EDMONDO DE AMICIS

CUOREInimã de copil

ANDREAS PRINT

40„Piti

cul c

u po

veºti

“

Conform

Programei

ºcolare

de

LLiimmbbaa ººii LLiitteerraattuurraa RRoommâânnãã

pentru

Clasele I-VIII

(1846 – 1908)

Edmondo de Amicis

CCUUOORREECCUUOORREEInimã de copil

CARTE PENTRU COPII TRADUSÃ ÎN ROMÂNÃ DE Clelia BruzzesiCU O PRECUVÂNTARE DE Al.I. Odobescu

ANDREAS PRINT

LUCRARE INTRODUSÃ ÎN APROAPE TOATE ºCOLILE DIN LUME

ºI NUMITÃ PE DREPT CUVÂNT „COMOARA COPIILOR“CONÞINE 24 DE ILUSTRAÞII ORIGINALE

© Editura ANDREAS PRINT, Bucureºti, 2017

Toate drepturile sunt rezervate. Nicio parte din aceastã lucrare nu poate fireprodusã, stocatã ºi retransmisã sub formã: tipãritã, electronicã, mecanicã, fotocopiatã,audio sau sub orice altã variantã fãrã permisiunea scrisã a Editurii Andreas Print.

TEL./Fax: 021.222.07.67

Redactare: Laura-Ivona DUMITRU

Coperta: Vasile OLAC

Tehnoredactare: Gheorghe Dumitru

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a

României

DE AMICIS, EDMONDO

Cuore / Edmondo de Amicis - Bucureºti:Andreas Print, 2012

ISBN 978-973-8958-91-3

Bun de tipar: 04.01.2017;

Coli de tipar: 18

Format (Z6): 16/54x84 cm.

ISBN 978-973-8958-91-3

DIFUZOR EXCLUSIV:AGENÞIA DE DIFUZAREDE CARTE IVO PRINT Petru Maior nr. 32

sector 1, BucureºtiTel./Fax: 021.222.07.67E-mail: ivo_print@yahoo.comSite: www.editura-andreas.ro

Precuvântare / 7Prefaþa autorului / 9

OCTOMBRIE / 11Prima zi de ºcoalã / 11Profesorul nostru / 13O nenorocire / 14Bãiatul calabrez / 16Colegii mei / 18O faptã generoasã / 20Profesoara mea din clasa I superioarã / 22Într-o mansardã / 24ªcoala / 26Micul patriot padovan

(Istorisire lunarã) / 27NOIEMBRIE / 30Micul coºar / 30Ziua morþilor / 32Prietenul meu Garrone / 33Cãrbunarul ºi domnul / 35Profesoara fratelui meu / 37Mama / 39Colegul meu Coretti / 40Directorul / 44Soldaþii / 47Apãrãtorul lui Nelli / 48Cel dintâi din clasã / 51Micul cercetaº lombard

(Povestire lunarã) / 52Sãracii / 58

DECEMBRIE / 60Negustorul / 60Vanitate / 62

Cea dintâi ninsoare / 63„Zidãraºul“ / 65Un bulgãre de zãpadã / 67Învãþãtoarele / 69În casa rãnitului / 70Micul copist florentin

(Istorisire lunarã) / 73Voinþa / 80Recunoºtinþa / 82

IANUARIE / 83Profesorul suplinitor / 83Biblioteca lui Stardi / 85Fiul fierarului / 87O vizitã plãcutã / 89Înmormântarea regelui

Victor Emanuel / 90Franti, gonit din ºcoalã / 92Micul toboºar sard

(Istorisire lunarã) / 94Iubirea de patrie / 101Invidia / 103Mama lui Franti / 104Speranþa / 106

FEBRUARIE / 108O medalie acordatã pe merit / 108O hotãrâre bunã / 110Trenuleþul de jucãrie / 111Îngâmfare / 114Nenorocirile pe care le aduce

munca / 116Prizonierul / 118Infirmierul tatei

(Povestire lunarã) / 122

CUPRINS

Atelierul de fierãrie / 130Micul arlechin / 132Cea din urmã zi de carnaval / 136Copiii orbi / 138Profesorul bolnav / 144Pe stradã / 146

