eec_curs 3-4_aleg

7/25/2019 EEc_Curs 3-4_Aleg

1/8

Echipamente electrocasnice

ALEGEREA ECHIPAMENTELOR ELECTROCASNICE

EFICIENTE ENERGETIC

1. Generalitati

Producatorii de aparatur electrocasnic continu s fabrice noi modele care vor

permite economisirea energiei electrice, bani i s contribuie la protejarea mediului

nconjurator. Ca atare, la achizitionarea unui aparat nou este bine sa se studieze mai nti

eticheta energetica. Aceasta, mpreuna cu fisa aparatului, permit selectarea unui model

tinnd cont de caracteristicile lui, cum ar fi marime sau volum, performanta, energie si apa

utilizate. Aceste informatii sunt disponibile pentru toate modelele importante si sunt

memorate n baze de date ce pot fi consultate.

Aparatele eficiente energetic au un cost initial de achizitie mai ridicat, dar costuri

de exploatare mai scazute. Costurile de exploatare pe ntreaga durata de viata a produsului

pot fi calculate din informatiile disponibile pe eticheta energetica si n fisa aparatului.

Aparatele electrocasnice sunt grupate astfel

! frigidere si congelatoare"

! masini de spalat rufe"

! aparate de aer conditionat"

! cuptoare electrice"

! becuri"

! masini de spalat vase.

#n mediul rezidential, energia electric este utilizat pentru aparate electrocasnice,

ncalzirea$racirea spatiului i ncalzirea apei.

Att consumul de energie electric ct i economiile posibile depind de mai multi

factori cum sunt marimea familiei, vrsta membrilor familiei, modul de utilizare aaparatelor, tipul locuintei, nivelul de trai iar energia ce poate fi economisita pentru multe

locuinte din %& este de '() sau mai mult.

Pentru multe din locuintele %niunii &uropene, economia de energie ar putea fi de

peste '()!*() din factura de energie electrica curenta. Pentru reducerea costurilor trebuie

reduse consumurile aparatelor si abia apoi stabilita eventuala surs de energie regenerabila.

#n vederea reducerii consumurilor, utilizarea eficienta a energiei electrice n

locuinte este esen ial. &ste important de analizat unde este utilizat electricitatea nlocuinta, printr!un tur virtual al camerelor sau prin examinarea modului de utilizare a

+(


2/8


aparatelor electrice i electrocasnice. economie imediat poate fi realizat prin utilizarea

de aparate mai eficiente i prin oprirea aparatelor, nu prin trecerea lor n modul stand!b-.

&xaminarea utilizarii aparatelor i turul locuin ei permite determinarea cilor de reducere a

consumului energiei electrice i a facturii de electricitate.

2. Utilizarea energiei n lo!ine

#n fiecare zi, n &uropa, populatia cheltuie te milioane de euro pentru cumpararea

de aparatura electrocasnica i +' milioane de euro pentru plata energiei electrice necesare

func ionarii lor /facturile de energie electric0.

1e la introducerea etichetrii energetice n +22', s!au economisit circa 3 bilioane de

euro, prin fabricarea i cumprarea de aparatur eficient din punct de vedere energetic.

4ume similare se pot economisi i n viitorii ani, dac la alegere aparatelor electrocanice se

tine cont i de eficien a energetic a acestuia.

&conomisirea energiei este un prilej de economisire de bani i de resurse energetice,

ct i de protejare a mediului nconjurator. 5enerarea energiei electrice cauzeaz emisia de

gaze cu efect de ser /n principal dioxid de carbon dar si alti poluan i0, excep ie fcnd

energiile regenerabile. Aceste gaze produc cre terea temperaturii planetei, astfel c, un

consum mai mic va diminua i efectele dauntoare asupra mediului i va ajuta la

dezvoltarea durabil a stilului de viat.

