1

“Există numai o cauză

pentru eşecul uman, şi aceasta

este lipsa de încredere a omului

în sine”. (William James)

... pe aripi de dor

№ 2 /MIERCURI / 31. 08. 2011

Revistă trimestrialâ

Evenimente sociale

Noutăţi juridice

Sănătate

-Frumuseţe

Sfaturi utile

Pagină literară

Curiozităţi

1991-2011

20 ani de

Independenţă

2

Pe 27 auagust 2011 se împlinesc 20 ani

de la proclamarea Suveranităţii Republicii Moldova.

În penitenciar anual administraţia, noi

–deţinutele şi oaspeţii noştri serbăm această zi

însemnată.

Programul sărbătorii tradiţional se

începe cu felicitările din partea conducerii penitenciarului

In sala festivă, după care deţinutele

dau un concert cu recital al poieziilor, piese

înscenate tematic şi neapărat – dansuri, cîntece.

Ecoul. Rusca. md 31. 08. 2011 № 2

EEVVEENNIIMMEENNTTEE SSOOCCIIAALLEE

ZIUA UŞILOR DESCHISE ÎN

PENITENCIARUL -7

La data de 1 iunie 2005, exact cînd se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Copilului, Departamentul Instituţiilor Penitenciare

împreună cu administraţia Penitenciarului-7 au luat o decizie,

privind oferirea condamnatelor o vizită a copiilor şi rudelor apropiate chiar pe teritoriul Penitenciarului, adică a sărbători „Ziua

uşilor deschise”.

Pentru prima dată rudele şi copiii au văzut condiţiile în care noi ne ispăşim pedepsele

penale, pentru prima dată au fost schimbate opiniile în viziunea lor,

ce înseamnă penitenciarul în zilele de azi, că nu sunt „gulaguri” sau „ocne” ca mai înainte, că

locuim în condiţii adecvate, că nu suntem supuse torturii sau

maltratării fizice. Da! Aşa credeau multe din rudele noastre, aşa cred şi în

prezent mulţi de după zidurile penitenciarului.

Şi anul acesta, de 1 iunie 2011, uşile penitenciarului au fost deschise pentru cei apropiaţi. Multe bucurii, lacrimi şi

împăcăciune în suflet aduce această zi însemnată nouă, copiilor noştri părinţilor fraţilor şi surorilor.

Toate femeile condamnate ne punem hainele cele mai

bune, ne facem coafura, ne machiăm ca rudele să ne vadă în tot plinul vieţii, să nu înţeleagă poate cît de mult le ducem dorul şi

lipsa celor dragi, cît de mult ne doare sufletul, înţelegînd că, copiiI

noştri cresc fără noi, iar părinţii îmbătrînesc. Dar, oricum această zi aduce emoţii pozitive tuturor

care vin în penitenciar în ospeţie la noi pentru a ne vedea, a ne

împărtăşi cu noutăţile vieţii zi de zi, pentru a împărţi cu noi bucuria şi necazurile.

Femeile condamnate sunt o categorie de persoane mai

sensibile, dar şi mai suferinde, deoarece acasă rămîn copiii micuţi-de-tot, mai mari, adolescenţi...iar bieţii părinţi îmbătrînesc şi des

nu au surse financiare de a face drumul adesea lung pînă în satul

Rusca, unde este situat Penitenciarul-7. În ziua de 1 iunie pentru noi şi familiile noastre au venit

în ajutor Organizaţiile Neguvernamentale „ADRA” şi „SIDO”,

care au organizat şi sponsorizat transportarea multor rude şi copii ai noştri, care de sinestătător nu ar fi putut veni, au adus copiii

noştri, care se găsesc în grija Statului.

Noi, cu tot sufletul, stima şi profundul respect le suntem recunoscătoare pentru acest gest umanist, deoarece ce este mai

scump, decît să-ţi strîngi la piept copilaşii, mama, tata - măcar o

dată în an! În această zi de sărbătoare deţinutele numaidecît

organizează concerte cu scenete teatralizate pentru cei mari şi micuţi, pentru oaspeţi. Iar sponsorii ne ajută să organizăm un ospăţ

cu deserturi pentru cei dragi.

Ziua uşilor deschise ne ajută să ne reunim cu familia să

nu pierdem legăturile cu ei, să ştim că nu suntem uitate şi rudele să

ştie că, noi foarte mult ţinem la ei şi regretăm că nu le putem fi în

preajmă pentru susţinere, alinare şi ajutor.

În luna iunie 2011, în Penitenciarul-7

a mai avut loc un eveniment – deschiderea Sezonului Sportiv. În această competiţie de volei s-au

luat la competiţie deţinutele sectoarelor II şi III .

Spectatorii au susţinut activ fiecare evident că, sectorul său. Au fost mai unite participantele sectorului II,

lor le-a fost înmînată cupa.

Participantele ambelor sectoare au fost menţionate cu Diplome.

3

Ecoul. Rusca. md 31. 08. 2011 № 2

EEVVEENNIIMMEENNTTEE SSOOCCIIAALLEE ...ŞI NOI AVEM NEVOIE DE O REVISTĂ

A NOASTRĂ!..

La 1 iunie 2011 a fost lansat primul număr al revistei

trimestriale a Penitenciarului Rusca.

Proiectul este coordonat de specialistul în psihologie.

În colegiul de redacţie activează un grup de condamnate, care

adună materiale pe diverse teme.

Revista cuprinde evenimentele petrecute în Penitenciar,

noutăţi juridice, pagini despre sănătate, frumuseţe, sfaturi utile,

literatură etc.,redactate în limba de stat. Colegiul de redacţie a

ţinut cont şi de cititorii de limbă rusă, la care fapt a redactat şi

pagina cu informaţii, evenimente în limba rusă.

Primul număr al revistei „ECOUL. RUSCA. md” a fost

înmînat oaspeţilor sosiţi la sărbătoarea „Ziua uşilor deschise”,

administraţiei Penitenciarului, deţinutelor, bibliotecii.

