EDITAT DE LIGA MAIßTRILOR MILITARI DE MARINå - CONSTAN¥ANr. 129 • ANUL XIV • FEBRUARIE – MARTIE 2009 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: lmmm1990@yahoo.com

Femeia, eterna poveste…Finit` \n dimensiunea ei temporar`, femeia pare s` \mprumute sub-

til energii proprii succesiunilor ciclice din natur`. Repet~nd an de anacest ritual biologic, dorin]a ei, fie bunic`, mam` so]ie sau fiic`, este dea se \nnoi fizic [i spiritual, de a fi proasp`t` [i plin` de energiineb`nuite, ca tot ce e t~n`r [i fraged \n jurul nostru. Pentru toate aces-tea nu trebuie dec~t s` fie natural`, s` se reg`seasc` \n oglinda fiec`reidimine]i [i \n ochii celor care o cunosc g~ndind la modul cel mai pozi-tiv posibil.

A fost ziua de 8 martie! Firav \nceput de prim`var` ce ne aminte[tenou`, b`rba]ilor, c` \n sufletul femeilor de pretutindeni au \nflorit mag-noliile! S` ne minun`m de frumuse]ea zarz`rilor [i cire[ilor \nz`pezi]ide petale albe, dar s` nu uit`m nici o clip` s` ar`t`m iubire [i tandre]efemeii - bunic`, femeii - mam`, femeii - logodnic` sau prieten`, femeii- sor`, femeii - vecin`, [i bine ar fi s` facem acest lucru nu numai de

ziua lor… La mul]i ani, doamnelor [i domni[oarelor!

Ne bucur`m c` sc`p`m de rigorile iernii, dartare ne mai este umbrit` aceast` bucurie denecazurile provocate de sumedenia crizelor: finan-ciar`, economic`, moral`, de nervi [.a. De venireaprim`verii se bucur`, dar se [i \ntristeaz` \n acela[itimp, [i personalul armatei, motivele fiind cam ace-lea[i cu care se confrunt` to]i rom~nii, mai pu]in ceicare au reu[it s` agoniseasc` averi, nu glum`,folosind numai [i numai calea „cinstit`”, pentru c`altfel nu se putea!

Dup` un efort uria[ de redimensionare a orga-nismului militar p~n` la m`rimea [i forma actual`,dup` multiplele c`ut`ri privind preg`tirea \ntr-onou` viziune capabil` s` produc` muta]ii \n menta-litatea personalului, dup` profesionalizarea com-plet`, armata - a[a cu bugetul anemic pe care \l are- \[i consolideaz` prezentul [i \[i preg`te[te trainicviitorul. Problema e c` \n societatea rom~neasc`mai tot timpul bulversat` economic [i social, c~ndinstitu]iile statului cu greu \[i g`sesc legitimitatea,armata, chiar dac` e beneficiara unei mari \ncrederidin partea popula]iei, a[a cum ne informez` „son-dorii” de opinii, nu avea cum s` scape de m~niaunor anali[ti din r~ndul celor care dau din coatepentru a ap`rea c~t mai des pe sticla televizorului.Categoric c` [i armata, la fel ca mai toate institu]iilestatului, nu este lipsit` de fr`m~nt`ri interne, cumnu a fost [i cu siguran]` nu este lipsit` de oameni \nuniform` tenta]i de c`p`tuial`, dar a l`sa impresiac` militarii pot fi percepu]i ca ni[te devoratoriinutili ai unui buget debil sau ca ni[te s`r`ntoci cear trebui ajuta]i, asta e prea de tot! Asemena ideinocive nu pot fi emise dec~t de c`tre persoane r`uinten]ionate sau care au studiat sau studiaz` istoriao[tirii rom~ne doar dup` vestitele manuale alterna-tive. Spun vreodat` ace[ti at~t de bine „informa]i”negustori de vorbe c` datorit` anemiei bugetului s-aajuns s` se ia unele m`suri total neadecvate, a[acum e, de exemplu, paza perimetrului unit`]ilor mi-litare de c`tre firme specializate civile, sau c` a fostnevoie s` se reduc` drastic num`rul posturilor depaz` la unit`]i care numai de a[a ceva nu aveaunevoie? Nicidecum, chestiunile astea sunt preaminore ca s` se poat` reg`si printre preocup`riledumnealor.

Tot datorit` anemiei bugetului, armata pierdedeseori din prestan]a sa, fiind nevoit` ca pentruunele activit`]i s` caute sponsori, aspect care, nu depu]ine ori, \i pune pe reprezentan]ii o[tirii \n situa]iijenante c~nd patronii cu buzunarele „generoase” \[idesfac baierile pungii afi[~nd un dispre] umilitor.

Dac` ne manifest`m, jurnalistic vorbind,ar`t~ndu-ne nemul]umirea fa]` de aceste abera]iieste ca [i cum ai urla precum Moise \n pustiu! Ofacem, totu[i, \n speran]a c` s-or mai g`si cevaoameni curajo[i pe plaiurile Miori]ei – c` doar n-orfi disp`rut chiar to]i –, pentru a fi capabili s`opreasc` jaful generalizat la nivel de ]ar`.

… Doamne, [i cu c~te necazuri se mai confrunt`nu numai armata, ci foarte mul]i dintre rom~ni, pec~nd ale[ii neamului nu cunosc dec~t o singur`direc]ie de ac]iune: goana dup` ciolan!

A venit prim`vara! De \mpotrivit n-o pot facenici m`car baronii partidelor. çn schimb, au reacti-vat semnalul: „Supravie]ui]i!… Bine, bine, a[a cevafacem de ani [i ani, dar p~n` c~nd?!

M.m.pr.(r) Dumitru MIHåILESCU

La 6 mai 2009 Corpul Mai[trilor Militari de Marin`, entitate profesional`care [i-a confirmat de-a lungul timpului locul [i rolul \n organigrama armeiprin devotament, profesionalism [i responsabilitate, va \mplini o sut` de anide existen]`. Tuturor purt`torilor gradului de maistru militar marinar, \nc` depe acum, un camaraderesc salut, \nso]it de urarea: LA MUL¥I ANI!

A venit prim`vara!…E cineva \mpotriv`?!

La ora bilan]uluiActivitatea Consiliului

Director al L.M.M.M. pe par-cursul anului 2008 a fost atentanalizat` de c`tre AdunareaGeneral` a membrilor asocia]i,at~t \n cadrul filialei Mangalia,c~t [i la Constan]a. Ce a hot`r~t\n final \naltul forum al aso-cia]iei [i care este, \ncep~nd cu14 februarie, componen]aechipei aflat` la conducerealigii, afla]i din pagina 5.

F`r` a cheltui un ban, [i domnia ta, stimate cititor, po]i sprijini L.M.M.M.!Conform Legii nr.571/22.12.2003, art.84, contribuabilii pot dispune asupra destina]iei

unei sume reprezent~nd 2% din impozitul pe venitul net anual, dirijind-o c`tre unit`]ilenon-profit care func]ioneaz` \n condi]iile Ordonan]ei Guvernamentale nr.26/2000, cuprivire la asocia]ii [i funda]ii, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare. Calcularea,re]inerea [i virarea sumei de 2% din impozitul pe venitul net anual, ob]inut din salarii, ono-rarii, chirii, dividende etc., revin organului fiscal competent.

Dac` dumneavoastr` ave]i buna inten]ie de a sprijini activitatea Ligii Mai[trilor Militaride Marin`, nu trebuie dec~t s` completa]i declara]ia de venit pe 2008 (Fi[a fiscal` nr.230),pe care o ve]i depune la organul fiscal \n primul trimestru al anului2009, datele specifice pe care trebuie s` le cunoa[te]i despre asocia]ianoastr` pentru a completa respectiva fi[`, fiind: Liga Mai[trilorMilitari de Marin`; Cod fiscal 4859909; Cont bancarRO10RNCBO114016530610001, deschis la BCR Constan]a

Mul]umim anticipat!

Tehnica de la bordul navelor For]elor Navale, [i aici avem \n vedere \n primul r~nd navele careparticip` la diverse misiuni al`turi de partenerii NATO [i nu numai, solicit` solide cuno[tin]e dinpartea mai[trilor militari. Profesionalismul [i modul responsabil \n care \[i exercit` atribu]iunile,au f`cut ca membrii acestei entit`]i profesionale s` fie aprecia]i nu numai de c`tre conducereaMarinei Militare [i a Statului Major General Armatei Rom~ne, ci [i de c`tre partenerii str`ini,al`turi de care s-au aflat de nenum`rate ori.

PAG. A 2-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

1.Nume de legend`çn interesanta lucrare INSULA ßERPILOR, autorii, Vasile

Cucu [i Gheorghe Vl`sceanu, ne informeaz`, printre altele, c`„at~t denumirea M`rii Negre, c~t [i cea a Insulei ßerpilor aur`d`cini ad~nci, pline de semnifica]ii. Astfel, denumirea dePontul Euxin, cum numeau grecii marea \n antichitate, [i aceeade Marea Neagr` din epoca modern` au un izvor comun.Termenul de akhshaena din limba iranian`, cu semnifica]ia de„\ntunecat”, „\nchis”, „negru”, care se reg`se[te \n denumireaactual` – Marea Neagr` -,aminte[te, \n mod paradoxal, deantiteza acceptat` de greci, euxin (euxeinos), \nsemn~nd „ospi-talier”. Grecii, a[a cum ne precizeaz` autorii, „au re]inut numeledat de popoarele iraniene c`ruia \i modific` sensul, \l adapteaz`,pentru a-i \mbuna pe zei [i a-[i asigura astfel protec]ia”. Aceastaar fi explica]ia c` sensul de „r`u augur” este \nlocuit cu cel opus– Pontul Euxin – adic`, Marea Ospitalier`. Au mai existat multealte denumiri, sensul ini]ial al numelui M`rii Negre, KaraDeniz, datorat popula]iilor turco-t`tare, ce pun st`p~nire pe]`rmurile ei, reapare abia \n secolul XIII, Kara av~nd semnifi-ca]ia anticului akhshaena, adic` „negru”, „\ntunecat”, dar [i de„mare”, „puternic”, „de temut”. Se revine, a[adar la denumireade akhshaena dup` trecerea a 2500 de ani, Kara Deniz sauCernoe More \nsemn~nd acela[i lucru: Marea Neagr`.

O istorie \ndelungat` parcurge [i numele Insulei ßerpilor,autorii c`r]ii mai sus amintite reproduc~nd spusele istoriculuiGh.I. Br`tianu la pag. 148 dintr-o lucrare editat` \n 1988, [ianume: „Unul dintre popasurile cele mai vechi este cel din

Insula Alb`, Leuke sau Achilleis, mica st~nc` \n largul gurilorDun`rii, numit` azi Insula ßerpilor”.

çn evul mediu, a[a cum ne precizeaz` autorii, insula a primitalte nume, date de cele mai multe ori de popula]iile din zona]`rmului. Astfel, ea s-a numit Selina sau Cacearia, mai apoiIsola Rosia, Nisi, Rubra sau Rubea. çn sec.XV, pe o hart`\ntocmit` de Fredutius de Ancona, insula este trecut` sub denu-mirea de Fiodonixi, provenit` din grecescul Phiodonisi – çnsu-la ßerpilor. Acest nume nou \l afl`m [i pe h`r]ile ruse[ti,Zmeinoi Ostrov, sau turce[ti, Ilan Adassi, toate traduc~ndacela[i nume – Insula ßerpilor.

M.m.pr. Dumitru DRåCEA

Nave care ar fi avut [ansade a deveni muzeu

A ne p`stra, ca na]ie, pagina naval` a istoriei, nu a fost [inici nu prea este o tem` atractiv` \n Rom~nia… La noi, pu]ineau fost navele p`strate pentru a vorbi, \n special tineretului,despre trecutul navigatorilor rom~ni. ßi, pentru c` sunt de laDun`re, \ncerc s` v` amintesc c~te ceva despre nava„Luceaf`rul”, pe care am admirat-o \n ilustrate ca iaht regal,dup` 1948 ca nav` de comandament a Marinei Militare, \n1951 ca nav`-[coal`, sub comanda c`pitanului VladimirCosmiceanu, ca pasager cu numele „R`s`ritul” [i din 1972 cahotel, dar mai mult ca restaurant – destina]ie ce a r`mas cel maimult \n mintea trec`torilor pe b`tr~nul fluviu [i a plimb`re]ilorla malul s`u.