1in nefericire, nu ne dam, n general, seama ct de mult consumam n locuinta. 1e

aceea, nu realizam ct de mult am putea economisi. familie obisnuita consuma minim

6(( 78h$an, ceea ce nseamna o suma importanta in orice tara %& si produce mai mult de

+,* tone de dioxid de carbon eliminat n atmosfera. Cnd multiplicam aceste numere cu

+*( de milioane de proprietari de locuinte existenti n %niunea &uropeana, cantitatea totala

este de 99* milioane tone de dioxid de carbon pe an, ceea ce nseamna un procent foarte

semnificativ n ndeplinirea sarcinilor fixate la :-oto pentru %&.

". Eti#eta energeti i $ia a%arat!l!i

&ticheta energetic si fi a de informare /figura +0, asigura informatii care permit

caracterizarea unui anumit model de aparat i compara ia cu alte modele. 4e furnizeaza n

general urmatoarele informatii

;Eficienta energetic! indicata prin clasa de eficien energetic, care variaz ntre

A si 5 , unde A este pentru eficienta maxima si 5 pentru eficienta cea mai redusa" pentru

++


3/8


frigidere i congelatoare au fost adaugate dou clase de eficien superioare clasei A si

anume A< i A


4/8


&. Carateri'tii in$or(ati)e ale !nor e#i%a(ente eletroa'nie !z!ale

a. Frigi*ere si ongelatoare

!Dimensiunile aparatuluirespectiv, adncimea/cm0, naltime/cm0,ltime/cm0"

! Clasa de eficienta energeticaconform cu directiva %&" toate frigiderele si congelatoarele

trebuie sa aib specificat clar o etichet de eficien energetic &% atunci cnd sunt

propuse spre vnzare sau nchiriere.

! Consumul anual de energie /78h$an0" pentru frigidere si congelatoare se masoara

conform standardelor internationale.

! Performante congelator" congelatoarele si frigiderele cu congelator au urmatoarele

performante

@ emperatura B !3C !imp maxim de depozitare pentru alimentele nghetate$+ saptamana

@@ emperatura B !+9C ! imp maxim de depozitare pentru alimentele nghetate$+ luna

@@@ emperatura B !+C ! imp maxim de depozitare pentru alimentele nghetate$6 luni

@@@@ emperatura B !9+C ! imp maxim de depozitare pentru alimentele nghetate$+9

luni.

!Pret/Dei0"

! Costuri de exploatare pe durata de viataa aparatului /lei0" Costul de exploatare este

calculat ca fiind costul electricitatii pe durata de viata a aparatului de +* ani.

!Economii realizabile pe durata de viataa aparatului.

! Volumul net al congelatorului/litri0"

! Volumul net al frigiderului/litri0"

!Zgomotul/dE0.

Exemplu1aca alegeti ntre doua modele, unul cu 6* dE si celalalt '* dE, cel cu '*dE este

de doua ori mai zgomotos dect cel cu 6*dE.

!educerea emisiei de C!"/n tone0"

+. Masini *e '%alat si !'at r!$e

!Dimensiunile aparatuluirespectiv, adncimea/cm0" naltime/cm0"ltime/cm0"

! Capacitate spalare/7g0" este greutatea maxima de rufe uscate /7g0, pentru fiecare ciclu

de spalare.

! Capacitate uscare /7g0" este greutatea maxima de rufe uscate, n 7ilograme, pentru

fiecare ciclu de spalare.

! Viteza de centrifugare /rpm0 Pentru o uscare eficienta, este bine sa se aleaga masini de

spalat rufe cu viteza de centrifugare de +((( rpm sau mai mare.

+6


5/8


! Clasa de eficienta a uscarii" eficienta uscarii unei masini de spalat rufe este etichetata

energetic &% pe o scara de la A la 5, clasa A fiind cea mai eficienta, iar 5 cea mai putin

eficienta clasa.

! Clasa de eficienta energetica" eficienta energetica a aparatului electrocasnic este evaluat

pe o scara de la A la 5, A fiind cea mai eficienta clasa energetica, 5 cea mai putin eficienta

clasa. &ticheta ofera de asemenea si alte informatii utile cumparatorului, pentru ca el sa

aleaga ntre mai multe modele.

! Consumul anual de energie/78h$an0"

! Consumul de apa/litri$ciclu0" cantitatea de apa, n litri, pe care o foloseste masina de

spalat rufe la fiecare ciclu de spalare$uscare.