FOSTA DEŢINUTĂ – ÎN OSPEŢIE LA PENITENCIAR La data de 27 iulie anul curent în penitenciar ne-a

vizitat o fostă deţinută – Staricova Natalia. Dînsa s-a eliberat un an

în urmă şi a venit să ne povestească despre problemele, dificultăţile cu care se întîlneşte o femeie după 10 ani de detenţie, totodată ne-a

spus că, are intenţia de a face a II-a parte a filmului „Zona”, autorul

căruia este Dumneaei. Şi anume în acest film, dînsa vrea să relateze toate

nevoile, obstacolele, problemele cu care se confruntă pînă în

prezent (după un an de eliberare). Deci, a început povestea, dar din primele zile, că dat

faptul că, penitenciarul este o zonă nu prea mare, unde mişcarea

este totuşi limitată – se atrofiază muşchii picioarelor, că este foarte greu de a te obişnuidin nou să porţi pantofi cu tocuri înalte, că nu

este deajuns doar o haină cît de simplă dar curată, în comunitatea

din exterior în astfel de haine: ciupici, un maiou şi o pereche de pantaloni din tricou – ve-i părea caraghios. Apare necesitatea de a-

ţi procura practic totul, începînd de la lengeria de corp. Este foarte

dificil şi cu reînnoirea sau înlocuirea actelor de identitate, deoarece este necesar în prealabil de a pregăti o mulţime de certificate.

Pentru tot şi peste tot este necesar de a plăti. Dar de

unde? Indemnizaţia în cea mai mare parte a fost chieltuită pentru a

procura produsele alimentare necesare. Ca să obţii toate certificatele este necesar să te deplasezi de la o instanţă la alta, însă

nu ajung bani nici pentru călătoria în transportul obştesc.

Fără acte de identitate este evident că, nu te poţi aranja nici la lucru. Iar, necunoscînd limba romînă, alt lucru decît pe piaţă

ca vînzător la un propietar, cu un salariu foarte mic - nu poţi găsi,

iar dacă află că ai fost condamnată – cere tacticos să te eliberezi din lucru.

În legătură cu aceasta Natalia a regretat că, nu a studiat

limba romînă în timpul detenţiei, dar ţi ne-a sfătuit pe cele ce nu posedă Limba de Stat – neapărat să o studieze, ba a mai propus şi

administraţiei Penitenciarului să facă eforturi pentru a organiza

cursuri pentru a învăţa Limba de Stat....O problemă mare şi cea mai dureroasă sunt relaţiile cu familia, în special cu copiii. Cu cît

este mai lung termenul detenţiei, cu atît mai mult se răcesc relaţiile

cu cei dragi. Da, copilul cunoaşte mama, dorul de mamă, însă cu timpul maturizîndu-se în lipsa noastră, înfruntînd nevoile şi

greutăţile fără noi, evident că se deprind a soluţiona multe

probleme, devin desinestătători şi se maturizează în lipsa noastră mai devreme.

Apărînd o problemă sau dorind ceva, copilul se

adresează mai des către bunica sau ceilalţi membri ai familiei cu care a crescut...

Despre aceste fapte Natalia ne povestea cu lacrimi în

ochi. Împreună cu Natalia au venit regizorul şi operatorul,

care au filmat toate evenimentele petrecute în această zi. Ne-au

promis că, cînd va fi făcută partea a II-a a filmului „Zona” neapărat o să ne transmită discul şi pentru noi.

Această întîlnire ne-a adus aminte, încă o dată, despre

gîndurile tainice ce ne frămîntă pe fiecare din noi, punîndu-ne

înrebarea: oare ce mă aşteaptă de cealaltă parte de zidul

penitenciarului?!

...chiar dacă, administraţia ne informează, ne recomandă, ne îndrumează – reîntegrarea în societate, cu părere de

rău realitatea este alta.

4

Ecoul. Rusca. md 31. 08. 2011 № 2

EEDDUUCCAAŢŢIIEE JJUURRIIDDIICCĂĂ

“DACĂ GĂSEŞTI UN DRUM FĂRĂ OBSTACOLE,

PROBABIL CĂ DRUMUL ACELA NU DUCE NICĂIERI”

(I.F.KENEDI)

CONDIŢIILE DE MUNCĂ ALE CONDAMNAŢILOR

Conform prevederilor Codului de executare,

condamnatul poate fi antrenat la muncă ţinîndu-se seama de

starea lui fizică şi psihică constatată de către medic.El poate

fi antrenat la munca social-utilă remunerată în producţie,

ţinîndu-se cont de aptitudinile lui şi, în măsura posibilităţii,

de specialitate. Condamnatul poate fi antrenat la munci

neremunerate. Muncile neremunerate sînt lucrările de

îngrijire şi amenajare a penitenciarului şi a teritoriului, de

îmbunătăţire a condiţiilor de trai şi medico-sanitare de

deţinere. La munca neremunerată condamnatul este, de

regulă, antrenat în afara orelor de lucru, cel mult 2 ore pe

zi, însă nu mai mult de 10 ore pe săptămînă. Condamnaţii

care au împlinit vîrsta de pensionare şi condamnaţii invalizi

de gradul I şi II sînt antrenaţi la muncă la dorinţă.Guvernul

stabileşte lista lucrărilor şi funcţiilor pentru exercitarea

cărora este interzisă antrenarea condamnaţilor la pedeapsa

închisorii, inclusiv a minorilor şi femeilor.

În funcţie de categoria penitenciarului şi regimul

de detenţie, condamnaţii sînt antrenaţi în munci remunerate

în penitenciare sau în afara acestora, în sectoarele, atelierele

de producere sau gospodăriile auxiliare ale penitenciarelor,

în lucrările de deservire a instituţiilor penitenciare, la

întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar, precum şi

la alte persoane fizice sau juridice indiferent de forma de

proprietate. Constituie antrenare în muncă în penitenciar,

muncile remunerate prestate de către condamnaţi în celule,

nemijlocit pe teritoriul penitenciarului, în sectoarele izolate

ale penitenciarului, în atelierele de producere sau în

gospodării auxiliare aflate pe teritoriul penitenciarului sau

în afara acestuia, unde este asigurată paza şi supravegherea

permanentă. Muncile prestate de condamnaţi nu constituie

relaţii individuale de muncă în sensul legislaţiei muncii.