MARTIE / 148ªcolile de searã / 148Pãrinþii elevilor / 150Numãrul 78 / 151Copilaºul mort / 153Ajunul lui 14 martie / 154Împãrþirea premiilor / 156O ceartã / 160Sora mea / 163Sânge romaniol (Istorisire lunarã) /

164„Zidãraºul“, pe patul de moarte /

170Contele Cavour / 173

APRILIE / 175Primãvara / 175Regele Umberto / 176Azilul de copii/ 181La gimnasticã / 184Profesorul tatãlui meu / 186Convalescenþa / 196Prieteni muncitori / 197Mama lui Garrone / 199Giuseppe Mazzini / 200Virtutea cetãþeneascã (Povestire

lunarã) / 202

MAI / 207

Copiii rahitici / 207Jertfa / 209Incendiul / 211De la Apenini pânã la Anzi

(Povestire lunarã) / 214Vara / 241Poezie / 243Fetiþa surdomutã / 245

IUNIE / 253

Garibaldi - 3 Iunie / 253Armata / 254Patria / 25632 de grade / 257Tatãl meu / 259La þarã / 261Împãrþirea premiilor la

meºteºugari / 265Moartea profesoarei mele / 268Mulþumiri / 270Naufragiul (Ultima povestire

lunarã) / 271IULIE / 287

Ultima scrisoare a mamei mele / 278Examenul / 279Ultimul examen / 281Adio / 284

Repere biobibliografice / 287

Precuvântare

Când a nimerit cineva sã scrie o carte cum este acest „Cuore“ allui De Amicis, el nu numai cã a avut parte sã compunã o operã lite-rarã de o minunatã gingãºie, dar totodatã a sãvârºit ºi o faptã bunã,una din acele fapte care, pe nesimþite ºi fãrã mult zgomot, folosescomenirii tot atât, ba poate ºi mai mult încã, decât o mare descoperireºtiinþificã.

Acela care, printr-o aplicare ingenioasã a aburului sau a electri-citãþii, dã societãþii omeneºti mijloacele de a se strãmuta repede cutrupul sau cu auzul de la un loc la altul, acela, negreºit, înlesneºtefoarte mult vieþuirea materialã a oamenilor; ºi nu e îndoialã cã astfel,el îºi câºtigã recunoºtinþã ºi renume cu prisos. Orice om cu minte îimulþumeºte, pentru cã prin descoperirea lui i-a deºteptat ºi mai multminþile.

Ceea ce însã ne lipseºte mai mult nouã în timpul de faþã e tocmaicrearea de opere de acelea ce n-au drept scop numai interesele mate-riale ale vieþuirii, ci deºteptarea unor sentimente care ar face cavieþuirea în societatea noastrã de azi sã fie tot aºa de plãcutã ºi priin-cioasã inimii, cât ea este folositoare minþii ºi de înlesnitoare traiuluimaterial.

Cartea „Cuore“ a lui De Amicis este o vioaie ºi parfumatã florici-cã, rãsãritã ca prin minune pe þarina, azi prea de tot pãrãginitã, a dulceivieþi de familie, de frãþie, de paºnicã muncã ºi de sincer patriotism.Ea are încã ºi darul de a-ºi lãsa rãsadul, nu doarã numai în ogoarelecam înþelenite ale inimilor ajunse la vârsta când omul se luptã crâncenºi oþelit cu greutãþile vieþii; ci ea, mai cu seamã, se poate prinde ºiînfiripa cu înlesnire în brazdele plãpânde, fragede ºi roditoare aleinimilor copilãreºti. Cu simplele ºi nefãþãritele ei poveºti, ea se prefirã

7

lin ºi adânc în cugetele copiilor, le alintã, le mângâie, le încântã ºi, prinmii de drãgãlaºe farmece, umple ºi împodobeºte acele inimi nevino-vate cu cele mai nobile, cu cele mai demne ºi cele mai sfinte simþiri.

Ferice de þara în care tânãra generaþiune va ºti sã tragã folos dinplãcuta citire a acestui gingaº cap de operã de literaturã moralã! Fãrãîndoialã, acel tineret se va alege din acea citire ca oameni în ale cãrorinimi vor rãmâne pururea de laudã cugetãri, cu cele mai vredniceapucãturi: dragoste ºi cinstire cãtre pãrinþi, cãtre fraþi, cãtre con-cetãþeni; jertfire de sine, totdeauna gata a-ºi servi semenii; îndemnnepregetat la studii ºi la muncã; iubire temeinicã ºi înfocatã cãtre þarã!

