Ichiro l(ishimi s-a nlscut la l(yoto, unde inca locuiegte, inanul 1956. inci din liceu gi-a dorit s[ devinl filosof. Dupi1989, pe cind studia filosofia clasicI occidentali., cu accentpe filosofia lui Platon, a inc.eput si studieze lucrlrile depsihologie ale lui Adler; acum scrie gi susfine conferinle pe

acest subiect gi oferl consiliere tinerilor din clinicile psi-hiatrice in calitate de consilier acreditat gi consultant incadrul Societifii laponeze de Psihologie Adlerianl. A tra-dus in japonez[ mai multe dintre lucririle lui Alfred Adler,printre care Sensut vielii qi Caracterul nevrotic, gi este auto-rul volumului Introducere in psihologia adleriand, pe linglnumeroase alte c[rti.

Fumitake l(oga, scriitor profesionist qi autor defin[tor almultor premii, s-a nlscut in L973. A publicat numeroaselucrlri de non-fictiune, in general foarte apreciate de c[trecititori. A descoperit psihologia adlerianl inainte si impli-neasci 30 de ani qi a fost profund impresionat de modul incare aceasta sfideazl ideile convenfionale despre infelep-ciune. Ulterior, I(oga l-a vizitat in multe rAnduri pe IchiroI(ishimi in l(yoto, aflAnd de la acesta informafii esenlialelegate de psihologia lui Adler gi de metoda clasicl a dialo-gului din filosofia greaci, folositi gi in aceasti carte.

ICHIRO KISHIMI, FUMITAKE KOGA

d." {"t u 4r"!9T *1?fR*'e- {1di Eff'*s"$.J" a3r_/L.s) *d&. t"L..*

?

CURAIULDEANUFIPE PLACULCE LORLALTI{"-u, *o u-"\\..r {*& "E A.{. i9 e:il

!" "qE dxl ${1

s*himshi

,

*-i * o*3

*aa a*{cnr$rmt f*rf*ft

Traducere din limba englezd gi note de

CARMEN ARDELEAN

,*rffi#

Bucure$ti2018

KIRAWARERUYUKIby Ichiro Kishimi and Fumitake Koga

Copyright @ Ichiro Kishimi and Fumitake Koga, 2013Copyright @ Ichiro Kishimi and Fumitake l(oga

in this translhted editiion 2018All rights reserved.

First published in fapan as l(irawareru Yukiby Diamond, Inc., Tokyd, in201r3.

This Romanian edition published by arrangementwith Diamond, Inc,, Tokyo in care of Tuttle-Mori Agency,

Inc., Tokyo through Chandler Crawford Agency Inc.

lilTq{}#qlSTlt'introspectiv este o divizie a Grupului Editorial Litera

O.P. 53; C,P,2I2;, sector 4, Bucureqti, RomAniatel. 021 319 6390; 031 425 L6L9;0752 548 372

Curajul de a nuf. pe placul celorlalpiCum sd.f.i liber sd ipi schimbi viala ;i sdfii cu adevdratfericit

Ichiro I(shimi qi Fumitake Koga

Copyright @ 2018 Grup Media Literapentru versiunea in limba romAni

Toate drepturile rezervate

Editor: Mdragcu gi fiiiRedactor: Ramona Ciortescu

Coperti: Ana-Maria Gordin MarinescuTehnoredactare qi piepress: Ana Virtosu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomAnieiKISHIMI, ICHIROCurajul de a nu fi pe placul celorlalli.Cum s[ fii liber, si ifi schimbi viafa gi si fii cu adevirat fericit /Ichiro Kshimi qi Fumitake l(oga; trad. din lb. englezi

;i note de Carmen Ardelean. - Bucuregti: Litera, 2018

ISBN 978-606-33 -3258 - 6

I. I(ishimi, IchiroII. Koga, FumitakeIII. Ardelean, Carmen trad

159.9

CUPRINS

Nota autorilor ................. ............. 9

1ntroducere.,.,.......,..,...,... ........... 11

PRIMA NOAPTENegarea traumei

,,Al treilea gigant" necunoscut ...................... 19

Motivul pentru care oamenii se pot schimba ................,.,,,,,,,...,........... 22

'Trauma nu existe ...................... 27

Oamenii inventeazi furia ............ .................. 32

Cum triim f[ri a fi dominafi de trecut ....... 35

Socrate gi Adler ......................... 39

Te simti bine asa cum esti?tl

Nefericirea este ceva ce alegi

Oamenii nu aleg niciodati schimbarea ....... 47

Viafa ta se decide aici qi acum ...................... 53

A DOUA NOAPTEToate problemele sunt legate de relafiile interpersonale

De ce nu te iubegti ,......................................... 61

Toate problemele sunt legate de relafiile interpersonale ................,.... 69

Sentimentul de inferioritate este o presupunere subiectivd .,.............. Tg

Complexul de inferioritate este o scuzd

Liudiroqii se simt inferiori ........................... 83

Viafa nu este o competilie ............. ................ 90

Egti singurul care igi face grijicu privire rla felul in care ar6!i ........,.,., 94