Preveniţii, condamnaţii la pedeapsa închisorii în

penitenciarele de tip închis sau semiînchis aflaţi în regim

iniţial, precum şi condamnaţii la pedeapsa detenţiunii pe

viaţă port fi antrenaţi în munci remunerate doar în celule

sau în ateliere special amenajate în acest scop. Condamnaţii

care au săvîrşit infracţiuni ce constituie recidivă periculoasă

sau deosebit de periculoasă, care au săvîrşit infracţiuni

deosebit de grave sau excepţional de grave, care se află în

penitenciarul respectiv mai puţin de 6 luni, care au

sancţiuni disciplinare nestinse, pentru infracţiune

intenţionată, săvîrşită în perioada executării pedepsei, cei

bolnavi de tuberculoză în formă activă, care nu au urmat

tratamentul complet al bolii venerice, alcoolizmului,

toxicomaniei, narcomaniei, care suferă de tulburări psihice,

ce nu exclud responsabilitatea, nu pot fi antrenaţi în munci

remunerate în sectoarele izolate ale penitenciarului aflate în

afara acestuia şi la obiectivele la care nu sînt asigurate paza

şi supravegherea permanentă a condamnaţilor. În baza

contractului încheiat între administraţia penitenciarului şi

persoane fizice sau juridice , condamnaţii pot fi antrenaţi

într-o muncă remunerată în afara penitenciarului, în

condiţiile Codului de executare. Timpul de lucru şi de

odihnă al condamnatului se stabileşte în conformitate cu

legislaţia muncii. Evidenţa timpului de muncă se ţine

conform instrucţiunii aprobate de Departamentul

instituţiilor penitenciare. Munca condamnaţilor se

organizează şi se desfăşoară cu respectarea prevederilor

Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10

iulie 2008, ale altor acte normative în domeniul securităţii

şi sănătăţii în muncă.

Munca condamnaţilor la pedeapsa închisorii se

retribuie în conformitate cu legislaţia muncii. Salariul lunar

al condamnaţilor nu poate fi mai mic decît salariul minim

pe ţară, luîndu-se în consideraţie indexările şi majorările

stabilite. Cuantumul minim al salariului este garantat

condamnaţilor numai cu condiţia executării de către ei a

obligaţiilor (normelor) de muncă în orele de program

stabilite de legislaţie şi de contract. În cuantumul minim al

salariului nu se includ suplimentele, sporurile la salariu,

premiile precum şi celelalte recompense. Salariul

condamnatului se transferă pe contul lui de peculiu.

Reţinerile din salariul condamnatului în temeiul

documentelor executorii nu pot depăşi 75% din cîştigul

lunar.Din salariul condamnatului nu pot fi reţinute

cheltuielile pentru întreţinerea lui în decursul executării

pedepsei, inclusiv pentru alimentaţie, îmbrăcăminte şi

asistenţă medicală, cu excepţia cazului cînd condamnatul

poate fi obligat să suporte cheltuielile legate de tratamentul

automutilării intenţionate. Condamnaţii nu răspund pentru

pagubele provocate de uzul normal al bunurilor predate în

folosinţă sau pentru cele provenite din riscul normal al

muncii. Indiferent de mărimea reţinerilor, la contul de

peculiu al condamnatului se transferă cel puţin 25% din

cîştigul lunar. Condamnatul poate expedia mijloacele

băneşti aflate la contul lui de peculiu soţului, unei rude

apropiate sau unei alte persoane.

Condamnatul care este antrenat la munci

remunerate cel puţin 6 luni are dreptul la concediu

neremunerat cu durata de 12 zile calendaristice.

Condamnatul care execută pedeapsa într-un penitenciar de

tip deschis poate beneficia, pe perioada concediului, de

dreptul de a se deplasa în afara penitenciarului.

Condamnatului care nu încalcă regimul de deţinere şi

îndeplineşte conştiincios sarcinile de producţie i se pot

compensa privilegiat 3 zile din durata pedepsei cu 2 zile de

muncă, iar condamnatului antrenat la lucrări subterane sau

la lucrări cu condiţii grele şi nocive de muncă, potrivit listei

de munci şi profesiuni aprobate de Guvern – 3 zile din

durata pedepsei cu o zi de muncă. Calculul zilelor conform

compensării privilegiate a zilelor de muncă se efectuează

lunar şi se aprobă de către şeful penitenciarului.

5

Ecoul. Rusca. md 31. 08. 2011 № 2

SSÂÂNNÂÂTTAATTEE--FFRRUUMMUUSSEEŢŢEE

MMEERREEUU TTÎÎNNÂÂRRÂÂ ŞŞII FFRRUUMMOOAASSÂÂ Ce poate fi mai neplăcut pentru o femeie decît grăsimea

de pe coapse, fese şi abdomen?

Dacă nu-ţi permiţi tratamente complexe, iată ce poţi

face pentru a elimina celulita!

DE COMBATERE A CELULITEI

AŞADAR, PENTRU A PREVENI ŞI DIMINUA ŢESUTUL ADIPOS, ADICĂ STRATURILE DE GRĂSIME, AR TREBUI SĂ:

ţii un regim hipocaloric prin evitarea excesului de grăsimi animale, dulciuri, alcool

mergi cît mai mult pe jos, pentru că o activitate fizică regulată şi susţinută a picioarelor tonifică musculatura

faci sport o dată sau de două ori pe zi pentru a activa circulaţia sîngelui

BEA CÎT MAI MULTE LICHIDE! Apa reprezintă în jur de 60% din masa noastră

corporală şi este indispensabilă pentru regenerarea

celulelor. Pentru a absorbi 1,5 l de apă plată, de exemplu, între cină şi culcare sau pur şi simplu cînd faci cîte o pauză,

obişnuieşte-te să bei chiar dacă nu-ţi este sete. Dar nu

orice!Bea apă plată, ceai verde sau diuretic (în nici un caz

apă gazoasă care conţine sare). Se recomandă chiar un

repaus alimentar, adică “o cură” de lichide, două zile pe

săptămînă.

EVITĂ SAREA! Ea provoacă retenţia apei. Ce se întîmplă, de fapt

, în trupul tău? Cînd mănînci alimente foarte sărate,

organismul nu mai este capabil să elimine lichidul

intercelular. Şi atunci surplusul de sare împiedică circulaţia

sîngelui favorizînd apariţia celulitei.

NU URMA UN REGIM ALIMENTAR PREA SEVER! El poate antrena variaţii importante de greutate

care duc la pierderea elasticităţii pielii (celulele grase şi

circuitele venoase se comprimă mult mai uşor sub piele)

PRACTICĂ UN SPORT CARE NECESITĂ UN

EFORT INTENSIV

Cea mai rapidă metodă de a elimina celulita este

efortul fizic intensiv. Nu uita că sportul este cel mai aprig

duşman al celulitei! De ce? Pentru că, în mod natural, el

declanşează efectul de „pompă”, contractă şi relaxează

muşchii, uşurînd astfel circulaţia sîngelui. NU NEGLIJA MASAJUL DE ACASĂ!

În fiecare zi timp de o jumătate de oră, practică

gimnastică. Insistă pe coapse, fese şi pîntece. Alternează

şedinţele de jimnastică cu masajul.

* fricţionează picioarele de jos în sus executînd mici

presiuni pentru stimularea circulaţiei sîngelui

* palpează pîntecele în sensul acelor de ceasornic (pentru

a nu perturba digestia). Este o zonă foarte sensibilă,

aşadar însearcă să eviţi mişcările prea bruşte.