! Cost total/lei0BCost initial < cost de exploatare pe +* ani durata de viata a aparatului.

! Economii realizabile pe durata de viataa aparatului" economii financiare rezultate din

consumul scazut de energie si de apa al aparatului.

! Feducerea emisiei de C9 /tone0"

!Zgomotul" /dE0.

. A%arate *e aer on*itionat

!#unctiile si tipulaparatului /Facire$Gncalzire, split /spl0, integral /int0, caseta /cas0, multi

/mul0, fereastra /Hin0"

! Clasa de eficenta energetica" clasa A de eficienta energetica la racire este cea mai

eficienta, iar clasa 5 este cea mai putin eficienta.

! Consum anual de energiela racire /:8h0.

! Puterea frigorifica" definita drept capacitate frigorifica a aparatului n regim de racire,

/780 sau /E%0.

! Puterea calorica" definita drept capacitate calorica a aparatului n regim de ncalzire,

/780 sau /E%0.

! Coeficient de eficienta frigorific/CP0 definit prin raportul dintre puterea frigorifica siconsumul de energie.

! Clasa de eficienta energetica la ncalzire" clasa A de eficienta energetica la ncalzire este

cea mai eficienta, iar clasa 5 este cea mai putin eficienta.

! $ip agent frigorific" legislatia %& interzice anumite tipuri de agenti frigorifici si cere

reducerea altora

*. C!%toare eletrie

! Clasa de eficienta energetica" pe o scara de la A la 5, A fiind cea mai eficienta iar 5 ceamai putin eficienta"

+'


6/8


! Consumul anual de energie /:8h0, n convectie naturala, fie n convectie fortata

/ventilare cu aer0"

! Volumul utilal incintei de coacere /litri0.

! Dimensiuni. Cuptoarele pot avea trei dimensiuni mic /+9!6* litri0, mediu /63!3* litri0,

mare /peste 33 litri0"

!%od de instalare/independent, ncorporabil, ncastrat sub un blat0"

!%od de coacereconventional, cu ventilatie de aer, microunde, vapori, grill.

e. ,e!ri

! Clasa de eficienta energetica"

!#lux luminos/stralucire0 /lm0"

!Putere consumataB puterea utilizata /80"

!Durata medie de viata nominala a lampii, /ore0.

!#orma lampii" forme tipice rotunda, alungita, globulara, spirala, tubulara.

! $ip balast" balastul poate fi integrat n lampa sau separat.

! eciclabilitate" lampile cu consum mic de energie trebuie reciclate pentru a recupera

fosforul, care este daunator mediului.

! Celula foto" unele lampi cu consum mic de energie au o celula foto care le permite sa se

aprinda n mod automat cnd se ntuneca.

! $emperatura de culoare" culoarea lampii /grade :elvin0! 3(((: este lumina zilei, 9I((:

are o tenta albastruie.

! $ip lampa" lampi cu filament sau incandescent, cu halogen, lampi cu filament plin cu gaz

de halogen, lampi fluorescente, lampi fluorescente compacte sau lampi cu consum mic de

energie, lampi inductive.

! $ip soclu soclu cu nsurubare &dison /tip &0, sau Eaioneta /tip E0.

!Diametru soclu! exprimat n milimetri tipic /ex. 599, E2, &+', &9I0.

$. Masini *e '%alat )a'e

!Dimensiunile masinii/cm0 respectiv adancimea/cm0, naltimea /cm0, latimea /cm0"

! Clasa de eficienta energetica" eficienta energetica a aparatului electrocasnic este evaluat

pe o scara de la A la 5, A fiind cea mai eficienta clasa energetica, 5 cea mai putin eficienta

clasa.

! Clasa de performanta la spalare&uscare" performanta la spalare si uscare a aparatului

electrocasnic este etichetata energetic &% pe o scara de la A la 5, clasa A fiind cea mai

eficienta pentru spalare si$sau uscare, 5 fiind cea mai putin eficienta.! Consumul anual de energie/78h$an0"

+*


7/8


! Consumul de apa/litri$ciclu0" cantitatea de apa, n litri, pe care o foloseste masina de

spalat vase la fiecare ciclu de spalare.

