educatia copilului supradotat

8/9/2019 Educatia copilului supradotat

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-copilului-supradotat 1/13

“ Prin «gifted education» se respectănatura divină a

omului şi nu omul-marfă, omul deconsum.”

Prof. FlorianColceag

E!C"#$" C%P$&!&!$ '!P("%#"#

$ng. "sist.!niv. "nca )anolescu !#C* + Facultatea de

$nstalatii

Defnitia supradotarii este variabila in unctie de contextulcultural, social, proesional sau geografc, in unctie de programulce este orientat spre scopuri bine determinate sau de orizontul deproesionalism dorit. Pentru fecare situatie de acest el sintselectate anumite tipuri de abilitati ce sunt masurate valoric laniveluri dierite.

In general, pe reerentialul social comun, defnitiasupradotarii cuprinde capacitati psiho-fzico-intelectuale

deosebite, orientate stiintifc sau artistic, spre leadership orimanagement, spre mediu, sau kinestetice, etc. De asemenea, semai include ca o alta variabila independenta ata de capacitatilementionate si creativitatea, iar a treia caracteristica de bazainclusa in defnitie este data de aptitudinile academice.

Persoane supradotate pot f gasite la toate vairstele, rasele,sexe si nu depind de handicapuri fzice sau de alta natura.

Copiii capabili de perormante inalte prezinta abilitatipotentiale intr-o singura arie sau in combinatie pe urmatoarelearii.

Cine snt ace!ti copii supradota"i despre care se vorbe!teatt# $xist% ei cu adev%rat# Dac% da, cum pot f ei identifca"i#&unt ei superiori celorlal"i doar la matematic%, fzic%, literatur%#'evoile lor snt acelea!i ca !i ale celorlal"i# &unt ei oare ni!teinadapta"i# &au poate sunt negli(a"i# &istemul !colar actual este n m%sur% s% le permit% dezvoltarea acestor capacit%"i deosebite#$xist% posibilitatea utiliz%rii unor programe educative speciale



pentru ei# Dar oare trebuie !coala s% ac% acest lucru# 'u snt eide(a ni!te privilegia"i ai naturii# Poate ar exista un risc de aavoriza un elitism precoce # Care ar f rolul unui proesor n a"aunui asemenea copil #

)ntreb%rile sunt mult mai numeroase. *%spunsurile sunt ns%difcile. $ste sufcient s% se ating% situa"ia copiilor supradota"i ntr-o discu"ie pentru a se declan!a o polemic%. +i aceasta pentruc%, departe de a f de interes strict !tiin"ifc sau didactic,problema supradot%rii n !coal% are prounde implica"ii personale,amiliale, flosofce, morale !i chiar politice.

)n mod surprinz%tor, no"iunea de supradotat este printrepu"inele concepte psihologice care, pe lng% o defni"ie !tiin"ifc%,benefciaz% !i de una (uridic%. stel congresul american a votat olege privind educa"ia copiilor supradota"i !i talenta"i olosind

urm%toarea defni"ie

Copilul dotat sau talentat este un tnăr care, la nivelulgrădiniei, a cursurilor primare sau secundare, a doveditun potenial aptitudinal de a atinge un nivel nalt decompetenă n domeniile intelectual, artistic, academicspeci/c, n artele vi0uale, teatru, mu0ică, dans, aptitudinide conducere avnd nevoie, n consecină, de activităi cenu snt n mod normal posi1ile n şcoală

In general, n defnirea dot%rii intelectuale, apar cateva idei - existen"a unor aptitudini ridicate ntr-un domeniu specifc saumai multe domenii - aceste aptitudini se pot maniesta explicit sau pot r%mane ntr-o orm% latent% - actorii ereditari sunt importan"i n determinarea lor

- pentru afrmarea lor sunt necesare condi"ii adecvate demediu ambiant.