* prinde fesele cu vîrful degetelor şi lasă pielea să

alunece. Este aşa-numita „palpare rostogolită”. În felul

acesta, vei favoriza eliminarea grăsimii.

ELIMINĂ CELULITA PRIN PRESOPUNCTURĂ! Fiecare localizare a celulitei îşi

are punctele sale speciale. Cu

mişcări energice masează

următoarele porţiuni ale corpului

unde poate apărea celulita:

* fesele: apasă cele trei puncte

situate de o parte şi de alta a

osului sacru

* şoldurile: activează punctele

de pe faţa externă, puţin

deasupra regiunilor mai

proieminente

* coapsele: masează punctele

situate în centrul feţelor

anterioare şi posterioare

* genunchii: apasă punctele

situate în scobitură, pe feţele

externe ale gambelor, în locul

de întîlnire al celor două oase,

tibia şi peroneul.

6

Ecoul. Rusca. md 31. 08. 2011 № 2

MÎINI ŞI PICOARE FRUMOASE

Curăţenia şi mîncarea sunt gata, poţi răsufla uşurată,

Ce a fost greu a trecut, acum vine partea plăcută,

Îngrijirea mîinilor

Nu alege vatianta «merge şi aşa,

le pot ascunde sub masă sau la spate,

musafirii vor fi cu ochii pe mîncare,

nu la mine!» Chiar dacă sunt umflate,

uscate, scorojite, pătate şi cu miros

înţepător de legume mîinile pot fi

„scoase la lumină” în timp record!

SCOATE PETELE! Ungiile îngălbenite se pot masca cu un lac colorat,

însă mîinile pătate e mai greu să le cureţi. Mîinile îngălbenite

prin curăţarea legumelor se albesc clătindu-le cu oţet, după

care le laşi să se usuce. Dacă au mai rămas unele pete, persistente,

le treci cu suc de lămîie sau apă oxigenată. Insistă cu lămîia pe fiecare

deget, unghiile îşi vor recăpăta culoarea iar cuticulelese vor diminua.

SUPLE ÎNTR-O CLIPĂ

Cauzele principale ale mîinilor roşii şi umflate sunt apa ÎNCEARCĂ rece şi frigul. Cînd cele două se combină, băile alternative,

calde/reci, sunt binevenite. Dacă mîinile se învineţesc, în locul Un truc care ajută la dezumflarea

apei reci poţi folosi apă călduţă în care se adaugă o lingură cu mîinilor şi la recăpătarea culorii

făină de muştar. Mîinile crăpate au nevoie de o baie hidratantă albe este să le ţii ridicate deasupra

şi emolientă, cu tărîţe şi apă caldă. După 10 minute, mîinile se capului pînă numeri la o sută.

clătesc, se şterg şi se ung cu vitamina A, ori ulei, de preferat

de măsline. Se mai lasă 5 minute, apoi se spală.

Pasta obţinută din zdrobirea unui cartof fiert este o excelentă

mască pentru mîini, catifelînd pielea şi ajutînd la recăpătarea

supleţii mîinilor.

ELIMINĂ MIROSURILE!

Primul pas este scoaterea mirosurilor neplăcute de

pe mîini, rămase în urma gătitului.

Mirosul de ceapă iese cu pastă de dinţi. Se pune în palmă

o grămăjoară de pastă, se „săpunesc” mîinile timp de 5 minute,

apoi se clătesc cu apă rece. Dar la fel de bine dispare mirosul şi

frecîndu-le cu apă sărată sau cu o soluţie de amoniac (două linguri

la un litru de apă călduţă).

Mirosul de peşte se scoate cu zaţ de cafea. Se freacă bine

mîinile cu zaţ, se clătesc cu apă rece şi apoi se spală cu săpun.

Mirosul de usturoi iese imediat dacă freci degetele cu lama

unui cuţit sub get de apă rece. Sau freacă-le cu zeamă de lămîie,

apoi clăteşte-le cu apă rece.

Mirosul zarzavaturilor iese cu un cartof crud. Taie cartof,

freacă mîinile cu el, apoi clăteşte-le cu oţet.

Pentru

noi,

femeile

3 trucuri

de după... După o seară întreagă de dans, pantofii au

devenit un pic strîmţi? Remediază durerile de

după descălţare cu cîteva comprese calde, aşezate pe locurile dureroase.

Nesuferiţii cîrcei, întotdeauna apar după

petrecere să ne strice somnul. Îi poţi preveni

prin suplimente de calciu şi magneziu sau le poţi veni de hac ciupind cu putere talpa

piciorului suferind.

Pe rănile pricinuite de băşicile sparte aplică

oţet, este un pansament cicatrizant extraordinar, ustură, dar face bine!

7

Ecoul. Rusca. md 31. 08. 2011 № 2

SSFFAATTUURRII UUTTIILLEE

Decuparea fileului de peşte nu este o

treabă chiar uşoară. De multe ori rămîn bucăţile

de carne. Ca să nu se risipească , fie le prăjeşti sau

le fierbi pe baie de aburi, după care le aranjezi

frumos pe un platou şi le acoperi cu un sos

potrivit.

CUM SE OBŢINE FILEUL DE PEŞTE

Pune peştele pe o planşetă şi taie-l de-a lungul

şirei spinării, ţinînd cuţitul paralel cu planşeta.

Întoarce peştele şi desprinde al doilea file în acelaşi

mod.

Desprinde cu atenţie, tot cu ajutorul cuţitului,

oasele mici care au rămas prinse pe file şi pe aripioara

de pe burta peştelui.

Pentru a putea îndepărta pieliţa, desprinde

mai întîi carnea de coadă. Apoi prinde pieliţa de la

coadă între degete şi desprinde restul fileului cu cuţitul.

FILE DE COD CU SALATĂ

AI NEVOIE DE:

4 bucăţi de file de cod (a cîte 150 g)

2 salate creţe

2 cepe

25 g parmezan

½ legătură coriandru

150 g morcov ras

sare şi piper

roşii pentru ornat

Sucul de la o lămîie

CUM PROCEDEZI Curăţă cepele, taie-le în sferturi, apoi în feliuţe

foarte subţiri. Pune-o la călit, pînă cînd începe să se înmoaie. Adaugă

peste ea parmezanul ras, sarea şi piperul. Aşează bucăţile de file într-o tavă iar deasupra lor toarnă amestecul din tigaie. Bagă tava în cuptor,

timp de 10 minute

Între timp, pe platoul pe care îl vei servi, aşează frunzele de salată şi feliuţele de roşii, iar deasupra, peştele proaspăt scos din cuptor. Lîngă

bucăţile de peşte, pune morcovul ras pe care, înainte, la-i amestecat bine

cu sucul de lămîie.

