silenţioasa, 18 coloane 2.000 PLU, 5 departamente, calcul stocuri

Pentru o vă asigura in continuare un abonament la ziarulvă p u te ţ i adresa d ire c t la red a c ţia z ia ru lu i, s tr .N a p o ca n r . l 6. A D E V Â R U L

(Se Cl&ţi

u M e - f t a f eCLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbâtâ 9-14;

v tel/fax 19-73-04;SliliRLDVCŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;*

SUURf DACŢIA D EJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75..

■ni»

Primăria comunei Apahida, jud. Cluj organizează licitaţie publidă, în data de 04 mai 2000, ora 10,00, la sediulPrimăriei din Apahida, str. Libertăţii, nr. 98, pentru:

1 - închirierea următoarelor spaţii:- Moara Apahida v . :- Moara Pata . , T- Cămin cultural Corpadea- Cămin cultural Câmpeneşti- Secţie prestări/Apahida. ■

2 - concesionare: - §- Depozit cărbune Apahida' §

3 - vînzare: ^- magazie Corpadea - suprafaţă = 180 mp- teren aferent = 7.197 mp /

Ofertele se depun pînă la data de 3 mai 2000, ora'15,00,împreună cu garanţia de participare la licitaţie, la sediul Primăriei comunei Apahida.

Caietul de sarcini se poate procura, contra cost, de la sediul Primăriei comunei Apahida.

Pentru obiectivele neadjudecate, licitaţia se va repeta la fiecare două săptămîni, la orele 10,00.

Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul Primăriei comunei Apahida şi la telefon 231.777, 231.797, 231.322.

C O N SIG N A Ţ IA LID IA

B-dul 21 Decembrie nr. 3/2

v inde şi primeşte spre \ în /a rcdiverse bijutem din aur. argint, cu sau Iar,: pietre preţioase, diverse obieete vechi, tablouii vechi.

Zilnic între orele 10-17 ” Telefon 430.491 I

» CALORIFERE NOI §lâ preţ de SECOND HAND

i CENTRALE TERMICE "VAILLANT" TURBO second hand - preţ: 5.800.000

AVOGADRO ■-Tel. 064-43.37.18

Cluj-Napoca, str. Bucureşti 47

R E C O N D I Ţ I O N Ă R l C A R T U Ş E P E N T R U

I M P R IM A N T E L A S E R J E T Ş l I N K J E T

(S714927)

r?I

3400 Cluj-Napoca, P-ţa Unirii 5/11

Tel./Fax: 064-43.04.23.

M O C H E T E- L IN O llEU M

- IN T E R IO R

- T R A F ICIN T E N S

— C O V O A R E : - lînă, s in te tic e

Asigurăm - -M O N T A R E ş i

- T R A N S P O R T centra cost

la comandă - mochetă personalizată:- 29 dc modele trafic intens dc provenienţă Italia, Belgia- 49 <le mmlele interior

A d resa :A u re lV Ia icu 3

‘■‘î’n

S .C . IT O N E L E C T R O N IC S .R .L .MONTEAZA:

CONTOARE DE APA RECE SI CALDA MANAJERA IN APARTAMENTUL DVS.

-Servire prompt^ indiferent de modalitatea

de plata

-Preţul practicat reprezintă garanţia

calitatii * "

-Firma este agreata de R.A.J.A.C.

I -Documentaţie avizata de R.A.J.Â.C.

IIN TER F O ANE DE SCARA , ACCES CUI CARTELA MAGNETICA LA PRETURI FARAICONCURENTA • 1• PLATA IN BATE!•• N O U A A D R E S A : G a r t i e r H A R A S T I

* S T R . A U R E L V L A IC U N R .3 6 , B 1 . V 4 ,

• A p . 3 / t e l . 4 1 4 9 6 8 . ^386697; • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • a

MuaFea«ne,vi __PSUJOlogjcjr.9 Dpw* Human respuress Consulting

' aT T demoara* ^•a stresului p r o f e i ^ ^%

o noua Krurmzure a posturilor a6ea/perfecţionarea grilelor de salarizare Identificarea nevoilor specifice de instrui*.

- iioenoiă Şl dezvoltare om,-.

■ :: Mf / f . ,

■* o I

3400 CLUJ-NAPOCA stf.AronyJanosnr,90.P. 1 CP. 1384 TeL: +40-64-198289 Tel./Fax +40-64-197070 E-mail: [email protected] www.dntcj.ro/salescans (3714958) ' ■

t ‘P o F r o n t Î e rOOas

' “ ' \ i " : ' . . . .

Ava mo 50Crximtnicid frv.iruj9 rţv,f vu/ţţV*. &<•:#: sft/cUiiA'lllf'.t ZofHi*-. ~ . »_ •

4 -'I •

A r jPIO t.|. f*ar4âl StWlISo?r«lui 5<,,a C*rt@» 3 =

+

„ O l X . C 5 ,

/ - v f lI c i! * *

»»*MM u m u Mliwiu» ... . ...-------M M t i . m ;«m i M M ? »c e a u ş . * î

L"?'» ^ ‘iI ' t ' V - ' " •

î*** ^ '

% • *

Impoţmvt bolilor din plantaţiile, de pomi si tiţd de no. S trobyD F + K um ulu .f DF, Polymm BF,

B aristinB F

, . . . . . .

’ 4U ‘. ' oţ y ' ^ T V \ \ L

BASF s ju - , B ucureşti, secîcf 1. C^eaVfctonsi Nr. 155: Bt. D l. EL 6T et (Dl) 31023 42, Fax: (D1) 3 1 0 0 7 62/nx: 11635 basf r, BASF s jl u , Timişoara, Tet: (056) 29 1 6 19, BASF a-RX.,Târgu M ureş. TO: (065) 25 25 41, Mobl 094 505 379

CLU J-N A PO G Ă : luni-vineri 8-16; sîmbătă’ 9-14;’tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

i, 17 a

Noi suntem asistenţii dumneavoastrăoriunde, oricând

3 4 0 0 .C lu i- N ap o câ

136 926^136940 e- m a il:â e i*o tta ve l ®T B8

C o m p a n ie ro m â n e a sc ă d e im p o r t ş i d i s t r i b u ( i e d e m e d ic a m e n te ,

^FARM EXPERT D .C .L p a ra - fa rm a c e u tic e şi cosm etice :

ANGAJEAZĂ URGENT:1. FARMACIST'Depozit ; . , ■ ' Cluj -vârsta 2545 ani; -aviz de farmacist specialist.2 .' Operator facturare- vârsta 20-35 ani;- abilităţi de comunicare.»3. AGENT VANZARI- vârsta 20-35 ani;- experienţă to vânzări min 2 ani; - carnet auto B.Nu rataţi oportunitatea dezvoltării unei cariere interesante într-o companie tânără, dinamică şi flexibilă, compensarea

cheltuielilor, precum şi un salariu competitiv motivant Trimiteri C.V, o fotografie şi scrisoare de.intenţie la adresa:

str. Bobâlna nr.25, sect S, BUCUREŞTI sau fax la 01-336.1772

- cunoştinţe operare PC;

- abilităţi de comunicare;

Companie multinaţională cu activitate de - distribuţie prrîduse papetărie şi birotică

angajeazăpentru

zona Cluj

Se cer: studii superioare, experienţă în coordonarea unui parc auto/distribuţie marfa, cunoştinţe solide de operare PC, permis auto, domiciliul stabil în Cluj, stagiul militar satisfăcut, vîrstă maximă 35 ani. s

SSe oferă un pachet motivaţional atractiv. 2

Rugăm candidaţii să trimită un curriculum vitae detaliat prin fax la numărul 01-2212780* în atenţia d-lui Horia

Bucur, pînă cel tîrziu vineri, 28 aprilie 2000.

iT IM IS O A R A Şap ca,-n rP i1

0 5 6 ^ 2 9 2 959,;292 960£ ă x f0 5 6 jf2 9 2 9 5 8

i^ m a î iW e r o t r S v e I @ m a ih d n ttm iro

, e x p oTransilvania

EXPO TRANSILVANIA S.A. Cluj-NapocaORGANIZEAZĂ

în perioada14-18.04 2000

T â r g u l I n t e r n a ţ i o n a l p e n t r u b i r n u r i d e l a r g c o n s u m

C E N T E R E A S T E U R O F A I R

• Textile, confecţii, tricotaje •încălţăminte,marochinărie, accesorii

• Cosmetice ’ V ■ • Bijuterii

»Produse electronice şi electrocâsnice • Obiecte din ceramică şi porţelan ’.

• Echipament sportiv . . • Jocuri şi'jucării-

• Produse alimentare

TARG CU VANZAREI

NU RATAŢI OCAZIA DE A CUMPĂRA

UN CADOU DE PAŞTI PENTRU CEI DRAGI!

• Dau în chirie casă nou construită, etajată. Andrei Murcşarru, 5 camere, 2 băi, finisată, acces auto în curte. Preţ neg. Tel. 194.968,196.479 (Ag.i.)• Caut pentru închiriat urgent apartament 2 camcrc, nemobilat, parter, în cart. Gheorgheni, str. Dorobanţi, Mărăşti zona BIG, Sf. Petru. Plata în valută. Tel. 194.968,196.479 (Ag.i.)• Dau in chirie apartament 3 camcrc, str. Pata, parter, finisat, nemobilat, ideal pentru birouri. Prcţ 150S. Tel. 194.968, 196.479 (Agi)• Dau în chirie hală dc cărămidă 100 mp, zonă bună, acccs TIR, rampă dc descărcare, încălzire centrală, pret avantajos. TeL 194.968,196.479 (Ag.i.) ; ' - -• Vînd garsonieră confort sporit, str. Parîng, etaj intermediar, finisată, gresie, faianţă, mochetă, mobilată, balcon închis, modificări interioare. Prcţ 135 milioane. Tel. 194.968,196.479 (Ag.i.)• Dau în chirie garsonieră, str. Pietroasa, mobilată nou, modificată, TV color, etaj 3. Tel. 194.968, 196.479 (Ag.i.)

N U R A T A T I

Cu ocazia Sărbătorilor de Paste -TV CABLU va otera conectare GRATUITA 11!

OTcrta este valabila doar In perioada 17.04 -29.04 In sucursalele C I.U J-N ArO CA , TURDA .

C A M PIA TU R7 .il *1 IIU ED IN !!

C LU J toi. 136233 TURDA Id . 32-4043CAMPt A TURZII td 366355 HUEDIN- tot. 251383

PROFITAT! ACUM !

UN PA ST E FER IC IT I 13714888)

• Dau în chirie apartament 1 cameră. Calea Mănăştur, complet mobilat, cu aragaz, frigider, televizor color, cablu, finisat, etaj I, lingă mijloacele de transport, 125 DM. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd urgent apartament 2 camcrc confort 1, dccomţndat, gresie, faianţă, parchet, lambriuri, telefon, pivniţă, în spatele cinematografului Mărăşti. Tel. 430.423. (Agi)'• Vînd teren 500 mp, str. Oaşului, cu fundaţie 180 mp. Aprobări pL construcţie pc 3 nivele, toate facilităţile. Tel. 430423. (Ag.i)• Societate dc intermedieri imobiliare angajează agenţi pentru muncă dc teren, comision atractiv. Tei: 430.423. (Ag.i)

• Vînd urgent apartament I cameră conf 1, cart Mărăşti. str. Fabricii, etaj intennodiar. finisat şi mobilat. Prcţ 160 mii. neg, telefon -49304S. 193049. (Ag.i.)• Vînd urgent garsonieră confort I în Mănăştur, etaj intermediar, finisată, gresie, faianţă, pret 120 milioane negociabil. Tel. 193048. 193049 (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camcrc str. Padin. cart. Mănăştur, etaj intermediar, cu parchet, gresie, faianţă, telefon, preţ 215 milioane. Tel.193048, 193049. (Ag.i.)

Program de vizitare: 10.00-Ţ8.00COMPLEXUL EXPOZIŢIONAL CLUJ-NAPOCA Str. Aurel Vlaicu, f ,n„

' Tel/fax: 0040 64 419088, 419408, 410300

M E D A R O MAGENŢIE IMOBILIARĂ

.Str. Calea Florcşti nr. 2, bl. Ale, ap.9Tel./fax: 427.275

: , -e-mait;: [email protected] :

•Caut urgent dc închiriat spaţiu care să fie cu telefon, curent trifazic, pentru producţie, minim 50 mp, gaz, acces auto, ofer plata pe loc. Telefon 42-72-75. (Ag.i.)• Urgent!!! Caut de închiriat casă pentru' microproducţic, trifazic pentru strung, gaz, telefon, acccs auto, 80-100 mp, Cu 2 camcrc

-jicntru birou, piaţa imediat. Telefon 42-72- 75. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament cu o cameră 42 mp, etajul 1/8, ocupabil imediat, prcţ 160 milioane lei. Telefon 42-72-75. (Ag.i.)• .Ocazic!! 3 camere de vînzare în Mănăştur,'

. cu telefon, cu prcţuî de numai 150 milioane lei, sau gaisonieră la 105 milioane. Telefon 42-72-75 (Ag.i.)

• Doriţi sâ cumpăraţi sau să vindeţi un apartament prin intermediul firmei noastre, sunaţi la numărul nostru de telefon 42-72- 75. Oferim consultanţă gratuită. (Ag.i.)• Vînd casă în Grigorescu cu grădină, telefon, singur în curte, informaţii suplimentare la numărul dc telefon 42-72- 75. (Ag.i.)• URGENT!!, Vînd 3 camcrc pc Calea Mănăştur, etaj intermediar, cu telefon beci, eventual garaj, prct 260 milioane lei. Telefon .42-72-75. (Agă.)- .• Vînd garsonieră confort 1, în bloc de

'apartamente, ocupabilă după 1 mai, etaj intermediar, prct 125 milioane negociabil. Telefon 42-72-75. (Ag.i.) )• Vînd apartament 2 camcrc, strada Clâbucct, intrări separate, etaj 2, telefon, balcon, pret 125 milioane negociabil. Telefon 42-72-75. (Ag.i.)• URGENT!! Caut 2-3 camcrc, numai pe străzile Grigore Alexandrescu, Almaşului, Ion Meşter, Calea Mănăştur, oferim maxim 235 milioane iei. Telefon 42-72-75. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camcrc pe Dorobanţilor, 56 mp, nefinisat, fără telefon,' prcţ 185 milioane negociabil. Telefon 42- 72-75 (Ag.i.)

agenţia imobiliara

PRO FIRMAstr. V o lta ire nr. 21 §

Tel.: 3194.968,196.479,439.007

• Vînd garsonieră confort sporit str. Parîng, etaj intermediar, balcon închis, gresie. PrSţ f. avantajos 115 milioane, lei. Td. 194.968,196.479 (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, decomandat, în Zorilor, finisat, parchet, gresie, faianţă telefon, 2 balcoane, garaj sub bloc, la 270 mii. neg. Fără garaj 230 milioane. Tel. 194.968,196.479 (Agi)• Vînd apartament 3 camere confort sporit, str. Năsăud, 80 mp, ultrafinisat, modificări interioare, mobilă de bucătărie la comandă toate instalaţiile schimbate, etaj 5(8), teL internaţional, loc de parcare. Prct neg. în valută Tel. 194.968,196.479 (Aga.)• Caut pentru mehirial apartament 2-3 camere, mobilat şi utilat, numai în P-ta Cipariu. Ofer prcţ bun. Tel. 194.968,196.479 (Agi.)