S` ne amintim istoria acestei nave, comandat` de LadyYule firmei Messrs John Brown et Co. Ltd din Clydebank \nanul 1930, dup` proiectele firmei sco]iene Messrs G.L. Watsonet Co. din Glasgow: Primul nume al superbei nave a fostNAHLIN, termen provenit din limba indienilor nord-ameri-cani, semnific~nd „iute de picior” (fleet foot). Rebotezat`LUCEAFåRUL, nava a fost cump`rat` de guvernul rom~n [iadus` \n ]ar` \ntre 7 – 23 septembrie 1937, sub comanda locote-nent-comandorului Iosif R`[canu. çn decembrie 1937, nava aprimit actul de na]ionalitate nr.66, av~ndu-l ca armator peregele Carol al II-lea.

Datele tehnice ale navei erau: 2 catarge, bompres de 6 m.-galionul reprezent~nd un indian american, L = 89,36 m., l = 11m., D = 2150 tone, pescaj = 4,22 m., V = 17,5 Nd., 2 turbineBrown – Curtis ( 2 x 3300 C.P.), 2 elici.

Primul s`u examen privind naviga]ia a fost sus]inut \ntre 15– 26 oct. 1938, pe ruta Constan]a – Gala]i [i retur, sub coman-da locotenent-comandorului Carol Prossinagg, dup` care, dus`la ßantierul Naval „San Marco” din Triest, a fost transformat`\n iaht regal, postur` \n care intre anii 1939-1941 a executat 35de croaziere cu membrii Casei Regale [i 8 mar[uri de instruc]ie\n Marea Neagr` [i Marea Mediteran`.

Dup` \nceperea r`zboiului, cpt. Dumitru Niculescuad`poste[te nava pe bra]ele Dun`rii, \ntre H~r[ova [i Br`ila.

La 7 iulie 1956, prin Decretul nr. 437 din 15.10.1954prime[te alt nume, de aceast` dat` LIBERTATEA, intr~nd \nproprietatea Navrom Constan]a, de unde, pe 16 mai 1963 trece\n administra]ia fostului Comitet de Stat al Apelor, iar prinDecizia Consiliului Popular nr. 130 din 01.03.1972, devineproprietatea I.C.S.A.P. Gala]i.

çn final, va decora faleza fluviului, unde va sta acostat`av~nd rolul de hotel-braserie p~n` \n anul 1978, dup` carenumai rolul de restaurant. Cu opera vie uzat`, scap` de casare[i este reparat` \n 1986 la Tulcea.

Dup` 1990, unul dintre proaspe]ii capitali[ti, numitul IonelPavel, devine administratorul navei, dar \n 1992, datorit` inefi-cien]ei economice [i a degrad`rii fizice (coroziune,improviza]ii), S.C. Regal S.A. hot`r`[te, pe 26 ianuarie 1998,v~nzarea ei.

Sub amenin]area Registrului Naval, dar [i a MinisteruluiCulturii, LIBERTATEA ajunge la „Cimitirul naval” de pe

bra]ul M`cin! Liga Naval` Rom~n` filiala Gala]i, solicit`Ministerului Transporturilor ca nava s` fie adus` \n portuldun`rean, dar nimeni nu aude, pe nimeni nu intereseaz`.

Nava va fi r`scump`rat` \n 1999 de armatorul sco]ianNicholas Edmiston, probabil la o sum` modic`, adic` mult maimic` dec~t 500.000 dolari, at~t c~t se oferise \n oct. 1997 sau \nfebr. 1998 de c`tre Dalma]ian Maritime Corporation Ltd. çnmai 2002, pentru c` \ntre timp Ministerul Culturii trecuse navala categoria Tezaur, un grup al Comisiei Na]ionale a Muzeelor[i Colec]iilor asist` \n portul Liverpool la expertiza navei, cuscopul de a o recupera de la firma Edminston Co. Ltd. [i camat~t…

Astfel, o nav` interesant`, sta]ionat` \ntr-un mare portdun`rean - sediu al multor societ`]i navale, al`turi de un [antiernaval care o putea sprijini s` nu se scufunde, a l`sat un loc gol\n peisajul frumoasei faleze.

La 500 de metri \n aval, alt` nav` ce putea deveni muzeu seva scufunda. Aceasta se numea „Transilvania”, un pasager carea colindat apele lumii [i despre care vom vorbi \ntr-un num`rviitor al Timonei.

Danubian

CADRILATER - denumire preluat` din terminologiamilitar` - reprezenta zona fortificat` de otomani princunoscutele cet`]i: ßumla, Varna, Silistra sau Rusciuk.

R`zboiul balcanic… çn toamna anului 1912, dup` cetoate armatele ]`rilor balcanice se mobilizeaz` ajung~nd\n luna noiembrie foarte aproape de capitala Turciei, laCeatalgea se \ncheie primul armisti]iu, dup` care MarilePuteri preg`tesc terenul pentru \ncheierea p`cii \ncondi]iile reducerii st`p~nirii turce[ti.

Rom~niei i se propune rectificarea frontierei \nDobrogea, fapt pentru care pre[edintele ParlamentuluiBulgar – Daneff, sf`tuit de Rusia [i Austro-Ungaria s`accepte cererea Rom~niei, se \nt~lne[te cu Titu Maiorescu– pre[edintele Consiliului de Mini[tri, respectiva \nt~lnirederul~ndu-se \n localitatea Silistra.

Pe 16 decembrie, se deschide la Londra – Congresulde pace pentru \ncetarea r`zboiului balcanic, undereprezentantul rom~n N. Mi[u prezint` 4 trasee \ntreDun`re [i Mare. Tergivers`rile guvernului bulgar indis-pun cercurile politice rom~ne[ti, astfel c` Regele Carolhot`r`[te ocuparea militar` a Cadrilaterului (Turtucaia –

Balcic).Pe 8 februarie 1913, tratativele se

mut` de la Londra la Sofia, unde dup`arbitraj [i media]iune, se mut` la St.Petersburg. Guvernul rom~n remite pe28 februarie celor [ase puteri un me-moriu asupra diferendului rom~no –bulgar.

La a doua [edin]` din 9 mai,ambasadorii Sesanov, F.Poutales,G.W.Buchanan, D.Thurn, A. Carlotti [iDeleasse, ]in~nd seam` de justelerevendic`ri ale Rom~niei, decid canoua frontier` rom~no – bulgar` s`plece dintr-un punct pe Dun`re la 3 kmEst de Silistra spre ßumla [i Varna.Parlamentul Rom~niei supune la votcuprinsul protocolului pe 14 [i 16 mai1913, numind comisiile de delimitare anoii frontiere.

Bulgaria, Serbia, Grecia [iMuntenegru \[i \mpart Serbia Veche, Macedonia [i Tracia– problem` grea pentru alian]a balcanic`, Grecia cer~nddeja ajutor Rom~niei – care sesizeaz` Marile Puteri. çnRom~nia, pe 3 iulie 1913, este ordonat` mobilizarea a200.000 de militari.

Armata bulgar` lupt` cu s~rbii [i grecii, dar [i turciiamenin]`. Dup` declara]ia de r`zboi adresat` Bulgariei,pe 20 iulie, ministrul rom~n comunic` la Sofia c`:Guvernul rom~n a prevenit la timp guvernul bulgar c`dac` alia]ii balcanici s-ar afla \n stare de r`zboi, Rom~nian-ar putea s` p`streze rezerva ce-[i impusese p~n` acum\n interesul p`cii [i s-ar vedea silit` s` intre \n ac]iune.

Inten]iile Rom~niei erau:- asigurarea Dobrogei cu o frontier` strategic` mai

bun` pe linia Turtucaia – Dobrici - Balcic, cu localit`]ilela interior;

- participarea la negocierile tratatului de pace prin\mp`r]irea teritoriilor cucerite de Turcia;

La aceste declara]ii mini[trii str`ini nu ridic` vreoobiec]ie. Podul de la Corabia este gata pe 11 iulie, mari-narii particip~nd la montarea [i paza sa, cu ajutorul moni-toarelor [i vedetelor fluviale.

Principele Ferdinand are comanda armatei, care sedesf`[oar` \n dou` direc]ii: Sofia [i Varna – principalulport bulg`resc la Marea Neagr`, ocupat pe 16 iulie. çnacest timp turcii recupereaz`, pe 21 iulie, Adrianopolul,situa]ie disperat` pentru Daneff, care \[i prezint` demisia,\n locul s`u fiind numit Radoslavoff, care cere pe 18 iulienegocieri de pace, oferind „s` cedeze Rom~niei parteateritoriului bulgar situat la N-E de o linie, plec~nd dinTurtucaia [i ajung~nd la Balcic”.

Rom~nia cere ca Bulgaria s` cedeze teritoriul ce urmas` contureze noua grani]`, atribuindu-i-se, ora[eleTurtucaia, Dobrici [i Balcic, precum [i num`rul de kilo-metri necesari la vest [i sud.

Congresul de pace \ncepe pe 30 iulie la Bucure[ti, subpre[edin]ia lui Titu Maiorescu. Particip`: D.Tonceff(Bulgaria), N.Pasici (Serbia), E.Venizelos (Grecia) [iI.Vucotici (Muntenegru). Pe 10 august 1913 Tratatul depace este semnat, articolul 11 fix~nd noua grani]` dobro-gean` fa]` de Bulgaria: sus de Turtucaia, ajung~nd laMarea Neagr` la miaz`-zi de Ekrene.

Vestea face turul ]`rii, \n special la Bucure[ti, \n sud [i\n Dobrogea, clopotele bisericilor [i salvele de tun se audpeste tot. Urmeaz` demobilizarea armatei, Dobrogea\ntregindu-se cu dou` jude]e, Durostor – cu re[edin]a laSilistra [i Caliacra – cu re[edin]a la Bazargic.

CADRILATERUL ROMÇNESC, numit dup` aprilie1914 [i DOBROGEA NOUå, avea o suprafa]` de 7.726kmp, cu o popula]ie de 282.000 de suflete – rom~ni 6.600,bulgari 121.925, turco-t`tari 136.224, ]igani 11.000 [ial]ii. çn 1930 ponderea rom~nilor va fi de 16 %, iar \n1939 de 30 %.

Ca o concluzie, Gh. Zbuchea spunea: „E suficient aar`ta c` \n anii 1912 – 1913, cererile rom~ne[ti de rectifi-care prin acte oficiale [i prin diverse scrieri, au \nt~mpinatpe plan european un evantai larg de atitudini [i pozi]ii, dela aprobare [i sprijin, p~n` la protest, condamnare [i deni-grare a guvernului [i chiar a neamului rom~nesc. Dincolode simpatiile, existente sau nu, fa]` de rom~ni [i de prob-lemele lor, aceast` atitudine se datora [i uneinecunoa[teri, dac` nu chiar ignoran]e, \n leg`tur` cu tre-cutul, istoria [i realit`]ile etnice ale acestei regiuni dintreDun`re [i Mare”

çntr-un num`r viitor, despre \mpropriet`rirearom~nilor balcanici din zona Cadrilaterului…

M.m.pr.(r) Petre MARAVELA

CADRILATERUL– un subiect interesant,uneori uitat sau ignorat

INSULA ßERPILOR – „un bulg`re de hum`”aruncat \n apele M`rii Negre

Tr`ite sau auzite…FFeelliicciitt`̀rrii ddee nnuunntt`̀

Aspirantul Tudoric` Andrei era ambarcat pe una din naveleescadrilei de distrug`toare comandat`, la vremea aceea, de coman-dorul Horia Macellariu, un om integru, cu o preg`tire profesional`deosebit`, bun marinar, sobru, exigent [i de o polite]e deosebit`,\ntr-un cuv~nt un adev`rat genteleman.

T~n`rul aspirant Tudoric`, pentru c` despre el este vorba \n aceast`poveste adev`rat`, se preg`tea de \nsur`toare [i cum acest evenimentse cuvine s` cunoasc` o prezen]` numeroas`, era necesar s` fie trimiseinvita]ii. Ei bine, Tudoric`, prins de prea multe probleme impuse dezarva nun]ii, nu s-a ocupat direct de aceast` problem`, sarcina privindtip`rirea [i expedierea invita]iilor revenind unei persoane din familiasa. T~n`rul viitor mire nici m`car nu a [i-a mai g`sit timpul necesarverific`rii textelor \nscrise pe acele invita]ii.

çnainte de r`zboi, nun]ile ofi]erilor, ca de altfel toate nun]ile dinsegmentele sociale considerate mai sus puse, nu concepeau \n niciunfel strigarea darurilor, dansul miresei [i introducerea banilor \n s~n,strigarea g`inii [i alte obiceiuri care se petreceau \n celelalte mediisociale. Singurul lucru acceptabil era ca oaspe]ii s` aduc` flori, unulsau mai multe cadouri, care, \n cea mai des`v~r[it` discre]ie [i \nso]itede o carte de vizit`, erau depuse \ntr-un col] al unei camere special des-tinat` acestui scop.