)n identifcarea copiilor supradota"i, un rol deosebit l pot avea

proesorii !i amilia. ce!tia sunt cei care vin permanent ncontact cu elevii / copiii0 , iar diagnosticul lor se poate baza pe oobserva"ie ndelungat%, cu o valoare, uneori, superioar% testelorde inteligen"%.



&unt considera"i supradota"i acei indivizi care prezint%spontaneitate /naturale"e0 !i1sau un nalt poten"ial /randament0 noricare dintre urm%toarele domenii

"1ilităi psi2omotorii domeniul cuprinde copiii care prezint%

niveluri nalte de perorman"% sportiv% !i abilit%"i manuale.

• "1ilitate intelectuală generală aceast% categorieinclude indivizi care ac dovada unor caracteristici cum ar fcuriozitate intelectual%, o extraordinar% capacitate deobserva"ie etc.• #alent academic aceast% arie include elevii care prezint%o spontaneitate excep"ional% n !coal% !i demonstreaz% o nalt% abilitate n lucr%rile academice.• "1ilităi de g3ndire creativă domeniul este reprezentat

de elevii cu idei originale !i divergente, care !i demonstreaz%aptitudinile n elaborarea !i dezvoltarea ideilor originale, findcapabili de a distinge din mai multe orme dierite o situa"iedeterminat%.• "1ilităi de lider se reer% la acei elevi care se impun calideri sociali ntr-un grup !i care se eviden"iaz% prin putere,autocontrol !i abilitatea de a dezvolta o interac"iuneproductiv% cu ceilal"i.• "rtele vi0uale şi de repre0entare n aceast% categoriesunt inclu!i acei elevi care prezint% abilit%"i superioare pentru

pictur%, sculptur%, desen, dans, muzic% vocal% !i instrumental%!i teatru.

Defnitia a ost imbunatatita prin includerea capacitatilor inaltlogice in campuri stiintifce abstracte sau (ocuri logice.

2endintele contemporane de a defni supradotarea se orienteazainsa catre proflul psihologic al copilului supradotat ,ce includecomportamente, realizari, relationarea sociala, relatia cuscoala,etc.

4'upradotarea este o de0voltare asincrona in carea1ilitati cognitive avansate si de inalta intensitate secom1ina pentru a crea o e5perienta interna si o iluminarece sunt calitativ diferite de norma. "ceasta asincroniecreste cu marirea capacitatilor intelectuale. !nicitateasupradotatilor ii face in mod particular vulnera1ili si cere



modi/cari in educare si consultanta pentru a putea sa sede0volte in mod optim” /grupul Columbus, 3443, in 5orelock34460.

"sincronia inseamna o dezvoltare cognitiva mult mai rapida

decit dezvoltarea fzica si emotionala. ceasta dezvoltare ii acepe copiii supradotati dornici sa a7e inormatii pentru care nu suntpregatiti din punct de vedere emotional.

Copiii exceptional supradotati sau inalt supradotati includ8 cei copii ale caror scoruri la testele I9 depasesc 3:; pe scala&tanord-<inet, sau 3:= pe scala >I&C-*8 Copiii prodigiosi in arii precum muzica, matematica, sah saualtele8 Copiii cu talente extrem de inalt dezvoltate

8 Copiii cu dezvoltare intelectuala oarte inalta/peste 3?= I90

&e considera a f copii supradotati cei care au un I9 peste 3@=, eireprezentind aproximativ 6A din populatia statistica.

