educatia estetica pavel adelina

7/26/2019 Educatia Estetica Pavel Adelina

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-estetica-pavel-adelina 1/14

Cuprins

1.1.POZIŢIA ŞI ROLUL EDUCAŢIEI ESTETICE ÎN EDUCAŢIA

ACTUALĂ

1.2.SCOPUL EDUCAŢIEI ESTETICE

1.3. EDUCAŢIA ESTETICĂ ŞI EDUCAŢIA ARTISTICĂ

1.4 OBIECTIVELE EDUCAŢIEI ESTETICE

1.5. MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ESTETICE ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNT 10

1.6 CONCLUZII 12

BIBLIO!RA"IE 13

1



Conf.univ.dr.Frunză Virgil

Asis.univ.dr.Simion Laura

Universitatea ,,OVIDIUS

!du"a#ia esteti"ă

$avel Adelina%Florentina

Fa"ultatea de Litere

S&e"ializarea'Lim(a )i literatura rom*nă%Lim(a )i literatura moderna engleză

Anul II,+I



EDUCAŢIA ESTETICĂ

1.1.Poziţia şi rolul educaţiei estetice în educaţia

actuală

+i de zi so"ializăm, avem a""es la "omuni"area instantanee din ori"e "ol# al

lumii, suntem "onsumatori fre"ven#i ai mass%mediei,suntem (om(arda#i zi de zi,la

televizor,la radio si in mediul online "u tot felul de informa#ii )i din neferi"ere

a"eastă su&raoferă derutează )i fa"e &osi(ilă &romovarea nonvalorilor.

Căutarea )i identifi"area -frumosului autenti" este din "e n "e mai difi"ilă,

n li&sa unei edu"a#ii,a unei ndrumări avizate. /olul a"esta revine edu"a#iei esteti"e,

"a dimensiune a edu"a#iei integrale, "are &oate fi &rivită "a a"tivitatea, &ro"esul )i

rezultatul de &er"e&ere,trăire )i "reare a frumosului n sens larg, a esteti"ului

0a"avei, !lena, Pedagogie, 2u"ure)ti, !d. Aramis ,331, &ag. 445.!du"a#ia

esteti"ă i des"6ide "alea individul &entru re"e&tarea valorilor esteti"e, n#elegerea

a"estora )i integrarea lor n sistemul valori" individual.

$entru a fa"e fa#ă diferitelor situa#ii ivite n via#a,individul tre(uie să se

ada&teze,să dea dovadă de inteligen#ă, să fie "om&etentla lo"ul de mun"ă, să fie

"reativ )i orientat s&re valori morale )i esteti"e a&re"iate n so"ietate ,să se dezvolte

astfel n"*t să fie a&t de mun"ă.$entru realizarea a"estor finalită#i ale edu"a#iei se

soli"ită edu"a#ie tim&urie )i "ontinuitatea influen#elor tuturor "om&onentelor

&ro"esului formativ'edu"a#ia intele"tuală, moral%religioasă, esteti"ă, fizi"ă )i

vo"a#ională0&entru alegerea &rofesiunii5.A"este "om&onente re&rezintă un ansam(lu

unitar, n a"tivită#ile "otidiene ele sunt urmărite n intera"#iunea lor, de)i n "ele mai

multe &redomină edu"a#ia intele"tuală.

7



!du"a#ia formală )i edu"a#ia e8tra)"olară sau informală au

m&reună,un rol im&ortant at*t n transmiterea "uno)tin#elor "*t )i n formarea

"om&eten#elor intele"tuale, a atitudinilor )i "om&ortamentelor ne"esare tinerilor ntr%

o so"ietate demo"rati"ă .

9ermenul de estetic )i are etimologia n gre"es"ul -sist6esis : a sim#i, a)a "ăadlitteram, edu"a#ia esteti"ă nseamnă ,,dezvoltarea sensi(ilită#ii sau -)tiin#a des&re

frumos 0 Cristea, Sorin, Fundamentele pedagogiei,$olirom 3335.

$rin"i&ala #intă a ,,)tiin#ei des&re frumos este să &regăteas"ă sistemi" individul

n vederea n#elegerii &rofunde )i adevărate a frumosului din artă, din natură , din so"ietate,

&re"um )i n edu"area multilaterală &entru frumos.