SF

AT

UR

I P

RA

CT

ICE

P

EN

TR

U G

OS

PO

DIN

E

DESPRE FĂINĂ

Ştiaţi, că dacă făina nu se pastrează într-un loc

uscat, aceasta atrage umezeală şi mucegăeşte? În

această stare este hrană ideală pentru molii (larve

de făină). Acolo unde apar aceste molii de făină, apar şi

bacili care se hrănesc excrementele or iar făina

devine tot mai mucegăită şi necomestibilă.

Această făină infeststă este otrăvitoare!

Ca să descoperiţi din timp aceşti viermişori,

procedaţi în felul următor:

puneţi făina într-o farfurie şi neteziţi cu mîna.

Dacă apar cocoloşi, înseamnă că viermişorii vor

să iasă la suprafaţă. Pentru a evita astfel de situaţii, nu cumpăraţi cantităţi mari de făină, ci

doar atîta cît puteţi depozita în spaţii uscate şi

curate. Pentru prăjituri folosiţi o făină fină. Făina mai

puţin fină se poate folosi pentru creme.

Nu cumpăraţi făină în cantităţi mari , pentru că poate mucegăi.

Puteţi feri de umezeală, insecte o cantitate mai

mare de făină, dacă puneţi în sac o pungă de pînză cu două-trei bucăţi de cărbune lemnos

pentru grătar.

Dacă aţi observat că în făină au apărut viermişori sau molii, cerneţi de două ori înainte

de folosire şi încercaţi s-o consumaţi cît mai

repede

DESPRE MĂMĂLIGĂ

Mămăliga are un mic conţinut caloric,dar se digeră bine,este diuretică, iar în unele regiuni,

poate înlocui pîinea.

E greu să precizăm ce cantitate de apă avem

nevoie ca să se fiarbă bine mămăliga, întucît

acest lucru depinde de calitatea mălaiului folosit.

La o jumătate de kilogram de mălai ar reveni un litru şi jumătate de apă. Acest gramaj este

suficient pentru şase porţii. Săraţi apa, iar atunci cînd începe să fiarbă, turnaţi uşor mălaiul „în

ploaie”. Se fierbe în jur de 40 de minute şi se

amestecă întruna, fiind singura modalitate de a nu face cocoloaşe.

Dacă, după ce aţi pus mălaiul, consideraţi că

e prea subţire, adăugaţi cîteva linguriţe de făină, dar cu grijă, să nu devină prea vîscoasă. Nu mai

adăugaţi apă!

Atunci cînd mămăliga e gata, desprindeţi-o

de pereţii ceaunului. Puneţi-o pe un fund de

lemn şi scoateţi-o cu o lingură de lemn.

Dacă vă rămîne mămăligă, o puteţi consuma astfel: tăiaţi felii şi prăjiţi-le în unt.

SFAT

8

Ecoul. Rusca. md 31. 08. 2011 № 2

CCUURRIIOOZZIITTÂÂŢŢII

APA

NU TE AJUTĂ

SĂ SLĂBEŞTI

O hidratare corespunzătoare este

esenţială pentru sănătate, însă nu te ajută să slăbeşti. Apa umple stomacul şi îţi mai reduce

din senzaţia de foame. Este o băutură fără

calorii, care te ajută să-ţi menţii elasticitatea şi tonicitatea pielii. Dacă zilnic consumi

aproximativ 1500 de calorii, este indicat să bei 1,5 l de apă – incluzînd sucurile, ceaiul,

cafeaua şi supa.

DE CE NU

REUŞESC SĂ

SLĂBESC?

Anumite persoane care urmează un regim de slăbit afirmă adesea că nu reuşesc să

slăbească. Cel mai bun lucru de făcut în acest

caz este să ţină un jurnal în care să se noteze ce anume mănîncă într-o zi, fără să uite

absolut nimic: o bomboană mîncată de ziua

unui coleg, un biscuite sau o bucată de ciocolată savurată cu o cafea. Vei realiza

astfel că aceste “mici escapade culinare”te ţin

în loc şi te împiedicăsă slăbeşti.

CELULITA NU

DISPARE DACĂ

SLĂBEŞTI

Nici o cură de slăbit şi nici liposucţia nu te

ajută să scapi de celulită. Totuşi o alimentaţie

bogată în fructe şi legume, săracă în sare, o hidratare intensă a pielii şi o activitate fizică

regulată te poate ajuta să reduci din aspectul

neplăcut de coajă de portocală. Alcoolul şi cafeaua trebuie, de asemenea, limitate,

deoarecepot accentua această problemă.

Masarea coapselor regulat cu o cremă anti-celulitică şi finalizarea duşului cu apă cît

suporţi de rece pot reda tonicitatea pielii.

SFATURI UTILE

PENTRU

PĂSTRAREA UNUI

ZÎMBET

STRĂLUCITOR De fiecare dată după ce ai băut cafea, cola sau vin roşu, clăteşte-ţi gura cu

apă;

Optează pentru un ten uşor bronzat, aplicînd pe întreaga faţă şi gît o

peliculăfoarte fină de fond de ten sau

pudră autobronzantă, pentru a scoate în

evidenţă albul dinţilor şi evită luciul auriu ,

care nu face decît să amplifice şi mai mult nuanţa galbenă a dinţilor;

Nuanţa rujul este importantă în ceea ce priveşte strălucirea dinţilor tăi.

Optează pentru tonuri reci de roz sau roşu şi

evită glosurile cu particule strălucitoare în tonuri de auriu;

În afară de o igienă bucală riguroasă, mergi la medicul stomatolog

periodic pentru efectuareaunui detartaj

dentar.

ŞTIAŢI CĂ

Doar 5% din suprafaţa acoperită de oceane pe Terră a fost cartografiată atît

de detaliat pe cît a fost suprafaţa planetei

Marte.

Unghiile de la degetele mîinilor unui om

cresc de patru ori mai repede decît cele

de la picioare.

În urmă cu 3.000 de ani, majoritatea

egiptenilor antici nu trăiau mai mult de 30 de ani.

În absolut toate ţările lumii, indiferent de

cultură, religie sau zonă geografică, soldaţii

execută salutul numai cu mîna dreaptă.