Pro/lul pedagogic a copiilor n0estrai

Pentru o mai bunǎ n"elegere a caracteristicilor de personalitate ce dau proflul pedagogic din educa"ia copiilor nzestra"i,urmǎtoarea enumerare de nsu!iri ale copilului nzestrat va

permite n"elegerea modului n care acesta este privit de cǎtreproesor !i dimensiunile sale de evaluare

• olose!te un vocabular bogat !i adecvat• este efcient n comunicarea vorbitǎ sau scrisǎ• are un baga( de lecturǎ bogat, preerBnd de obicei cǎr"ipentru adul"i• dore!te sǎ discute materialele citite• are un interes deosebit pentru o arie de cuno!tin"e, ncare gǎse!te motiva"ie !i pasiune• consumǎ timp pentru pasiunea proprie !i pentruproiecte speciale• are rezultate !colare deosebit de bune pe anumitezone de interes• ntelege ce este bine sau rǎu ntr-o activitate !i gǎse!tecǎi de optimizare• descoperǎ valen"e noi la idei vechi

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Personalitate&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Personalitate&action=edit&redlink=1



• are o memorie deosebitǎ pe arii de interes !istǎpBne!te repede conceptele !i abilitǎ"ile de bazǎ • nu are rǎbdare cu procedeele de rutinǎ !i cu abilitǎ"ileautomate• pune ntrebǎri penetrante n particular, la nivelul

cauzelor !i al motivelor• gǎse!te plǎcere n activitǎ"i intelectuale• recuno!te repede rela"ii• i plac structurile, ordinea !i consisten"a• aratǎ virtuozitate !i are multe hobb-uri• gBnde!te critic, este sceptic !i evalueazǎ prin teste ncare acoperǎ toate posibilitǎ"ile• este plin de umor• gBnde!te n aara eului propriu• este interesat de ceea ce este bun sau rǎu, drept sau

nedrept • nvatǎ rapid• poate sǎ-!i concentreze aten"ia un timp ndelungat• este sensibil su7ete!te • aratǎ compasiune pentru al"ii • este perec"ionist• prezintǎ intensitate a trǎirilor • are sensibilitate moralǎ• prezintǎ curiozitate neobisnuitǎ • este oarte perseverent n ariile proprii de interes • este hiper energic • preerǎ compania celor mai n vBrstǎ • cite!te devreme/este precoce0 !i este avid decuno!tin"e• este oarte creativ• are tendin"a de a contesta autoritatea• are abilitǎ"i n olosirea numerelor • ra"ioneazǎ bine, find un bun gBnditor• are multe idei de mpǎr"it cu al"ii • este un strǎlucit gBnditor, nsǎ e distrat !i neatent la

detaliile neimportante • deosebe!te cu u!urintǎ detaliile importante !irelevante de celelalte• oerǎ rǎspunsuri neobi!nuite !i nea!teptate laprobleme• poate atinge nivele nalte de gBndire abstractǎ



• comunicǎ eul propriu prin mi(loace variate /verbale,kinestetice, limba(ul corpului etc.0• adunǎ o mare cantitate de inorma"ii n domeniile deinteres• !i aminte!te rapid apte• este recvent perceput de al"ii ca lider• este cooperant n grupuri• acceptǎ responsabilitǎ"i• se adapteazǎ cu usurin"ǎ la situa"ii noi • sunt sensibili la rumos !i atra!i de valorile artistice• i plac schimbǎrile• cere pu"inǎ direc"ionare din partea proesorilor• sunt mai interesa"i de raspunsuri la ntrebǎri de tipcumE !i de ceE decBt la alte tipuri de ntrebǎri • pot lucra independent mult mai devreme decat al"ii • sunt adesea diagnostica"i ca hiperactivi • sunt interesa"i de lucruri neobi!nuite sau stranii• dovedesc interes deosebit pentru activitǎ"ileintelectuale !i artistice• percep cu u!urintǎ asemǎnǎrile, dieren"ele !ianomaliile• deseori atacǎE materiale complexe, descompunBndu-le n pǎr"i componente simple !i le analizeazǎ sistematic• sunt gBnditori, 7uen"i, capabili sǎ genereze posibilitǎ"i,consecin"e sau idei nrudite• gBndesc 7exibil, abordBnd o problemǎ pe mai multecǎi• sunt originali !i deseori neconven"ionali n rezolvareade probleme• pot gǎsi rela"ii ntre obiecte, apte !i idei nenrudite• sunt doritori de in"elegere complexǎ• construiesc deseori ipoteze de genul dar dacǎE simulte altele