De asemenea, invita]iile erau adresate prin po[t` celor chema]i [iaveau o men]iune special`, \n col]ul din dreapta jos: „Felicit`rile seprimesc acas`” sau „la biseric`”. çn consecin]`, la petrecerea [i masade acas` veneau doar cei cu men]iunea „Felicit`rile se primesc acas`”,ceilal]i erau invita]i doar la ceremonia religioas`.

çn ziua nun]ii, la biseric` era adunat` foarte mult` lume, dornic` s`participe la eveniment. Un sobor de preo]i a ]inut slujba cu marepomp` [i dup` canoanele cuvenite, \ncheind-o cu felicit`ri adresatetinerilor \nsur`]ei.

çn tot timpul slujbei, Tudoric`, foarte emo]ionat, nu vedea nici \nst~nga nici \n drepta. Era dus pe alt` lume, mul]umit [i foarte fericit.Z~mbea politicos tuturor celor care \l felicitau [i urau mirilor cas` depiatr` [i mult` fericire. Odat` ur`rile fiind \ncheiate, \ntregul alai s-apus \n mi[care, \ndrept~ndu-se c`tre ie[ire.

çn momentul c~nd mirii au p`[it prima treapt` a sc`rii bisericii, dinmul]ime s-a desprins un ofi]er de marin` \mbr`cat \n ]inuta de cere-monie, care i-a \nt~mpinat pe cei doi, \ntinz~nd mirelui o carte devizit` [i ad`ug~nd sec: Din partea domnului comandor Horia

M`cellariu, dup` care, f`r` s` mai scoat`un cuv~nt, s-a pierdut \n mul]ime.C~nd Tudoric` ne-a povestit acest

episod, parc` retr`ia momentul, a[a c`-lcitez: Mi-am dat seama c` ceva se\nt~mplase. Tot timpul m-am uitat \nbiseric`, s`-l v`d pe comandant. Dar nuera! Mi-am zis c` o fi re]inut cu altesarcini de serviciu…Cum am ie[it dinBiseric` m-am uitat pe cartea de vizit`adus` de acel ofi]er, care nu era altuldec~t aghiotantul comandantului. çnmomentul c~nd am citit ce scria acolo,am crezut c` turla bisericii mi-a c`zut \ncap: Domnului aspirant Tudoric` Andrei– la Biserica Adormirea MaiciiDomnului – Sincere felicit`ri!”… Turlabisericii nu a c`zut, \ns` lui Tudoric` „i-apicat fisa!”. Dintr-o regretabil` eroare,comandantului i se trimisese invita]iadoar pentru biseric`.Scuzele de rigoare au fost acceptate de

c`tre comandant, acesta \n]eleg~ndsitua]ia, dar f`r` a putea tolera lipsa depolite]e, nici m`car din gre[eal`.

Comnador (R) Mircea MATEIIachtul „NAHLIN” - anul 1930

PAG. A 3-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Zilele aniversarepentru unit`]ile militare

din structura For]elor Navale

ANUN¥ PUBLICITARS.C. ERIKA POWER SYSTEMS S.R.L., cu

sediul \n Constan]a, strada Porti]ei nr.5, v` st`oric~nd la dispozi]ie \n calitate de distribuitor alunei game diversificate de produse din domeniultehnicii de calcul: accesorii, periferice, componentecalculator, consumabile, medii de stocare optice [imagnetice, memorii RAM [i FLASH, produse depapet`rie etc.

Pe l~ng` comercializarea produselor enume-rate, firma noastr` v` ofer` o gam` larg` de serviciiIT, incluz~nd crearea de aplica]ii software specia-lizate, pagini de prezentare WEB, materialepromo]ionale personalizate.

Pentru orice problem` pe care o dori]i clarificat`\nainte de a ajunge la firm`, pute]i s` ne contacta]ipe tel. mob. 0766102562.

V` mul]umim pentru aten]ia cu care ne-a]ireceptat invita]ia. V` a[tept`m!

Aici, \n ora[ul spaniol Malaga, am \nt~nitoameni mai aproape de felul nostru de a fi, fapt con-statat [i datorit` particip`rii al`turi de ei las`rb`toarea lui don Miguel, un fel de Sf. Ioan celNou de la Suceava, cu Dr`gaice [i S~nziene cu tot,muzica, dansul [i antrenul, o adev`rat` fiesta, mani-fest~ndu-se undeva pe plaj`, cam la trei sute demetri de locul ancor`rii lui „Mircea”. Am petrecut\mpreun` p~n` la orele24.00, c~nd echipajul tre-buia s` fie la bord. Dup`aceea, veselia [i ritmurilemuzicii spaniole ne-auleg`nat somnul, intr~ndprin hublourile navei…Ne-am desp`r]it, atuncic~nd a sosit momentul, deacest ora[ cu p`rerea de r`uc` oficialit`]ile nu ne-auoferit ocazia de a participala o corid` sau s` facem oexcursie la minuneaAlcazar – complex arhitec-tonic maur, compensareavenind, totu[i, dar pentruun grup extrem de restr~ns,din partea autorit`]ilorrom~ne de la Consulatuldin Sevilia, care au asiguratp`trunderea pentru c~tevaore pe p~m~nt englez, undes-a vizitat enclava Gibraltar– renumita st~nc` locuit` decca. 50 de mii de oamenibine \nst`ri]i care [i acumse afl` \n disput` cu spani-olii. Printre bog`ta[iiocazional prezen]i \n aceste locuri, l-am \nt~lnit [ipe Iuliu Mure[an, managerul echipei de fotbal CFRCluj, care \[i petrecea vacan]a \mpreun` cu so]ia peaceste meleaguri, dar [i un grup de parlamentarirom~ni afla]i pe aici tot din motive de odihn`,ace[tia din urm` onor~ndu-ne cu prezen]a la bordulnavei, unde au participat, spre bucuria mea, pentruc`-mi serbam ziua de na[tere, la ciocnirea unuipahar cu vin, dar [i la dep`narea de amintiri p~n`t~rziu dup` miezul nop]ii. A[a c`, departe de cas`,departe de fiin]ele cele mai iubite, p`rin]ii, so]ia [ifiica mea, mi-am serbat prinderea \nc` a unui an \ncalendarul vie]ii \ntr-o atmosfer` pl`cut` [i cama-radereasc`… Am p`r`sit Malaga lu~nd \n prova va-lurile Oceanului Atlantic, urm`toarea escal`urm~nd a se face \n Fran]a, la Rouen, ora[ul \n care,cu foarte mult timp \n urm`, a v`zut lumina zileiJoana d’Arc. P~n` s` ajungem \n zona ce ne puneape g~nduri, Golful Biscaya – un aquatoriu european

asem`n`tor Triunghiului Bermundelor al Americii,Atlanticul ne-a oferit o surpriz` deloc pl`cut`,pun~ndu-ne la \ncercare [i pe noi, cei din echipaj,dar [i pe „Mircea”, cu o furtun` de gradul 5 spre 6,care a durat 2 zile. Teama c` ne vor \nghi]i at~t deamenin]`toarele valuri ne-a cam dat t~rcoale, \ns` n-a fost s` fie a[a pentru c` Dumnezeu, \n acele clipegrele, a fost rom~n!… Dup` ce-am trecut cu bine

caznele impuse de Neptun, totul a fost OK: am tra-versat golful Biscaya f`r` probleme, intr~nd pe Sena[i \ndrept~ndu-ne c`tre Rouen, ora[ care a suferitcumplit \n timpul celui de-al doilea r`zboi mondial,fiind aproape ras de pe suprafa]a p`m~ntului dec`tre atacarile armatei germane. Navig~nd pe Senac`tre Rouen, am avut ocazia de a vedea cum semanifest` mareea \nalt` (fluxul), dar [i mareea joas`(refluxul), fa]` de suprafe]ele de uscat, fenomencare nu se petrece chiar oriunde.

Amabilele gazde franceze ne-au plimbat, \nzilele de sta]ionare, la Paris pentru a vedea TurnulEiffel, Muzeul Luvru, Catedrala Notre-Dame [i \nNormandia, acolo unde \n iunie 1944 americanii [ienglezii au reu[it, cu sacrificii imense, s` debarce,\ntorc~nd, astfel, soarta r`zboiului \n favoareaNa]iunilor Unite. (va urma)

C`pitan-comandor Neculai IUREA

O form` modern` de sclavie:dependen]a de droguri! (II)Continu`m serialul \nceput \n num`rul anterior al

Timonei, chiar dac` titlul este pu]in schimbat,prezent~ndu-v` realistele aten]ion`ri ale lectorului univ.drd. Gheorghe Alecu cuprinse \n lucrarea sa „Manual deaduca]ie antidrog”, \n acest al doilea episod fiind vorbatot de drogurile licite, [i anume: tutunul, cafeina [i sub-stan]ele volatile. Analiz~nd cu discern`m~nt preciz`rilepe care le red`m mai jos cit~ndu-l pe autor, concluzia nupoate fi dec~t una singur`: renun]area la drogurile liciter`m~ne o chestiune de voin]`…

1. Tutunul: Este o plant` erbacee din familiasolanaceelor care con]ine nicotin` (alcaloid) ce sereg`se[te \n ]ig`ri, tutun de pip`, trabucuri, aceastaajung~nd \n organism prin fumat, mestecat sau absor]iecutanat`. çn afar` de nicotin`, fumul ]ig`rilor con]inecirca 4.000 de substan]e chimice, printre care se afl`gudronul, monoxidul de carbon, amoniac, cianur`,arsenic, creozoli, fenoli, D.D.T., piridin`, nichel [.a.

Tutunul, dincolo de alura de fals` virilitate pe care od` celor care \l utilizeaz`, cauzeaz` \n timp:

- cre[terea tensiunii arteriale,iritarea mucoasei nazo-faringiene [i a laringelui, convulsii, stare de sl`biciunemuscular`, colaps, lezarea mucoaselor buzelor;

- cancer localizat la gur`, c`ile respiratorii saupl`m~ni;

- agraveaz` bolile respiratorii;- scurteaz`, cu certitudine, durata de via]`.2. Cafeina (cofeina) este un alcaloid extras din

boabe de cafea, din frunze de ceai [.a.m.d., \ntrebuin]at\n medicin` ca tonic al sistemului nervos central, car-

diac, etc. Pentru ac]iunea sa excitant`, central`, cofeinaeste larg utilizat` sub form` de „b`uturi stimulante”,precum cafeaua, ceaiul, r`coritoarele (coca-cola, pepsi).çn mod curent, aceste produse, considerate „toxice depl`cere”, nu pun probleme individuale [i sociale \ns`abuzul, consumul exagerat, poate determina efectenedorite induc~nd dependen]a. Tocmai de aceea nu suntrecomandate preadolescen]ilor care trebuie f`cu]i s`\n]eleag` riscurile la care se expun.

Cofeina, pe l~ng` efectele dorite, respectiv cre[tereaputerii de concentrare [i memorizare; diminuareasenza]iei de somn [i oboseal`; ameliorarea cefaleei lahipertensivi etc., creeaz` [i efecte nocive, manifestateprin tulbur`ri ale ritmului cardiac, tahicardie, tulbur`risenzoriale, convulsii, nelini[te, anxietate, agita]ie,insomnie, iritabilitate, risc pentru infarctul miocardic,apari]ia ulcerului gastric, hiperglicemie, oboseal`accentuat` etc.

3. Substan]ele volatile: Sunt substan]e chimiceorganice ce eman` vapori cu propriet`]i psihoactive,care, la prima vedere, cu greu ar putea fi etichetatedroguri. Din aceast` categorie de substan]e exempli-fic`m: lichide folosite pentru cur`]area obiectelor (ace-tona, neofalina, benzenul); solven]i din componen]aadezivilor, cleiurilor, lacurilor [i vopselelor; benzina,petrolul lampant; gazul pentru umplerea brichetelor;aerosolii din spray-uri, etc.

Aspirarea unor asemenea substan]e se poate soldacu: sufoc`ri [i chiar decese, le[inuri, convulsii cauzatede aspir`rile rapide [i profunde, stopuri cardiace,afec]iuni hepato-biliare, leziuni cerebrale, boli depl`m~ni. (va urma)

Redac]ia

Note de voiaj…Cu nava-[coal` „MIRCEA” pe drumuri de ape… (II)

A plecat pe drumul lacrimilor…Drumul \n via]` al celui ce a fost plt.adj. MARIN VASILE a \nceput \n

luna noiembrie a anului 1961, c~nd a v`zut pentru prima oar` lumina zilei\n localitatea Ciu[lea, jude]ul Vrancea, [i s-a terminat, spre durerea familiei[i p`rerea de r`u a tuturor celor care l-au cunoscut, pe 17 ianuarie 2009!…Scurt, foarte scurt acest drum, chiar dac` el, omul MARIN VASILE, a l`sat\n urma sa numai cuvinte de laud`. Un profesionist \n meseria de sanitar [ichimist, un apreciat membru al echipajului submarinului „Delfinul”, nav`pe care a fost ambarcat vreme de 23 de ani, un camarad la care cu oriceproblem` apelai pe linia profesiei sale primeai ajutorul necesar sau m`carun sfat prietenesc, dac` nu-i sta \n putere altceva.