!Pret de cumparare /lei0"

! Costuri de exploatarepe durata de viata a aparatului /lei$+* ani"

!Economii realizabilepe durata de viata a aparatului" sunt economiile financiare rezultate

din consumul scazut de energie si de apa al aparatului"

!Zgomotul /dE0.

!educerea emisiei de C!"pe durata de viata a aparatului /tone0"

g. E#i%a(ente eletronie si *e +irotia

Aceste aparate nu sunt nca etichetate din punct de vedere energetic.

Pentru aparatele de birotica, se utilizeaza JsteauaJ energetica pentru a identifica

modelele care au un consum redus de energie n modul stand!b-.

Pentru aparatele electronice se utilizeaza eticheta 5&A, care reflecta si ea consumul

redus de energie n modul stand!b-.

Costul de exploatare nu se calculeaza n cadrul acestei aplicatii, deoarece consumul

variaza n mod considerabil de la o familie la alta.

-. Proietarea il!(inat!l!i eletri %e +aza %!terii in'talate (ini(e

Kormativul pentru proiectarea cladirilor de locuit KP(*I!(9 recomanda puterea

electrica instalata specifica pentru iluminatul locuintelor la o valoare de minimum 9(

8$m9 de suprafata a pardoselii. Aceasta valoare este valabila pentru utilizarea lampilor cu

incandescenta n iluminatul ncaperilor.

#n cazul realizarii unui sistem de iluminat eficient energetic care utilizeaza lampi

fluorescente compacte n iluminatul ncaperilor, fluxul luminos emis de aceste lampi este

de circa * ori mai mare dect al lampilor cu incandescenta. Astfel, puterea electrica

instalata specifica pentru iluminatul locuintelor trebuie redusa de circa * ori, la o valoarede minimum ' 8$m9 de suprafata pardoselii. Cu aceste valori se obtine nivelul de

iluminare medie pe suprafata de lucru pentru iluminatul general al ncaperii de circa +((lx.

#n abelul + sunt date valorile iluminarilor medii n ncaperile unei locuinte, pentru

un sistem de iluminat general, cu aparate de iluminat montate pe tavan sau pereti si pentru

un sistem de iluminat local, cu veioze sau proiectoare montate lnga utilizator /pe masa, pe

noptiera, lnga fotoliu, pe tabla din bucatarie0.

&tapele ce se parcurg in proiectarea iluminatului unei locuinte+. 4e stabileste ncaperea n care se proiecteaza iluminatul electric"

+3


8/8


9. 4e determina aria ncaperii$suprafetei iluminate"

6. 4e stabileste un nivel de iluminare conform recomandarilor din tabelul +"

'. 4e determina puterea electrica necesara pentru iluminatul general, n /80, numita putere

instalata, cu relatia

abelul +

Pinstalata normata B /Kivel de iluminare$+((0 x ' 8$m9 x Aria ncaperii m9, 8

*. 4e alege lampa fluorescenta compacta pe care dorim sa o folosim si notam se noteaza

puterea lampii Plampa. n 8" alegerea lampii se face din baze de date sau catalog.

3. 4e determina numarul de lampi fluorescente compacte, ca valoare ntreaga, cu relatia

Kr. lampi L Pinstalata normata $ Plampa

I. 4e calculeaza puterea instalata reala pentru ncaperea analizata

Pinstalata realaB Plampax Kr. lampi

. 4e repeta calculul pentru fiecare ncapere a apartamentului$casei

2. 4e calculeaza puterea instalata totala pentru apartament$casa prin nsumarea puterilor

instalate reale pentru fiecare ncapere.

+(. 4e calculeaza energia totala consumata pe un an de zile ! considernd timpul de

functionare de +((( ore pe an /circa 6 ore pe zi ca valoare medie anuala0, cu relatia

&nergia totala B /Pinstalata totala8 x +((( ore0 $ +(((, 78h

+I

eec_curs 3-4_aleg

Documents