Fn copil cu aceste caracteristici este vazut de obicei prima

oara de catre parinti, care doresc o testare specializata. Deoarece copiii supradotati /gited0 prezinta caracteristiciparticulare de dezvoltare, s-a construit pretutindeni in lume unsistem educativ care ia in consideratie aceste caracteristiciparticulare si care poate utiliza enormul potential intelectual/si nunumai0,directionind educatia acestor copii in mod deosebit deeducatia de masa. Cea mai buna dovada pentru rezultatele



exceptionale ale sistemului de gited education sint realizarile demare nivel de perormanta intelectuala sau de alta natura aparticipantilor, si nu in ultimul rind , incadrarea sociala a acestoraintr-o maniera efcienta, care respecta dreptul la dezvoltare acopiilor supradotati.

$denti/carea copiilor supradotati

Instrumentele psihologice cele mai uzuale ce permitidentifcarea copiilor supradotati sunt testele psihologice. Celemai uzuale sunt >echsler Intelligence 2est or children versiuneaIII />isc-III0 si &tanord-<inet versiunea IG /&<-IG0. ceste testesint olosite in general pentru copiii obisnuiti , deviatiile de lastandard permitind identifcarea copiilor supradotati, ara insa aindica gradul si directia supradotarii.

H alta posibilitate de a testa copiii supradotati este data de>oodcock ohnson chievement 2est. 2estele de acumulare-invatare cele mai olosite sunt >oodcock ohnson si >ide *ange .ceste teste nu masoara abilitatile, dar se olosesc incompletarea testelor de inteligenta de tip I9.

Ja aceste doua tipuri de teste se mai adauga si testele decreativitate vizuala sau verbala, de exemplu 2orance, completandastel defnitia data de *enzouli asupra supradotarii in teoria celor

trei inele /inteligenta, capacitate de invatare, creativitate0.

Pentru stabilirea stilurilor optime de invatare si educare semai testeaza si abilitatile vizual-spatiale, auditiv-secventiale,kinestetice sau senzitive ale copiilor.

Pentru a se putea intra in intelegerea lor din punct devedere motivational se olosesc si caracteristici testate,directionate spre inteligenta spirituala sau inteligenta emotionala.Pentru a se stabili orizontul lor de preocupari se utilizeazainteligenta multipla /Kardner0. Creativitatea sau alte calitati

specifce pot f de asemenea caracterizate si testate atat printeste standard cat si prin stabilirea proflului de personalitate. Inultima vreme exista o deschidere tot mai mare in testareaproflului de personalitate ce se asociaza cu caracteristicilesupradotarii, in paralel cu testele de tip perormanta disponibilein acest moment clasice.



Deoarece exista si riscul unor probleme psihice /dhd, dd,sperger, etc0, se utilizeaza si teste pentru identifcareastabilitatii psiho-intelectuale.&e utilizeaza de exemplu 5ultiscore Depression Inventor pentrucopii al lui Laiser, ca si ChildrenMs Depression Inventor al lui

Lovac pentru a sesiza gradul de stabilitate sau de risc pentruprobleme psihice.

Educarea copiilor supradotati

Copiii supradotati dezvolta capacitati de invatare deosebitebazate pe modele de gandire specifceN Kandirea critica, aceasta evaluind ideile si argumentele in modcreativ.N Constructia de modele ce da un sens logic lumii si care pot f

utilizate in practicaN Constructia de argumente logice care permit validarea saurespingerea unor concepte.N Considerarea si reconsiderarea evidentei, care permitedescoperirea de legi ce se a7a in spatele evidentei si nu sunttransparente la prima vedere.N Kandirea morala ce permite abordarea sub spectrulresponsabilitatii dieritelor actiuni si gasirea optimului strategicde abordare a unei situatii.