!ste ne"esar să &re"izăm lo"ul edu"a#iei esteti"e n "adrul "elorlalte

edu"a#ii. A"esta este o "om&onentă esen#ială a edu"a#iei multilaterale "are satisfi"e o

as&ira#ie umană, a"eea "ătre frumos , răsfr*ng*ndu%)i influen#a n ntreaga via#ă )i a"tivitate

a omului. !du"a#ia esteti"ă favorizează )i "om&letează "elelalte laturi ale edu"a#iei.

;n ra&ort "u v*rstele, edu"a#ia esteti"ă suferă modifi"ări n fun"#ie de

&arti"ularită#ile s&e"ifi"e v*rstei )i individuale.

1.2.Scopul educaţiei estetice

Educaţia estetică re&rezintă o "om&onent esen#ială n formarea )i dezvoltare a

&ersonalită#ii umane, &rin intermediul frumosului din artă, so"ietate, natură, re"e&tat, evaluat

)i "ultivat la nivelul sensi(ilită#ii, al ra#ionalită#ii )i al "reativită#ii umane. 0% vezi /alea,

i6ail, 1<=, &ag.7>5.

Definirea edu"a#iei esteti"e ridi"ă difi"ultă#i de ordin metodologi" )i de ordin

&ra"ti".

$rima difi"ultate #ine de identifi"area valorilor esteti"e influen#ate de su(ie"tivitatea

?re"e&torilor? dar )i a ?"reatorilor? de frumos. !a &oate fi de&ă)ită &rin ra&ortarea la

?"ategoriile esteti"e? sta(ilite la nivelul ?teoriei generale a frumosului?, "are oferă ?"riteriile

o(ie"tive? de evalure "onfirmate la s"ară so"ială 0"onform Cro"e, 2enedetto, 1<=3@ egel,

B..F., 1<445.

A doua difi"ultate #ine de "on"e&#ia "lasi"ă, tradi#ionalistă, des&re edu"a#ia esteti"ă,

redusă la nivelul edu"a#iei artisti"e. !a &oate fi de&ă)ită &rin n#elegerea edu"a#iei artisti"e "a



model de edu"a#ie esteti"ă e8em&lar &rin "a&a"ită#ile sale s&e"ifi"e de modelare a

sensi(ilită#ii, a ra#ionalită#ii )i a "reativită#ii umane &rin intermediul frumosului, a&li"a(ile

nsă )i n alte domenii ale realită#ii.

Arta, n o&inia lui D. Salade, -răspunde unor nevoi reale pe care le simte orice persoană,

de a-şi lămuri unele idei, de a-şi motiva unele comportamente şi de a-şi fundamenta unele

atitudini, sugerând, explicând, valorificând sau problemtizând. Prin caracterul ei

stimulativ, tonic, optimist, etc., arta mpinge la iubirea adevărului, a binelui, a ştiinţei şi a

vieţii! Salade,Dumitru, Educatia prin artă şi literatură, 2u"uresti, !.D.$, 1<=7, &.1= "

Conform esteti"ienilor ori"e o&eră in"lude un mesaE "e se transmite &rintr%un lim(aE

&ro&riu A"est lim(aE, n tim&ul re"e&tării,se răsfr*nge asu&ra laturilor )i zonelor

&ersonalită#ii umane'intele"tuală, afe"tivă, morală, et".2aza edu"a#iei esteti"e o re&rezintă

a"est &ro"es de "omuni"are ntre o(ie"tul esteti" )i su(ie"tul re"e&tor.$entru a n#elege mai

&rofund a"eastă afirma#ie, tre(uie să &re"izăm "ă ori"e valoare esteti"ă nu se &oate

"onstitui de"*t n "adrul ra&ortului dintre su(ie"t )i o(ie"t. Valoarea esteti"ă a&are &e un

teren al realită#ii su(ie"tive, dar ea &resu&une n mod ne"esar integrarea su(ie"tivită#ii

umane. Felul n "are se realizează fuziunea dintre o(ie"t )i su(ie"t este diferit, n fun"#ie de

"ele trei valori eseti"e' valori esteti"e ale naturii, ale so"ietă#ii )i ale artei. $ornind de la

a"este "ategorii de valori esteti"e se fa"e diferen#ierea ntre edu"a#ia esteti"ă )i edu"a#ia

artisti"ă.