De la lupta pentru putere la rizbunare ..... 100

Recunoaqterea unei gregeli nu este o infrAngere ........... 10S

Rezolvarea sarcinilor cu care te confrunli in viafl ......., 109

Soarta ;i lanlurile in care suntem pringi .......... ,,............. II4Nu te lisa picnlit de ,,minciuna viefii" ...... 119

De la psihologia posesiei la psihologia practicd ............ l2B

A TREIA NOAPTEIgnori sarcinile celorlalli

Respinge dorinfa de recunoaqtere .............. ...................... IZg

Nu trii pentru a satisface agtept[rile celorlal;i ...........,.. I34Curn si separi darcinile ................ ......:......... 140

Ignord sarcinile celorlalgi ....... I44Cum scapi de problemele relaliilor interpersonale ..............,... .......,,.. I47Taie nodul gordian .................. IS2Dorinfa de recunoagtere te tine captiv

Ce inseamnd adevlrata libertate ........;.....,..i.................,.. 162

Tu defii controlul in relafiile interpersonale ................. .....,..,.,............ rcn

A PATRA NOAPTEUnde se afli centrul lumii

Psihologia individuali qi holismul

Scopul relafiilor interpersonale este un sentimentde comuniune sociali ........ 180

De ce mi intereseazi doar propria persoani? ............... 184

Nu eqti centrul universului .,.. I87

Asculti glasul unei comunitili mai mari ........................ 191

Nu critica,gi nu l[udaDespre incurajare

Cum ifi dai seama ci egti apreciat .....,.,,..,,. 207

Trliegte in prezent ,,................ 2LIOamenii nu qtiu cum si-qi exploateze corect sinele .......................,... 276

A CINCEA NOAPTECum si-fi triiegti via{a cu adevirat

Congtiinla de sine excesivd sufoci sinele ........... .,,.......... 225

Nu autoafirmare, ci acceptare de sine ............. ................ 228

Diferenfa intre a avea gi a acorda incredere ................... 233'

Esenla muncii este contribufia la binele celorlalgi ........ 240

Tinerii pigesc inaintea adulgilor ................. 245

Dependenfa de munc[ este o minciuni a viefii ............, 250

Fericirga ta poate incepe chiar de BCUlrr .....,.... ............... 256

Dou[ cii de parcurs pentru cei care doresc s[ devinl,,fiin!e speciale" ...................... ............,.....262

Curajul de a fi normal ................. ..r.....,,............................. 266

Viafa este alcituiti dintr-o serie de momente ............... 269

Triieqte ca gi cum ai dansa .... 272

Fi luminiin prezent ..........,.... 277

Cea mai nrrare minciuni a vielii .................. 280

Dd un sens viefii aparent neinsemnate .................. .......... 284

Postfu;d

Tinirul a intrat in birou gi s-a trintitpe un scaun. De ce era aqa de hotiritsi respingi teoriile filosofului?Motivele sale erau extrem de clare.ii lipsea increderea in sine qi, incidin copilirie,la asta se adiugasesentimentul profund de inferioritatelegat de nivelul cunogtinfelor sale,dar gi de aspectul fizic. Drept urmare,poate avea tendinfa de a fi prea nesiguratunci cind ceilalfi il priveau. $i, inspecial, pirea incapabil si apreciezecu adevflrat fericirea altor oameni,plAngflndu-gi tot timpul de mili.Pentru el, ceea ce susfinea filosofulpirea doar rodul fanteziei.

,,AL TREILEA GIGANT" NECUNOSCUT

TAxAnur: Acum cdteva clipe afi rostit cuvintele ,,o altifilosofie", dar am infeles c[ specialitatea dumneavoastrleste filosofia greacl.

Frrosorur: Da, filosofia greacl a fost in centrul preolcup[rilor mele de cAnd eram adolescent. Marii intelectu-

ali: Socrate, Platon, Aristotel. Acum traduc o lucrare a luiPlaton qi sper si imi petrec restul viefii studiind gAndirea

clasici greaci.

TAN,4.nur: $i atunci care este ,,cealalti filosofie"?

Frrosorur: Este o gcoali de psihologie complet noui,ale clrei baze au fost puse de un psihiatru austriac, AlfredAdler, la inceputul secolului XX. La noi este cunoscuti, ingeneral,,'drept psihologie adlerian6.

TANAnur: Aha. Nu mi-ag fi imaginat ca un specialist infilosofia greaci s[ fie interesat de psihologie.

Frrosorur: Nu cunosc prea bine direclia aleasd de alte

gcoli de psihologie. Totugi, mi se pare corect s[ menfionez

c[ psihologia adleriani este evident in conformitate cu filo-sofia greaci, iar acesta este un domeniu de studiu potrivit.

Curajul de a nu fi pe placul celorlalli

T,A.NAnur: $tiu cAte ceva despre psihologia lui Freud qi

Iung. Un domeniu fascinant.