2oate aceste capacitati specifce copiilor supradotati

necesita antrenarea specifca a proesorilor ce lucreaza cu copiisupradotati si care trebuie sa isi dezvolte stiluri de predareadecvate, necomune cu educatia de masa.

Copiii supradotati tind sa dezvolte atitudini, dispozitii siobiceiuri ce valorifca mintea deschisa, obiectivitatea siimpartialitatea. $i practica in mod obisnuit metacognitia,analizandu-si propriul proces de gandire.

ntrenamentul intelectual ce trebuie sa stea la baza oricareilectii necesita planifcarea, rezolvarea de probleme, deciziastrategica, recomandarea de strategii, comunicarea si utilizarea

experientei altora in mod critic.Directionarea invatarii se ace pe analiza optimului siplanifcarea pentru viitor a optimului, bazat pegindire creativa.

Copiii supradotati sunt avizi sa inteleaga evolutia, directia siistoria acestei lumi , find capabili sa-si imagineze imbunatatirisau reormari, ei urmand sa produca valori utilizabile de catrealtii.



Fn ganditor supradotat

8 *idica probleme si intrebari vitale pe care le ormuleaza clar siprecis

8 Culege si evalueaza inormatii relevante olosind abstractiipentru a le interpreta.8 (unge la concluzii bine gindite si la solutii, testandu-le pecriterii si standarde relevante.8 Kandeste deschis si nedogmatic in cadrul sistemelor de gandirealternative, recunoscand si evaluand presupunerile proprii,implicatiile si consecintele.8 Comunica eectiv cu altii, construind solutii pentru dieriteprobleme.

Din aceste motive, supradotatul cu gandire critica esteautodisciplinat, autodirectionat, automonitorizat si autocorectiv,oloseste standarde riguroase si abilitati deosebite in manevrareaacestora. De asemenea, acesta dezvolta abilitati deosebite inrezolvarea de probleme si in comunicarea acestora. Din acestemotive, proesorii care lucreaza cu aceasta categorie de copiitrebuie sa aiba la randul lor abilitati deosebite si proflpsihointelectual compatibil cu cel al elevilor.In relatia elev-elev si proesor-elev este necesara respectareaunui cod de deontologie a comunicarii

3. Cand se prezinta ideile altor oameni trebuie sa fi deschis laslabiciunile sistemului propriu si recunoscator pentru interventiilecorective.6. Cand se asculta ideile altora, se interpreteaza in cea maiavorabila lumina.@. &e examineaza meritele unor idei si nu persoanele ce leprezinta, iar relatia lor cu tine nu trebuie sa te aca sa deviiimpartial.:. &e exploreaza calitatile si slabiciunile unei varietati de idei,

ara a lua in consideratie propriul nostru sistem de valori, ciprivindu-le din interiorul logicii ideilor.O. 2rebuie amintit ca gandirea critica nu inseamna sa desfinteziideile altora impunandu-le pe ale tale, ci este o modalitatea de acauta adevarul.



ceste norme de deontologie trebuie sa fe partecomponenta a antrenamentului specifc pentru proesorii carelucreaza cu copii supradotati si talentati.

In relatia cu elevii trebuie tratata cu mare importanta laturade onestitate a rezultatului stiintifc prezentat. Deoarece acest

rezultat se bazeaza pe modele de gandire, ele vor avea limitelepe care le poate acoperi modelul, neacoperind universalul. 2rebuie sa se recunoasca inadecvarea sau limitarea unor modelesituationale si sa se lase cimpuri deschise pentru cautarea unormodele mai perormante, care sa acopere un cimp mai larg deparametri.

rgumentarea critica si contradictorie ata de un modeltrebuie incura(ata, precum si recunoasterea limitelor modelelor.