Im&li"ată n ntregul &ro"es de formare )i autoformare a &ersonalită#ii,

edu"a#ia esteti"ă urmăre)te &regătirea "o&ilului 0)i nu numai a a"estuia5, &entru a"tul

de valorifi"are : re"e&tare : asimilare )i "el de "reare a valorilor esteti"e.

S"o&ul edu"a#iei esteti"e n nvă#ăm*ntul de masă este a"ela de a "rea

&ersonalită#i armonioase, "u dis&oni(ilită#i "reative favora(ile s&e"ializării ulterioare

n diverse domenii &rofesionale' ar6ite"tură,muzi"ă,teatru,inginerie.

$entru edu"a#ia esteti"ă, frumosul &oate fi at*t s"o&, "*t )i miElo".

Frumosul "a s"o& stă la (aza edu"a#iei &entru artă, adi"ă &ermite realizarea

&remizelor &entru n#elegerea, re"e&tarea )i integrarea frumosului artisti". Frumosul

"a miElo" ntemeiază edu"a#ia &rin artă, "are vizează realizarea unei intruiri morale,

intele"tuale, fizi"e, et", &rin intermediul frumosului artisti" .

!du"a#ia esteti"ă o"u&ă un lo" im&ortant n formarea &ersonalită#ii

"o&ilului )i a"est &ro"es de&inde de "eea "e i se oferă "o&ilului, mai ales n

&erioadele sensi(ile ale dezvoltării, n"e&*nd "u v*rsta &re)"olarită#ii, urmărind o



evolu#ie "ontinuă a "ărei finalitate este a&re"iată n termeni de maturizare

&si6oafe"tivă )i intele"tuală, "are semnifi"ă n a"ela)i tim& o ada&tare )i &osi(ilită#i

s&orite de autodeterminare.

!du"a#ia esteti"ă nu limitează li(ertatea alegerii sau aderării la

frumosul autenti" "i dim&otrivă, &rin intermediul ei, se &regăte)te terenul nt*lnirii "u

valoarea "e%)i transgresează "ondi#ia o(i)nuită ntr%o ordine sim(oli"ă )i des"6ide o

gamă largă de alegeri, asimilări, o&#iuni.

Di"tonul -de gusti(us non dis&utandum? este vala(il n măsura n "are

avem n vedere individul "u o edu"a#ie esteti"ă, "e a aEuns la o anumită -maturitate?

a8iologi"ă )i "are m(ră#i)ează gradual diferite e8&resii artisti"e ale )"olilor,

"urentelor )i anumitor arti)ti. Gu e8istă o &ersoana "are să iu(eas"ă arta in general,"i

fie"are )i fa"e anumite fi8a#ii n o&erele "are răs&und nevoilor s&e"ifi"e,idealului lor

esteti".

Dar gusturile &ot fi dis"utate la a"ele &ersoane "are gravitează n Eurul

medio"rită#ii artisti"e sau "are nu au aEuns ndă la o anumită s"ară valori"ă.A dis"uta,

n a"est sens, des&re &arti"ularită#ile (unului gust, a lua n "onsiderare "riteriile

valori"e sau &aradigme de re"e&tare re&rezintă n a"est "az un a"t de formare

esteti"ă, o -o&eră de formare, de nno(ilare a &ersonalită#ii. !du"a#ia esteti"ă &resu&une o &regătire a individului &entru a rezona "u teritoriile aflate su( semnul

inefa(ilului )i individualită#ii esteti"e, o sensi(ilitate fa#ă de o regiune onti"ă "e

nsufle#e)te, stimulează )i ntemeiază &rin e8"elen#ă "om&ortamentul autenti" uman.

Stimularea s&iritului "o&iilor &rin intermediul artelor "onstituie o o(liga#ie.

Artele re&rezintă o "om&onentă indis&ensa(ilă a unor &edagogii intera"tive, "are

valorizează dis&ozi#iile )i "reativitatea "o&iilor.