Plecarea spre ceruri a lui MARIN VASILE ne-a l`sat un gol imens \nsuflet, suferin]a provocat` doamnei Rodica, \ndurerata sa so]ie, precum [i afiului s`u, Andrei, t~n`r student \n v~rst` de 25 de ani fiind, acum [i de-apururea, imposibil de alinat.

Adio, camarade! Dumnezeu, pentru c` te-a chemat la El at~t dedevreme, s`-]i vegheze ve[nica odihn`, f`r` a uita s`-]i ocroteasc` [i at~t de\ndurerata ta familie…

Echipajul submarinului „Delfinul”

Vizit~nd Copenhaga, c`pitan-comandorul Neculai Iurea a ]inut s` nesalute din postura de „dublur`” a santinelei de la Palat…

PAG. A 4-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

çnt~lnirea elevilor ßcolii Militare de Mai[tri „Am. Ion Murgescu” cuveteranii profesiei de maistru militar marinar, care va avea loc pe data de24 martie, orele 14.00, \n aula [colii. La aceast` \nt~lnire vor fi prezen]idoi sau trei mai[tri, specialitatea lor militar` fiind diferit`. çnt~lnirea se vadesf`[ura pe principiul dialogului cu auditoriul, fiecare dintre mai[triprezen]i, dup` o scurt` expunere a evolu]iei \n carier`, urm~nd a r`spunde\ntreb`rilor adresate de c`tre elevii prezen]i \n aul`.

Competi]ia sportiv` de tenis de mas`, trofeul pus \n joc fiind „Cupa –centenara v~rst` a Corpului Mai[trilor Militari de Marin`”. Aceast` com-peti]ie, care va chema la startul s`u nu numai membri ligii, ci pe oricinedore[te s` se \ntreac` \n acest sport, se va desf`[ura s~mb`t`, 4 aprilie,\ncep~nd cu orele 09.00, \n sala ßcolii Sportive nr. 2 Constan]a.

Competi]ia se va desf`[ura at~t individual c~t [i pe echipe (simplu [idublu), fiecare echip` fiind format` din minimum 2 [i maximum4 sportivi. De re]inut: participan]ii la competi]ie care nu de]in calitatea demembri ai Ligii Mai[trilor Militari de Marin`, vor achita o tax` de\nscriere \n valoare de 10 lei.

Concurs pe tema „File din istoria Corpului Mai[trilor Militari deMarin`”, la care vor participa trei echipaje, fiecare av~nd \n componen]`trei persoane, acestea reprezent~nd: una sau mai multe unit`]i de nave;una sau mai multe unit`]i de uscat ale F.N, [i [coala de mai[tri, undeechipajul va fi format din elevii anului II. Data desf`[ur`rii concursuluiva fi 7 aprilie, locul, aula ßcolii Militare de Mai[tri, iar ora, 14.00. Despreregulamentul concursului [i bibliografia necesar`, afla]i de la consilieriicomandan]ilor pentru problemele mai[trilor militari [i subofi]erilor.

Echipajul c~[tig`tor va primi trofeul simbol O SUTå DE ANI DEEXISTEN¥å A CORPULUI MAIßTRILOR MILITARI DE MARINå,compus dintr-o cup`, diplome de merit [i o important` sum` de bani.Celorlalte dou` echipaje participante li se vor acorda diplome de merit.

Organizarea, \mpreun` cu Cercul Militar Constan]a, a unei competi]iide [ah dotat` cu trofeul „Cupa – centenara v~rst` a Corpului Mai[trilorMilitari de marin`”, deschis`, f`r` nicio condi]ie, tuturor sportivilor ama-tori \n practicarea acestui joc al min]ii. Desf`[urarea competi]iei va avealoc \n perioada 6-17 aprilie, 17 aprilie fiind data la care va avea loc [i fes-tivitatea de premiere a c~[tig`torilor.

Sus]inerea simpozionului cu tema „Navig~nd \n volte prin istoriaCorpului Mai[trilor Militari de Marin`” \n garnizoanele: Babadag (mar]i,14 aprilie, orele 10.00); Tulcea (mar]i, 14 aprilie, orele 14.00; Br`ila(miercuri, 15 aprilie, orele 10.00); Mangalia (la o dat` pe care o va sta-bili conducerea filialei) [i Constan]a (duminic`, 26 aprilie, orele 10.30, laMuzeul Marinei ).

Organizarea unei expozi]ii av~nd tematica: „Pasiuni extraprofesio-nale ale mai[trilor militari [i ale familiilor acestora”, locul expuneriilucr`rilor (diverse colec]ii, pictur`, goblene, navomodele, realiz`ritehnice etc.) fiind una din s`lile Muzeului Marinei Rom~ne. Expozi]ia seva preg`ti \n perioada 23-25 aprilie, [i se va deschide pe data de 26 aprilieora 09.00, urm~nd a r`m~ne deschis` pentru public p~n` pe data de 8 mai.

Rug`mintea organizatorului e ca dumnevoastr`, cei care v` hot`r~]i s`expune]i anumite realiz`ri, s` contacta]i din timp conducerea ligii, coor-donatorii activit`]ii urm~nd a evalua oferta [i a o preg`ti pentru a lua loc\n vitrinele muzeului.

Nu este deloc u[or s` preg`te[tidesf`[urarea unui moment aniver-sar, mai ales de nivelul celui de la 6mai, c~nd Corpul Mai[trilorMilitari de Marin` \[i va s`rb`torianul o sut` al existen]ei sale.Onoranta misiune revine LigiiMai[trilor Militari de Marin`, aso-cia]ie ce va avea al`turi un partenerde n`dejde, Statul Major al For]elorNavale, institu]ie ce [i-a manifestatconving`tor disponibilitatea de asprijini substan]ial liga \n ac]iunilesale orientate spre acest evenimentcu conota]ii spirituale deosebite nunumai pentru purt`torii gradului demaistru militar marinar, dar [i pen-tru arma-marin`.

Primele repere ale planului\ntocmit au \nceput s` se deruleze.Astfel, au fost comandate uneifirme specializate din Constan]aconfec]ionarea a 30 de buc`]i

Plachet` Corpul Mai[trilor Militaride Marin`; 80 buc`]i „Medaliajubiliar`” [i 200 buc`]i cocarde tri-colore, ce vor fi purtate la reverulhainei de c`tre participan]ii la spec-tacolul omagial dedicat zilei de6 mai, manifestare omagial-artis-tic` ce va avea loc \n sala de spec-tacole a Cercului Militar Constan]a,miercuri, 6 mai, \ncep~nd cu orele12.00. Au fost comandate, deasemenea, 200 de diplome, 225 deinvita]ii [i 100 mape de prezentare,elemente ce vor fi distribuite dup`un scenariu-plan g~ndit [i hot`r~tde c`tre Consiliul Director al Ligii.

Pe l~ng` aceste ac]iuni dejademarate, \n planul activit`]ilormenite a se desf`[ura \n\nt~mpinarea evenimentului de la 6mai, sunt gata preg`tite pentru a fidemarate urm`toarele:

Organizarea momentului aniversar de la 6 mai,misiune extrem de important` pentru conducerea ligii

(preciz`rile ce urmeaz` apar]in secretarului ligii,m.m.pr.(r) Grecu Alexandru)

Cu \ng`duin]a domnului colonel Costinel Petrache,autorului c`r]ii „Libert`]i asumate”, v` prezent`m sprelecturare (bine ar fi nu doar pentru at~t!) c~teva din sfa-turile camaradere[ti pe care Domnia Sa le-a primit la\nceputul carierei de ofi]er al Armatei Rom~ne de laoameni cu mult` experien]` de via]`.

● ßeful – i-a spus un subofi]er, fost subordonat -oricare ar fi el, nu este ca popa, s` mearg` zicala „F`ce zice [efu, nu ce face [efu”. Nu, aici nu merge!Subordona]ii, unii \i copiaz` felul, al]ii \l dep`[esc \ncinste [i atunci, vr~nd-nevr~nd, \l judec`. Aspru, r`u detot!

● Nu te mai pierde \n problemele subordona]ilor, \isufoci (spusele apar]in \nt~iului comandant de bata-lion). Spune-le ce s` fac`, nu cum s` fac`. Ei [tiu cel

mai bine cum trebuie s` fac` [i-apoi nu e bine s` le-ar`]i ce nu [tii”.

● S` nu ascunde]i nicic~nd problemele din care,mai greu sau mai u[or, ne ducem via]a… Pe oameni \i[tii aproape numai c~nd le ar`]i f`r` opreli[ti g~nduriledespre ei.Altfel, \i pierzi”(sf`tuitor, unuldintre cei maibuni subofi]ericunoscu]i dedomnul CostinelPetrache)

Sfaturi cama-radere[ti eternvalabile, nu-ia[a?

(va urma)

Sub semn`tura comandorului dr. Marian Mo[neagu, [efulServiciului Istoric al Armatei, la Editura Militar` a ap`rut \n 2008„Dic]ionarul Marinarilor Rom~ni”, prima lucrare de acest gen din li-teratura de specialitate, publicat` sub egida Asocia]iei Absolven]ilorAcademiei Navale „Mircea cel B`tr~n”, \nfiin]at` la 17 martie 2007.

Lucrare enciclopedic` de anvergur`, „Dic]ionarul MarinarilorRom~ni” \nsumeaz` biografiile a circa 600 de absolven]i care au per-format at~t \n cariera profesional` c~t [i \n diploma]ia militar`,\nv`]`m~ntul superior, administra]ia portuar`, managementul com-paniilor de shipping de stat [i private, administra]ia public`, justi]ie,art`, cultur`, pres`, sport, politic` [.a.

„Cuv~ntul \nainte” este semnat de viceamiralul (rtg.) ing. Ilie ßte-fan, fost comandant al Institutului de Marin` \n perioada 1961-1972 [i1973-1980 [i primul pre[edinte al Asocia]iei Absolven]ilorAcademiei Navale „Mircea cel B`tr~n”.

Printre personalit`]ile de prestigiu din Marina Militar` [iComercial` care au absolvit Academia Naval` sunt prezen]i la loc decinste [i absolven]i ai ßcolii Militare de Mai[tri de Marin`, precumTraian Anderson, Constantin Anechitoae, Josepf Beran, AurelC~ndule], Ioan Georgescu, Petre Zamfir [.a., care ulterior au trecut \ncorpul ofi]erilor de marin`, ajung~nd peste ani comandori [i amirali.

Deocamdat`, nu avem \n biblioteca ligii aceast` interesant`lucrare, dar sper`m ca acest lucru s` devin` posibil c~t de cur~nd.

Dou` personalit`]i de marc` ce activeaz` la nivelul de v~rf alArmatei Rom~ne, plutonier-adjutant Tiberiu-Augustin Nicolau – con-silierul ministrului ap`r`rii pentru problemele mai[trilor militari [isubofi]erilor – [i Phil Kiniery Jr., truditor pentru reconstruc]ia o[tiriinoastre din partea firmei americane CUBIC, [i-au unit nu numaifor]ele intelectuale, ci [i experien]a profesional`, oferind interesantalucrare „Subofi]erul-construc]ia demnit`]ii”, o carte–manual necesar`pentru subofi]erul/maistru militar, reala coloan` vertebral` a armatei.Citind lucrarea respectiv`, pe l~ng` faptul c` \nt~lne[ti o surs` infor-mativ` argumentat` istoric cu privire la apari]ia \n O[tirea Rom~n` aCorpului Subofi]erilor, te po]i foarte bine l`muri \n privin]a multorprobleme legate de profesie, de evolu]ie \n carier`, de modul cum tre-buie s` se preg`teasc` [i s` ac]ioneze subofi]erul/maistrul militar calider de grup [i, nu \n ultimul r~nd, po]i afla am`nunte interesante cuprivire la rolul, locul [i atribu]iile consilierilor comandan]ilor pentruproblematica specific` mai[trilor militari [i subofi]erilor. A[adar, aie[it de sub tipar, ca rod al muncii [i min]ii a doi profesioni[ti \n alearmelor, o carte ce poate servi ca manual pentru purt`torii gradelor desubofi]eri [i mai[tri militari. Felicit`ri, domnilor!