SITE DE

MATRIMONIALE

PENTRU CÎINI,

LANSAT ÎN MAREA

BRITANIE

Patrupedele britanice de rasă

nu se mai pot plînge de singurătate

deoarece tocmai a fost lansat un site

de matrimoniale pentru cîini, care

are ca scop îmbunătăţirea sănătăţii

animalelor cu pedigree.

Serviciul Mate Select,

disponibil prin intermediul site-ului

Kennel Club din Marea Britanie,

permite proprietarilor să evalueze

cum va fi afectată întreaga rasă de o

eventuală împerechere între cîinii

cu pedigree.

De asemenea, eventualii

cumpărători ai unui astfel de cîine

pot verifica analizele de sănătate ale

cîinilor înregistraţi pe site, pentru a

afla dacă puii acestora vor fi

sănătoşi.

“Mate Select este un serviciu

inovator care le permite posesorilor

de cîini de rasă să verifice

compatibilitatea acestora înaintea

împerecherii”, a declarat profesorul

Jeff Sampson, consilier ştiinţific la

Kennel Club.

9

Ecoul. Rusca. md 31. 08. 2011 № 2

PAGINA LITERARĂ

Ziua Independentei Republicii Moldova

Ziua Independenţei la monumentul

lui Ştefan cel Mare

27 august-zi în care Republica Moldova marchază 20 ani de independenţă.

În centrul capitalei autorităţile publice locale, deputaţi şi oameni de cultură

consemnează Ziua Independenţei la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Republica Moldova este un stat situat în sud-estul

Europei, între România (vest) şi Ucraina (est). Graniţa cu România urmează aproape în întregime râul Prut şi pe o distanţă foarte

scurtă Dunărea. Republica Moldova are ieşire la Dunăre pe o fâşie

de 600 m la extremitatea sa sudică (Giurgiuleşti).

Republica Moldova şi-a declarat pentru prima oară

suveranitatea la data de 21 noiembrie 1917, independenţa la data

de 24 ianuarie 1918 în limitele guberniei Basarabiei (între Prut şi Nistru, de la Hotin la Dunăre şi la Marea Neagră) aşa cum fusese

delimitată în perioada 1812-1918 în cadrul Imperiului rusesc, iar la

27 martie 1918 s-a unit cu România. La data de 28 Iunie 1940,

România a fost obligată să cedeze Basarabia Uniunii Sovietice,

moment în care a fost împărţită între RSS Moldovenească şi

Ucraina. A redevenit parte a României între vara anului 1941 şi vara anului 1944 apoi din nou republică sovietică în perioada

1944-1991. Odată cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, Republica

Moldova a devenit stat independent la data de 27 august 1991, membru al ONU.

Republica Moldova cuprinde actualmente două treimi din fosta Basarabie rusească, şi Transnistria, un teritoriu în stânga

Nistrului, parte a Podoliei istorice, locuit în majoritate de

moldoveni (40% după recensământul din 1989 şi 31.9% după cel din 2004), şi în proporţii relativ egale de ruşi şi ucraineni. Acest

teritoriu este o rămăşiţă a RSSA Moldoveneşti din perioada

interbelică. În 1990, odată cu izbucnirea conflictului din Transnistria, autorităţile de la Chişinău au pierdut controlul acestei

regiuni, care şi-a autoproclamat independenţa cu numele de

Republica Moldovenească Nistreană, şi are în administrare în dreapta Nistrului oraşul Tighina şi încă câteva localităţi.

] În antichitate, teritoriul Moldovei era locuit de daci. Extremul sud (la sud de Cahul) a aparţinut Imperiului Roman.

Situată pe o rută strategică între Asia şi Europa, Moldova a fost

invadată pe parcursul istoriei de diverse popoare, printre care amintim Goţii (gemanici), Hunii (mongolici), Bulgarii (iniţial

turcofoni, apoi slavofoni), Ruşii kieveni, Cumanii şi Pecinegii

(turcofoni), Maghiarii (finezi) şi tătarii. Odată aceştia aşezaţi, apar între Prut şi Nistru mai multe cetăţi slavo-române: Onutu, Hotin,

Soroca, Orhei, Hansca şi Tighina, citate în cronicile cavalerilor

Teutonici ca fiind cnezate vasale ale Haliciului şi ale Voliniei.

În Evul Mediu, Basarabia (numele desemna iniţial sudul

viitoarei gubernii a Basarabiei, cunoscut şi ca Bugeac) şi partea dintre Prut şi Nistru a Ţării Moldovei constituiau jumătatea de

răsărit a voevodatului Moldovei. În secolul al XVI-lea, Principatul Moldova a trecut sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Ulterior,

prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, Basarabia a intrat (în mod

fraudulos faţă de tratatele atunci în vigoare) în componenţa Imperiului Rus. Dezvoltarea economică a guberniei

Basarabia, sub adminstraţia rusească, s-a efectuat în perspectivă unei economii de export de grâne şi vite spre Odesa şi

în paralel cu un proces de rusificare intensă a acestei regiuni, cum

se proceda în toate zonele de populaţie ne-rusă din imperiu. În acest cadru au fost construite căile ferate şi zonele urbane noi din

Chişinău şi Bălţi, care au devenit oraşe ruseşti.

Pentru a îndepărta Rusia de la gurile Dunării, marile

puteri europene, prin Tratatul de la Paris din 1856, i-au restituit

Moldovei trei judeţe din sudul Basarabiei : Cahul, Bolgrad şi Ismail. La 24 ianuarie 1859, Principatul Moldovei, prin unirea cu

cel al Ţării Româneşti sub domnia unică a moldoveanului

Alexandru Ioan Cuza, a participat la întemeierea statului naţional român, care cuprindea atunci şi sudul Basarabiei.

Prin Tratatul de la Berlin (1878), marile puteri au obligat România

să cedeze Rusiei sudul Basarabiei în schimbul Dobrogei şi a recunoaşterii, de jure, a independenţei României faţă de Imperiul

Otoman. Lucrul acesta a adâncit resentimentele româneşti la adresa

Rusiei.

După Revoluţia Rusă, Basarabia şi-a proclamat

independenţa sub numele de Republica democratică moldovenească în ianuarie 1918, iar la 9 aprilie s-a unit cu Regatul

României.