;n"lina#iile esteti"e )i trăirea unor sentimente transmise de arti)tii făuritori de

frumos au rolul de a "one"ta oamenii &e fondul unor valori nalte. #cel ceva misterios este

cel pe care artistul l face să treacă din el nsuşi n operă, iar proprietăţile estetice ale

obiectului, dincolo de proprietăţile sensibile şi c$iar cele inteligibile, nu sunt n el decât

proieţia aspiraţiilor creatorului.#ceastă asimilare a operei cu artistul care a creat-o, o

regăseşte, la rândul său, şi omul care o admiră%a percepe frumuseţea presupunecomunicarea cu obiectul sub mărcile exigenţelor afective pe care le recunoaştem n el, ca

4



şi cum ar veni dincoace de acestea, prin simpatie cu noi &nseamnă să comunici n acelaşi

fel cu creatorul a cărui suflet a fost renviat& nseamnă să comunici cu toţi cei care sunt

pătrunşi de aceeaşi admiraţie pentru că n ei există aceleaşi exigenţe afective.'ată de ce

emoţiile artei par a fi ca elanurile de dragoste, elanurile fiind nsă răspunsuri la o

c$emare venită din lucruri.( 0u(ert, , /enH, )ratat de pedagogie generală, $UF,$aris,1<4,&.75.

Semnifi"a#iile emo#ional%esteti"e &ot fi s&orite nu numai &rin intermediul

dis"i&linelor de &rofil, "i &rin toate a"tivită#ile instru"tiv%edu"ative, fa&t "e soli"ită )i o (ună

&regătire a tuturor edu"atorilor n dire"#ia &ro&riei sensi(ilită#i esteti"e , dar )i &entru formarea

sensi(ilită#ii "o&iilor, n vederea re"e&tării semnifi"a#iilor esteti"e.

1.3. Educaţia estetică şi

educaţia artistică

Educaţia estetică, s&re deose(ire de edu"a#ia artisti"ă, are o sferă mai largă,

se referă la toate "ele trei "ategorii de valori esteti"e ale naturii, ale so"ietă)ii )i ale artei de

a"eea )i registrul ei metodi" este mai variat.

Educaţia artistică, fa"tor esen#ial al edu"a#iei esteti"e, se realizează

&rin "unoa)terea frumosului, &rin miElo"irea diferitelor arte' literatura, muzi"a,

desenul, &i"tura, a(ilită#ile &ra"ti"e. !du"a#ia artisti"ă re&rezintă o latură esen#ială a

edu"a#iei esteti"e. !a folose)te doar valorile artei, &resu&une un registru metodi"

ade"vat fie"ărui gen de artă, iar for#a de &ătrundere asu&ra &ersonalită#ii umane este

mai &rofundă.

;n o&inia unor esteti"ieni, este nevoie să se "unoas"ă lim(aEului artisti"

"are să%i &ermită re"e&torului sau "onsumatorului de artă să des"ifreze semnifi"a#ia

e8&resiei artisti"e folosite de "ătre "reator &entru transmiterea mesaEului. De a"eea, n

fun"#ie de sensul rela#iei dintre re"e&tor )i o&era de artă, se &ot distinge, n "adrul

edu"a#iei artisti"e, două as&e"te' edu"a#ia &entru artă )i edu"a#ia &rin artă. !du"a#ia

&entru artă vizează &regătirea "elui "are re"e&tează &entru a n#elege )i a asimila

mesaEului artisti", iar edu"a#ia &rin artă insistă asu&ra valorifi"ării &oten#ialului

"reativ "u&rins n o&era de artă, n vederea formării multilaterale a &ersonalită#ii

=



umane. A"este două as&e"te se "om&letează re"i&ro", ntru"*t, &regătirea re"e&torului

&entru n#elegerea )i asimilarea "reatoare a mesaEului artisti", se realizează, n &rimul

r*nd, &rin intermediul artei.

1.4 Obiectivele educaţiei estetice

!du"a#ia esteti"ă este &arte "om&onentă a edu"a#iei, "are "onstă nedu"a#ia &entru frumos )i edu"a#ie &rin frumos.