• Vînd urgent garsonieră confort I, Mărăşti, balcon închis, etaj intermediar, cu gresie, faianţă pmţ negociabil. Tei. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie apartament 2 camere, etaj intermediar, confort I decomandat zona Grădinii Botanice, mobilat aragaz, frigider, telefon, cu piaţa lunar. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 4 camere confort I mărit 92 mp, zona Grădinii Botanice, decomandat etaj 1, 3 balcoane închise, superfinisat zugrăvit lavabil, merită văzut Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau urgent în chirie apartament 2 camcrc, str. Gheorghe Doja, etaj I, confort mărit 90 mp., mobilat complet modem, pentru sediu firmă sau locuit Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd casă 4 camcrc, 120 mp construiţi, 1250 mp curte şi grădină, str. Maramureşului, cu gresie, parchet, faianţă singur în curte, bucătărie, garat toate ■ facilităţile. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd casă 6 camcrc, 2 băi, 2 bucătării, str. Cîmpului, 200 mp construiţi, 3000 mp curte şi grădină posibilitate de extindere, finisată acccs TIR, garaje, pret negociabil. TeL 430.423. (Ag.i)

• Dau în chirie spaţiu comercial ultrafinisat Union parter, 50 mp-, prct 10 USD/mp, tel. 193048,193049. (Agă.) - ■

• Vînd urgent apartament 2 camere conf. 1 Ghoorhcm, etaj intermediar, parchet faianţă prct 175 milioane neg, teL 193048,193049. (Ag.i.) .• Vînd apartament 2 camere în Grigorescu, str. Petuniei, etaj intermediar, cu parchet gresie, faianţă telefon,-prct 21500 DM tcl.193048,193049. (Ag.i.) '.• Vînd apartament 2 camere conf. unu Mărăşti, zona BRD, str. Crinului, etaj 2 din 4, cu faianţă balcon închis preţ 230 milioane neg, tel. 193048, 193049. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 2 camere conf.l Mărăşti, str. Trotuşului, etaj %, bucătăria ' transformată în livîng, gresie, faianţă, telefon, prcţ 205 mii. (eventual cu garaj 228 mii.). Telefon 103048, 193049. (Ag.i.)• Dau în chirie pentru locuinţă casă 1, cameră bucătărie, baie, situată ultracentral, mobilată si dotată încălzire centrală telefon int., pret 200 USD/lună, tel. 193048, 193049. (Ag.i.) ,• Dau în chirie apartament 3 camere conf 1 parter, situat în zona centrală P.-ţa M V itează ultrafinisat, parchet stratificat, faianţă gresie, geamuri -la stradă ideal pentru sediu de fiimă. Telefon 193048, 193049. (Agă.)

(368333))AGENŢIE

E D I L IMOBILIARĂStr. luliu Maniu nr. 17

E-mail: edil ro'zzusa.nctM&857/430.O24,092-689398'

• Vînd apartament 2 camcrc cf. 1 in Mănăştur, să Primăverii, nefinisat, cu telefon, 2 balcoane închise, parchet, baie şi ' bucătărie cu faianţă şi gresie, etaj 2 în bloc dc 4 etaje, prct 185 milioane necociabii tel. 196857,094-637481,0Ş-6S939S. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camcrc cf 2 în Mănăştur şi Gheorgheni cu parchet, baie şi bucătărie cu faianţă şi gresie, telefon, canalizare separată să Lăcrămioarelor, prcţ 135 milioane negociabil tel.196857,092- 689398. (Ag.i.) '• Vînd apartament 3 camcrc cf 1 Mănăştur, să. Bucium cu parchet, baie şi bucătărie cu . faianţă şi gresie, garaj de tablă orientare sudică etaj 2 în bloc dc 4 etaje, preţ 235. milioane, tel.196857,092-689398. (Âg.i.)• Vînd apartament 2 camere cf 1 în Gheorgheni, să. Unirii, cu parchet, baie şi bucătărie cu faianţă şi mozaic, orientare ycstică beci, 54 mp, telefon, ocupabil imediat, prct 190 milioane negociabil tel.196857.092-689398. (Ag.i.) ~'• Vînd apartament 4 camere cf 1 în Ghcorgbcni. decomandat 2 băi, garaj dc ' tablă, zona Hermes, prcţ 300 milioane trcgociabil teL 196S57,0924>S9398. (Agă)• Virid apartament 3 camere cf 1 in Gheorgheni să. Unirii lingă Mcrcvă cu parchet faianţă telefon, etajul 2 în bloc de 4 etaje, prct 250 milioane negociabil tel.496557.092-689398. (Agi) “• Vînd garsonieră cf I Mănăştur, să. Gr. Alexandrescu, Ncgoiu, finisată etaj intermediar, 125 milioane teL 196857,092- 689398. (Agi)

1. " ' , V , - V ' „ CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;) 'l ^ 1 1 i S r y tel/fax 19-73-04;

LI | ) J J V \ j 1 ( I [ L SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA D EJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

i * ■* s «ww*

Pesticide de calitate înFITOFARMACIA ;de lângă tine!

W vv . v v

^ ţu

'%d ?V « .'

S \

Acum accesibile

într-o paletă largă şi într-un

ambalaj mai micAplică schemele de tratament AECTRA şi profitul tău va creşte. Caută pesticidele

A E C TR A ! Sunt exact ce şi câţ îţi trebuie pentru bogăţie în grădina ta.

P r o f i t ă ş i â i p ro f it !

F ITO FA R M A C II ÎN ZONĂ• SC C IG SA , Str. Laminoriştilor, FN, Loc. Câmpia Turzii, Jud. Cluj

Tel.: 064/433.144• SC SA D A SA . Loc. Cluj-Napoca, Jud. Cluj• SC N A PO SEM SR L . Str. Castanilor Nr. 1, Loc. Dej, Jud. Cluj

Tel.: 092.668.552 "• SC DACHIM S R L , Str. Clujului Nr. 44, Loc. Turda, Jud. Cluj• SC PO LIAM , Str. Heltai Nr. 1, Loc. Cluj-Napoca, Jud. Cluj

Tel.: 064/414.371• SC R ITAK S R L , Loc. Mihai Viteazul, Jud. Cluj Reprezentant local AECTRA: George Roiban 094.657.712

A ECTRfVA grochem icals

C R E Ş T E Şl OCROTEŞTE

A V O Nth e c o m p a n y fo rw o m e n

lansează o nouă cam pan ie de recrutare

reprezentante! •

Cerinţe:•Minim studii medii;•Seriozitate,

dinamism;•Fire comunicativă,

sociabilă; . -’ cSe oferă: • . . s

•Program flexibil c 1-2 ore/zi;

£• Cursuri de machiaj,’ . estetică, cosmetică;

•Avantaje materiale deosebite

•Recunoaşterea meritelor într-o echipă puternică

Programare interviuri la tel.: 093/266.01(1

• Dau iri chirie garsonieră cf. 1,120 DM şi apart. 2 camere, 100 USD, tel. ' i 96857,092-689398. (Ag.i.)

str. Avram lancu 9 Cluj-Napoca tel. 064-196262,064-431.302, E-mail: [email protected]

• Dau în chirie spaţiu pentru bar sau restaurant, 100 mp, cu terasă . betonată, semicentral, preţ 450 USD, neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere confort mărit Mărăşti, Dorobanţilor, etaj intermediar, semifinisat, preţ: 280 mii. Telefon: 196262,431302. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, Zorilor, Pasteur, etaj 2/4, nefinisat, ocupabil, telefon. Preţ: 245 mii. neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)

• V înd garsonieră Mărăşti, etaj 2/4, confort 2, preţ: 90 mii. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)

Vînd casa P+M, semicentral, 4 camere, 2 băi, ultrafinisată, garaj, pret 47.000 USD, neg. Telefon: 196262,431302. (Ag.i.)• Vînd apart. 2 camere, Gheorgheni, conf unic, balcon, etaj 1, semifinisat, preţ: 165 mii. neg. Telefon: 196262,431302. (Ag.i.)

* Dau în chirie spaţiu cu multiple utilizări, zona Cipariu, 2 camere, grup social, curent trifazic, ultrafinisat. Preţ 200 USD. Telefon: 196262,431302. (Ag.i.)

• Vînd casă cu 7 camere, teren dc 375 mp, singur în curte, proprietate, ultracentral, ideală locuit sau firmă. Pret: 65000 USD. Telefon: 196262, 431302 (Ag.i.)• închiriez casă P+M. 3 camere, finisată, mobilată, utilată, acces auto, zonă scmiccntralâ, Plopilor. Pret: 450 USD, neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.) -• Vînd apartament 4 camere, confort mărit, 110 mp, Pata, zona Interservisan, etaj 2, finisat, 3 balcoane, garaj, pret: 53.000 Dm. Telefon:- 196262, 431302. (Ag.i.) -

f f

m electronic «• «fora «Mim m iu ru t electronici fiscaie

SAMSUNG ER-350F st SAMSUNG ER-700FAutorizate de comisia de avizare a distribuţiei sl utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale astfel: pentru aparatul de marcat electronic fiscal ER - 350F avizul nr, 0059 / 6 aprilie 2000 si pentru aparatul de marcat electronic fiscal ER- 700F aviz nr. 0060/6 aprilie 2000 Aceste aparate de marca! electronice fiscale incorporează cele mai noi componente •mecanice si electronici ce conferă o fiabilitate inegalabila. Se livrează ,,,

‘ Imprimanta matriciala;

*600 de preturi prestabilite; *4coduridevanzatori;* 4 grupe deTVA

( ; r v ? *

’ I

' / f f f x S w , _ --Fi., / JZ rZ . \ * 4 A ' / v^ ' 'SV

INSTALAREA Sl FISCAIIZAREA GRATUITERefea service la scara naţionala prin INTRAROM S.A/

: ; coordonata prin dispecerat central. . c.— ~|

lini biss® cu MIp nn ELECTRONIC

si prin magazinele distribuitorilor autorizaţi:FREIZIA s tt Avram lancu, n t 48

telefon: 0 6 4 /4 3 3 639, DEJ SAMADAVA IMPORT EXPORT str. Eroilor, nr. 11 _______________lelefon: 064 / 430 195, CLUJ NAPOCA

• V înd autobus Mercedes pe m otorină, 51 locuri, fabricaţie 1993, înmatriculat, stare excelentă. Tel. 094-39-32-90 sau 069-22-81-18. (997292)

• V ind pian şi lăzi pentru albine; toate la un preţ foarte convenabil. M a rţi şi miercuri Ia adresa str. Răsăritului nr. 109, ap. 34, etaj 4. (955551)

PIERDERI

• Pierdut cîinc ciobănesc german (cîinc lup). Tel. 41-45-48; 094-63- 25-44; 094-62-72-95. O fe r im găsitorului recompensă. (750371)

Achiziţionăm aur şi argint (14K-85 000 Ici/g; i8 k-105000 lci/g, ctc.), SC Magic şi Lcvcr, tel. 19-09-49, str. Avram lancu nr. 66. (955502)

Pierdut legitimaţie dc călătorie pe numele Plcşa Sofia. O declar nulă. (955543)

• SC "1ZOMAG" SA Turda anunţă pierderea cărţii dc identitate pentru autoturismul Dacia break cu numărul CJ-02-YZO. Se declară nulă. (2372295), '

ÎNCHIRIERI• închiriez garsonieră confort I str.

Almaşului nr. 8 bloc M3 se. 1 ap. 5 mobilată cu aragaz, frigider şi telefon. Prefer tineri căsătoriţi. 150 DM/lună. Plata, anticipat pe 3 luni/ Tel. 42-77-62 între orele 11-20.(750381)

DECESE COMEMORĂRI

• închiriez apartament 2 camere, bucătărie, hol, baie, ultracentral, telefon internaţional, str. I. C. Brătianu nr) 12, pentru sediul firm ă . In form aţii tel. 14-50-02. (997281)

• Închiriez spaţiu, 120 mp, în P-ţa Unirii. Tel. 19-01-52; 19-19-13.(955351)

DIVERSEANIVERSĂRI, MULŢUMIRI

• Scumpei noastre mame Pop M aria (născută în Comuna Sic) cu ocazia vîrstei de 90 ani îi dorim din tot sufletul viaţă lungă

• Slăbiţi sănătos şi inteligent. Tel. 092-66-09-88; 093-44-29-66.(997301) ‘ ■ ,

cu sănătate, pentru a fi cu noi. Copiii cu familiile. (997265)

• Vînd apartament 3 camere cf 1 2balc<5anc, telefon în Zorilor str. Pasteur, Mestecenilor, zona Grădinii Botanice, preţ 220 milioane negociabil tel. 196857,092-689398. (Agi.)• Vînd apartament 3 camere decomandate' în Grigorescu, cu parchet, baie şi bucătărie cu faianţă şi gresie, telefon, 2 balcoane, preţ

• 200 milioane negociabil teL 196857,092- 689398. (Agi) ' , . ..• Vînd apartament 1 cameră Mănâştur şi Mărăşti, central, etaj 2,3 în bloc de 8 etaje, preţ 170 milioane, cu telefon internaţional, tel. 196857,092-689398. (Agi.)

VÎN Z Â R I C U M P Ă R Ă R IVînd teren intravilan, 2000 mp, în Colonia Sopor, în faţa Bisericii, cu front la

drumul principal. Informaţii la Sajgo Feri, în Colonia Sopor nr. 29. (955503)* Vînd, urgent, teren 6000 mp, cu clădiri, apă, gaz, lumină, în Iris, â>na Vile. Pret

negociabil. Tel. 43-02-53; 094-23-21-25. (955516)• V înd urgent apartament 2 camere, parter, balcon'închis, finisat, telefon,

T V Cablu, zonă liniştită, Calea Floreşti, Mănăştur. Pret 180 milioane lei negociabil. Tel. 17-25-23 sau 17-27-66. (955538)

• Vînd, urgent, Dacia 1307,5 locuri, platformă acoperită. Tel. 41-29-42. (955412) ■'

livconformitate cu Legea nr 137/1995, Pripon Vasile anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul bar situat în Huedin str. Unirii F. N. judeţul Cluj.

"Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(997284)• în conformitate cu Legea nr. 137/1995,

Iurian Dom anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentru obiectivul: extindere, şi etajate casă dc locuit existenta situat în Cluj-Napoca str. Vasile Lupu nr. 21. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu se' vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (955519)

• Profund îndureraţi anunţăm trecerea în eternitate, după o lungă şi grea suferinţă, a dragului nostru soţ, tată şi bunic, S O P O R A N ŞTEFAN , în v îrstă de 70 ani. Înmormîntarea va avea loc marţi,18.04.2000, ora 13, la domiciliu din B-dul Muncii nr. 47 D. Fam ilia Soporan. (955556)

• Cu inima îndurerată anunţăm moartea fulgerătoare a iubitului nostru soţ, tată şi bunic, IONAŞCU EM IL . Înmormîntarea va avea Ioc azi, 17 aprilie, ora 14, la Capela Veche a Cimitiului din Mănăştur. Familia. (9555487

* După atîtea drumuri, făcute sau parcurse împreună, a venit clipa în care vom merge pe ultim ul său traseu cu prietenul de o viaţăring. L IV IU A LE X A , care .va rămîne pentru noi o luminoasă amintire. Familia Şt. Moţ. (955552)

• Cu inima plină de durere anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferin ţă, a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic, T O D IC A G A V R IL . Înmormîntarea va avea loc azi,17.04.2000, ora 13, Ja C im itiru l Mănăştur. Nu te vom uita niciodată. Soţia M a ria şi copiii Anger şi M ariana-A ngeia • cu fam iliile . (955557)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, a celei care a fost mamă, soacră şi bunică, M IR O N N A S T A S IA (G Â Z D O A IE ). Înmormîntarea va avea loc în data de 17.04.2000, ora 13, în satul Făureni. Dumnezeu s-o odihnească! Fiii Vasile şi Nelu cu familiiig. (955545)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost ta tă şi Abunic, B A L IN T D E ZID E R IU . Înmormîntarea va avea loc azi, 17 aprilie 2000, ora 12, în C im itiru l C e n tra l. \ Fam ilia îndurerată. (955541)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată şi bunic, P Ă R A U Ţ IU A U R E L . Fiica C ornelia , ginerele Augustin şi nepoţii Adrian şi Radu. Nu te vom uita niciodată. (955555) —

• Cu inima zdrobită de durere anunţăm trecerea în eternitate a iubitului nostru soţ, tată şi bunic, PĂRĂUŢIU A U R E L. Nu te vom uita niciodată. Fiul Mircea, nora Nicoleta, nepoţii V lad şi Tudor. (955554)

* Sîntem a lă tu ri de familia Ionaşcu Ia trista despărţire de soţul şi tatăl lor drag, IO NAŞCU EM IL . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fam ilia M eleru din Slatina. (955550)

• Dragă Irinel, Emil, Rodica şi Daniela, sîntem alături de voi în clipele de durere şi tristă despărţire de dragul vostru E M IL IONAŞCU (M IC U ). Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sm aranda şi M arius. (955549)

• Sincere condoleanţe cumnatului nostru Sas M o r ţi în durerea pricinuită de pierderea mamei dragi. Nelu Pop cu familia. (955546)

■ Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici AFDP Cluj aduce omagiu fostului membru E M IL IONAŞCU 87 ani orig inar din Nâsăud. Condoleanţe familiei. (D.)

> : f

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

K c d i î d j a i S P Q

Tcfc 19.2J.27 z s

Campionii i-aa umilit pe... viitorii campioni

Etapa a început vineri şi s-a încheiat duminică.Din cele trei “reprize” ne vom referi la opt partide,ultima - nocturna de la Ploieşti - terminîndu-se 'după încheierea ediţiei.

• F.C. Naţional - F.C. Braşov 2-0. A fost uvertura etapei, disputată vineri. O partidă mediatizatâ, pe tema întîlnirilor aşa-zise “strategice”, cu rezultate “aranjate” . Numai că “bancarii” nu s-au “prins” şi, chiar dacă în urmă cu ani Mihai Stoichiţă şi-a făcut ucenicia de antrenor sub bagheta armeanului Florin Halagian, de astă dată elevul şi-a “bătut” profesorul prin golurile marcate de Sabin Ilie (30) şi Marian Savu (46):

• Rapid - Dinamo 4-0. A fost prima partidă a “reprizei” de sîmbătă. Campionii en-titre i-au umilit, pur şi simplu, pe viitorii campioni, cărora sîmbătă le-ar fi fost suficient un egal pentru obţinerea titlului cu 5 etape înainte de cortina , finală. Dar n-a fost să fie, haita “Cîinilor roşii” pierzînd fără drept de apel în Giuleşti, în faţa unui Rapid irezistibil, care pe lîngă cele patru goluri a mai marcat unul, anulat, a avut o bară şi a ratat alte cîteva ocazii. Înfrîngerea netă nu poate fi scuzată prin lipsa din formaţie a cîtorva titulari, trei piese grele fiind Mihali, Ionuţ Lupescu şi Nâstase. Literalmente, după 2-0 echipa s-a prăbuşit la modul lamentabil. Golurile campionilor au fost marcate de Dănuţ Lupu (24, din 11 metri), leneşi (35, din 11 metri) - în ambele cazuri cel faultat în careu fiind N. Constantin (prima dată de Florea, a doua oară de Kiriţă) - după pauză punctînd Sergiu Radu (61 şi 74). Ca tacîmul să fie complet, haita a terminat partida în nouă oameni, D. Florea şi Iodi primind cîte două “galbene” .

• Farul - Petrolul 2-1. Succes “pe muchie de cuţit” al “marinarilor”. Scorul a fost deschis de “găzari” prin Pancovici (20): A egalat Stere (40), golul victoriei “marinarilor” fiind reuşit de Spirea (67).

• F.C. Oneşti - Rocar 1-5. Acelaşi scor cu care în tur rooăriştii au cîştigat la Bucureşti. Un succes cu iz puternic de aranjament între o echipă ca şi retrogradată şi una aflată în pericol de plecare în B. Oneştenii nu şi-au apărat şansa, capotînd la scor. Golurile rocariştilor au fost marcate de Mitu (23 şi 34), Dobre (43 şi 55) şi Vrăjitoarea (85), golul de onoare al oneştenilor fiind semnat de Matache (54). Poate se va sesiza cineva de acest rezultat “ strategic”, în care' Rocar a obţinut nu numai victoria, ci şi-a “reparat” şi golaverajul.

• C.S.M. Reşiţa - F.C. Extensiv 0-0. O partidă în care mai buni au fost craiovenii. O noutate în Valea Domanului: fostul antrenor al reşiţenilor ,'Dan Firiţeanu, a fost demis: Se aude că ar fi posibil ca nou antrenor Ion Andone. -

• F.C.M. Bacău - F.C. Argeş 1-0. Prestaţia băcăuanilor a fost sub valoarea celei din partida cu Steaua. De astă dată s-au cam chinuit în compania piteştenilor, victoria fiind datorată golului marcat de Axinte (50).’ *. Universitatea Craiova - Gloria 3-1. Succes aplaudat de 15.000 de spectatori prezenţi pe Stadionul “ Ion Oblemerico”. Un succes extrem de necesar echipei fanion a Băniei, obţinută prin golurile marcate de Cl. Niculescu..(20'şi 85) şi Grigorie (41). Golul bistriţenilor l-a marcat Turcu (56), după el urmînd aproape o jumătate de oră de emoţii pentru craioveni pînă la golul doi al lui Niculescu.

• Ceahlăul - Steaua 0-2. Partidă disputată duminică. Au marcat Dănciulescu (14) şi Ciocoiu (48). , ,

• Astra - Oţelul. Tot duminică şi acest meci, dar întîlnirea s-a încheiat puţin înaintea miezului nopţii.

CLASAMENTUL1. Dinamo2. Rapid-3. Ceahlăul4. Sţeaua5. F.C. Argeş6. Gloria7. F.C. Naţional8. Oţelul9. Astra10. F.C.M. Bacău11. F.C. Farul12. Petrolul13. Rocar14. F.C. Braşov15. Univ. Craiova16. F.C. Oneşti •17. C.S.M. Reşiţa18. F.C. Extensiv

29 23 3 29 18 5 29 15 5 29 15 3 29 14 5 29 14 2 29 1328 13 28 1229 12 29 11 29 11 29 12 1 29 11 3 29 10 6 29 8 329 5 829 4 4

4 3 6 6 65

369 1110 13 12 12 10 11 12 13 1615 13 1816 21

76-3053-3345-3850-47 38-2942-4051-37 44-39 38-33 31-3135-4141-4543-4742-41 33-3331-7132-58 22-54

7259504847444342'424239383736362723.16

(+30) (+17) (+5) (+3) (+5) (+2) (-2) (0) ' (0) (-3) (-6) (-4) (-5) . (-6) (-9) (-18) (-22) (-26)

Etapa a XXX-a (21-22 aprilie): Otelul - F.C.M. Bacău (0- 1),. Rapid - F.C. Naţional (3-2), F.C. Braşov - F.C. Oneşti (2- 3), Rocar - Farul (1-0), Extensiv - Univ. Craiova (0-3), Petrolul - C.S.M. Reşiţa (2-2), Dinamo - Steaua (1-1), F.C. Argeş - Ceahlăul (0-1) şi Gloria - Astra (1-2). în paranteze, rezultatele din tur.

Romeo V. CÎRTAN

Foresta şi Gaz Metan au cîte 9 puncte avans faţă

de. urmăritoare■ A fost o etapă cu “aversă” de goluri în prima serie prin

s cele 39 înscrise, de "secetă" în a doua, unde totalul golurilor â fost de numai 23. Superioritate a gazdelor în ambele serii, cu cîte 7 victorii, oaspeţii reuşind cîte una, plus cîte > o “ remiză” . Rezultatele etapei: . - .

Seria *

"Pădurarii" au remizat ia RomanJuventus Bucureşti - Dacia Piteşti 3-1 Diplomatic Focşani - Cailatis Mangalia 2-1 Metrom IC IM Braşov - Poli Iaşi 3-0 Gloria Buzău - Dunărea Galaţi 2-3 Midia Năvodari - Tractorul Braşov 3-1 Laminorul Roman - Foresta Suceava 3-3 Poiana Cîmpina - Cimentul Fieni 4-1 . 'Sportul Studenţesc - Chindia Tîrgovişte 5-2 Precizia Săcele - Petrolul Moineşti 2-0

CLASAMENTUL1. Foresta 28 21 4 3 62-21 67 (+25)2. Midia Nvd. 28 18 4 ; 6 53-20 58 (+16)3. Sportul Stud. 28 •16 ‘ 5 7 53-30 53' (+8)4. Laminorul - 28 13 4 11 47-36 43 (+1)5. Cimentul Fieni 28 13 4 ' 11 28-29 43 (+1)6. Metrom ICIM 28 12 6 10 32-27 42 (0)7. Dacia Piteşti 28 12 6 10 38-35 42 (0)8. Cailatis Mgl. 28 12 4 12 35-33 40 (-2)9. Juventus 28 11 7 10 37-35 40 (-2)10. Tractorul Bv. 28 12 4 12 33-34 40 (-2)11. Diplomatic Fc. 28 11 .6 i i 34-33 39 (-3)12. Poiana Cpn. . 28 12 2 14 41-35 38 (-4)13. Poli Iaşi 28 12 1 15 36-41 37 (-5)14. Precizia 28 9 9, 10 29-28 36 (-6)15. Dunărea Gl. 28 11 3 14 28-45 36 (-3)16. P. Moineşti 28 10 5 13 23-35 35 (-7)17. Gloria Buzău 28 3 5 20 18-57 • 14 (-28)18. Chindia Tgv. 28 3 3 ■ 22 17-70 12 (-30)

metri). Golul severinenilor l-a marcat Ciobanu (47). Trei puncte mari si bune pentru vîlceni. ,' • Minerul Motru - Electro Bere Craiova 0-2. Altă disputa oltenească: între formaţia ortacilor motreni şi gorjeni şi “ electro- berarii” doljeni din Bănie, capitala Olteniei. Victorie a doljemlor prin golurile marcate de Dudan (5 ) şi Militaru (37).

• Gaz Metan Mediaş - A.S.A. Tg. Mureş 1-0. Succes la limită a formatiei-lider prin golul lui Gâldeanu (28).

• Chimica Tîrnăveni - U.M. Timişoara 2-0. Cu “sacii în căruţă (cred ei), timişorenii s-au cam “ lăsat pe tînjală . “Chimiştii au punctat prin profesorul de matematică şi antrenor-jucător Cristi Pustai (52) si Tudose (88), sperînd să se salveze de la retrogradare.

• Corvinul Hunedoara - “ U” Cluj 4-1. Patru goluri la rînd înscrise de hunedoreni prin Mitrică (14 şi 17), Dincă (32) şi Mocioi (60). La “spartul tîrgului” şi un gol al alb-negrilor marcat de Codreanu (88).

• U.T. Arad - F.C. Apullum 1-0. Tare s-a chinuit “Bâtrîria Doamnă” cu trupa alba-iulienilor, obţinînd o victorie la limită gratie golului ’lui Mariş (65).

• Olimpia Satu Mare - ARO C-lung 3-1. Scor de forfait reuşit de sătmăreni - adevărată revelaţie, graţie muncii profesioniste a antrenorului Remus Vlad : prin golurile înscrise de Zahariuc (42 şi 62) şi Lascarache (70). în ultimul minut de joc golul de onoare al muscelenilor, înscris de Pleş.

• Jiul Petroşani - Poli Timişoara 2-0. După o repriză'albă, două goluri ale ortacilor şi Poli se alătură lui “U” - împreună cu mureşenii - în groapa retrogradării (cel puţin deocamdată).

• Inter Sibiu - F.C. Bihor 1-1. Foarte ciudat acest rezultat Sibienii au deschis scorul prin Ad. Popa (10), după care a urmat o “pauză” lungă şi aşteptarea veştilor de pe alte arene, după care Ulici (70) a egalat. Caz tipic de rezultat “strategic” .

CLASAMENTUL’

Etapa a XXIX-a (22 aprilie): Tractorul - Laminorul (0-1), Poli Iaşi - Diplomatic (0-3), Foresta - Metrom ICIM (2-1), Cailatis - Juventus (1-2), Dacia - Gloria (2-0), Dunărea - Poiana (1-3), P. Moineşti - Midia (0-1), Cimentul - Sportul Studenţesc (1-2), Chindia - Precizia (2-3). în paranteze, rezultatele din tur.

1. Gaz Metan 28 18 6 4 43-16 60 (+18)2. Corvinul Hd. 28 16 3 9 47-24. 51 (+9)3. ARO C-lung 28 15 3 10 39-24 48 (+6)4. F.C. Drobeta 28 15 3 lo 44-33 48 (+6)5. Electro Bere 28 14 2 12 42-41 44 C+2)6. U.T. Arad 28 13 4 11 36-27 43 (-D7. F.C. Apullum 28 12 5 11 43-35 41 (-U8. Inter Sibiu 28 12 5 11 34-35 41 (-»)9. Jiul Petroşani 28 12 5 11 29-33 41 t-4)10. Olimpia S.M. 28 11 7 10 34-25 40 (-2)11. U.M. Tmş. 28 10 9 ‘ 9 44-40 39 (0)12: Flacăra R.V. 28 10 8 . 10 34-29 38 (-4)13. Chimica Tv. 28 10 4 16 30-44 34 (-8)14. F.C. Bihor 28 8 10 10 24-43 ' 34 (-8)15. ASA Tg. Mureş 28 9 6 13 31-36 33 (-9)16. Poli Tmş. 28 9 5 14 41-50 32 MO)17. “U" Cluj-N. 28 6 5 17 26-56 23- 019)18. Min. Motru 28 5 4 19 26-56 19 (-23)

« P P W ?taaMitmtMa

m mmau, aS e r ia a ll- a

Rezultat "strategic" la Sibiu• Flacăra Rm. Vîlcea - F.C. Drobeta Tr. Severin 3-1. O

dispută între nordul şi sudul Olteniei. Au cîştigat vîlcenii prin golurile marcate de Tarcea (29), Trifu (40) şi Dumitru (69, din 11

Etapa a XXIX-a (22 aprilie): “ U” - U.T. Arad (1-3). ASA Tg. Mureş - Min. Motru (3-1), F.C. Apullum - Gaz Mclan (0-2), Electro Bere - Flacăra (0-1), F.C. Drobeta - Chimica (3-0), U.M. Timişoara - Olimpia (0-1), F.C. Bihor - Corvinul (0-0), ARO - Jiul (0-0) şi Poli - Inter (1-3). în paranteze, rezultatele din tur.