Ce se a7a in spatele evidentelor se poate detalia si intelegeprin dezvoltarea rationamentui logic, care depaseste simplul

rationament descriptiv.H alta trasatura caracteristica lucrului cu copii supradotati

este data de dimensiunea morala a gindirii lor. $i sunt preocupatide chestiuni de morala de tip dreptate, care confgureazami(loace optime de solutionare in cadrul unui grup, dar si deprobleme de morala de tip universal.

Copiii supradotati a(ung sa-si inteleaga limitele de gandire sisa fe deschisi la integrarea de metode cognitive mai evoluate.

lgoritmii de evaluare a supradotarii sunt dati de

complexitatea abordarii psihosociale. stel, un test I9 nu este inintregime relevant daca rezultatele testului nu sunt cele maibune, deoarece exista in aceste teste o oarte mare in7uentaculturala sau politica, iar aceasta nu poate f eliminata saunormata.

2estele de creativitate pot da rezultate excelente si la copiiicare nu sunt supradotati. De asemenea, si testele de invatare potf subiective. Proflul psihologic al supradotatilor, ca si trasaturilespecifce personalitatii lor, toate acestea au darul de a f mai buni

predictori ai supradotarii copiilor. Fn ansamblu de teste si profluriacute cu metode de testare multipla, interviul, precum sirezultatele obtinute anterior,acestea sFnt cele mai bune metodeolosite curent pentru identifcarea supradotatilor.

Copiii supradotati pot f descoperiti in orice tip decomunitate culturala, si sunt in general expusi riscului social si



respingerii. Desi ei au un urias potential, acesta nu se poatedezvolta integral decat in conditiile unui sistem educativspecializat.

sincronia lor in dezvoltare ii ace sensibili atat la

problemele globale sau locale, pe care le resimt puternic dinpunct de vedere emotional, cat si la rezolvarea acestor probleme.Jucrul cu copiii supradotati presupune un profl intelectual specialsi un antrenament didactic specializat, precum si o consultantapsihologica specializata. Daca initierea educatiei supradotatilor aost acuta de provocarea economica, dezvoltarea actuala se vaace din cauza provocarii complexitatii crizelor de sistem care cersolutii inalt specializate.

Cum pot f recunoscuţi elevii dotaţi şi talentaţi, ce anume

le este specifc?

De mul"i ani, cercet%torii ncearc% s% deseneze un portretrobot al copiilor dota"i !i talenta"i. Dega(area unor tr%s%turicaracteristice este ns% o opera"ie oarte difcil%. $xist% unoarecare consens asupra aptului c% ace!ti copii nu ormeaz% ungrup omogen. $xist% multe mituri reeritoare la copiii dota"i - copilul dotat ar excela n toate domeniile - el ar avea o bun% perorman"% !colar% !i o puternic%

motiva"ie n a-!i fnaliza cu succes studiile - ai f oarte bun la lectur% !i expresii orale - ar f ntotdeauna un elev echilibrat, independent !i capabil dea se autodiri(a. &tudiile de specialitate au ar%tat c% lucrurile nu sunt tocmaia!a !i c% mul"i elevi dota"i sau talenta"i r%mn, din p%cate,neidentifca"i pentru c% nu corespund acestui stereotip. Fn alt cercet%tor a descris copilul dotat ca dispunand de unvocabular bogat, avand abilit%"i n a ace rapid leg%turi !igeneraliz%ri, n"elegand cu u!urin"% conceptele abstracte, cu o

memorie extraordinar%, un nivel ridicat de curiozitate !i gandiredivergent%. Dup% o analiz% a mai multor descrieri, ames Kalagher aconcluzionat c% ceea ce au n comun ace!ti copii estendemanarea n a absorbi concepte abstracte, a le organiza maiefcace !i a le aplica mai adecvat decat colegii de genera"ie.



Ceea ce mai trebuie men"ionat este c% unii supradota"i secomport% ca elevi ideali pentru proesori, modele de bun%purtare, n timp ce al"ii sunt adev%ra"i copii-problem%, putnd fevalua"i de proesori ca situndu-se sub nivelul mediu al clasei.