Fiind o "om&onentă indis&ensa(ilă n dezvoltarea multilaterală a

&ersonalită#ii )i n a"ela)i tim& un &ro"es "om&le8 )i de lungă durată, edu"a#ia

esteti"ă urmăre)te dezvoltarea "a&a"ită#ii de a re"e&ta, de a inter&reta )i "rea

frumosul.

- *biectivele educaţiei estetice sunt multiple, de la formarea unui

gust estetic până la cristalizarea unui ideal estetic nalt, dar socotim că principalul

ei obiectiv practic trebuie să fie acela de a ne face apoi să trăim, n faţa operei de

artă, o autentică emoţie estetică, să resimţim bucuria, satisfacţia plenară n lipsa

căreia restul nu e decât vorbărie goală, pedanterie sofisticată a unui orb despre

pictură sau a unui surd despre muzică.( ! I.$as"adi, 1<=, &. =3 ".

!du"a#ia esteti"ă asigură "ondi#ii &ro&i"e &entru stimularea )i

&romovarea "reativită#ii, n toate domeniile de a"tivitate. A"easta urmăre)te

realizarea mai multor o(ie"tive, &rin nfă&tuirea "ărora tre(uie să%l adu"ă &e "o&il la

nivelul n#elegerii frumosului, n toate formele sale, la "a&a"itatea de a gusta )i

nfă&tui frumosul, la nevoia de a%l introdu"e n toate manifestările sale de mun"ă )i

de via#ă so"ială. !du"a#ia esteti"ă asigură n#elegerea )i tradu"erea n via#ă a idealului

esteti" )i să folosirea a"estuia "a un miElo" al "onduitei sale.

Literatura de s&e"ialitate &ro&une două gru&e de o(ie"tive urmărite de edu"a#ia

esteti"ă'

>



a. o(ie"tive &rivind formarea "a&a"ită#ii de a &er"e&e, a nsu)i )i a folosi ade"vat

valorile esteti"e@

(. o(ie"tive &rivind dezvoltarea "a&a"ită#ii de a "rea valori esteti"e@

;n &rima gru&ă sunt in"luse o(ie"tivele referitoare la valorifi"area din &ers&e"tivă teoreti"ă )i &ra"ti"ă a valorilor esteti"e )i ele se ns"riu ntr%o ierar6ie de

"om&onente n "onformitate "u &lanurile "om&ortamentale adia"ente.

Formarea gustului estetic re&rezintă o sar"ină &rioritară. A"esta se referă la

"a&a"itatea de a rea"#iona s&ontan, &rintr%un moment de satisfa"#ie sau insatisfa"#ie fa#ă de

o(ie"tul esteti". Gu tre(uie uitată ni"i +udecata estetică, a"el a"t de deli(erare )i de

ierar6izare a o(ie"telor esteti"e ntr%un "*m& a8iologi", &e (aza unor "riterii. Formarea

unui "rez ideati", "e "ara"terizează o &ersoană iu(itoare dfe frumos autenti", va mar"arealizarea unor "onvingeri esteti"e. 9oate a"este "om&onente &remerg idealului esteti", a

a"elui "om&le8 ideati" general, s&re "are se tinde )i "are fiin#ează la un moment dat

0individual sau gru&al5, orient*nd )i influen#*nd ntreaga e8&erien#ă esteti"ă.

Bustul esteti" a&ar#ine &rin e8"elen#ă sensi(ilită#ii )i imagina#iei, de a"eea nu

&oate fi ntotdeauna argumentat.

Con)tiin#a esteti"ă, gustul )i sim#ul esteti", Eude"ata esteti"ă, idealul esteti",

"onvingerile esteti"e, sunt "om&onente ale atitudinii esteti"e.

Dezvoltarea unui stil esteti" de via#ă, &re"um )i "rearea unui s&a#iu intim, a

unui mi"ro "limat &urifi"ator )i "om&ensator, &ot "onstitui o(ie"tive a"tuale, sugerate de

te6nologismul invadator )i se"ătuitor, "ăreia tre(ui să%i "ontra&unem "eva )i să%i

răs&undem ade"vat.