Victor E. ROMAN

Dezbateri nocturneDouă au fost la sfirşitul săptămînii Irecute: una vineri seara, cu

durata de o oră, în cadrul emisiunii -de largă audienţă a lui Dan Diaconescu (TL7 abc - “Dintre sute de ziare”), a doua sîmbătă noaptea (pe aceiaşi post de televiziune, moderator fiind Adrian Păunescu). Primea fost, ca de obicei, scurtă, de numai o oră; a doua de durată, încheindu-se tîrziu după miezul nopţii.

Două personaje au fost prezente în ambele emisiuni: “drciumarul” Al. Rădulescu (preşedintele Sindicatului fotbaliştilor profesionişti din România) şi Ioan Becali, cunoscutul procurator. în cea a lui Adrian Păunescu au fost în plus, printre alţii, Mircea Lucescu, Florin Halagian, “gură bogată" Dumitru Dragomir, preşedintele L.P.F., Gigi Neţoiu, patronul Rocarului şi George liinca, patronul fostei “Craiova Maxima”. ' Tema dezbaterilor hiaturile din fotbalul nostru “cel de toate zilele” în acest final încrîncenat de campionat. S-a “bătut monedă forte”, în presă,, pe tema partidelor de sub Tîmpa cîştigate de F.C. Braşov în faţa primelor două clasate, Dinamo şi Rapid (la care s-a adăugat partida de la Oneşti, de sîmbătă, cu succesul net al Rocarului).

, Două dezbateri care meritau a fi înregistrate şi reproduse integral, în care de două ori Al. Rădulescu a fost făcut "harcea-parcea” de Ioan Becali, la rîndul lui acuzat că ar fi mentorul Maturilor (sosit la emisiunea lui Adrian Păunescu tîrziu, după ce ea parcursese o bună bucată de timp). Merita:pentru modul cum a fost “ încolţit” armeanul Florin Halagian, să dezvăluie lucruri ştiute despre aranjamente mai vechi cu F.C. Oneşti (despre o casetă înregistrată, nereciinoscutâ de patronul Puiu, solicitat telefonic să dea explicaţii).

O arie largă a .dezbaterilor a constituit-o decadenţa fotbalului transilvan şi bănăţean, cu dispariţia de pe prima scenă a’unor centre de tradiţie precum Cluj-Napoca, Tg. Mureş, Baia Mare, Arad, Timişoara. Ba la un moment dat, Gigi Neţoiu a rost îndemnat că “transfere" echipa la Cluj-Napoca sau alt oraş transilvan, decît să fie Rocarul “a cincea roată la căruţă” în Bucureşti (propunere susţinută de Mircea Lucescu), dar el a replicat că preferă Moldova, respectiv Focşaniul. Finalul dezbaterilor de sîmbătă noaptea i-a constituit anunţul lui Dumitru Dragomir, că azi, luni 17 aprilie, cu prilejul Adunării' Generale a reprezentanţilor tuturor echipelor şi cluburilor profesioniste din România va fi supus dezbaterii sistemul nou de retrogradare şi promovare.

. S-a revenit la formula cu 18 echipe cu patru retrogradate, dar nu se ştie care va fi formula de B (cu o serie tip italian, cu două mai restrînse numeric sau cu vreo patru a cîte 10 echipe, propunere făcută chiar sîmbătă noaptea). Să aşteptăm, deci, “verdictul” consfătuirii de azi pentru limpezirea apelor” atît de tulburi din fotbalul românesc.

' Victor MOREÂ.

CENTRUL MEDICAL PROCTOLOGIcl

. si alte probleme legate de acest subiectA c tu a lm e n te , e x is tă p o s ib ilita te a

t ra tă r ii a c e s t o r a fe c ţ iu n i .

fără operaţii!Tratatment de scurtă durată,uşor

RESPONSABILITATEA DEPLINĂ A REZULTATELORBAIA MARE: 062 - 22.01.03

BUCUREŞTI: TIMIŞOARA: IAŞI:V 01 -3111.969; 056-221.219; 032 -14.56.33 j

I A l C I ar putea fi jg reclama dumneavoastră '

m>\

R e d a c ţ ia î f l ’O K T ^ 1 ic i: 1 9 .? i a r " m

• Sticla Arieşul Turda - Armătura Zalău 0-1 (Miron 65)• Unirea Dej - FC Baia Mare 0-1 (Roman 85)• Progresul Şomcuta Mare - Olimpia Salonta 3-2 (Drăgan

55, laţu 89, Hotico 90 - Ardelean 52, Mihuţ 70)• Oaşul Negreşti - Ind. Sîrmei C. Turzii 2-0 (Mărincean

61, Cr. Ivan 82) '—- . .• Phoenix Baia Mare - Minerul Ocna Dej 3-1 (Bîrle 22 86

Govor 83 - Roman 30)• Minerul Sărm ăşag - Someşul Satu Mare 2-1 (C Pod 26

Szanto 70 - Condor 89) /- Laminorul Beclean şi Crişul Aleşd au stat.

afina IE S !

L e g e a o f a c c lu je n i i ş i o r â d e n i i

G iu r g iu a p a r a f a t s o a r ta m e c i u l u i

CFR Cluj - Olimpia Gherla 3-2 (HI)Stadion: “C FR”; Teren; foarte bun; Timp: însorit; Spectatori:

400+4 suporteri gherleni. CFR: Huduşari - Baci, Criste, Găvruş, S. David - M. Marian (62 Orga), Becea, Gh/orma - Mateuţ (53 Morar), Turcu, Petrescu (46 Cazan). Antrenor: Adrian Coca. OLIMPIA: Costea - Molnar, Zah/Killin, Muntean - Bartoş (66 Bar), Ghenţi, Fericean (68 Cupşa), Cionca - Negrean (89 Puica), Giurgiu. Antrenor: Mihai Pop. Au arbitrat: P. Enache (laşi) - D. Burdu (Botoşani), C. Buzea (Gura Humorului). Observator: Dr. Dan Dragoş Crădun (Cluj-Napoca). Avertismente: Găvruş - Bar. Elim inat: Molnar - fault în calitate de ultim apărător. Marcatori:' Turcu '28 - Giurgiu '50 şi '73. ' '

I. - • , "2;

ff-- •swsa-

N Nb 3®e » k p% i$*

-ţţ. '{

” 1

ul românesc' o fac băieţii de la “Liberty” Oradea şi fetele de la “U-CSM-ARDAF” Clui-Napoca. O firească schimbare j lc generaţii face ca “puterile” de altădată - “Steaua” şi “Dinamo” - să ocupe locuri mai modeste în clasamentele individuale.

Vorbeam,' însă,(de U-CSM-ARDAF: pe lîngă de-acum cunoscutele Simona Richter şi Laura Moise (ce- au deja în buzunar biletele de avion pentru. Sidney) atr urcaf pe podiumul campioanelor,din această

Omul meciului: Huduşari - deşi a primit două goluri, goal- kepeer-ul CFR-ist şi-a salvat echipa de alte cîteva situaţii: limită.

Stop-cadru : In , repriza secundă a confruntării, Adrian Coca - tehnidanul'-ferovianlor" - exasperat de gafele, dar şi de nonşalanţa elevului său Sergiu David. a ţinut neapărat să-i "replice" acestuia verbal: "Ce mă, eşti şmecher, că acu‘ vin la tine!!!".

A fost derby-u! etapei, al conjudeţenelor. Partida a avut un început liniştit. Ambele combatante s-au tatonat. In minutul 18 Mateuţ iroseşte o bună oportunitate şutînd din numai 8 metri în picioarele portarului Costea. fn minutul 23 Bartoş încearcă un lob de efect peste Huduşan, dar balonul trece şi peste poartă.

Faza din minutul 24 anunţă- practic deschiderea scorului. Mateuţ. scăpat de sub supravegherea apărătorilor gherleni, ii evidenţiază din nou pe Coslea. In minutul 28 Turcu deschide practic "balul". Atacantul ceferist înscrie după o gafă de începător a excelentului - pînă atunci - Costea. In minutul 31 consemnăm o acţiune consistentă a oaspeţilor: balonul circulă pe traseul Muntean, Ghenţi, Bartoş, ultimul îl tentează pe Criste dar şutează

în Huduşan. în minutul 40 Huduşan iese la rampă prin două parade excepţionale: Bartoş îl pune din nou la grea încercare pe apărătorul buturilor “feroviare" cu un şut de la 20 de metri care rămîne, evident fără rezultat pe tabelă. în aceeaşi fază Ghenţi expediază o ghiulea care se opreşte în braţele lui Huduşan. In repriza secundă ceferiştii trec practic de la extaz la agonie. In minutul 50 Giurgiu finalizează cu capul o lovitură de colţ “marca" Bartoş. Două minute mai tîrziu asistăm la o ratare monumentală: Muntean trimite balonul în bară dininumai 3 metri, stîrnind ilaritate în tribune! Această ratare nu avea decît sâ amîne deznodămîntul confruntării. în minutul 73, acelaşi Giurgiu, suspect de liber în careul gazdelor, îl execută pe Huduşan cu un şut plasat în colţul lung al porţii. în minutul 81, CFR a avut şansa egalării, dar Ghiorma ratează un penalty dictat corect de centralul partidei pentru un fault al lui Molnar la Turcu. Molnar a şi fost trimis la cabine. Practic, judecind după ceea ce a jucat Olimpia la Cluj, echipa antrenată de Mihai Pop are totuşi "faţă" de divizionară 3. Succesul la Cluj nu era tocmai obligatoriu, reprezentînd pînă la urmă doar unul de palmares* Mihai Pop trăieşte drama celui hărăzit să se afle permanent pe locul doi!

Cristian FOCSANU

F C A r i e ş u l - A r m ă t u r a Z a l ă u 0 - 1 ( O - O )

Stad ion: “Municipal”, teren: excelent, timp: călduros, spectatori: 500. A R IEŞU L: OroidVi - Filip, L. Căpuşan (43 Costişor), Codescu, R. Pop (74 >C. Vild) - V.^Rus, Handrea, Fărcaş (84 Peşteşan), Podar - Bean, Tilinca. ARMĂTURA: Bonta - Hotico, Szoke, Socaciu, Munteanu, Ortelecan - Colibanschi; (84- Cosma), luşko, Puşcaş - Miron, Păşcuţă (90 Petrean).

Au arbitrat: Dan Ologeanu, Nicolae Deheleanu, Marius Axente I i (toţi din Arad). Observator Ion Cagula (Baia Mare). Marcator: Miron 65. Avertismente: Costişor - Ortelecan,. Păşcuţă, Miron.,.

v Omul m eciului: Miron. Este. extrem de dificil ca într-un meci

; în dare au existat doar două faze de poartă să te opreşti asupra-

îevoluţiei unui singur jucător.» Totuşi, Miron a reuşit în minutul

' 65 sâ .“transfere” toate cele trei ipuncte puse în joc în curtea (propriei echipe. ‘ . - .

Stop-cadru: Privindu-i cu atenţie pe cei din

: staff-uf turdean am obser­va tîn ciuda nefavorabilului scor înregistrat, o linişte ce nu poate decît să te enerveze -sau sâ te determine- să îţi pui unele mari .semne de întrebare!!!

După felul cum au demarat-ostilităţile din teren, aproape toţi cei prezenţi la med au început să aibă dubii în privinţa corectitudinii acestui joc, mai ales că pînă Ia pauză nu au existat - dacă vă vine să credeţi cu excepţia unui şut expediat în minutul 33 de Handrea în transversală - nid o acţiune coerentă de poartă! Analizînd evoluţia per ansamblu a părţii secunde a jocului şi mai ales momentul cheie din minutul 65, cînd Miron a primit un balon pe partea stîngă, undeva în marginea careului de 16 metri a pivotat pe lîngă Codescu şi a înscris în colţul scurt, pe lîngă goal-kepeer-ul Oroian, ne vom da mult mai bine seama de ce galeria gazdelor a acuzat vehement conducerea de faptul că recurge la “hiaturi”, ea scandînd de asemenea, numele ex-presedintelui turdean, Dorel Corpodean.

Alin BOTIOC

Sîmbătă, la Sala Sporturilor “Horia Demian” din Cluj-Napoca au avut loc finalele Campionâtelor Naţionale de judo feminin şi masculin. La competiţie au participat cei mai valoroşi judoka ai momentului, inclusiv cei şapje. sportivi calificaţi la Olimpiada din Australia.

După o zi intensă de întreceri, este evident că, la ora actuală, legea pe tatami-

ediţie Sandu Alina Samoilă (63 kg - 3) si*Ana Maria Marcu (78 kg -2).

Cea . mai bună judoka a momentului ni s-a părut, îrfsă, Ioana Dinea. Puţinii spectatori şinumeroşii'sportivi din ţară âu înţeles din evoluţiile Ioanei că ea nu face numai sport. Ci, realmente, intuieşte şi aplică adevăratul spirit al judo-ului clasic. Din • această cauză şi nu ■ numai, îi dorim ca ;

(63 kg - 2), Jrina

jocul rezultatelor să-i fie favorabil pentru a se alinia celor jnai valoroase judoka de la Olimpiada de vară.

***Această ediţie a finalelor Campionatului

Naţional de judo a fost urmărită de primul preşedinte român al Uniunii Europene de Judo şi, totodată, vicepreşedinte al Forumului Mondial al sportului, cu chirnonoul alb, domnul Marius Vizer.

Rado VIDA Foto: I. PETCU

1iiSfii i

i31

mm D .N . - 4: “U ” C lu j - R E M IN 25-13 (12-13).66 II” Cluj - victorie chinuită!