Ce putem cere mai mult de la omul cult, de la omul virtuos?Cât despre mine, adânc animat de o atare credinþã, duc speranþa

cã acestea vor fi foloasele ce au sã tragã copiii noºtri, români, dinreproducerea în limba pãmânteanã a acestei bune ºi frumoase cãrþi,îndemnat de aºa cuget, cu plãcerea cea mai vie, dar poate ºi ceva preamultã pripã, m-am grãbit ºi eu sã dau cãrþii româneºti: „Ce simte

inima copiilor“ ceva îngrijiri întru ceea ce priveºte limba în care ea seaflã aici tradusã.

Urez ca folosul ce cartea aceasta va aduce cititorilor ei sã covâr-ºeascã cu mult silinþele ce s-au depus spre a li se prezenta aici o conº-tiincioasã traducere, scrisã într-un grai românesc poporan ºi lesne deînþeles pentru copiii din ºcoalele primare.

Mi-e întotdeauna drag sã pot ajuta cu oricât de mãrunt serviciu pecopiii noºtri, cãci am statornica credinþã cã dânºii – dacã vom ºti binesã-i îndrumãm – au, într-un viitor apropiat, sã facã din neamul româ-nesc un popor lãudat printre popoarele lumii!

AL. ODOBESCU

Prefaþa autorului

Aceastã carte e, mai cu seamã, închinatã copiilor

din ºcolile primare, care sunt în vârstã de la 9

pânã la 13 ani; ea s-ar putea intitula: Istoria unui

an de ºcoalã scrisã de un ºcolar din clasa a III-a a unei ºcoli

orãºeneºti din Italia.

Când spunem cã e scrisã de un ºcolar din clasa a III-a, nu dorim

sã zicem cã el a scris-o întocmai cum este aici tipãritã. Dânsul

însemna zi cu zi într-un caiet, dupã cum se pricepea, tot ce vãzuse,

simþise, cugetase în ºcoalã ºi afarã din ºcoalã; iar la sfârºitul anului,

tatãl sãu a scris aceste pagini dupã notele lui, silindu-se a nu schim-

ba nimic din gânduri, ci a pãstra, pe cât se poate, cuvintele fiului sãu.

Patru ani mai târziu, acesta fiind în gimnaziu, ºi-a recitit manu-

scrisul ºi a mai adãugat câte ceva de la sine, folosindu-se de aminti-

rile sale, încã vii, despre persoanele ºi faptele din trecut.

Acum, copii, citiþi ºi voi aceastã carte, ºi trag nãdejde cã veþi fi

mulþumiþi, ba chiar cred cã vã va fi de folos!

litãreascã; avea pe piept medalia „Virtutea militarã“ câºtigatã labãtãlia din anul o mie opt sute ºaizeci ºi ºase, în regimentul prinþuluiUmberto. Semãna la chip cu fiul sãu, cu ochi tot aºa de vii ºi zâmbe-tul la fel de vesel. Ne-am întors în bucãtãrie.

– Am mai gãsit ceva, a zis Coretti ºi a adãugat pe caiet hamuri de cal.– O sã fac disearã ce mi-o mai rãmâne din lecþii, cãci am de gând

sã mã culc târziu. Bine de tine, cã ai atât timp sã înveþi ºi îþi mairãmâne ºi de plimbare!

Coretti este totdeauna un copil sprinten ºi harnic. Intrând repedeîn prãvãlie, a aºezat lemnele pe caprã ºi a început sã le taie în douãcu ferãstrãul, zicând:

– Uite aici gimnasticã!... Mai bunã decât întinderea braþelorînainte. Aº vrea, când s-o întoarce tata, sã gãseascã toate lemnele tãi-ate; ce mulþumit ar fi! Atât doar, cã dupã ce tai lemne scriu niºte „t“ºi „T“ de parcã sunt ºerpi. Bine zice profesorul, dar ce sã fac? Am sã-i

43