Cea de%a doua gru&ă de o(ie"tive vizează dezvoltarea "reativită#ii esteti"e, "are

&oate m(ră"a at*t un "ara"ter general, "*t )i unul &arti"ular. Unii autori n"ear"ă să ridi"esintagma de -creativitate estetică la demnitatea de "ategorie teoreti"ă distin"tă,

atot"u&rinzătoare. De e8em&lu, un autor fran"ez, "a ean%Claude Fourguin n#elege &rin

"reativitate esteti"ă o a&titudine de a &rodu"e ntr%o manieră s&e"ifi"ă 0neutilitară5 )i

diferen#iată 0du&ă indivizi )i situa#ii5, evenimente, forme, o(ie"te sus"e&ti(ile de

"ristalizare esteti"ă, mai (ine zis "a&a(ile de a mo(iliza virtualită#ile senzoriale )i

emo#ionale, rezervele de imagini ale s&a#iului intim du&ă o logi"ă a Eu(ilării )i "omuni"ării

)i nu du&ă una de "al"ul sau de furie 0 "onform Cristea, Sorin, icţionar de termeni pedagogici, 2u"ure)ti,!ditura dida"ti"ă )i &edagogi"ă,/.A, 1<<>,&ag.1>5.

<



reativitatea estetică, n#eleasă n sens &arti"ular, nu ar fi de"*t un alt nume

&entru "reativitatea artisti"ă. De a"eea, gru&a de o(ie"tive referitoare la dezvoltarea

"a&a"ită#ilor artisti"e "u&rinde măsurile de de&istare a a&titudinilor )i de formare a

de&rinderilor )i a(ilită#ilor "erute de s&e"ifi"ul "rea#iei fie"ărei arte n &arte 0 Cu"o),

C., Pedagogie Ia)i,1<<4,&ag.1>5 .

Im&li"ată n ntregul &ro"es de formare )i autoformare a &ersonalită#ii,

edu"a#ia esteti"ă urmăre)te dezvoltarea "a&a"ită#ii de &er"e&ere )i n#elegere "ore"tă a

frumosului din realitate 0natură, mun"ă, artă, so"ietate5, formarea "on)tiin#ei esteti"e , a

gustului )i sim#ului esteti", n edu"area ne"esită#ii )i a &osi(ilită#ii de a &arti"i&a la "rearea

frumosului n artă )i n via#ă.

1.. !odalităţi de realizare a educaţiei

estetice în învăţă"#nt

etodele &edagogi"e ale edu"a#iei esteti"e sunt a"elea)i "a )i "ele a"tivate n

ntregul &ro"es "reativ.

Alegerea, organizarea )i realizarea a"tivită#ilor se fa"e &rin ra&ortare la o(ie"tivele

&ro&use, de nivelul edu"ativ al "o&iilor "u "are se desfă)oară a"tivită#ile, "*t )i din motivulde a diversifi"a a"tivită#ile edu"ative. ;n "eea "e &rive)te metodologia a"tivită#ilor

res&e"tive, răm*ne la latitudinea "adrelor dida"ti"e "are le "on"e& )i le realizează să aleagă

metodele, &ro"edeele )i miEloa"ele "ele mai ade"vate, n ra&ort de "ele trei "riterii

&ermanente' s&e"ifi"ul o(ie"tului n "adrul "ăruia se in"lude a"tivitatea res&e"tivă,

o(ie"tivele "are se sta(iles" a fi realizate )i nivelul dezvoltării "o&iilor.

Dintre modalită#ile de realizare a edu"a#iei esteti"e &utem men#iona următoarele'

J Educaţia estetică prin predarea literaturii &reo"u&area &rofesorului tre(uie să

se "on"entreze &e ndrumarea elevilor s&re a "iti literatură@ $rin"i&alele miEloa"e &rin "are

&rofesorul &oate organiza )i motiva le"tura' le"#ia de le"tură )i analiză literară, le"#ia de

"om&unere, "er"urile literare )i dramati"e, audi#iile radiofoni"e,"on"ursurile )i ser(ările

)"olare,ndrumarea )i "ontrolul le"turii &arti"ulare a elevilor.