LIBERTå¥I ASUMATE, lucrare ie[it` de sub pana m`iastr` adomnului colonel (r) dr. Costinel Petrache, este un produs literar rar\nt~lnit, dar extrem de interesant prin construc]ia sa, contrapunctulfiind stabilit pe rela]ia rezolvare-sfat [i nu pe clasica potec` sfat-rezolvare. Pentru o \n]elegere c~t mai exact` a celor afirmate estenecesar` lecturarea acestei c`r]i, ce iese \n eviden]` prin curajulautorului de a nu colora numai \n roz adev`rurile vie]ii militare. Suntconvins c` aceast` carte poate provoca disconforturi majore \n stra-turile digestive ale institu]iile militare, ceea ce nu e r`u deloc, ba dim-potriv`, [i asta pentru c` odat` [i odat` trebuie s` \n]elegem faptul c`este dezonorant s` ne ascundem dup` deget, s` ne facem c` nu vedemhandicapurile ce apar \n func]ionalitatea unei organiza]ii, indiferent destructura [i scopul s`u. Autorul, \n reala sa deschidere c`tre cititor, neinformeaz` c` are un „viciu”, [i anume c` nu s-a \mp`cat nicic~nd custatutul sau ideea inutilit`]ii. Foarte bine a]i f`cut, iar c` este a[a cumspune]i, o confirm` chiar con]inutul c`r]ii dumneavoastr`, o adev`rat`lec]ie de \nseninare, prin care cititorul v` simte deranjat de acelene\mpliniri, care, ascunse sub faldul indolen]ei, nu primesc „medi-ca]ia” necesar`, sistemul prefer~nd s` le trateze, a[a cum bine spune]i,cu \ng`duin]`, eroare [i… blazon!

Eu, unul, domnule colonel, citindu-v` cartea, v` rezerv un loc decinste \n sinea mea, acolo unde trec pe lista intim` pe acei b`rba]i careau curajul de a spune lucrurilor pe nume. Din p`cate asemenea oameniau cam disp`rut din Rom~nia, [i asta nu e bine! Nu e bine chiardeloc…

APARI¥II EDITORIALE, comentate de c`treredactorul-responsabil, m.m.pr.(r) Dumitru Mih`ilescu

Sfaturi camaradere[tietern valabile…

çn aten]ia promo]iei 1989a ßcolii Militare de Mai[tri „Am. Ion Murgescu”

Anul acesta, finalul lunii iulie ne aminte[te nou`, celor care am ie[it de pe b`ncile ßcolii Militare de Mai[tria For]elor Navale, c` \n calendarul vie]ii noastre am prins [i cea de a dou`zecea fil` de c~nd am devenit purt`toriai gradului de maistru militar.

Pentru a s`rb`tori cum se cuvine acest moment important din via]a fiec`ruia dintre noi, colectivul de orga-nizare, compus din: m.m.I Cristocea Adrian (tel.mob. 0766778587); m.m.I St`nic` Eugen (tel. mob.0723630483) [i m.m.I Lupu Silviu (tel.mob.0743334452), v` adreseaz` rug`mintea de a fi prezen]i la \nt~lnireacamaradereasc` a promo]iei noastre, data fiindu-v` anun]at` ulterior, dar cu siguran]` aceasta va fi \n cea de aadoua parte a lunii septembrie.

Pentru detalii, dar [i pentru a v` exprima dorin]a de participare, contacta]i-ne la telefoanele men]ionate.V` a[tept`m cu interes [i mult` ner`bdare!

PAG. A 5-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Schimb`ri la nivelulconducerii ligii

Perturb`rile \n privin]a ocup`rii func]iilor de con-ducere la nivelul Consiliului Director al Ligii Mai[trilorMilitari de Marin` au ap`rut anul trecut \n luna februa-rie, odat` cu renun]area pe motive medicale a domnuluim.m.pr.(r) Grigore Drinel de a mai exercita preroga-tivele func]iei de pre[edinte. çn asemenea situa]ie,repect~nd cerin]ele art.36 din Statutul Ligii, a intrat \noperativitate institu]ia interimatului, atribu]iunilefunc]iei de pre[edinte fiind preluate de c`tre secretarulligii, domnul m.m.pr.(r) Radu Nicolae, iar cele specificefunc]iei de secretar, de c`tre m.m.pr.(r) Olteanu Emil. Peparcursul anului 2008 renun]` [i domnul m.m.pr.(r)Olteanu la func]ia de secretar, aceasta fiind ocupat` sprefinele anului, tot interimar, de c`tre m.m.pr.(r) GrecuAlexandru. A[adar, o echip` aleas` prin votul Adun`riiGenerale s` coordoneze activitatea ligii pe durata man-datului 2007-2010, func]iona 50% prin interimat, lucruacceptat de statut doar p~n` la prima adunare general`ordinar`, moment c~nd componen]a respectivei echipede conducere urma s` fie stabilit` prin vot secret.

Lucrurile a[a s-au [i petrecut, adunarea general`, \nfinalul lucr`rilor desf`[urate s~mb`t`, 14 februarie, pro-nun]~ndu-se, prin vot secret, a stabilit componen]aechipei de conducere a Ligii Mai[trilor Militari deMarin` pentru mandatul 2009-2012, aceasta fiindurm`toarea:– PREßEDINTE:

M.m.pr.(r) BANU ION – PRIM-VICEPREßEDINTE:

M.m.pr.(r) RADU NICOLAE– VICEPREßEDINTE I:

M.m.pr. MARICA GHEORGHE (reales)– VICEPREßEDINTE II:

M.m.pr.I CRISTOCEA ADRIAN (reales)– VICEPREßEDINTE III:

M.m.pr.(r) CALEN GEORGE– SECRETAR:

M.m.pr.(r) GRECU ALEXANDRU– CONSILIER JURIDIC:

M.m.pr. BADIU OVIDIUçn afara unor schimb`ri pe func]ii [i accedereadomnului m.m.pr.(r) Calen George, fost ocu-pant al func]iei de pre[edinte al asocia]ieisportive, dintre membrii echipei anterioare nu amai reu[it s` ob]in` votul, cu toate c` a candi-dat, domnul m.m.pr. (r) Oa[e Nicolae, un cama-rad care a contribuit serios la organizarea [ifunc]ionarea asocia]iei timp de 18 ani. Asta edemocra]ia, ne supunem ei chiar dac` ne placesau nu.

De acum \ncolo, lui Dumnezeu \i revinesarcina de a le da s`n`tate tuturor ale[ilor \nfunc]iile de conducere a ligii, domniilor lorav~nd greaua misiune de a ne convinge c` nune-am \n[elat acord~ndu-le \ncrederea.

Redac]ia

Aspect din aula ßcolii Militare de Mai[tri „Am. Ion Murgescu, acolo unde s~mb`t`,14 februarie, s-au desf`[urat lucr`rile adun`rii generale a membrilor L.M.M.M.

Audierea con]inutului documentelor prezentate de c`tre Consiliul Director a permis mem-brilor asocia]i ai L.M.M.M. filiala Constan]a, ca dup` discu]iile purtate [i propunerile f`cute, s`hot`rasc` prin vot urm`toarele:

1. Se apreciaz` ca bun` presta]ia membrilor Consiliului Director pe parcursul anului 2008,excep]ie f`c~nd un num`r \nsemnat din r~ndul membrilor care reprezint` grupurile lucrative ge-neratoare de membri, ace[tia achit~ndu-se \n mic` m`sur` de sarcinile reclamate de misiuneapentru care au fost mandata]i.

2. çnceteaz`, conform art.36 din Statutul Ligii, interimatul celor din compunerea ConsiliuluiDirector care \ndeplineau func]iile de pre[edinte [i secretar, echipa ce se va afla la conducerealigii pe durata mandatului 2009-2012 fiind cea desemnat` prin votul secret exprimat de c`tremembrii asocia]i prezen]i la adunarea general` din 14 februarie 2009.

3. Planul de activit`]i specific anului 2009 are ca principal obiectiv s`rb`toarea celor o sut`de ani de existen]` a Corpului Mai[trilor Militari de Marin`, pentru celelalte repere, dac` situa]iao impune, Adunarea General` fiind de acord s` se diminueze sumele financiare aprobate sau, \ncazuri extreme, s` se renun]e la materializarea lor, dar numai cu aprobarea majorit`]ii membrilorConsiliului Director.

4. Editarea ziarului „Timona” va cunoa[te, \n acest an, apari]ia a cel mult 8 numere din 12posibile, sus]inerea financiar` revenind \n procent de 30 % fondului cotiza]ie lig`, 70% din cos-tul ziarului fiind sus]inut de c`tre fiecare membru cotizant SFIC, ace[tia achit~nd, \n termenireali, suma de 2 lei la fiecare apari]ie a respectivei publica]ii.

5. Func]ia de pre[edinte al asocia]iei sportive r`m~ne \n acest an neocupat`, atribu]iile aces-teia activ~ndu-se numai \n perioada preg`tirii [i desf`[ur`rii unor ac]iuni cu caracter sportiv,atunci fiind preluate de c`tre vicepre[edintele II.

6. Av~nd \n vedere efortul financiar impus de momentul aniversar 6 mai, presiunea fiindresim]it` de c`tre fondul de cotiza]ie, fond ce se confrunt` [i cu sc`derea accentuat` a num`ruluide membri asocia]i, adunarea general` hot`r`[te ca fiecare membru al Consiliului Director remu-nerat pentru activitatea sa, s` renun]e pentru o lun` la primirea sumei stabilite, \n luna c~nd ahot`r~t s` renun]e fiind eliberat de sarcini. Tot \n privin]a remuner`rii, Adunarea General`hot`r`[te ca neavenit` \n acest an orice \ncercare de m`rire a cuantumurilor sumelor primite \ncursul anului 2008.

7. Acordarea ajutorului financiar nerambursabil membrilor asocia]i cotizan]i SFIC ce auserioase probleme medicale va fi suportat, ca [i p~n` \n prezent, de fondul de rezerv` al acestuisistem de \ntrajutorare camaradereasc`, suma maxim` ce se poate acorda cresc~nd de la 400 la500 lei.

8. çncep~nd din acest an, cheltuielile privind piosul omagiu adus prin depunerea de coroanela locul de veci al acelui membru cotizant SFIC care ne-a p`r`sit, vor fi suportate integral de fon-dul de rezerv` al sistemului de \ntrajutorare financiar`, suma aflat` \n fi[a-cont a celui decedat,chiar dac` pe timpul vie]ii a primit [i alte ajutoare, fiind oferit` integral familiei \ndoliate.

9. çn acest an, manifest`rile specifice momentului aniversar 16 octombrie – Ziua LigiiMai[trilor Militari de Marin` – se vor rezuma doar la aspectul mediatic, urm~nd ca \n anul 2010,anul c~nd liga va \mplini 20 de ani de existen]`, s` cunoasc` dimensiunea meritat`.

UUnn rreessppeeccttuuooss LLAA MMUULL¥¥II AANNII,, ttuuttuurr--oorr ddooaammnneelloorr ccaarree ssee rreegg`̀sseesscc,, aall`̀ttuurriiddee nnooii,, \\nn eeffeeccttiivvuull lliiggiiii..

Prezen]a membrilor asocia]i la adunarea general` a membrilor asocia]i ai ligii filialaMangalia, desf`[urat` s~mb`t`, 7 februarie, a fost at~t de „anemic`”, \nc~t, pentru a evitaaspectul „de[ertic” al s`lii, prezent`m masa prezidiului, unde, de la st~nga la dreapta, potfi identifica]i: M.m.pr.(r) Irimia Cornel – pre[edintele respectivei filiale; m.m.pr. (r) RaduNicolae – la acel moment pre[edinte interimar al L.M.M.M.- [i m.m.pr. Baciu Alexandru– prim-vicepre[edintele filialei.