Simbătă, 15 aprilie. Parcul Sportiv "Haţieganu” • " U ”: Oprea (Deli), Gheţa, Cerceş, Popean (V. Samuil),Petre, Tincu, R. Samuil, Tudori, C. Podea (Marin), Cantor, Panaite, Stupar, .Dragomir, Roman, Brădăţan; REMIN; Bance; L.ucaci, Gheorghe, Codiţă, Cerţiu (Bălan), •Dumitraşcu, Duma, Frincu, Popovici, Apjok, Gavriloaia (Manolache), Păun, Manta, Cirstea, Ungur • arbitru: Nicolae Şi;iu (Bucureşti) • marcatori: C. Podea (eseu 18)]: Tudori (eseuri min. 37, 77), Oprea (eseu.63), Tincu tr, l.p pentru “U ”; Gavriloaia (eseu 25), Manta (eseu 28), Apjok lp pentru REMIN • ;

"U" a cîştigat, dar nu a convins. S-a. repriză le-a aparţinut chinuit în faţa unui adversar motivat în joc, aproape în totalitate atent şi, cît de cît exact, care a vrut să * (5-13 în min. 28), scor păstreze un rezultat fragil (13-12 la pauză), limitat de ratările lui care a speculat greşelile tehnice individuale ale clujenilor. Recunoscute cu fair-play de antrenorul Ştefan lonescu, afectat de modul în care elevii săi au abordat partida.Universitarii clujeni prea siguri de ei şi pe o victorie facilă, practicanţi ai unui joc individualist şi mai puţin colectiv, neatenţi în pasarea balonului, neatenţi în apărare, departe de ceea ce ne-au obişnuit. REMIN a dovedit'că este o echipă de... pauză, cu o rezistenţă fizică minimă, suplinită prin aşteptarea greşelii adversarului. Prima

do\jă' P^ in ^ poziţii 0" 1 ...favorabile, în cu totul altă dispoziţie de joc decît în urmă cu o săptămînă,' la Oradea.

Rezultatele etapei: CSM Sib iu - Rulmentul 20-9, Griviţa - Dinamo 30-43, Steaua - Poli NENA laşi 29-19, “U” Cluj - REMIN 25-13.

m

Clasament■ 1. Dinamo2. Steaua3. .NENA laşi

4. CSM Sibiu5. “U".CIuj6. Grivita

.7. REMIN 8. Bîrlad .

Etapa a Rulmentul ■

99-100-108-106101-12377378-84-166

1211109

265-103141-106110-103

6 6 6 6 6

V-a, sîm bătă, 22 aprilie: “ U” Cluj, NENA - CSM Sibiu,

REMIN - Griviţa, Dinamo - Steaua.’ Demostene SOFRON

Foto: I.. PETCU

Unirea Daj - Constantin Pielea ffi-I (O-C)Oirtul meciului -

Indiscutabil, omul ( partidei este. Constantin •

Miclea, arbitrul, care a - cîştigat de unul singur,»

meciul. N-a băut şi n-’a jmîncat, n-a centrat şi n-a idriblat, destul e c-a fluierat 11 metri inventat! \Dacă meciul s-ar fi încheiat în

minutul 85, probabil că nimeni nu s-ar fi simţit nedreptăţit de rezultat. Cîte o singură ocazie pentm cele. două formaţii (Pîrvu, în minutul 42 cu un şut de la 12 metri scos de Papp de sub bară, respectiv,Pereş, în mimitut'80 - “bombă” din interiorul careului, razant cu transversala) justificau cum nu se poate mai bine egalitatea arătată de tabelă. Dar, a trebuit sâ vină fatidicul minut 85... : . .

Şuleap pătrunde în careu pe partea stingă şi în faţa lui Fedor cade la pămînt farâ nici un motiv! Cu toate acestea, “centralul” C-tin Miclea fluieră penalty şi

Stadion: Unirea, teren: greu, timp: frumos, spectatori: 200. UNIREA DEJ: Fekete - S. Mureşan'f?0 Viski), Fcdor,

Susa, 1. Muresan (60 Duşa) - Fărcaş, Sfechiş (89 Pcter). Moşuţ, - ;; Danciu - Şuvagâu, Pîrvu. FC BAIA MARE: Miclea - Miclea;;. Miclea, Miclea, Miclea - Mi dea, Miclea, Miclea, Miclea-,; ;Miclea, Miclea. Arbitri: C-tin Miclea - M. Ponici, FI. ‘ Purcăroiu. A marcat: Roman (min. 85 -11 m). Avertismente: Fekete,Susa,Şuvagău,Danciu,Pîfvu/Pereş,Lucaci.Elirninări: ; . Fărcaş (min. 85 - nu se\:unosc motivele!) ■ ' §

începe un spectacol de zile mari. cu . ură de Roman şi Fekete nuToţi jucătorii dejeni îl încolţesc mai poate face nimic. Urmează ope arbitru, conducătorii pătrund nouă busculadă între jucători, iarîn teren pentm a linişti spiritele - la ora 13,05, deci cu 20 de minute agitate şi în toată această peste ora la care normal ar fiînvălmăşeală Miclea îşi face în continuare numărul. îl elimină pe Fărcaş pe ihotiv că jucătorul gazdelor l-ar fi. lovit, deşi pe înregistrarea video se vede clar

' că acesta nici măcar nu l-a atins pe arbitru şi sancţionează cu avertismente . mai mult de jumătate din echipă! Unirea are chiar o tentativă de a părăsi terenul, dar la insistenţele preşedintelui Corneli tu jucătorii acceptă în cele din urmă să reia meciul, Penalty-ul este executat

trebuit să se încheie această partidă, Miclea pune 'capăt jocului, nu însă şi luptelor. Protejat de jandarmi, Miclea porneşte spre vestiare, dar pe drum nimereşte cu gura absolut întîmplător în cîţiva pumni bine direcţionaţi. Suporterii dejeni au

, chiar ideea de a inunda vestiaml arbitrilor cu furtunul pompierilor, dar la insistenţele domnilor Gheorghe Benea şi Comei Itu

, spiritele se calmează în cele din -urmă. Furaţi în cel mai josnic

Stop-cadru - Incredibilă coincidenţă, imediat după cc - pe stadion s-a aflat că Olimpia Gherla conduce:la Cluj. "centralul" C-tink Miclea a acordat un penalty pentru î oaspeţi: !a,o fază: ce nici, măcar ca : simulare nu putea fi interpretată, atît de penibil - a făcut-o : bâimâreanul Şuleap!

mod posibil, dejenii fac bilanţu - arbitrajului: trei puncte pierdute şi şapte titulari suspendaţi pentri meciul următor!

Pentm un tablou complet al evenimentelor propun să ne întoarcem tot la Dej, în urmă ci cîţjva ani. Partida Unirea Dej - Jiul Petroşani, încheiată ct victoria oaspeţilor este decise

; într-o mare măsură de arbitraj, Antrenorul de atunci al dejenilor,

.Nicolae Manea,. îi aplică “centralului” o corecţie corporală cu... şlapul şi este suspendai pentm o jumătate de an! Arbitrul

1 de atunci, acelaşi du cel de ieri: Constantin Miclea!

Mihai HOSSU

1 d o la r S U A -1 9 .7 3 7 le i 1 E U R O -18 .861 le i

1 m a rc ă g e rm a n a - 9 .6 4 3 le i, 1 g A U R - 1 7 8 .0 8 9 le i

im rnm am m m c

Specia I i st u i 15 .0 0 1

L c a p t a p e n t r u s u p r a v i e ţ u i r e

eicâ, prin anii ’90, un tînăr de vreo 25 de ani. intră ftitr-o librărie şi cere vînzătoarei cartea... “Cum 'sa te îmbogăţeşti: în trei ‘luni” . Aceasta o

caută, i-o dă. dar. pentm ca serviciul să fie complet, îi mai recomandă încă una:..,-

‘ “ Codul penal” ! :: ■Din '90 şi pînă acum românul s-a săturat

să tot dea. tot mai mult şi mai des,' fără să primească mai nimic în schimb. Scoate. astăzi un bănuţ, rnîine altul, poiniîine încă doi, dar asta în ideea că sacrificiul său nu e în zadar, că nu aruncă pe. geam banii cîştigaţi, de cele mai multe ori cu multă trudă. Românul e destul de milos, acceptă şă dea din puţinul pe care îl are chiar şi pentru cerşetorul de la'colţul străzii, dacă . ştie câ î! poate face fericit îi oferăo pîine ori, îl lasă să se adăpostească pentm o noapte în scara blocului. Dar, în ultima; vreme, românul a ajuns să dea din puţinul său pentru ca senatorul X sau Y să-şi poată , schimba maşina de serviciu odată cu . anotimpurile, ca acesta să-şi poată reface forţele după un an' “ istovitor” de muncă în ţâri îndepărtate. (pentru ca, întors de - acolo, sâ se poată ocupa de problemele naţiunii odihnit şi bine dispus), ca datoriile de Ia bănci ori de la marile întreprinderi de stat să fie acoperite. Şi asta, evident, că _

: nu-i mai convine... Absolut deloc! - / j: în ultimii zece ani românul a mai învăţat că guvernanţii (ciudat!?) se ţin de promisiuni: declară că vor anula un impozit, şi aşa şi fac. dar apoi... introduc -. alte două; promit că

-reduc cota de impozitare, aşa şi fac, dar... extind: masa contribuabililor; sistează, temporar, obligativitatea contribuţiei ia uni anumit fond, dar, în acelaşi timp, anulează alte trei facilităţi...

Astfel, de nevoie ca de voie bună, românii sînt nevoiţi să caute tot felul de metode, care; mai de care maroriginale, pentru, a scăpa de la plata tmei dări ori a alteia, să se aleagă cu o amînare ori vreo reeşalonare, să fenteze Garda ori alt; organ de control. Lucrează neuronii în folosul contului din bancă de nu-i adevărat! ■

Cam. aşa s-a întimpiat şi cu facilităţile oferite, începînd cu anul 1996. firmelor proaspăt înfiinţate: .acestea beneficiau de scutire la plata impozitului pe profit pentru o: perioadă de la 6 luni la 2 ani .(în funcţie de obiectul de activitate - producţie, comerţ)/ Totul; a . fost bine pînă cînd1 patronilor le-a - venit ingenioasa idee (e drept, destul de mulţi f mînaţi de dorinţa obţinerii unor cîştiguri rit­mai mari) ca la expirarea perioadei de scutire ( de Ta impozitare să lase . baltă firma deja . “veche” şi să-şi constituie o,alta, nou nouţă,:]

la rîndu-i scutită de obligaţia achitării impozitului pe profit. Şfevident că bugetul statului a; fost păgubit,: iar .facilităţile au

■ fost anulate...Auzisem deunăzi despre o doamnă care

s-ar fi interesat la Direcţia Financiară dacă: soţul domniei sale-poate fi considerat

'întreţinut atîta vreme cît firma pe care, acesta o are merge pe pierderi şi astfel, să beneficieze de o deducere suplimentară la impozitul pe venitul global. Bună, încercare! : ---v - -> ‘ : G

Vremurile se schimbă..; Âm ajuns- în situaţia în care principala preocupare a foarte multor români (patroni sau nu) e nu cum să o ducă mai bine, cum să se îmbogăţească, să locuiască în vile luxoase,'

; să:conducă maşini de mii de. dolari,, ori să-şi extindă afacerea, ci cum sâ_ Supravieţuiască. ■ .

Iar o dovadă vie în acest sens (cu siguranţă cazul nu e singular) este un tînăr de vreo 25 de ani care, în umiâ cu cîteva săptămîni, intră disperat într-o librărie şi cere vînzătoarei o carte tocmai ieşită de la tipar: ... “ Lupta pentru supravieţuire -. ghidul românului pentru perioada de tranziţie”. - • . • - ■

' Alin TUDOR

Puteiea de cumpărare a populaţiei - în scădere alarmantă; P rodusu l .

P re ţu l

1990 ( la n ) 1997 (Iun) 2000 (m a r t ie )

ULF.I ■ 15 7.000 -47.000

LAPTE K . 2.50 1.900 ; 5.300

ZAHĂR 9 4.500 11 OOO

FAINA ALBÂ ' 5 . .. 3.500 8.000

OREZ 12 5.000 10.000

UNT ' • 9 ; ' 3.400 : .12.000

PUI 23 21.500 38.000

PULPA DE PORC 26 22.000 / 50.000

PULPA DE MÎNZAT 25 24.700 ( 48.000

SALAM DE VARA 40 .- 21.300 40.000

PARIZER 28 18.000 32.000

CREMVURŞTI 33 20.300 35.000

SARE ' 0,50 500 4.000

TELEMEA DE VACĂ . : • ’ 14 . . 13.000 : ■ 35.000

BRÎNZA DE VACA 16 11 .OOO 28.000

GRIŞ 4,50 3.600 7.000 t

IAURT 0,60 800 2.400

SANA '1 950 • 2.800

OUA 1.40 700 1.200

OŢET . 7 4.600 9.000

PÎINE (KG) 4,50 2.800 7.000

NOTĂ: Preţurile din 1997 şi 2000 diferă de la un comerciant la altul. Cele reproduse reprezintă o medie aproximativă.

Decalajul de ritm dintre venituri şi preţuri, accentuat, de la an la an, în defavoarea veniturilor, face câ marea majoritate a populaţiei sâ o ducă extrem de greu. Mai greu ca oricînd în ultimii 50 de ani. în cei peste zece ani care au trecut de la evenimentele din decembrie 1989, (cînd poporul s-a răsculat împotriva regimului/a dictaturii, care, în ultima parte a existenţei sale, a generat o acută criză de produse alimentare care l-a umilit) deci, într-un deceniu în care ar fi existat condiţii pentru a o duce mai bine decît înainte, lucrurile au evoluat din rău în mai rău.

în cele ce urmează vă prezentăm un tabel privind evoluţia preţurilor la unele produse alimentare de bază, din care puteţi trage singuri concluziile. Pentru a vă ajuta în constatarea cifrică a evoluţiei nivelului de trai, precizăm câ în cei .10 ani salariul mediu net pe economie a crescut în cifre absolute de aproximativ 550 de ori, iar pensia medie pentru vechime completă şi limită de vîrstă de circa 400 de ori. Am menţionat în tabel şi anul 1997 (iunie), ca element orientativ de comparaţie a situaţiei determinate de actuala guvernare.

Cursa aberantă a preţurilor a luat startul printr-o hotărîre a Guvernului Roman, din octombrie 1990. Astfel, începînd cu 1 noiembrie 1990 au intrat în vigoare preţurile stabilite de Executiv la un foarte mare număr de produse determinante în nivelul general al preţurilor. Deci,' preţurile nu s-au format în decursul vremii din jocul liber al pieţei; ci au fost impuse fără nici o justificare economică. E adevărat că în vechiul regim nu toate preţurile reflectau exact costurile de producţie, unele se vindeau în pierdere, pierderi acoperite în parte prin subvenţii de la bugetul de stat. în astfel de situaţii se impuneau corecţii.

Evoluţia preţurilor fără un real fundament economic ne-a adus în situaţia de astăzi: există o abundenţă de mărfuri, dar vînzările sînt în scădere,.în cele mai multe cazuri. A scăzut dramatic consumul pe locuitor la lapte şi produse lactate, came şi preparate din came, fructe şi legume proaspete - esenţiale pentru-o bună alimentaţie a populaţiei.

Cea mai grea lovitură dată puterii de cumpărare a veniturilor populaţiei au dat-o utilităţile publice care sînt preponderent monopol de stat. Asupra acestora vom reveni.

Ion GOIA

irEiâWiibilgoo. D E N U M IR E A *:

V A L U T E ISimbol

Variaţie faţă de ziua

precedentă {% )

C UR SU L ÎN LE I.