Ulterior, în iunie 1940, în contextul pactului Germano-

Sovietic, România a fost forţată de URSS să cedeze Basarabia, dar

şi Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei (parte din Moldova apuseană) care nu făcuseră niciodată parte din Imperiul rusesc. La

2 august 1940, a fost constituită Republica Sovietică Socialistă

Moldovenească, care cuprindea cea mai mare parte a fostei gubernii Basarabia, dar şi un teritoriu din Podolia, în stânga

Nistrului. Herţa, Bucovina de Nord şi Bugeacul au fost încorporate

în RSS Ucraineană. În iunie 1941 România, aliată cu Germania, după începutul războiului împotriva URSS, a cucerit nu numai

teritoriile cedate un an mai devreme, ci şi Podolia ucraineană între

Nistru şi Bug, devenită zonă militară de ocupaţie. În martie 1944 trupele sovietice intră din nou în Basarabia de nord (Hotin, Soroca,

Bălţi) iar la 24 august 1944, ele ocupă/eliberează (depinde de

punctul de vedere) Basarabia de sud.

La 27 august 1991 în decursul procesului de destrămare

a URSS-ului, Republica Moldova şi-a declarat independenţa, devenind un stat-membru al ONU.

Imediat după proclamarea independenţei, au apărut concomitent o mişcare care sprijinea reunificarea cu România şi

mişcări potrivnice care sprijineau fie unirea cu Rusia sau cu

Ucraina, fie despărţirea unor teritorii (Transnistria, Găgăuzia) de Moldova. Cele din urmă au proclamat unilateral independenţa

teritoriilor respective. în 1992, Republica Moldova a încercat să-şi stabilească suveranitatea prin forţa armelor în stânga Nistrului, dar

a fost împiedicată de armată < 14-a a Rusiei. În martie 1994, un

referendum a arătat că marea majoritate a votanţilor preferă independenţă.

10

Ecoul. Rusca. md 31. 08. 2011 № 2 E uşor a scrie versuri,

PAGINA LITERARĂ Cînd nimic nu ai de spus.

Limba maternă Ca Floareă eternă

De Busuioc şi de Dor:

Dor de ţărîne, De doine bătrîne,

De freamătul Codrilor.

Ea ne adună Cu soare şi Lună,

Cu Viitor şi Trecut:

Frunză de laur Bătută în aur

De-un meşter necunoscut.

Vine din Vreme

Şi urcă-n Poieme,

Lîngă baladă şi Rost. În mit, în Ţară

Paşte-o Mioară,

Frate păstorul mi-a fost.

Vine din Soarte,

Păşind peste moarte Cu bucurii şi dureri.

În cer-departe

Luceafărul arde, Astăzi mai tînăr ca ieri.

Limbă Preasfîntă Mereu neînfrîntă,

Simplu vorbită de Zei;

Iară şi iară Senin mă-nfioară,

Dulce Melodica ei.

Limbă de Pîine,

De Neam ce rămîne

Casă cu Masă în prag – Cîntă şi plînge,

Cînd roua o frînge,

Ramura Verde de fag.

Limbă de Pace, De Suflet ce tace

Neînfricat şi imens...

Creşte Pămîntul Şi umple Cuvîntul

Cu adevăr şi cu Sens.

Limba maternă,

Ca Floarea eternă

De busuioc şi de Dor: Dor de Ţărîne,

De Doine bătrîne,

De freamătul Codrilor.

LIMBA NOASTRĂ

PATRIA

E Patria a neamului şi-a vetrei,

A sîngelui şi-a sfîntului tribut,

A fierului, a cremenei, a pietrei

Intrate-n os, sălbatic şi durut.

A exista înseamnă-a fi în clipă,

A fi în muguri şi a fi în dor,

A fi în strop de rouă, în aripă

Cuminte desfăcută pentru zbor.

A birui înseamnă-a fi în luptă,

A fi în patimi şi a fi în rost,

A fi-n nădejde din nădejde ruptă,

Bătrînul Ştefan Vodă cum a fost.

Trăim cu zi de astăzi şi de mîine,

Cinstim cu plecăciune zi de ieri,

Întinerim frumos lîngă ţărîne,

Încărunţim încet lîngă dureri.

Avem o ţară şi sîntem oţară,

Avem un tînăr astru şi un scut,

Avem un viitor măreţ şi, iară,

Avem alături un măreţ trecut.

E Patria a graiului şi-a Pîinii,

A ramurei de nuc şi de stejar,

A paserei măiestre, a fîntînii

Săpate lîngă piatra de hotar.

E Patria a cinstei şi a vremei,

A veghei, a luminii, şi, oricînd,

A soartei, a credinţei şi a stemei

Purtate demn în inimă şi gînd.

Limba noastră

Limba nostră-i o comoară

În adîncuri înfundată,

Un şirag de piatră rară

Pe moşie revărsată.

Limba noastră-i foc,ce arde

Într-un neam, ce fără veste,

S-a trezit din somn de moarte

Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i numai cîntec,

Doina dorurilor noastre,

Roi de fulgere, ce spintec

Nouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pîinii,

Cînd de vînt se mişcă vara

În rostirea ei bătrînii

Cu sudori sfinţit-au ţara.

Limba noastră-i frunză verde

Zbuciumul din codrii veşnici

Nistrul lin, ce-n valuri pierde

Ai luceferilor sfetnici.

Limba noastră-i vechi izvoare

Povestiri din alte vremuri

Şi citindu-le-nşirate

Te-nfiori adînc şi tremuri.

Limba noastră-i aleasă

Să ridice slavă-n ceruri

Să ne spuie-n hram şi acasă

Veşnicele adevăruri.

Limba noastră-i limbă sfîntă

Limba vechilor cazanii,

Care-o plîng şi care-o cîntă

Pe la vatra lor ţăranii.

Înviaţi-vă dar graiul

Ruginit de multă vreme

Ştergeţi slinul, mucegaiul

Al uitării-n care geme.

Strîngeţi piatra lucitoare,

Ce din soare se aprinde

Şi-ţi avea în revărsare

Un potop nou de cuvinte.

Nu ve-ţi plînge atunci amarnic

Că vi-i limba prea săracă

Şi-ţi vedea cît e de darnic

Graiul ţării noastre dragă.

Răsări-va o comoară

În adîncuri înfundată

Un şirag de piatră rară

Pe moşie revărsată.

ALEXEI MATEEVICI

11

Ecoul. Rusca. md 31. 08. 2011 № 2

РУССКАЯ СТРАНИЧКА

ДЕНЬ ОТКРЫТЫХ ДВЕРЕЙ В ПУ-7

В Пенитенциарном Учреждении - № 7, с 1 июня 2005 года стало

традицией праздновать Международный День Защиты Детей в кругу своей семьи в самом прямом смысле. В этот день - “ДЕНЬ

ОТКРЫТЫХ ДВЕРЕЙ”, открываются двери для наших детей, мам,

пап, братьев и сестёр, которым мы можем показать условия в которых мы содержимся, одновременно имея возможность познокомиться и с

нашей администрацией.