De m`r]i[or…Acum, \n prag de prim`var`C~nd florile \ncep timid s-apar`,Vou`, mame, so]ii [i fiice Timid, dar cu respect \ncerc a zice,çn via]` tot timpul s-ave]i parteDe bucurii [i mult` s`n`tate!Chipul vostru, drag [i sf~nt -At~ta vreme c~t exist` Pe acest p`m~nt-S` fie tot timpul luminatßi de soare r`sf`]at…De n-a]i fi voi, chipuri ferice:Mame, so]ii [i fiice,Eu, ca [o] [i tat`, n-a[ puteaS`-mi g`sesec \n via]` lini[tea.De aceea v` declar acumC` v` iubesc [i \n]elegC` face]i parte din \ntreg,Iar f`r` voi, oric~t a[ vrea,Tihnit` via]` eu nu pot avea!A[a c` iubite mame, so]ii [i fiiceDoresc din suflet a v` ziceS` ne tr`i]i, ßi al`turi s` ne fi]i la bine [i la greu,Acum, la anul… [iLa mul]i, mul]i ani!M.m.pr. (r) Gheorghe VLAD

HOTåRÇREA ADUNåRII GENERALE A MEMBRILOR ASOCIA¥IAI LIGII MAIßTRILOR MILITARI DE MARINå

FILIALA CONSTAN¥A

Prezen]a, bat-o vina…Luna februarie, at~t pentru filiala

Constan]a a L.M.M.M., c~t [i pentru filialaMangalia, a fost luna c~nd AdunareaGeneral` a membrilor ligii s-a \ntrunit pentruanaliza activit`]ii depus` pe durata unui an dec`tre cei ale[i s` coordoneze activitatea aso-cia]iei. Aceast` convocare a organului princi-pal de conducere la nivelul ligii nu este mof-tul cuiva, ci este o activitate impus` prinOrdonan]a Guvernamental` nr.26/2001, do-cument \n baza c`ruia asocia]iile [i funda]iilede tip ONG \[i desf`[oar` activitatea.

Cu toat` preg`tirea ce a precedat ziua c~nd

urma ca acest for de conducere s`-[i ]in`luc`rile \n plen, cu tot efortul celor dinConsiliul Director de a preg`ti spre expuneremateriale sintetice, dar transparente, prin cares` se prezinte reala stare de fapt la nivelulfiec`rei filiale, participan]ii urm~nd a g`sisolu]ii concrete pentru problematica pus` \ndiscu]ie, dar [i a aproba prin vot Planul deactivit`]i al anului \n curs [i sus]inera sa finan-ciar`, prezen]a membrilor asocia]i la adunareageneral` las` foarte mult de dorit. Atunci, \nacea zi, \i n`p`desc pe to]i treburile casnice, levin musafirii, le fat` vaca, \i ia cu le[in de lalinguric`, uite numai belele din astea care nule permit s` fie prezen]i la o activitate unde aravea un cuv~nt de spus. Dureros e c` mareamajoritate a motivelor invocate sunt simplecopil`rii, enun]ate de oameni maturi. Decrezut, nu po]i crede dec~t c` sunt indiferen]i,apatici [i prea pu]in sau chiar deloc interesa]ide modul cum asocia]ia \[i construie[te exis-ten]a. Uite a[a se face ca plenul Adun`riiGenerale s` reprezinte cam 10-15 % din efec-tiv, fapt ce nu de pu]ine ori se reg`se[te \nopozi]ia unora referitoare la anumite hot`r~ri,ei, opozan]ii, absent~nd de la respectivaadunare. P`i, dac` ave]i ceva de spus, e cevacare nu v` convine sau nu sunte]i de acord cumodul de ac]iune a unora din ConsiliulDirector, de ce nu veni]i domnilor s` v`prezenta]i nemul]umirile? E mai bine s` trata]iconvocarea cu dispre], apoi s` trece]i la b~rf`?Ia mai g~ndi]i-v`, c` sunte]i oameni \n toat`firea, ce naiba! Nu se apeleaz` la prezen]adumneavoastr` dec~t odat` pe an. Chiar [iatunci sunte]i sufoca]i de treburi? Hai, s` fimserio[i!…

M.m.pr. Ovidiu BADIU

Mul]umim, domnule Nicolae Oa[eIntrat \n angrenajul func]ionalit`]ii Ligii

Mai[trilor Militari de Marin`, nu acum, c~ndmecanismul r`spunde corect la comenzi, ci\n urm` cu 18 ani, c~nd drumul existen]eiacestei asocia]ii abia se pietruia, domnulmaistru militar principal (r Nicolae Oa[e s-adovedit a fi, cu toate ie[irile sale uneori maipu]in controlate, un camarad de n`dejde, unom capabil, fizic [i intelectual, pentru a l`sa\n urma sa lucruri trainice. Personal, regretie[irea domnului Nicolae Oa[e din echipa deconducere a ligii, [i asta f`r` a se credecumva c` a[ avea ceva \mpotriva\nlocuitorului s`u, domnul maistru militarprincipal (r) Calen George. Nu, nici pedeparte. Astea sunt regulile democratice,cred \n ele [i le respect, a[a cum cred [i \n\n]elepciunea reie[it` dintr-un vechi proverbarab, care spune a[a: Uit` c` ai f`cut cuivaun bine, dar nu uita niciodat` pe cel care ]i-af`cut un bine!… ßi, s` fim cinsti]i, domnulOa[e a f`cut multe lucruri bune \n cadrulacestei asocia]ii, pentru mine fiind, pe l~ng`altele, un sprijin de n`dejde \n demarareaapari]iei ziarului „Timona”, dar [i pe duratacelor 13 ani de apari]ie a acestei publica]ii,c~nd a asigurat cu profesionalism prezen]a \npagin` a marii majorit`]i a fotografiilor.Dac` va dori s` mai fac` acest lucru [i \ncontinuare, m-a[ bucura sincer.

Nu gre[im cu nimic, domnilor colegi,dac`-i transmitem domnului Oa[e mul]umi-rile noastre pentru aportul domniei saledovedit \n lungul drum al organiz`rii [ibunei func]ion`ri a Ligii Mai[trilor Militaride Marin`! Eu unul, fac acest lucru, [i v`asigur c` este total lipsit de circumstan]`.

M.m.pr.(r) Dumitru MIHåILESCU

PAG. A 6-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

PILOTINå: Dic]ionarul limbii rom~nemoderne (1958) consider` c` acest cuv~nts-a format \n rom~ne[te dup` englezescul„piloting boat”, ceea ce \ns` nu corespundefonetic [i nici semantic, pentru c` \nenglez` se spune pilot (nu „piloting”)boat/cutter/launch/vessel.

DEX-ul (1975) nu a repetat aceast` gre[eal` dar, \n schimb,lu~ndu-se dup` Dic]ionarul de neologisme, a f`cut una [i maimare, d~nd drept etimologie fran]uzescul pilotin, care nu\nseamn` altceva dec~t „elev marinar”, \n timp ce pilotul trebuies` fie un marinar cu experien]`. çn plus, echivalentul fran]uzesc allui pilotin` este bateau-pilote.

Pilotina provine din italian` sau greac`, ambele limbi av~ndcuv~ntul pilotina, cu acela[i \n]eles ca [i \n rom~ne[te. Noua edi]iea DEX-ului (1996) a igorat propunerea mea, r`m~n~nd la variantaDic]ionarului de neologisme, \nsu[it` [i de Dic]ionarul limbiirom~ne (DLR).

PORTOLAN: Dic]ionarele noastre generale dau preferin]`variantei portulan, copiat` dup` francez`, de[i limba de origineeste italiana (portolano), care a influen]at direct terminologia nau-tic` rom~neasc` mult \naintea francezei. Preferin]a pentrufrancez` s-a manifestat [i \n cazul altui cuv~nt, porto franco,\nregistrat \n mediile livre[ti [i sub forma de „salat`”: porto franc(cu porto din italian` [i franc din francez`!).

Cuv~ntul portolano este atestat \ncep~nd din secolul al XIX-lea, at~t \n limbile romanice, c~t [i \n arab`, greac`, turc`. El aavut la \nceput sensul de „hart` marin`”, dar cur~nd l-a c`p`tat pecel de „carte pilot” (sintagm` ne\nregistrat` \n DEX), cu care cir-cul` [i \n marina rom~n`, unde nu exist` forma portulan.

VERFAFOR: çn mod normal, verfaforul (cu pluralul verfafori)este o verg` auxiliar`, montat` la capetele [i \n prelungireavergilor principale, pentru sus]inerea unor vele suplimentarenumite aripi sau bonete. La actuala nav`-[coal` „Mircea”, aceast`denumire s-a extins asupra capetelor de verg`. DEX-ul sus]ine c`verfaforul este de gen neutru [i c` are etimologie necunoscut`. çnrealitate, avem de-aface cu un substantiv masculin provenit din„v~rf afar`”, ceea ce reprezint` termenul fran]uzesc bout dehors(de bonnette), adic` „verfaforul bonetei”. Forma „verf” sedatore[te scrierii etimologice, \n sensul c` rom~nescul „v~rf”provine din cuv~ntul slav „verh”.

Comandor (R) Neculai PåDURARIU

DELFINULFilogenetic delfinul

face parte din clasa ma-miferelor, ordinul ceta-ceelor, subordinul odon-toce]i. La origine tere[tri,delfinii [i-au p`strat \n ap`respira]ia aerian`, na[te-rea puilor vii, al`ptarea,modific~ndu-[i func]iilevegetative [i somatice,explorarea ecoloca]iei [ip`str~ndu-[i un sistemnervos dezvoltat (creieruldelfinului este cu 20%mai mare dec~t la om).

Adaptarea la via]a marin` a f`cut ca la scufundare s` ia90% aer proasp`t, cu[ca toracic` av~nd elasticitate (azotuldin aerul alveolelor nu se dizolv` \n s~nge), suprafa]a alve-olelor pulmonare s` fie de trei ori mai mare dec~t la om,ritmul respirator [i num`rul b`t`ilor inimii s` fie redus (rit-mul b`t`ilor inimii este de 7 ori mai mic dec~t la om).Reglarea temperaturii corpului se face cu ajutorul vascu-lariza]iei \not`toarelor. çn privin]a vitezei de \not maxim`,aceasta este de 28 noduri pe or`, f`r` siaj, pentru c` pieleasa reduce frecarea cu apa, aceast` piele fiind neted`, moale[i catifelat`, dar [i bine irigat` datorit` papilelor \n form`de bucle umplute cu vase sanguine a[ezate l~ng` epi-derm`, papile ce produc o energie caloric` [i curen]i anti-turbionari sub piele. Vizibilitatea delfinului \n ap` curat`este de 10 metri, detec]ia sa f`c~ndu-se prin ecoloca]ie.Producerea sunetelor este efectul a mai multor membranece intr` \n vibra]ie ac]ionate de mu[chi, vibra]ie transmis`

\n ap` la distan]e mari (10 mile marine) [i cu frecven]evariate. Delfinii tr`iesc \n c~rduri, comunic~nd prin 32 desunete de \nalt` [i joas` frecven]`.

Inteligent, bl~nd, comunicativ, delfinul este folosit deom nu numai pentru a \ntre]ine buna dispozi]ie la delfinariidatorit` dresajului, ci [i pentru multe alte lucruri, cum arfi: leg`tura dintre scafandri [i suprafa]`, dirijarea bancurilorde pe[ti c`tre plasele pescarilor, salvarea de la \nec,descoperirea epavelor, protec]ia scafandrilor \mpotrivarechinilor, cercetarea [tiin]ific`, \n scopuri militare ultra-secrete (ex: amplas`ri de mine la o nav` inamic` sau inter-cept`ri de telecomunica]ii).

Protejarea delfinilor se face \n multe ]`ri prin lege,printre acestea num`r~ndu-se [i Rom~nia care are o ase-mena lege \nc` din anul 1959.

M.m.pr.(r) Petre MARAVELA

Computerele (calculatoarele) sunt descrise ca „ma[ini univer-sale de procesarea informa]iei” [i, \n teorie, pot \ndeplini oriceopera]iune ce poate fi specificat` de un algoritm sau o serie binedefinit` de instruc]iuni. Computerele constituie una dintre cele maisemnificative inven]ii ale secolului XX.

De[i folosirea lor a \nceput s` se r`sp~ndeasc` de-abia dup`1970, computerele reprezint` rezulta-tul unor veacuri \ntregi de \ncerc`rimatematice [i [tiin]ifice, precum [i\ncununarea unei \ndelungate istorii ametodelor de explorare a calculelorautomatice. çnc` din sec.I, inventa-torul grec Hero din Alexandria a scrisdespre posibilitatea calculelor mate-matice prin folosirea unei serii deangrenaje care s` reprezinte numere,\ns` progresele \nregistrate \n acestdomeniu au fost firave p~n` lasf~r[itul sec.XVI, c~nd s-au construit

primele calculatoare folosindu-se principiile stabilite de abacul ori-ental. çn 1679, matematicianul Gootfried Leibniz a \ntrev`zut posi-bilitatea construirii unui calculator care s` foloseasc` bile pentru aprezenta numere \ntr-un cod binar.