DOLAR AUSTRALIA AUD 0.13 j. 11781

DOLAR CANADA CAD 0.35 l 13426

FRANC ELVEŢIA CHF 0.14 t 11986'

COROANA OANEMARCA DKK ■ 0.04 i 2531

URA STERLINĂ GBP 0.19 ± 31270

YEN JAPONIA . JPY 0.09 f 186.42

COROANE NORVEGIA NOK 0.04 ]! 2313

COROANE SUEDIA ' SEK - 0.18 i 2271

DOLAR SUA ~ USD •" • • 0.14 f 49737

DST DST 0.09 î 26495

EURO . EUR ‘ 0 03 i 18861

Cursurile ţârilor participant» la EURO >

SHillNG AUSTRIA ATS 0.00 1371

FRANC BELGIA 8EF 0.00 468

MARCAGERMANĂ DEM 0.03 X - 9643

PESETAS SPANIA ESP 0.03 l 11336

MARCA FINLANDEZĂ FIM 0.03 | 3172

FRANC FRANŢA FRF 0.03 i 2875

URĂ IRLANDA , l£P 0.03 i 23949

LIRĂ ITALIA LfT 0.00 9.74

GULDEN OLANDA NLG 0.02 X 8559

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.02 X 94.08

1 8 AUR (pre| In lei) 0.12 X 178089

tCluFNapocâT14M2000fere*--, •tvşy*.- Ici -

' Casa de schimb :uso ' ' V OEM v‘ ' /:

i . valutar* C ■; V ; C - . . V

MACROGROUP 19.570 19.670 9.480 9.550PLAŢINUM ■ 19.550 19.670 9.450 1.550CAMBIO 19.560 19.660 9470- 9.550PRIMA 19.590 19.710 9.490 1.590

Banca , - , , V . ; _ V •' ÎÂ-. ' - .

Banc Poit 19-600 19.800 9.400 9.700BRD 19.600 19.750 9.522 9 692

„ BCR 19.625 19.775 9J79 9740Transfranfa 19,450 19660 9480 ts to j

* Cursuri afişate la ora 16.00. La aceeaşi casă do schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct do lucru la altul.

E l T O l a l I T I lÎ N t l L T I M A S Â P T Â M i N i

• Cursuri BNR - lei •DATA EURO DEM GBP USD AUR

Luni, 10.04 18.796 9.610 31.031 19.582 176249Marţi, 11.04 18.784 9.604 31.038 19.621 177.578Miercuri, 12.04 18.914 9.671 31.173 19.646 177.615Joi, 13.04 18.837 9.631 31.183 19.675 177276Vineri, 14.04 18.866 9.646 31.329 19.709 178.311

Şomajul ocoleşte Salina Ocna DejPrea puţine lucruri se cunosc despre Salina Ocna Dej, deşi rapoartele Societăţii

Naţionale a Sării o indică: ca fiind drept una dintre cele mai profitabile unităţi! Avînd o poziţie geografică strategică pentru a efectua export, Salina Dej este o oază de stabilitate într-un oraş frămîntat de convulsii sociale. Falimentul sau şomajul tehnic, precum şi insolvabilitatea financiară sînt străine de această unitate. Motiv pentru care stăm acum de vorbă cu directorul economic al Salinei, domnul Gavrilă Falup. . ■

- Domnule Falup, întreprinderea la care sînteţi director economic pare să fie ocolită de nenorocirile economice abătute asupra Dejului... ,

- Secretul constă în politica economică promovată, numărul personalului fiind corelat cu volumul producţiei. Factorul decisiv îl constituie însă punerea în practică a unui program de investiţii cu caracter productiv, constînd în utilaje şi tehnologie modernă, procurată din străinătate. Redat în cifre, acest program, de investiţii a fost de circa 15 miliarde de lei anual..

<, - Este destul de ciudat sâ întîlneşti mineri ocoliţi de şomaj.'

- Nu prea există sectoare în minerit în care se înregistrează profit, dar la noi toţi angajaţii ' sînt mulţumiţi şi primesc salarii atractive. Nua existat nici un conflict de muncă şi treaba merge bine pentru că e mult mai "uşor să lucrezi cu oameni mulţumiţi. Cu 500 de angajaţi, ponderea Salinei' în peisajul

economic dejean, ţinînd cont de nivelurile veniturilor, numărul de salariaţi şi cîştigurile salariale, cred că este de 15 la sută, cu perspectivă de creştere în viitor.

- Care a fost cifră de afaceri a Salinei în anul 1999?

- Cifra de afaceri a fost de 138 miliarde lei, din care şase miliarde l-a constituit profitul!

- Să înţeleg că aveţi beneficiari serioşi?

- Aproape două treimi din producţie sînt destinafe exportului. Din păcate, taxele pe transport sînt foarte mari. In plus, sarea are o valoare foarte scăzută pe tonă, în timp ce cantităţile care trebuie transportate sînt extrem de mari, astfel câ sarea noastră nil poate fi

exportată în ţări foarte îndepărtate. Principalul partener de afaceri al Salinei este un combinat chimic din Ungaria, care, la construire, s-a bazat în proporţie de sută la sută pe sarea de la Dej.

- Secretul succesului?- Cred câ succesul constă în modul de

înţelegere şi aplicare a legilor economiei de'piaţă: decizii operative fundamentate economic şi aplicate fără greşeli, calitate, adaptarea în permanenţă la cerinţele pieţei, investiţii în tehnologii modeme şi costuri de producţie cît mai mici. De altfel,1 aceste principii încerc să le aplic întotdeauna cînd mă angajez într-un proiect şi succesul de la Salină cred că este o garanţie destul deserioasă! — ~ . • -

Mihai HOSSU

<- fi’ 2, * f-. ixiâsji

C Â N D C O M IS IO N U L B Â N C I I

E S T E Z E R O , D O B Â N D A

T A E S T E S U B S T A N Ţ IA L Ă !

Certificatele sunt confidenţiale şi le poţi achiziţiona tn câteva minute.Alege termenele propuse sau stabileşte chiar tu orice alt termen (37 zfle. Ş2 zile etc.)

usd ; DEM j LEI

1 lună 6,75% i 4,50% j 46%

3 luni 7% : :4,70% ! 46%

6 luni 7,25% 5% ; 42%

9 luni

12 Iun!* 5 * — — ---------:---------------

7,50% ţ. ----- ■' v I- .

+ —

7,80% j

5,20%

5,50%-

'41%I ••

: 41% 11

•• - x \r i ^ % x*

■ v -

* * 8 s - - V '

Notă: Dobânzile surî exprimate tn procente pe an

E B b t r

O FICIUL JU D EŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI:431.367. S o c i a l

193b - compania aeriană DAC Aira început probele tehnice de zbor

urmînd să devină operaţională ta data de 19 mai 1996,

. . . 7 ’T . I I ’ 7 u n i. 17 a p r ilie 2

0 > © M p ' M O ®Numărul cazurilor în care

poliţiştii sînt agresaţi, fizic sau verbal, de infractori a crescut în ultima perioadă, astfel încît, doar în primele două luni ale anului, 69 de subofiţeri şi ofiţeri s-au aflat în această situaţie, informează Inspectoratul General al Poliţiei.

In această perioadă, în toată ţara, s-au înregistrat 55 de infracţiuni de ultraj, cele mai. multe fiind săvîrşite în Capitală - zece, în judeţul Neamţ - patru, în Iaşi - cinci, cîte trei în Ialomiţa şi Cluj, cîte două în judeţele Argeş, Botoşani, Brăila, Buzău şi Constanţa şi cîte una în Vaslui, Bacău, Mehedinţi, Bihor, Covasna, Dolj, Timiş, Tulcea, Gorj, Braşov şi Ilfov. Dintre cei 69 de poliţişti care au fost victimele a.cestor infracţiuni, 53 fac parte din cadrul formaţiunilor de ordine publică, şase din cadrul Poliţiei Rutiere, şase din subunităţile de intervenţie rapidă, doi din cadrul Poliţiei Judiciare.

Cele mai multe infracţiuni de ultraj au fost înregistrate în oraşe, din acestea şapte fiind comise pe stradă, 24 în locuinţele agresorilor sau ale altor persoanei şapte în locuri publice şi patru în sediile unităţilor de Poliţie. De cele mai multe ori, infractorii trec de la simple ameninţări, insulte sau injurii (in primele două luni ale anului fiind înregistrate 21 de astfel de cazuri), la lovituri cu capul, pumnii şi picioarele (21 de cazuri), cu obiecte contondente (şapte cazuri), cu topoare şi cuţite (11 cazuri). în aceeaşi perioadă, într-un singur caz s-a tras cu pistolul asupra unui poliţişt, iar un alt poliţist a

■ fost ameninţat cu lin pistol cu gaze.

în 16 cazuri, infracţiunile de ultraj au fost comise în urma

intervenţiei poliţiştilor pentru aplanarea unor conflicte; alte 17 asemenea infracţiuni' s-au petrecut în câzurile în care infractorii au fost prinşi în flagrant de poliţişti care au încercat să-i reţină sau în timpul raziilor ori a controalelor; patru poliţişti _ au fost agresaţi încercînd să reţină infractori care erau daţi în urmărire, nouă asemenea infracţiuni au foşt comise în aresturile Poliţiei, iar

două persoane, a fost lovit mortal de o maşină care raia cu viteză excesivă", condusă tot de un tînăr aflat sub influenţa, alcoolului, care a-, pierdut controlul direcţiei, a intrat în .derapaj, a trecut.pe sensul .opus de circulaţie şi a acroşaţ două- autovehicule staţionate, lovind, în acelaşi timp, trei persoane.

în urma accidentului, a murit plt. măj. Constantin Cojocariu, de 36 de ani, din laşi, subofiţer

în două cazuri poliţiştii au fost agresaţi fără vreun motiv întemeiat. Un caz semnificativ este cel al subofiţerului Ionel Mirea, şeful postului de Poliţie din comuna constănţeană Lumina, care a fost accidentat mortal de o maşină condusă de un tînăr aflat în stare de ebrietate, în timpul unui banal filtru de circulaţie.

Vineri, un alt poliţist, din Paşcani, judeţul laşi, care remedia o defecţiune la motorul unui autoturism alături de alte

în cadrul Biroului pentru Centrul Universitar din cadrul Poliţiei laşi şi a fost rănit grav Petru Savin, de 46 de ani, din Iaşi. Cea de-a treia persoană a suferit răni uşoare. Toate cele trei victime se aflau lîngă unul dintre autovehiculele oprite, încercînd să. remedieze o defecţiune a motorului.

în urmă cu cîteva zile, un poliţist din oraşul întorsătura Buzăului, (judeţul Covasna), plt.Constantin Ene, a fost agresat de ocupanţii a două

maşini pe care le-a oprit pentru percheziţie. Şoferul primei maşini nu a putut justifica prezenţa mai multor sticle cu băuturi alcoolice pe bancheta din spate, iar însoţitorii săi au cerut ajutorul ocupanţilor celui de-al doilea autoturism, care au încercat să-l ameninţe pe subofiţer. ■

Poliţistul a tras un foc de avertisment în aer, după care o parte din agresori s-au urcat în a doua maşină şi au plecat. Deşi a mai tras trei focuri, în direcţia roţilor, poliţistul nu a reuşit să oprească autoturismul, care s-a întors şi i-a recuperat, din mers, pe însoţitorii primului şofer, singura persoană care a putut fi reţinută. Dîndu-se la o parte din faţa maşinii care risca să-l lovească, plutonierul a mai tras încă două focuri spre roţi.

în urma cercetărilor, s-a stabilit că ocupanţii celor două maşini furaseră,1 în noaptea respectivă, din două magazine, bunuri în valoare totală de 22 milioane de lei.

Cel mai recent caz este cel al subofiţerului Mihai Duică, şeful postului de Poliţie din comuna Izvoarele, judeţul Olt, care, în noaptea de patru spre cinci' aprilie, a fost agresat de trei hoţi de animale. Subofiţerul şi un coleg al său au oprit pentru control, în satul Furculeşti, o căruţă în care se aflau fraţii Daniel (37 de ani) şi Ionel Marin Grigorescu (32 de ani), zişi “ Docea” , din comuna Drăgăneşti Olt, cunoscuţi ca hoţi de animale. Cei doi hoţi au sărit din căruţă şi au încercat să-l lovească cu pumnii pe Duică. Poliţistul s-a ferit şi, vrînd să-l imobilizeze pe unul dintre ei, l-a lovit cu bastonul de 'cauciuc peste omoplatul stîng.

(Va urma)

pOrtâteîîntfriiFederaîialSANITÂSfM|ââJoSănălâ|ilî^%f^nisin^iiţSedAâ%^^Liderul rsindicatuluilcadrelorjmediixdinŢUltij afirmat că'! doarg) (Via > sută j d inSŞ^dţcS ~

primară’tie 'la 9 la;15,5)Ja‘SUtâîcafsolDţie2pentrujiricludere În ’sistemul'ăsigurăriloff^|cel6ri5.0001de+asisfehţitrnedicali; rămaşi ,fără 4 loc de|muriraŢdupăllntrafeă|îjn tfuncţi6ne,;a' re|,rhedidlor/deyŢamilidSMedicu1/deifamilieţvaş,angaja’-ceîrpLiţinfinfasisfentilardlriiieltl^asiguraţiliârJdarâŢnumăralfa'ceStor

- mni ■) lîî'îîflîortrioî'it J fţ'QQtjljf'lj-'

Cdriria^OPESCU[ţţr-sn** ^

Medicii din Huedin sini oripilaţi de salivaţia

excesivă a copiilor!La Şcoala Specială din Huedin, cu specific pe deficienţă

mentală, sînt‘înscrişi 180 de copii. Deşi se pretinde a fi de fete, sînt şcolarizaţi şi 11 băieţi cu deficienţă medie sau severă, care locuiesc în oraş. Elevii au vîrste cuprinse între 7 şi 17 ani, au deficienţă asociată, psihică şi de vedere, şi provin din familii , sau case de copii din judeţ. Şcoala este finanţată de Ministerul Educaţiei Naţionale. Cum banii care vin de la bugetul statului nu sînt suficienţi, directorul loan Tişe a întreprins o serie de colaborări: „Primin donaţii în rechizite, jucării, îmbrăcăminte, încălţăminte, detergenţi şi chiar mobilier. Avem sponsori cu care colaborăm de mulţi ani, este o relaţie bazată pe încredere, nu neapărat pe contracte, pentru că ei ştiu că banii şi bunurile materiale ajung acolo unde trebuie", susţine directorul Şcolii Speciale.

Problema majoră o constituie necesitatea unui cabinet stomatologic. Avînd în vedere că în oraşul Huedin există numai doi medici stomatologi, aceştia nu pot acoperi nevoile populaţiei. în acest context, copiilor de la Şcoala Specială li se fac doar extracţii, iar de-tratament nu poate fi vorba decît în cazurile extreme. în plus,,medicii reclamă salivaţia abundentă a copiilor cu nevoi speciale. „Soluţia este înfiinţarea unui cabinet stomatologic la noi în şcoală", este de părere loan Tişe.