$xplica"ia acestei st%ri de apt ne trimite la dieren"ierea %cut%de Kuilord ntre gandirea convergent% !i cea divergent%. Copiiicu o gandire divergent% dezvoltat% sunt adesea plictisi"i, r%spund ntr-un mod non-conormist, poate chiar ironic, oerind impresiac% sunt necooperan"i. &% ne amintim c% dou% dintre geniileomenirii, . $instein !i 2. $dison, au ost considera"i elevi oarteslabi de c%tre proesorii lor.

Recomandări pentru cadrele didactice ce indruma siinvata acesti copii.

6. Oerirea copilului dotat a unei îmbogăţiri orizontale

şi verticale a materiei . )mbog%"irea orizontal% nseamn% a oerimai mult material cu acela!i nivel de difcultate unui copil care aterminat naintea colegilor, iar cea vertical% se reer% la oerireaunui material cu un nivel mai avansat, anticipnd lec"iileurm%toare. mbele procedee prezint% !i riscuri n cazul mbog%"irii orizontale, copilul poate s% se plictiseasc% !i s%-!ipiard% interesul mbog%"irea vertical% olosit% exagerat poateduce la dezechilibrarea activit%"ii de predare. Cele dou% procedee

trebuie, deci, mbinate. 7. iscuţii cu elevul respectiv posibilitatea realizăriistudiului individual . Fna dintre cele mai efciente metode nlucrul cu elevii dota"i const% n stabilirea de teme de studiuindividual. 2emele trebuie ns% orientate astel nct s% acoperedomeniile de interes ale copilului. $le nu vor f n nici un cazimpuse, altel copilul se poate sim"i suprasolicitat, pierzndu-!imotiva"ia.

8. !ncura"areai lecturile suplimentare. Fnul dintrerepro!urile cele mai recvente este acela c% elevii nu mai citesc.

Fnii speciali!ti recomand% n cazul copiilor dota"i ca ace!tia s%citeasc% !i biografi sau autobiografi ale celebrit%"ilor n ideea c%via"a acestora i-ar putea inspira. 9. #timularea apariţiiei $obb%&urilor . Dac% un copil esteinteresat n mod special de poezie, de pe!ti sau de calculatoare,el trebuie ncura(at n aceast% direc"ie. Ja vrste mai mari ei vor f ndruma"i s% participe la concursuri de crea"ie sau !tiin"ifce.



:. !ncercarea variantei unui mentorat princorespondenţă. )n !colile mici, num%rul copiilor dota"i esteadesea redus. Pentru a le oeri acestora o asisten"% educativ%corespunz%toare, n &tatele Fnite s-a experimentat un programnumit &ponsor-Corespondent Plan, care punea copilul talentat n

leg%tur% cu un specialist din domeniul de interes /de multe ori,pensionar0. ceast% solu"ie s-a dovedit extrem de efcient% !icredem c% ar putea f adoptat% !i n "ara noastr%.

In tarile in care educarea copiilor supradotati si talentati adevenit de(a clasica exista mi(loace dedicate pentru instruireaparintilor si a proesorilor in domeniul psihologiei copiilorsupradotati. Cu a(utorul acestor mi(loace, in loc sa a(unga nisteadulti rustrati, copiii supradotati dezvolta abilitatile si

potentialele lor pana la momentul in care pot f utili societatii siaceasta, la un nivel de utilitate extrem de inalt. Potentialulintelectual, aectiv, volitiv, artistic etc de care ei dispun lepermite sa gaseasca solutii pentru rezolvarea dieritelor crize desistem, sa conceapa solutii tehnologice, artistice, stiintifce,antreprenoriale sau de alta natura care permit rezolvarea unorprobleme actuale, insa ara crearea altor probleme secundare.

educatia copilului supradotat

Documents