Saltul \nainte s-a realizat la mijlocul anilor ‘30 ai sec.XIX, c~nd matematicianul [i inventatorul englez CharlesBabbage a dezvoltat ideea de baz` a unei ma[ini analiticecare putea face majoritatea opera]iunilor unui calculatorde buzunar actual. Babbage a \nceput s` proiecteze oma[in`rie analitic` \n 1834 [i a dat primele speci-fica]ii doi ani mai t~rziu, dar costurile materiali-z`rii proiectului au fost mari [i guvernul britanic[i-a retras finan]area \nainte ca ma[ina s` fie realizat`. Ideile sale s-au pierdut, \ns` instruc]iunile [i documentele de lucru au fostdescoperite un secol mai t~rziu \n anii ‘30, c~nd lucrul la realizareaunor computere electromecanice a \nceput independent \nGermania [i S.U.A. Primul computer func]ional programabil a fostrealizat \n Germania \n 1941, \n timp ce \n Marea Britanie au fostconstruite \n secret computere mai rapide [i mai sigure, care s-aufolosit \n timpul r`zboiului la spargerea codurilor. çn anii postbeli-ci, s-au realizat computere de dimensiuni mai mici [i mai rapide,utiliz~nd noua tehnologie bazat` pe microcipuri. çn anii ‘90, com-puterele transformaser` multe aspecte ale cercet`rii [tiin]ifice, nudoar prin capacitatea lor de a analiza cantit`]i mari de datenumerice, ci [i prin folosirea tehnicilor de simulare la modelareaunor sisteme complexe precum fenomenele atmosferice. C`l`tori-ile spa]iale [i proiectarea unor avioane foarte avansate ar fi fostprobabil imposibile f`r` capacitatea de procesarea a computerelor.

Pe m`sur` ce tehnologia a devenit din ce \n ce mai complex` [icomputerele mai mici, fabrican]ii au aplicat microtehnologia \ndomenii precum televizoarele, aparatele de filmat [i fotografiat,aparatele de uz casnic, schimb~nd \n bine stilul de via]`. Cele maimari schimb`ri s-au petrecut totu[i \n comunica]ii, acestea urm~nda fi modificate [i mai mult odat` cu apari]ia a ceea ce exper]iinumesc „noua autostrad` informa]ional`”.

M.m.pr.(r) Neculai MANOLE

S`rmana limb` rom~n`!

Din perlele…profesorilor (IX)

COMPUTERUL,REVOLU¥IE A TEHNICII MODERNE

Internetul s` fie oare singurasurs` educa]ional`!?

Tineret m~ndria ]`rii, mai da]i search(c`utare) prin cartea de gramatic` [i prin libr`rii,pentru c` r~m~n~nd numai \n baza Internetuluirisca]i s` v` exprima]i a[a cum am auzit eu dingura unor persoane prezente \ntr-o emisune TV,subiectele puse \n discu]ie fiind: furtul de arma-ment de la Ciorog~rla [i dubla crim` din centrulBra[ovului. Nu dau numele celor care au dat cub~ta-n balt`, ci doar profesiile. Dumneavoastr` ebine s` lua]i aminte la aceste impardonabile gafe,iar atunci c~nd v` exprima]i, oral sau \n scris,c`uta]i a o face corect [i cu judecat` logic`.

Iat` expresiile ce mi-au deranjat timpanul \nrespectiva emisiune:☛„Un dublu asasinat, care a oribilat opinia pu-blic`” (analist politic). Verbul este „a oripila”, nu„a oribila”;☛”Imaginea se suprapune peste (profesor uni-versitar). P`i dac` e „supra”, nu mai poate fi„peste”, maestre.

☛”Dumneavoastr` ave]i o logic`implacabil`” (general \n rezerv`).„Impecabil`”, domnule general, pentruc` „implacabil`” \nseamn` altceva:fatal, inexorabil.☛”M`surile ministrului X sunt \n

atributele lui” (tot domnul general \nrezerv`). Confuzie clar` \ntre atribute[i atribu]ii – atributele sunt \nsu[iri,semne distinctive, embleme, p`r]i

secundare ale unei propozi]ii.☛”Ceva e putred \n Danemarca, vorba luiHamlet” (din p`cate fraza a rostit-o tot domnulgeneral). Nu Hamlet a rostit celebra constatare, cisoldatul Marcellus („Hamlet”, Actul I, ScenaIV), iar formula corect` este aceasta: „E cevaputred \n Danemarca”

… ßi astea \ntr-o emisiune la care invita]ii nuerau ni[te fi[tecine! Ce s` mai zic de altele.Repet, tineri navigatori pe Internet, da]i ceva maides search prin cartea de gramatic` [i libr`rii. Cusiguran]` v` ajut`, nu v` face r`u!

D.M.

Printre multitudinea de produse care auleg`tur` cu aducerea lor de peste m`ri [i ]`ri dec`tre marinari [i cor`biile lor (mirodeniile,tutunul, orezul, cartoful, gr~ul, cafeaua[.a.m.d.) se afl` [i ceaiul, despre care se

cunoa[te c` a fost adus \n Europa \n sec. XVI de c`tre por-tughezi, olandezi [i englezi.

¥ara de origine a ceaiului este China, unde era cunoscut cuo mie de ani \n urm`, dar [i India, aici ce[tile [i ceainicile depor]elan fiind demult cunoscute [i folosite.

Primul transport de ceai sose[te la Amsterdam prin 1610,dup` care aromata b`utur` apare \n Fran]a (1635), dup` care,prin 1650, \n Anglia. Consumul de ceai se generalizeaz` dup`1720, odat` cu dezvoltarea leg`turilor comerciale cu China,traficul fiind monopolizat dup` c~]iva ani de c`tre britanici.

China a r`mas cel mai mare produc`tor [i consumator deceai, plant` ce a jucat un rol important \n istoria civiliza]ieiacestei ]`ri, cultivarea ceaiului suferind perfec]ion`ri [i stabilindo ierarhie subtil`. Arbustul de ceai trebuie tuns, frunzele seculeg [i se trateaz` \n aceea[i zi, calitatea depinz~nd de sol saude tratarea frunzelor.

Ceaiul a avut [i continu` s` aib` succes [i \n ]`rile islamice,\n Maroc fiind adus de britanici \n secolul XVIII. La noi, ca [i\n Germania sau ]`rile mediteraneene, ceaiul se prepar` \nmajoritate din plante locale, dar ocup` locul doi \n privin]a con-sumului, pe primul loc situ~ndu-se cafeaua, la a c`rei arom`pu]ini oameni reu[esc s` reziste.

Danubian

ÎNDEMNCelor care au dotarea tehnic` necesar`, dar [i pl`cerea de

a naviga pe Internet, le adres`m \ndemnul de a accesa dinc~nd \n c~nd [i site-ul Ligii Mai[trilor Militari de Marin`, opagin` web interesant` [i atractiv` care, printre altele, v`ofer` posibilitate de a citi on-line gazeta „TIMONA”.

Primim din parte dumneavoastr` orice fel de sugestie carear conduce la \mbun`t`]irea designului sau a con]inutului

acestei pagini.

DRUMUL CEAIULUI

PAG. A 7-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Sfaturi practice…MAHMUREALA

Sunte]i invita]i la o petrecere unde, pe l~ng` faptul c`v-a]i sim]it bine, a]i consumat o cantitate apreciabil` deb`uturi alcoolice. Tocmai de aceea, a doua zi se instaleaz`mahmureala, aceasta fiind provocat` de alcool, dar [i deconservan]ii [i compu[ii chimici secundari ai ferment`rii,numi]i congeneri, pe care \i con]ine b`utura, ace[tia, con-suma]i \n cantit`]i mari, otr`vind celulele nervoase alecreierului. De regul`, b`uturile \nchise la culoare con]in maimul]i congeneri dec~t cele deschise. Rachiul, coniacul,whiskul amestecat [i vinurile ro[ii, datorit` faptului c` au uncon]inut ridicat de alcool, dar [i de congeneri, produc, deregul`, cele mai nepl`cute mahmureli. Ginul, vodca, vinulalb [i whiskul de mal] con]in mai pu]ini congeneri [i nuprovoac`, \n general, o indispozi]ie at~t de mare ulterior.Caregoric c` aceste preciz`ri nu pot fi considerate reguligenerale, deoarece cantitatea de congeneri poate varia de lamarc` la marc`, iar efectul variaz` de la persoan` la per-soan`.

Dup` o petrecere cu b`utur` consuma]i c~t mai mult`ap`, pentru a compensa pierderea lichidelor corporale. Dac`ave]i dureri de cap, lua]i paracetamol, nu aspirin`, fiindc`aceasta v` va irita suplimentar stomacul. Stimulenteletradi]ionale, precum cafeaua, paharul b`ut \n diminea]a dedup` nu v` va ajuta prea mult. Apasimpl` este cel mai bun remediu \ncombaterea deshidrat`rii provo-cate de alcool. Apelarea la sfa-tul „cui pe cui se scoate”, adic`acel obicei al b`utului \ndiminea]a de dup`, poate con-duce la dependen]a de alcool, [iasta nu e bine…

Un fost discipol a lui Bachus

Din istoria anecdotei politice:„Cinci ani cine spune,

trei ani cine ascult`!” (III)➻ - Copii, \ntreb` profesoara, ce-a]i face voi dac` m~ine

to’a[u’ ar deschide grani]ele?- Eu a[ pleca \n Austria, zice un elev.- Eu \n Italia, spune un altul.- Eu, interveni Bul`, m-a[ urca \ntr-un copac mare.- De ce s` te urci \n acel copac mare? se mir` profe-soara.- Ca s` nu m` ia puhoiul…

➻ - Nicu[or se \nt~lne[te cu cet`]enii din Sibiu, acolo unde era prim-secratar. Unul dinsal`, ceva mai curajos, \[i exprim` o dorin]`:- Am vrea [i noi un program zilnic de 5-6 ore de televiziune…- Nu [tiu, nu v` promit nimic, r`spunde Nicu[or, s` vorbesc cu tata. Nu cred \ns` c`o s` poat` vorbi zilnic 5-6 ore.

➻ - Un cet`]ean vrea s` cumpere salam [i nu g`se[te. Furios zice printre din]i:- Porcu’dracului!A doua zi, acela[i cet`]ean vrea s` cumpere orez [i iar`[i nu g`se[te. Nec`jit, spune,a[a, ca s` mai aud` [i al]ii:- Porcu’dracului!Un mil]ian aflat prin preajm` \l \nha]`, \l duce la sec]ie [i porne[te interogatoriul.- Cui i-ai zis, m`, porcu’dracului?- Lui Hitler, r`spunde candid cet`]eanul. Dac` nu era el, nu era al doilea r`zboi mon-dial care a dus la apari]ia capitalismului monopolist.Mili]ianul ascult` atent explica]iile arestatului, care, \n final,\l \ntreab` mieros:- Dar dumneavoastr`, to’a[u’ plutonier la cine v` g~ndea]i?

(va urma)

P`i, s` mai r~dem un pic, c` de necazuri nu sc`p`m niciodat`!…

Gloan]e de catifea…Din aforismele

lui Tudor Mu[atescu☛ De multe ori, vr~nd s` dai pe unul deoparte,\l impingi \nainte.☛ Omul acesta a \mplinit [aptezeci de ani dec~nd mai bine nu se n`[tea.☛ O idee mai bine clocit` trebuie s` fac`adep]i, nu pui.☛ B`rba]ii cu burt` sunt ca pantalonii cugenunchi.☛ N-a[ vrea s` mor p~n` nu termin de tr`it.☛ O boal` sigur` e de preferat unei s`n`t`]iprobabile.☛ Amintirile unora se numesc remu[c`ri.☛ Fantezia merge p~n` la bani. Dup` aceea,devine aritmetic`.☛ Adev`rata istorie a lumii este numai cea pecare o tr`ie[ti. Restul e informa]ie.☛ Dup` nunt`, rochia de mireas` se trans-form` \n capot.☛ C~nd te spovede[ti, fii discret: aude popa!☛ Fiecare fluture las` o floare v`duv`.☛ C~nd femeia tace, s` [tii c` umbl` cu vorbe.

INFORMA¥IICLASIFICATE

ORIZONTAL: 1) Tip de n`fram`-n v~rf deb`]. 2) Desc`tu[`ri. 3) Trage din greu numaipentru un pol – Glia noastr` cea str`bun`. 4)

Secure! – Post meridian (abr.) – Uvertur` la fanfara militar`. 5) Seasorteaz` cu uniforma. 6) Prim ajutor \n caz de tamponare –Purtate \n flamuri! – Plecare \n patrulare! 7) Vin cu ghea]` – Copilde os domnesc. 8) Purt`tor de cuv~nt al Statului major – Obliga]iede serviciu. 9) A da o b`t`lie. 10) Prins`, din c~nd \n c~nd, \nc`tare – Lucrare de geniu \nt~lnit` pe front. 11) Cadre antrenate \nr`zboiul civil – St`ri de fapt din via]a militar`.