J Educaţia estetică prin muzică . $rin natura ei sonor%tem&orală,

imaginea muzi"ală "ontri(uie la de"lan)area unor emo#ii esteti"e, av*nd o &uterni"ă for#ăe8&resivă. Dintre formele )i miEloa"ele folosite n )"oală &entru realizarea edu"a#iei

13



muzi"ale men#ionăm' le"#ia de muzi"ă@ ansam(lul "oral@ audi#iile muzi"ale@ &arti"i&area

organizată la "on"ursurile muzi"ale@ forma#iile muzi"ale@ "er"urile muzi"ale 0de

inter&retare )i de "rea#ie5

J Educaţia estetică prin arte plastice. Linia, "uloarea )i forma im&rimă imaginii

&lasti"e un s&e"ifi" a&arte )i valen#e &ro&rii. Ca forme )i miEloa"e de realizare a edu"a#iei

&lasti"e n )"oală &utem men#iona' le"#ia de desen@ le"#ia de lu"ru manual @

vizitarea muzeelor )i e8&ozi#iilor@ "er"urile de arte &lasti"e.

J Educaţia estetică în cadrul orelor de dirigenţie . O &arte din orele de

dirigen#ie sunt destinate edu"a#iei esteti"e. !ste re"omanda(il "a n &lanifi"are lor

să se asigure "ontinuitate )i diversitate n "eea "e &rive)te su(ie"tele a(ordate )i

miEloa"ele folosite. $eri"olul "are amenin#ă a"este ore este transformarea lor n a"tivită#i

de instruire esteti"ă, de dis"u#ii teoreti"e des&re via#a )i a"tivitatea unor "reatori,

negliE*ndu%se as&e"tul formativ, de "ontem&lare )i re"e&tare a o&erei de artă.

J Educaţia estetică prin mijloacele mass mediei . De o(i"ei a"este

miEloa"e a"#ionează inde&endent de )"oală, "onvergent sau, uneori, "6iar divergent "u

o(ie"tivele urmărite de ea. Ai"i ne interesează doar "eea "e se &oate realiza su( ndrumarea

"om&etentă a )"olii, n vederea realizării sar"inilor edu"a#iei esteti"e. !ste vor(a de

organizarea unor vizionări de filme, e8&ozi#ii, &rograme de televiziune, "ontem&lareaal(umelor "u re&rodu"eri de artă et". Se im&une, "u a"este &rileEuri, &regătirea

&reala(ilă a elevilor, &re"um )i "omentarea ulterioară a "elor "ontem&late,

"ontra"ar*nd astfel eventuale "onse"in#e negative ale folosirii a"estor miEloa"e,

su(liniate n literatura de s&e"ialitate.

Cel mai (un mod &rin "are elevii )i &ot e8&rima sensi(ilită#ile esteti"e este "re#ia

&ersonală.De a"eea se "er n"uraEate "ena"lurile, ser(ările de sf*r)it de an )"olar,

s&e"ta"olele realizate de elevi sau studen#i "u &rileEul Cră"iunului sau a altor evenimentefestive.

etode utilizate n realizarea edu"a#iei esteti"e sunt, n "ea mai mare &arte,a"elea)i "e

sunt folosite n toate a"tivtă#ile &ro"esului instru"tiv%edu"ativ. Se "ere nsă o ade"vare ntre

"on#inuturile s&e"ifi"e edu"a#iei esteti"e )i metodele utilizate. Cele mai uzuale metode'

e8er"i#iul, e8&li"a#ia, demonstra#ia,le"tura, nara#iunea, intros&e"#ia, o(serva#ia, sudiul de

"az,des"o&erirea, Eo"ul dida"ti", dramatizarea, studiul do"umentelor et".

11



etodologia edu"a#iei esteti"e, o&era(ilă n "ondi#iile so"ietă#ii "ontem&orane, tre(uie

ra&ortată )i la numeroasele influen#e informale &rovenite din "*m&ul &si6oso"ial al

mediului n"onEurător' strada, "artierul, familia, gru&ul de &rieteni, lo"ul de mun"ă@

mass.media, n general, sistemele de televiziune &rin "a(lu.