Этот радостный день ждём мы и наши родные, потому что в

течении целого дня мы имеем возможность упиваться близостью и

радоваться общению с теми по которым мы всегда скучаем и

тоскуем. В такие дни осужденные женщины обязательно готовят праздничный концерт и сладкий стол, в котором принимают

непосредственное участие наши спонсоры. Без их помощи многие из

нас не смогли бы увидеть своих деток и родных. В этом нам помогли НПО “ADRA” и SIDO, которые совместно руководством ПУ

организовали бесплатный транспорт для наших родных. Мы очень им

за это благодарны.

…СПУСТЯ ГОД…

Спустя год ,после освобождения из ПУ-7, к нам приехала Старикова Наталия, которая рассказала

нам о трудностях, препятствиях и страхах на своём

примере осужденных женщин, которые длительное время находились в местах лишения свободы.

Будучи в тюрьме, ей удалось снять фильм о

женской тюрьме “Зона”, фильм очень правдивый и равнодушно его никто не просматривает.

Теперь Наталия, являясь автором фильма

“Зона”, решила снять II часть этого фильма (пока без названия), именно о сказанном будет этот

фильм: о тяготах, невзгодах, в так сказать реабилитационном периоде после тюрьмы.

Об этом периоде пишется очень многое, даже

уже перед освобождением в ПУ психологом и представителями проводится работа с каждым

заключенным в отдельности… Но увы!!!

Реальность оказывается куда сложнее: бывшие осужденные, справка об освобождении, - это так

“волчий билет”.

Наталия Старикова надеется, что второй фильм всё - же обратит внимание Государства на наши

тяготы связанные с освобождением из мест

лишения свободы.

Событий у нас не так уж много,

поэтому все очень запоминаются, а

осужденные всегда тщательно

подготавливаются. Поэтому , в этом

году 6 июня ,в день открытии

спортивного сезона в соревновании

по волейболу Кубок выиграл II отряд,

но никто в накладе не остался, так как

соревнующиеся II-го и III-го отряда

были отмечены Граммотами.

В настоящее время

подготовка к празднованию 20-летию

Дня Независимости Республики

Молдова и к празднику “Limba

noastră” идёт полным ходом: часть

осужденных готовят концерт, часть

помогает в оформлении зала, а мы -

редакционная коллегия готовим

специальный выпуск нашей газеты.

12

Ecoul. Rusca. md 31. 08. 2011 № 2

РУССКАЯ СТРАНИЧКА

НАШ ЯЗЫК

Наш язык, наш клад нетленный,

От безверия укрытый, Свет жемчужин драгоценных,

Над Отчизною разлитый.

Наш язык – душа живая Пробуждённого народа,

Он воспрянул, разрывая

Сна мертвящие тенета, В нём живут огонь и дойна,

Грусть полей и шелест хлеба, Колыханье белых молний,

Рвущих тучу в чёрном небе.

Это боль, сердец томленье, Тихий говор дедов наших,

Что любили эту землю

Правдой рук в труде угасших, Наш язык – узор прекрасный,

Кодры, шорох листопада.

Плеск Днестра, в котором ясно Догорают звёзд лампады,

Наш язык – скрижаль былого,

Голос многих поколений, Это их святое слово

Пробуждает в нас волненье.

Словом предков мы по праву Воспеваем в час урочный

Вековечных истин славу

В светлом храме, в доме отчем, Потому он свят до боли,

Что на нём в отцовском крае

И оплакивают долю, И застолье воспевают.

Нет ему в веках забвенья,

Что забыто – воскресите, Пыль эпох с него сотрите, -

Жаждет он освобожденья,

Соберите свет жемчужин С ярким радужным отливом –

И пред вами хлынет дружный

Новых слов поток бурливый. Нет, роптать вам не придётся

На язык свой с укоризной, -

Он щедрее струй в колодцах Нашей матери – Отчизны.

Да пребудет он нетленным,

От безверия укрытый, Свет жемчужин драгоценных,

Над Отчизною разлитый.

НОВОСТИ

МЕДИЦИНЫ

Число людей, страдающих

сахарным диабетом, в 2008 году

достигло 347 миллионов человек. Это

более чем вдвое превышает

аналогичный показатель 1980 года.

Как отмечают британские

исследователи, наблюдающиеся

увеличение числа диабетиков

примерно на 70% обусловлено ростом

средней продолжительности жизни и

старением населения. Остальные 30%

связанны с неправильным питанием,

недостатком физической активности и

другими факторами риска диабета

ДИЕТА ПЕЩЕРНЫХ

ЛЮДЕЙ ПОМОЖЕТ

БЫТЬ СТРОЙНЫМ И

ЗДОРОВЫМ “Диета пещерных людей” основана

на фруктах, овощах, рыбе, орехах и

постном мясе. В рацион не входят

соль, сахар, молоко и хлеб, так как

таких продуктов у предков

современного человека просто не

было.

Лорен Кордэн из Колорадского

Университета опубликовала ссылки

на пять клинических испытаний,

которые доказывают, что

“Палеолитическая диета“ снижает

кровяное давление и улучшает

показатели противосостояния

инсулину.

Гастроэнтерологи утверждают, что

частая изжога повышает риск

возникновения рака у пациентов с

вероятностью от 5% до 20%.

В ходе исследования учённые

установили, что часть страдающих

изжогой людей в будущем становятся

жертвами рака. В изжоге, как и в

других подобных нарушениях работы

желудочно-кишечного тракта,

виноват неправильный образ жизни.

А именно, вредная пища, курение,

злоупотребление алкоголем,

бесконтрольный приём лекарств.

ЧТОБЫ БЫТЬ

КРАСИВОЙ При жирной коже лица смуглого

цвета с пигментными пятнами

полезно ежедневное протирание с

соком лимона, 2 ч. ложки сока

лимона на стакан воды. Длительное

применение способствует

обесцвечиванию веснушек и

пигментных пятен.

Для любого типа кожи.

Состав с отшелушивающем

эффектом (для очистки кожи лица):

смешайте полстакана сливок

(сметаны) с 350г поваренной соли,

сильными круговыми движениями

вотрите массу в кожу. Ороговевшие

участки обработайте особенно

тщательно. Будьте осторожны! Кожа

лица требует очень бережного

обращения, иначе она отреагирует

раздражением. Затем состав

смывается водой комнатной

температуры. Кожа станет упругой и

эластичной.

БУДЬТЕ ЗДОРОВЫ!

COLEGIUL DE

REDACŢIE:

Svetlana G.

Ludmila C.

Tatiana M.

Tatiana G.

Raisa G.