Simona DUMITRU

Cere marnrt.iritm tUUrnu

Policlinica “Pedios” există doar ca să poată oferi celor care cerCînd am păşit pentru prima

dată în această Policlinică aveam o nedumerire totală. Nu puteam sâ înţeleg cum se poate ca personalul medical să ofere servicii total gratuite. Este greu de crezut că cineva, cotemporan cu tine, -îţi oferă şi .medicamentaţie gratuită. După o serie de Verificări efectuate printre persoanele care cunosc bine situaţia de aici, am preluat integral ideea. Greu de crezut, dar adevărat” , susţine Marius Man, pacient, el împreună cu soţia lui, a Policlinicii “Pedros”P M . I I - Ţ '

din Cluj-Napoca. Există în în aceste condiţii, de lacrimi şiurbea noastră un loc unde durere,, s-a născut Policlinicaoricine are nevoie de'ajutor “Pedros” . Atunci i s-a hotărît şimedical îl poate cere şi primi. - obiectivul: să facă ceva concretSolicitanţii au nevoie doar de pentru semenii de peun bilet de trimitere şi restul decurge de la sine...

Fundaţia “Pedros” din Cluj- Napoca, sora mai mică a celei din Australia, a luat fiinţă la iniţiativa unui român plecat cu ani în urmă^spre cotinentul sudic. “Petrd" Tarcea a revenit în România la finele anului 1993 cînd, într-un accident de maşină şi-a pierdut soţia şi fiul.

xm[

/ O r ’

meleagurile natale, pentru aceia aflaţi în suferinţă”, susţine George Mureşan,administratorul fundaţiei.

Construcţia Policlinicii a demarat în 1995, cu fonduri primite de la fundaţia sinonimă din Australia, dar finalizarea acesteia, în 1998, a putut fi posibilă doar cu donaţiile unei biserici din Montana, SUA.

Personalul medical al Policlinicii “Pedros” a fost recrutat dintre semenii noştri cu o morală ridicată. Mulţi dintre aceştia sînt voluntari. în cadrul Policlinicii “Pedros” nu se percep taxe şi nici extrataxe.*’ Toate serviciile sînt gratuite. Sînt primiţi toţi solicitanţii, doar pe baza biletelor de trimitere. Medicamentaţia este asigurată tot de Policlinică şi tot în şistem gratuit. Solicitările, din ce în ce

îmai numeroase în ultimul timp, a obligat personalul medical să închidă poarta Policlinicii, în

fiecare zi cu cîte o oră mai devreme, tocmai pentru ca toţi pacienţii din incintă să poată fi consultaţi. Potrivit lui George Mureşan, “în 1998, Policlinica era solicitată lunar de 650 de pacienţi. în prezent cererile au crescut foarte mult. Numai în luna,martie a.c. au fost văzuţi, la cele 7 secţii medicale, peste 2.350 de bolnavi” . Pentru serviciile de care beneficiezi nu este nevoie să aderi la vreo sectă religioasă, să renunţi la pensie în favoarea cuiva, să laşi prin testament bunurile altcuiva sau

să faci cine ştie. ce exchibiţii. ■ Trebuie doar să ceri, şi ţi se va da... conform cu Cartea Cărţilor.

“Numele meu este Daniela Fodorean şi sînt din judeţul Sălaj... Nu ştiu cum să mulţumesc pentru ajutorul oferit celor fără de nădejde, celor fară de credinţă în D-zeu sau celor fără posibilităţi materiale. Numai cei care au nevoie pot şti cît de mult contează ajutorai pentru un bolnav”.

Să'dea Domnul să ţină cît mai mult...

Cătălina VLAD

7>fî

:

POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 ~ pOMPIERII: 981 ') i.C N'l i

V - - 9 . ■■

1880 - A foit ihfiidţptâ Banca Naţională RSrnârto, cu drept

. exclusiv de demite iponedă.

Consiliul- local al :; municipiului Cluj-Napoca

are în vedere alocarea sumei de 47.500.000 de

leij de la bugetul local cu care urmează să fie

sprijiniţi material copiii ' - sărmani, cu ocazia

Sărbătorilor de Paşte. Conform devizului estimativ, Primăria

municipiului Cluj-Napoca ' urmează să distribuie unui

număr de 950 de copii ai străzii şi din instituţiile

sociale speciale, cadouri în valoare.de cîte 50 de mii

de lei.Manifestările în cadrul cărora urmează să fie

oferite darurile ‘vor fi ■ organizate de Primărie, în ' colaborare cu alte

> organizaţii nonguvernamentale, în

'preajma Sărbătorilor de Paşte. C.V.

Peste 400 de turdeni mănîncă la Cantina

de ajutor social( . '[ în Turda funcţionează - '. două cantine de ajutor social: una pe strada Mihai

Eminescu, cealaltă în cartierul Crişan, pe strada

Tineretului. Sînt asistate social 408 persoane,

' cărora li se asigură zilnic prînzul şi cina, în valoare

de 10.600 lei pentru fiecare asistat.

„Beneficiarii sînt 1 persoane cu domiciliul

stabil în Turda, care au un venit lunar per membru de

familie de pînă la 30 ia sută din salariul minim pe

economie, care nu au ajutor de şomaj, se află în

situaţii deosebite sau trăiesc în condiţii precare.

De acest serviciu beneficiază elevii sau tinerii de pînă la 26 de ani, care

continuă studiile, oameni- de vîrstă a treia sau fără

■. capacitate de muncă", a declarat inginerul Petru

Herculea, directorul Cantinei de ajutor social.

Doritorii trebuie să depună la Administraţia Publică Locală, serviciul Social, dosarul care trebuie să

cuprindă inclusiv o adeverinţă care să ateste’

că respectivul nu desfăşoară vreo activitate

comercială şi nu deţine terenuri agricole.

Provizoriu, pot primi hrană ( gratuit familii aflate într-o

situaţie specială (incendii, calamităţi naturale etc),

pînă la remedierea situaţiei.In incinta cantinei de’pe

strada „Mihai Eminescu" se intenţionează amenajarea

. unei pensiuni şi a unui club pentru bătrîni, cu preţuri modice. Tot în

stadiu de proiect este Casa „Holand", care va fi

amplasată în zona Băilor Turda şi va avea o

capacitate de aproximativ 50 de persoane.

Simona DUMITRU

f A ju to a re p e n tru s in is tr a ţ i

Oin întunereoîme, speranţele...t . .

' N im e n i n -a h u id u i t v re o d a tă p r ă p ă d u l a p e lo r .- C i, m a i d e g ra b ă , i-a d o in i t iu b ir i le .

-Exista, în scurgerea eternă a apelor de la ■ Solidaritatea umană este mai mare încă decît noi, un moment solemn şi cald în acelaşi timp, orice viitură. Torentul de oameni ce au inundat ceva ca o, mărturisire de dragoste şi ca o Piaţa Lucian Blaga (Păcii) din Cluj-Napoca a făgăduială. de fidelitate. Aşezările domină arătat îhcă o dată (dacă mai era nevoie) că succesiunea undelor şi pîna şi dezastrele sînt specia umană nu dispare niciodată. Pentru că, privite cu evlavia celui ce iubeşte chiar şi mai presus de lacrimi, durere şi moarte sîntucigania. -Netulburată şi majestuoasă, Apa îmbrăţişează comunităţi şi decapitează destine.

Aşa s-a'îniîmplat şi acu’!.De cînd lumea, dragostea se cere a f i

reciprocă. Altfel, răzbunarea e cumplită şi- - vreţi!

miile, sutele de mii de mîini întinse. Astfel, . 'suferinţa provocată rfe inundaţii îşi diminuează flacăra diavolicească şi, în urmă-i, răsare lumină Umană. Sau Divină, spuneţi-i cum

suferinţa pe măsură. Apele au răbufnit din matca uitată a regularizărilor şi lipsa decolmaţărilor: Şuvoaie neiertătoare şi-au umflat plămînii şi au suflat în tulnicele morţii şi prăpădaniei. "

'Şi pentru că solidaritatea nu se naşte, aşa, din nimic, trebuie să aducem prinos de laudă şi să spunem simplu: Mulţumim, PRO TV!

Radu VIDA

Pe ciripi d e porumbei...

p S C - V - ■ r ’4 T * i

irfef $ î '■

Mă apropii de el cu reţinere pentru că nu ştiu ce să-i spun. Mi-e teamă că va refuza să-mi vorbească... îmi dau seama, însă, destul de repede, că este un om prietenos. O dovedeşte chiar prin dragostea pe care

le-o poartă porumbeilor. El este un om în vîrstă, cu un chip blajin şi realizez că teama mea era neîntemeiată. îmi vorbeşte foarte liniştit şi îmi dă de înţeles că, ceea ce face, nu i se pare nimic neobişnuit. “Oricine poate

Cursuri de recalificareAgenţia Judeţeană pentru Ocupare şi Formare Profesională Cluj organizează următoarele cursuri

de (re)calificare/ perfecţionare: • tîmplar universal; • zidar rosar tencuitor; r secretar administrativ; • croitor-confecţioner; • îmbrăcăminte după comandă. \ -*r Agenţii economici care au condiţii pentru organizarea instruirii practice şi teoretice şi doresc să colaboreze cu AJOFP sînt rugaţi să depună oferte pînă la data.de 21.04.2000 la sediul nostru din Cluj-Napoca, str. Coşbuc nr. 2 - Biroul Formare Profesională!:

MAI PUŢINE MAŞINIProducţia de-autovehicule

a înregistrat, în primul trimestru al acestui an, o scădere de peste . 30%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a declarat, miercuri, Paul Schiaucu, preşedintele

cumpărare a românilor, dar şi compojlamentului unor clienţi care aşteapt^ lansarea, spre sfîrşitul acestui an, a noului model de Nova, care va beneficia de motorizare Renault.

V înzăriie Daewoo au

face asta... trebuie doar să ai bunătate şi sâ tegîndeşti şi la altcineva decît la tine”.

în ochii lui citesc dragostea nemăsurată pe care o poartă acestor păsări. Le iubeşte... sînt o parte importantă din viaţa lui... De ani de zile vine în Piaţa Unirii la “prietenii” lui şi le aduce boabe de porumb: “astea sînt preferinţa lor” . îmi spune că porumbeii îl cunosc şi îl .simt... şi are dreptate, pentru că stă nemişcat, iar ei îl caută. Din cînd în cînd, unul i se aşazâ pe‘ umăr sau îi zboară prin jur. -Şi omul cu porumbei îi priveşte cu acelaşi drag.

Umblă cu o plasă de boabe dc porumb în buzunar şi, fluierînd, azvîrle cîteva pc trotuar. Păsările Iui răspund la sunetul produs de grăunţele Care ’ afing pâmîntul şi se grăbesc să le înghită: Prezenţa mea îi sperie. Mă simt ca o intrusă în - lumea lor, dar omul cu porumbeii mă linişteşte, zicîndu-mi că este foarte uşor să mă împrietenesc cu ci. E suficient să-i hrăneşti mereu, sâ fii bun cu ei, să-i iubeşti, să-i înţelegi... Adică, exact ceea ce face el.' Acest spectacol care se derulează în faţa mea este’ întrerupt de apariţia unei fete care, uimită de ataşamentul păsărilor faţă de acest om, îl • întreabă: “Ce sînteţi d-voastră?” Bărbatul o priveşte zîmbind, apoi se uită înspre mine cu nişte ochi foarte luminoşi şi afirmă senin: “Un porumbel”.

Andreea VILCOVSOMI

Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Scăderea producţiei a fost de 25% la autoturisme, 56% la autovehicule, comerciale uşoare, 29% la autovehiculele comerciale medii şi grele şi de 70% la autobuze. •

Preşedintele ApiA afumă că, în cazul societăţii Dacia Piteşti, scăderea producţiei a fost de 36%, iar o parte din volumul producţiei este în stoc, fapt ce a determinat conducerea societăţii să oprească producţia pentru diferite perioade de timp.

în cazul ' Daewoo, scăderea producţiei a fost de 7%, iar la ARO şi Roman scăderile au fost de 21% şi respectiv 28%.

Vînzăriie pe piaţa internă au cunoscut o reducere accentuată, la mal puţin de jumătate; faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv de 58%. de la A‘L 1 v i ■T-Mi'.1 vv i;"«mm«ut-y

scăzut cu 54%, singurul model care şi-a menţinut cotele de vînzări fiind Matiz, iarTestul înregistrind scăderi de pînă la o treime-din aceeaşi perioadă a anului trecut. Constructorul coreean a reuşit să contrabalanseze acest fenomen prin creşterea exporturilor. Printre cauzele care au condus la această situaţie, în . opinia .reprezentanţilor A PIA , se numără întîrzierile apărute în schimbul de proprietate la nivelul grupului, dar şi ofertele venite din partea unor firme, precum Renault, care au o ofertă comparabilă cu cea a acestei societăţi.

A RO a reuşit sâ îş i crească producţia, deşi

• vînzăriie pe piaţa internă au scăzut cu 13%.

Rom an Braşov înreg istrat o scădere a vînzărilor pe piaţa internă cu 14%. dar a reuşit să livreze un număr do camioane la

33.000 la 13.600 de bucăţi. Reducerile au fbst de 54,5% la autoturisme, 48% la vehicule^comerciale uşoare, 3% la vehicule comerciale medii şi uşoare. ’ De asemenea, s-a înregistrat o creştere de 25% la autobuze. Pe acest segment, orice comandă de maşini duce la o creştere semnificativă a procentelor. .

în cazul vînzărilor de autovehicule din producţia internă, Dacia a înregistrat o scădere de 62%, vînzînd, în primul trimestru, numai 9.000 de maşini. O explicaţie pentru această scădere este, în opinia reprezentanţilor APIA, creşterea preţurilor din cauza introducerii normelor. Euro 2, scăderea puterii de

export. în cazul autovehiculeiăr, din Import, s-a înregistrat o creştere a vînzărilor de 27%. Importurile reprezintă, la ora actuală, aproximativ 23%, din |iiaţa totală de autovehicule. Printre motivele care at) condus la acest lucru se numără apariţia legislaţiei privind leasingul.

V înzăriie la export au crescut de peste 7 ori,

-com parativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cînd s-au înregistrat numai 300 de bucăţi. Toţi producătorii interni au realfzşt creşteri la export. Astfel, Dacia a vîndut cîteva sute de maşini, ARO - 64, iar Roman 19 bucăţi. Daewoo a exportat peste 1.500 de maşini.

P e n tr u t in e r i , INFOCENTERCentrul de Informare şi

Consiliere pentru Tineret Cluj - INFOCENTER' şi-a deschis porţile în 1 februarie 2000. Funcţionînd'prin colabbrarea a două'ONG-uri - Mişcarea Tinerilor pentru Pace (YAP) şi Societatea Studenţilor Europenişti (S SE ),\ sub îndrumarea şi cu sprijinul Direcţiei pentru Tineret şi Sport a Judeţului Cluj, acest centru are ca principal scop consilierea şi informarea tinbrilor în special, şi a întregii populaţii, în general,

_ în diverse domenii de interes (învăţămînt, sănătate, legislaţie, relaţii sociale, relaţii de muncă,

' mediu, sport, turism ş.a.). în acelaşi timp, obiectivele INFOCENTER vizează plasarea tinerilor pe piaţa forţei de muncă, înfiinţarea unei minibiblioteci funcţionale în cadrul Centrului, crearea unui site propriu, precum şi constituirea şi dezvoltarea unei rtţele extinse de centre de informare şi consiliere. .