A"este influen#e, multi&li"ate de &rogresul te6nologi" al mass%mediei, ntre#in un ris"

la nivelul formării%dezvoltării &ersonalită#ii,nstrăinarea sau falsifi"area valorilor &rin

&er&etuarea unor fenomene de ?&rost gust? &roduse de e"onomia de "onsum "are &oate altera

ori"e formă de artă )i de sensi(ilitate esteti"ă. Demo"ratizarea artei re"lamă "re)terea

s&iritului de dis"ernăm*nt al &u(li"ului n a de"ela )i valida valori" formele artisti"e "e i

&arvin. Stimularea "a&a"ită#ilor evaluative ale re"e&torilor, &rin e8er"i#ii a(ile, va "onverti

&ozi#ia &u(li"ului din a"eea de sim&lu o(servator n a"eea de "riti" res&onsa(il, ideal &rin "are

se va da "onsisten#ă autenti"ei li(ertă#i )i n &lan s&iritual.

$rin"i&iile edu"a#iei esteti"e'

1. $rin"i&iul edu"ării esteti"e &e (aza valorilor autenti"e

. $rin"i&iul re"e&tării "reatoare a valorilor esteti"e

7. $rin"i&iul &er"e&erii glo(ale, unitare a "on#inutului )i formei o(ie"tului

esteti"

. $rin"i&iul n#elegerii )i situării "onte8tuale a fenomenului esteti"

1.$ Concluzii%

%!du"a#ia esteti"ă i des"6ide "alea individul &entru re"e&tarea valorilor esteti"e,

trăirea )i "rearea frumosului n sens larg, a esteti"ului@

%!du"a#ia esteti"ă favorizează )i "om&letează "elelalte laturi ale edu"a#iei@

%$rin"i&alele o(ie"tivele edu"a iei esteti"e' dezvoltarea sensi(ilită#ii esteti"e,ț

dezvoltarea "a&a"ită#ii de a&re"iere a frumosului )i a "elorlalte "ategorii esteti"e 0su(lim,

eroi", "omi", tragi"5, formarea "ulturii esteti"e )i a atitudinii esteti"e de &re#uire )i &romovarea frumosului,dezvoltarea "reativită#ii artisti"e.

%odalită#ile de realizare a edu"a#iei esteti"e' edu"a#ia esteti"ă se &oate realiza n

"adrul )"olii, &rin intermediul dis"i&linelor )"olare in"luse n &lanul de nvă#ăm*nt 0literatura,

muzi"a, desenul5 )i al altor a"tivită#i "om&lementare 0e8"ursii temati"e, "on"ursuri artisti"e,

vizite, , ser(ări, audi#ii et".5 dar )i &rin a"tivită#i e8tra)"olare 0vizionări de s&e"ta"ole de

teatru, film, (alet, "on"erte, e8&ozi#ii de artă, dis"u#ii "u arti)ti et". 5 "e vor fi valorifi"ate de

"adrele dida"ti"e.

1



17



&iblio'ra(e%

a. Cre#u, Daniela, $si6o&edagogie : !lemente de formare a &rofesorilor, Si(iu,

!ditura Imago, 1<<<

(. Cristea, Sorin, Fundamentele )tiin#elor edu"a#iei : 9eoria generală a edu"a#iei,!ditura Litera Interna#ional

". Cristea, Sorin, Di"#ionar de termeni &edagogi"i, 2u"ure)ti,!ditura dida"ti"ă )i

&edagogi"ă,/.A%2u"ure)ti, 1<<>

d. Cu"o), Constantin, $edagogie, Ia)i, !ditura $olirom, 1<<4

e. inga, Ioan@ Istrate, !lena 0"oord.5, anual de $edagogie, 2u"ure)ti, All, 331

f. a"avei, !lena, $edagogie, 2u"ure)ti, !d. Aramis,331

g. Gi"ola, Ioan, 9ratat de &edagogie )"olară, 2u"ure)ti, !D$%/A, 1<<4

6. Salade, Dumitru, Dimensiuni ale edu"a#iei, 2u"ure)ti, !D$%/A, 1<<>

i. Di"#ionar de $edagogie, 2u"ure)ti, !D$, 1<=<

E. 6tt&s'KK.s"ri(d."omK

1

https://www.scribd.com/

https://www.scribd.com/

educatia estetica pavel adelina

Documents