VERTICAL: 1) Constan]` \n preg`tire (pl.). 2) Ritm alert \ndeplasarea trupelor terestre – Atacat pe flancuri! 3) O cin` neterminat`! – Aprinderea unor focare de conflict.4) E o hib` la mijloc! – ¥ine piept atacurilor adverse. 5) Oameni hot`r~]i p~n` la victoria final` – Inim` detiran! 6) Corpul biroului! – Repriz` de b`taie dat` la timp – Se scap` pe el de fric`. 7)Tab`r` cu trupe ple-cate pe calea victoriei. 8) Ie[ire din tab`r`! – Tunete! – R`mase spre cinstire \n memoria eroilor. 9) Sunt luate\n focuri – Prescrise \n premier`! – Prev`zute \n orice impact! 10) Cuv~nt dat \n fa]a Domnului – Mo[tenirestr`bun` ap`rat` cu pre]ul s~ngelui. 11) A se \ntoarce la unitatea militar` – Centru de putere!Dic]ionar: IRO Ioan IOJA

Rebus Club „Delfinul” de pe l~ng` Cercul Militar Constan]a

Decembrie ‘89 a curmat tragic [i, de parc`nu se putea altfel, romantic ateismul de parad`propov`diut, \n mar[ul unei filozofii socialef`r` valori [i f`r` orizont, de instrumenteleanacronice [i obediente ale propagandei totali-tare. Nu a fost o redob~ndire a credin]ei,credin]a ca r`spuns l`untric la chemarea luiDumezeu, \ntruc~t, dar n`sc`tor al Celui deSus, credin]a nu pierise nicic~nd. A fost ceamai frumoas` destr`mare a fricii de a ne reg`sispiritual voca]ia libert`]ii [i de-a o exercita\ntocmai, a fost ne\ngr`direa spontan` a liber-t`]ii de a ne d`rui eternit`]ii spirituale princredin]`. Dar, pe alocuri, ame]i]i de libertateacu care nu prea [tiam ce s` facem [i subnutri]i\ndelungat \n decen]a pe care nu prea [tiam s`o cultiv`m, am mers ni]el cam departe. Amrecurs, \n pierdere de cump`t [i neaflare de va-lori, la forme evidente de desacralizare acredin]ei, i-am amputat \n joac` virtu]ilem~ntuirii [i am transformat-o f`r` s` b`g`m deseam` \n mod`, o mod` evident` strident prin:\nchin`ciunile \nc`rcate de fals` smerenie,exersate solemn, cu gravitatea faptelor capitale,ori de c~te ori circumstan]e anume ne\ng`duiau public s` demonstr`m, \n fapt, super-ficialit`]i ale firii; m`t`niile f`cute pe pragulv`zut sau nev`zut al Bisericii, \ntr-o mecanic`ce ne aminte[te de \nceputurile revolu]ieiindustriale; afi[area ostentativ`, eclipsant`, \nlinia \nt~i a diferitelor manifest`ri religioase

spre a luaprim-pla-nul percep]iei publice; utilizarea nefr`m~ntat`a unor cuvinte-cheie care „dau bine” \nexpunerea credin]ei \n vitrina cu de toate astr`zii; Biblia nelipsit` de pe masa de lucru;cruciuli]a de la g~t, l`sat` dinadins vederii prindeschiderea nasturelui de sub poalele ei [i, evi-dent, nu \n ultimul r~nd, prin num`rul deicoane ce ne \mpodobesc pere]ii, m`rturisin-du-ne vizibil \nc~ntarea atunci c~nd acesteainpresioneaz`. Icoana, pe care o prindem subfruntea distant` a peretelui ar trebui s` poartel`untric virtu]ile lucr`toare ale credin]ei;bun`tate evanghelic`, asprime biblic`, iubirede semeni, statornic` [i necondi]ionat`; soli-daritate nediscriminatorie; loialitate pozitiv`,cump`tare liturgic`… Din p`cate, \ns`,lucrurile nu se \nt~mpl` \ntocmai. Semn c`icoanele prinse de g~tul pere]ilor de dinapoiascaunelor, mai trec`toare dec~t ne putem\nchipui, nu sunt nicicum certificatul nostru decredin]` \ntru Domnul. Pentru c`, vrem-nuvrem, credin]a nu este o medalie, o decora]iecare s` ne \nfrumuse]eze str`lucitor pieptul;este m`sura necuantificabil` stradal a conlu-cr`rii noastre cu Hristos [i r`spunsul prin careprimim harul divin al devenirii…

Una din siragul de perle cuprins \ntrepaginile c`r]ii Libert`]i asumate, autor colonel(r) Costinel Petrache.

● So]ul, \ntoc~ndu-se de la pia]`,\[i g`se[te so]ia sp`l~nd calcula-torul \n cad`.

– Ai \nebunit, nevast`? Speli com-puterul?

– Ce vezi r`u \n asta? De c~ndmi-ai spus c` are viru[i, m`g~ndesc la s`n`tatea ta, a mea [i\n primul r~nd a copilului…

● O doamn` \i d` telefon unuimedic psihiatru:

– Domnule doctor, de ani de zileam acela[i vis \n fiecare noapte:visez c` m-am transformat \ncomputer! Ce \nseamn` asta?

– çnseamn` c` sunte]i „virusat`”la cap!

●– B`rbate drag`, medicul de fa-milie ne-a recomandat s` c`l`-torim. Unde mergem?

– Acas`! Vom naviga pe Internetdin website \n website… p~n`obosim!

h

hh hh

h

h h

h

hh h

h h

1

23456789

1011

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

hh

La t~rg…Vino, neamule, c` v~ndLungi himere [i gulgute,V~nd de toate [i la r~nd,Multe vrute, ne[tiute,V~nd de toate la necaz – Rigplat, odolean [i praz:Frunz` veche de castan,Hertz, firez [i leu[tean,Coji de ou` [i cartoane,Radio de „milioane”;V~nd o coad` de ibric,Br~nz` verde-n tiriplic;Furc`, fus, steneap [i caierßi gulgute pentru fraier;Streche, m~zg`, h`d`r`u,Trei jurebi [i un p~rl`u.V~nd c~rceie [i c~rmeie,Fra]ilor, mai v~nd [i dudeProaspete [i vechi [i crude;O pendul` cu picior,V~lnic [i un r`[chitor.Duminic` de veni]i spre pr~nz,V` ofer [i-un chil de sp~nz.V` dau troscot [i-un dovleteßi pe spate c-un clemente;Dubluve, jijeu [i praz – Toate-ntinse pe p~rleaz,Foaie verde cum e porcul,Peste voi a dat norocul…Cu alte cuvinte v~ndM~tc`, t~lv [i un cocletePentru fiece orbete;Chis`li]`-n cotorin]`,Cump`niri de cobili]`;S~rm` ce demult s-a tras,Bun` pentru pus \n nas.Dubluve [i punct [i ro – V~nd de toate la mi[to

Ion GHINION

Se caut` [i se tot caut` „obiectele” disp`rute de la Ciorog~rla!…

Anecdotecu computereRREEVVEERRSSUULL CCRREEDDIINN¥¥EEII

SSEEDDIIUULL RREEDDAACC¥¥IIEEII : CONSTAN¥A, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 69.77.41

RREEDDAACCTTOORR RREESSPPOONNSSAABBIILL : M. m. p.(r) Dumitru MIHåILESCU (tel. 0241/ 689373 sau mob. 0723/010033)

FFOOTTOOGGRRAAFFIIII : M. m. p. Nicolae OAßE

CCOORREECCTTOORR : Prof. Geo VLAD

TTEEHHNNOORREEDDAACCTTAARREEAA CCOOMMPPUUTTEERRIIZZAATTåå [[ii TTIIPPAARRUULL : S.C. IINNFFCCOONN S.A. Constan]a

129

II SS SS NN :: 11 44 55 33 -- 00 88 55 66

PAG. A 8-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Din practica marin`reasc` a c`l`torului pe ape, dar [i din istoria marilor b`t`lii navale…

MATISELIA matisi \nseamn` a \mbina capetele a dou` par~me – sau un cap`t de par~m` pe o

par~m` – prin \mpletirea [uvi]elor (\n cazul unei par~me vegetale sau sintetice) sau avi]elor, \n cazul par~melor metalice. Matiselile, la fel [i nodurile, leg`turile, \mpleti-turile, fac parte din arta [i priceperea marinarilor ce \[i respect` [i iubesc meseria.

çn privin]a matiselilor prezentate \n imaginea grafic` de mai sus, iat` ce denumirepoart` acestea:A: scurt`; B: lung`; C: de croitor; D: de big`; E: de lan]; F: de lusin; G: de ochi cupar~m` din trei [uvi]e; H: de ochi cu par~m` din patru [uvi]e; I: de ochi de par~m`; J:de ochi la o par~m` \mpletit`; K: de ochi la o par~m` groas`; L: de ochi la o par~m` denailon; M: de ochi pe saul` englezeasc`; N: pe saul` englezeasc` din plastic cucus`tur`; O: pe saul` englezeasc` din plastic cu cus`tur`; P: de saul` \mpletit` (englez`)cu cap`t sub]iat; Q: de ochi \n elice sau de Liverpool; R: de ochi de salvare; S: de ochide velar; ß: sub]iat`; T: \nnodat`; ¥: talurit; U: t`iat`; V: de sfila]`.

Studia]i cu aten]ie plan[a cu desene [i \ncerca]i s` v` familiariza]i cu opera]iunea dematisire. Este destul de simplu, nu-i a[a?!

MMaarrii bb`̀tt`̀lliiii nnaavvaallee ccuunnoossccuuttee ddee oommeenniirreeddee--aa lluunngguull ttiimmppuulluuii ((II))

BåTåLIA DE LA SALAMINA: B`t`lia naval` de la Salamina a avut loc \n anul 480 \. Ch,\ntre flota atenienilor comandat` de Temistocle [i flota persan` supravegheat` \ndeaproape deregele Xerxes, care [i-a asumat comanda opera]iunilor. La sfatul lui Temistocle, popula]ia Ateneia fost evacuat` pe Insula Salamina, situat` \n imediata apropiere, iar flota a ocupat un dispozitiv deprotec]ie \ntre insul` [i continent. Aripa dreapt` a forma]iei lui Temistocle se sprijinea pe ]`rmulinsulei, iar aripa st~ng` se sprijinea pe continent. çnaintarea persan` a fost \mpiedicat` de o mic`insul` – Psyaleia – care le impunea divizarea for]elor [i le complica foarte mult avansul. çn ciudaacestor greut`]i, Xerxes a ordonat atacul. Temistocle atac` escadra persan` care se deplasa \ntr-orelativ` dezordine. çn scurt timp aripa st~ng` a per[ilor a fost respins`, iar aripa dreapt` a fost oprit`[i apoi respins` de escadra spartan`, participant` la ac]iune. çn \nc`ierarea care a urmat, datorit`marii aglomer`ri de nave, ac]iunea disperat` a grecilor a dus la scufundarea a circa 200 de nave per-sane, pierz~nd numai 40. Cu aceast` ocazie, s-a dovedit c` triremele grecilor au fost cele mai efi-ciente nave de lupt` ale acelor vremuri. Xerxes a ordonat retragerea la Pireu, apoi s-a retras dinzon`, cu toate c` flota sa era mai puternic` dec~t a grecilor. çn scurt timp, Atena a devenit putereanaval` dominant` \n Mare Egee, fiind aproape imun` la atacul flotei persane.

BåTåLIA DE LA SINOPE: A avut loc la 30 noiembrie 1853, \n timpul r`zboiului Crimeii(1853-1856) \ntre escadra rus`, aflat` sub comanda amiralului Ravel Nahimov, [i cea turc`, aflat`sub comanda amiralului Osman Pa[a. Escadra rus` (8 veliere cu 720 de tunuri) a atacat escadraturc` (16 veliere cu 510 tunuri) sta]ionat` la ancor` \n baia de la Sinope ap`rat` de artileria decoast` (38 tunuri). Aici ru[ii au folosit pentru prima oar` \n loc de tunuri, obuziere, care tr`geau cughiulele tip „PAIXAN” \nc`rcate cu pulbere, care au f`cut pr`p`d \ncendiind navele turce[ti. çnurma atacului, escadra turc` a fost \nfr~nt` suferind pierderi grele. 15 nave au fost scufundate [icca. 3200 de oameni mor]i [i r`ni]i. B`t`lia de la Sinope a fost ultima mare b`t`lie a epocii navalecu vele. Rolul important al artileriei navale \n aceast` b`t`lie a influen]at accelerarea construc]ieinavelor cuirasate. (va urma)

Material extras din textele ce \nso]esc litografiile publicate \ninteresantul CALENDAR 2009, editat de L.N.R. Filiala Bucure[ti

NOD çN OPT