în scopul extinderii bazei

informaţionale, astfel îneît să se realizeze o acoperire a cît mai multor domenii, membrii INFOCENTER intenţionează să încheie o serie de contracte de colaborare cu diferite instituţii şi ONG-uri. în ceea ce priveşte domeniul relaţiilor de muncă, INFOCENTER are în intenţie crearea unui sistem de cereri şi oferte de locuri de muncă, oferte de cursuri de formare profesională, informaţii cu privire la legislaţia, muncii. în acest sens, se doreşte încheierea

unui contract de colaborare cu Direcţia Muncii şi Protecţiei Sociale, pentru furnizarea unor informaţii exacte cu privire la cursurile de recalificare, locurile de muncă vacante, legislaţia muncii ş.a."Pentru informaţii din domeniile- , acoperite. de IN FO CEN TER, precum şi pentru cereri şi oferte de locuri de muncă pentru tineri, cei interesaţi se pot adresa Centrului de Informare şi Consiliere pentru Tineret la sediul din B-dul Eroilor nr. 40, et. III, sau la - tel/fax

. 064/ 43-90-04.

Şapte persoane au decedat şi alte 65 au fost rănite, ieri dimineaţă, într-o discotecă din Lisabona, după ce un necunoscut a,lansat un gaz toxic. . .

. Naufragiul vaporului care s-a scufundat miercuri înapropierea Filipinelor, a provocat moartea a 139 de persoane potrivit unui nou bilanţ, stabilit duminică, după descoperirea altor 35 de cadavre, informează AFP, citînd surse oficiale

• 1

Meleşcanu a trecut în tabăra celorblestemaţi de români»___________________ urmare din pagina 1 ______ __________

Secuime), impunînd măsuri administrative aflate dincolo de limitele democraţiei.

Este de înţeles dorinţa oamenilor de afaceri din jurul lui Meleşcanu de a se legitima politic prin participarea la guvernare. După cum poate fi explicat, prin analogie cu comportamentul oamenilor din aceeaşi categorie, dispreţul lor faţă de săracii ţârii. în fond, niciodată bogatul n-a crezut săracul. Dar eşte imposibil de înţeles de ce omul prin excelenţă civilizat care este Teodor Meleşcanu doreşte o alianţă cu un partid ai cărui reprezentanţi în administraţia locală se poartă cu românii din zonă aidoma grofilor pe moşiile pe care Ie stăpîncau odinioară in Transilvania. Declaraţia de la Tg. Mureş a lui Meleşcanu s-a armonizat perfect cu aceea a şefului organizaţiei locale a UDMR, nimeni altul decît Elod Kincsez, cunoscut ca urmare a rolului său nefast în producerea şi desfăşurarea evenimentelor tragice din martie 1990. Ei bine, acest om s-a arătat îneîntat dc afirmaţiile făcute de Meleşcanu în oraşul pe care UDMR îl conduce, întoreîndu-i liderului ApR amabilităţile şi acccptînd, generos, oferta acestuia. Să mai spunem că, în aceeaşi zi, Ia sfirşitul mitingului românilor de la Sfîntu Gheorghe, reprezentanţii acestora au dorit să înmîncze primarului localităţii un memorandum, al cărui conţinut îl poate afla d-I Meleşcanu parcurgînd pagina a treia a ziarului nostru. După minute bune de aşteptare, românii au fost primiţi de un primar tolănit pe un scaun în capul mesei, care a catadixit, în cele din urmă, 'să-şi mişte alene buzele p<yitrh a preciza că el ştie foarte bine cum să conducă oraşul în care a fost ales. Dacă dispreţul bogatului faţă de sărac poate fi întîlnit în mai toate ţările lumii, cel etnic se manifestă doar în zonele unde principiile democraţiei sînt înlocuite cu liberul arbitru. Sigur, Teodor Meleşcanu poate crede că UDMR respectă jocul democratic la Bucureşti, pe străzile pe care se plimbă preşedintele ApR şi bogaţii săi subalterni. Sau în Parlamentul unde Frunda Gyorgi arborează o morgă occidentală. Dar la Sfîntu Gheorghe primarul udemerist nu se sfieşte să le arate românilor un dispreţ suveran. Combinaţia lui Meleşcarfu cu UDMR arată că el împărtăşeşte acelaşi •dispreţ faţă de românii din Secuime,

Dar nu numai faţă de aceştia. După încheierea lucrărilor Consiliului Naţional al partidului, desfăşurate sîmbătă la Cluj- Napoca, lideml ApR a declarat că o eventuală revenire a PDSR la putere âr fi un pas înapoi. Faţă de care performanţă a actualei puteri, n-a mai precizat Meleşcanu. Această afirmaţie situează ApR alături de coaliţia majoritară, împreună cu partidele care au adus ţara în situaţia imposibilă în care se află acum. Se pjre că fostul diplomat nu şi-a dat seama că un electorat flămînd şi batjocorit timp de patru ani, care-i blestemă efectiv pe conducătorii actuali ai României, nu poate crede că vinovaţi de starea ţării sînt exclusiv cei care au condus-o înaintea lor. Printre care s-a aflat însusi Meleşcanu..

Depolitizare...•ApR consideră necesară o nouă concepţie a

modului de administrare a comunelor, oraşelor şi judeţelor. "Atît PDSR, cît şi 'CDR şi PD şi-au dat măsura capacităţii lor în gestionarea administraţiei locale. (...) Săracla comunităţilor, stagnarea şi

, regresul economic, degradarea mediului înconjurătorii a vieţii cetăţeanului se datorează în egală măsura tuturor partidelor care au condus, şi a oamenilor pe care aceste partide i-au promovat în administraţia locală şi centrală”, se spune în documentul "Mai puţină politică şi mai multă' administraţie”. ApR susţine că “în marea majoritate a cazurilor, administraţiile locale şi-au ignorat sau îndeplinit prost toate obligaţiile”. în acest context, documentul adoptat la Consiliul Naţional prezintă cinci priorităţi pentru aleşii ApR: rezolvarea de urgenţă a “problemelor care au transformat viata cetăţeanului în calvar”, combaterea corupţiei in administraţiile locale, transformarea acestora într-un instrument eficient al dezvoltării economice, adoptarea unor măsuri pentru democratizarea vieţii publice şi dezvoltarea unor acţiuni specifice, menite să asigure “ implicarea comunităţilor locale în procesele de dezvoltare regională, din perspectiva exigenţelor impuse de integrarea europeană”.

Integrarea europeană a fost, însă, şi subiectul unei alte declaraţii, prezentată de Gheorghe Tinca şi adoptată de consiliu. ApR consideră că includerea fostului Departament de integrare europeană în structura MAE (“deşi constituie o decizie politică corectă” ) a creat-“sincope în funcţionarea ministerului, suprapuneri de competenţă, confuzii şl o multiplicare inutilă a centrelor de decizie”. Pe de altă parte, ApR susţine depolitizarea aparatului diplomatic, în acelaşi timp condiţionînd participarea

sa la guvernare de “o formulă care să prezinte garanţii că îndeplinirea criteriilor de aderare a României la lIE .nu face obiectul nici unui compromis de natură să afecteze şansele de integrare a ţării în structurile comunitare".

Meleşcanu strînge de gît atît CDR, cît şi PDSR

“Situaţia economică gravă a ţării tinde să^devină o calamitate mai mare decît orice catastrofă naturală”, spune Teodor Meleşcanu, precizînd că “prognoza optimistă a guvernului, potrivit căreia descreşterea economică va fi oprită în acest an nu se va îndeplini” . în opinia liderului ApR, “guvernul a încetat să mai funcţioneze ca o instituţie unitară”, transformîndu-se “în’tr-o serie de miniştri care au 'început să-şi folosească ministerele nu pentru a rezolva problemele ţării, ci pentru a se răfui între ei.(...) Am ajuns la un stadiu mai avansat de degradare a guvernării decît îa începutul perioadei post revoluţionare” . Concluziile exprimate de Meleşcanu în finalul discursului său sînt fără echivoc: "Guvernarea CDR s-a încheiat şi nu mai trebuie să continue. în acest moment, 'România aproape că nu mai este guvernată. Singurul lucru care mai ţine această guvernare în funcţiune este apropierea alegerilor şi convingerea tuturor că ea se termină odată cu acestea”. Preşedintele ApR a ieşit la atac la baionetă şi cu PDSR: “O revenire Ia guvernarea PDSR din 1993-1996 ar fi un pas înapoi. Guvernarea de atunci a pus bazele prăbuşirii de acum. Toate realităţile proaste de care ne lovim acum, toate fenomenele negative pe care viitoarea guvernare va trebui să le înfrunte, îşi au originea în guvernarea PDSR. E drept că actuala coaliţie le-a desăvîrşit, adueîndu-ne în starea în care ne aflăm acum”.

SRI respinge N ăstase, potrivit

acuzaţiile liderului PDSR Adrian cărora membrii acestei instituţii

l-au supravegheat recent-Directorul Serviciului Român

de Informaţii (S R I), Costin Georgescu, a respins, ieri, acuzaţiile liderului PDSR Adrian Năstase, potrivit cărora membrii acestei instituţii l-au supravegheat în cursul unei reuniuni de partid desfăşurată la Constanţa. Catalogînd drept “complet false” informaţiile pe

care Adrian Năstase le-a,adus în sprijinul afirmaţiilor sale, Costin Georgescu afirmă că “toate argumentele şi dovezile (inclusiv scrise) care contrazic în mod clar” acuzaţiile.formulate “vor fi prezentate în detalju” -. Com isiei parlamentare de control al activităţii SRI. Prim- vicepreşedinteie PD SR Adrian

Năstase a adresat sîmbătă, o scrisbare directorului SR I Costin Georgescu, în care solicită explicaţii cu privire la faptul că ofiţeri, din cadrul acestui serviciu “s-au ocupat şi s-au implicat în supravegherea activităţilor politice” pe care principalul partid de opoziţie le-a organizat, recent, în municipiul Constanţa."

Rezultate tehnice floretă fete: Corina Indrei (CSM Cluj,' antrenor Mugur Codreanu), Monica.Ivănescu (LPS Braşov), Andreea Chiriac (LPS Braşov), Alina Riciu (Tractorul Braşov),

. Niculina Poruşniuc (Tractorul) • Clasament final echipe fete: Tractorul Braşov (Riciu, Vintilă, Poruşniuc, Tilincă), LPS Braşov (Sâmpetru, Ivănescu, Chiriac, Vrabie), Triumf Bucureşti, Tînărul Tractorist Braşov, 5. CSM Cluj (Corina Indrei, Natalia Blag, Raluca Mora, Iulia Crişan), Olimpia I I Bucureşti • Băieţii intră în competiţie astăzi, 17 aprilie, la individual, marţi, 18, disputîndu-se finalele pe echipe, ambele în Sala Armatei •

Ieri au luat sfîrşit întrecerile în finală, spunînd multe despre

C .N . de sp eran ţe , 15*18 aprilie , Cluj’-N apoca

Corina Indrei (CSM Cluj), campioanănaţională

fetelor, ultimele asalturi aparţinînd echipelor. Competiţia dominată de braşovencele tem- uirilor Tractorul si LPS, 40-32

ardoarea cu care s-a luptat, mai ales că este vorba despre echipe apropiate valoric. .CSM Cluj a ocupat un merituos loc 5, după

un meci destul de disputat cu Olimpia II, 45-34 pentru clujence fiind , garanţia succeselor viitoare.

La băieţi, speranţele CSM- ului se numesc Radu Dărăban (locul 2 Balcanic, aur cu echipa României), Tuzhanyi Gerard (locul 3 Balcanic, aur cu echipa), Bitay Andrei şi Camil Marchiş, toţi medaliaţi în Campionatele Naţionale.

Demostene SOFRON: Foto: Ion PETCU

CJn minor o aprins grajdul

vecinuluiUn copil de numai 7

ani, din localitatea Filea de Jos, în timp ce se “delecta” cu focul, a provocat, sîmbătă, un puternic incendiu în gospodăria vecinului său.

Dragoş Ştefan se afla în jurul orei 12.00, la joacă cu alţi copii de vîrstă lui în apropiere de grajdul gospodăriei lui Crişan Ioan. La un moment dat, aceştia şi-au aflat ca obiect de distracţie focul. Cel care a aprins flacăra a fost Dragoş, însă din nefericire, ' aceasta a cuprins în cîteva clipe şi grajdul vecinului său. Deşi proprietarul împreună cu alţi localnici au încercat să stingă focul, osteneala lor ;a fost zadarnică fiind necesară intervenţia Detaşamentului de Pompieri Militari din Turda. Operaţiunea de stingere a durat. 30 de minute timp în care pompierii militari au salvat animalele din gospodărie şi au reuşit să împiedice extinderea focului şi la alte clădiri. Au ars însă bunuri de peste 20 dş milioane de lei.

Dispariţie ca-n Triunghiul

BermudelorUn clujean, propietarul

unui autoturismVolkswagen “Golf’, a avut ieri dimineaţă neplăcuta surpriză să-şi găsească maşina pe fundul lacului din Gheorgheni. Deşi sîmbătă seara Boba AJex şi-a parcat maşina, cu numărul de înmatriculare CJ-07-ZWT, în apropiere de malul lacului, în zorii zilei aceasta dispăruse.- După îndelungi“ investigaţii” , Bobaa zărit capota maşinii sub. apă. Scoaterea autoturismului din lac a fost posibilă doar " cu ajutorul Pompierilor militari. Potrivit primelor cercetări făcute de âceştiaj se pare că maşina a făcut “saltul” în apă cu ajutorul. unei persoane necunoscute,

Cosmîn PURiS

U i '

U n g h i i l e l u i . . . A c h i l eLuaţi-vă gîndul de la sensibilele călcîie ale eroului atenian!

De data aceasta, istoria vine spre noi-îmbrăcată în straiele contemporaneităţii. Ne-o spune chiar iniţiatorul - firma DOMOS M&D: “ Zilele Unghiilor Sănătoase” face parte din proiectul paneuropean “Achile” şi doreşte conştientizarea populaţiei asupra' incidenţei crescute a afecţiunilor micotice ale unghiilor (onicomicoze), precum şi diagnosticarea şi tratarea din timp a acestor boli. ; . s

Reluarea importantei campanii de igienâ.corporală Va avea loc începînd cu data de 17 aprilie.

Radu VIDA

S.R.L.Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-

Napoca, înmatriculată la Oficiul Regtstoului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2/308 din 22.03.1991 'cod fiscal R 204469

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct): CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-mail: [email protected] - redacţiaE-mail: [email protected] - publicitate

Secretar de redacţie: Tel/fax:Horea PETRUŞ 19.74.18

R E D A C Ţ IA : C lu j-N apoca, s tr. N apoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 1974.90 - RADU VIDAk ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 - ALIN TUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX: 19.73.04 - RÂUL SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP; SUBREDACŢIA TURDA:TEL/FAX:^1.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL/FAX: 21.60.75 .

TIPARUL EXECUTAT LA m m ®

G aram ond