Frrosorur: Da, Freud qi fung sunt foarte cunoscufi.Chiar qi aici. Adler a fost, inifial, unul dintre membrii fon-datori ai Societilii Psihanalitice din Viena, condusl deFreud. Ideile lui veneau in contradicfie cu ale lui Freud, aqac[ s-a desprins de grup gi a propus o ,,psihologie individu-ali" bazati pe teoriile lui inifiale.

TANAnur: Psihologie individuald? Un alt termen ciudat.Agadar, Adler a fost discipolul lui Freud?

Frrosopur: Nu, nici vorbl. E o confuzie des intAlniti;trebuie si o inliturim. Mai intAi, Adler qi Freud erau devdrste relativ apropiate, iar relafia dintre ei ca oameni degtiin!6 se baza pe egalitate. Din acest punct de vedere,Adler era foarte diferit de Jung, care il admira pe Freud cape un tati. Deqi, in principal, psihologia pare s[ fie asociat[cu Freud qi fung, Adler este recunoscut in tot restul lumii,aldturi de Freud qi fung, drept una dintre cele trei figurimarcante in acest domeniu.

TAN.[nur: ingeleg. Trebuia s[ fi studiat mai mult des-pre asta.

Frrosorur: Presupun cd e firesc si nu fi auzit de Adler.Aqa cum spunea chiar el: ,,S-ar putea s[ vin[ o vreme cAndnu igi vor mai aminti de mine; s-ar putea chiar ca lumea s6

uite ci gcoala noastrl a existat odati.". Apoi a continuatspunAnd c[ nu conteazl. Asta ar insemna c[ daci gcoala luiva fi uitatl ar fi doar fiindci ideile lui au dep[qit granitele

20

Prima noapte. Negarea traumei

unei singure zone de invifiturl, devenind comune - unsentiment implrtlgit de tofi. De exemplu, Dale Carnegie,

care a scris c[r!i celebre in toati lumea (Cum sd. vd facefiprieteni ;i sd. devenili influent ;i Lasd grijile, incepe sd

Lrdie;ti), il numea pe Adler ,,un mare psiholog, care gi-a

cledicat viala cercetirii fiinlelor umane qi abilitililorilscunse ale acestora". Influenfa gAndirii lui Adler este evi-

clenti in toate scrierile saie. Iar in cartea lui Stephen Covey

C)ele 7 deprinderi ale persoanelor eficace, o parte impor-tanti din conlinut seaminl indeaproape cu ideile lui Adler.

Cu alte cuvinte, degi nu este un domeniu strict de cercetare,

psihologia adlerianl este acceptatl ca o form6 de congtien-

lizarc o culme a adevlrurilor gi a inlelegerii umane. Totugi,

se spune ci ideile lui Adler au venit cu o suti de ani inaintecle vreme si nu am reugit incl nici acum s[ le infelegem pe

cleplin, atlt de revolulionare au fost.

TANAnur: Aqadar, teoriile dumneavoastri nu au pornitclin filosofia greacl, ci din perspectiva psihologiei adleriene?

Frrosopur: Da, aqa este.

TAuAnul: Bun. Ag mai avea o intrebare despre pozi)iaclumneavoastr[ inifiali. Suntefi filosof? Sau psiholog?

Frrosopur: Sunt filosof; o persoani care tr[ieqte filoso-l'ia. $i, pentru mine, psihologia adleriani este o formi de

gAndire in armonie cu filosofia greac[, iar asta este filosofie.

TANAnur: Bine, atunci. S[ incepem.

21.

MOTIVUL PENTRUCARE OAMENII SE POT SCHIMBA

TANAnur: Mai intai, s[ punem la punct subiectele discufiei.Spune{i c{ oamenii se pot schimba. Apoi mergefi maideparte, spunAnd ca oricine poate gisi fericirea.

Frrosorur: Da, oricine, f6ri excepfie.

TANAnur: Sd l[s6m pe mai ftrrziu discufia despre feri_cire gi si ne referim mai intai la schimbare. Tofi oameniiqi-ar dori si se schimbe. $tiu asta in ceea ce mi priveqte,dar sunt sigur ci orice om pe care l_am opri pe stradi ;ii-am adresa aceast[ intrebare ar fi de acord. Dar de ce vortoli sd se schimbe? Nu existi decAt un singur rdspuns:deoarece nu se pot schimba. Dac6 ar fi atAt de ugor, ,u *.mai pierde aqa de mult timp dorindu-qi asta. Indiferent catde mult iqi doresc, oamenii nu se pot schimba. Iati de cesunt atat de mulqi cei plcdlifi de noile religii qi seminariidubioase despre autoajutorare gi predici despre cum ori_cine se poate schimba. Greqesc?

Frrosorur: Ei bine, drept rispuns aq vrea s[ te intrebde ce egti atit de categoric cind spui ci oamenii nu se potschimba.

22

Prima noapte. Negarea traumei

Ti.NAnur: Iat[ de ce. Am un prieten care std inchis incamera lui de cAgiva ani. $i-ar dori si poati iegi qi se

gindeEte ci i-ar pllcea chiar, dacl e posibil, si aibf, un loc

rle munc[. Aqadar, vrea s[-qi schimbe felul de a fi. Spun

loate astea in calitate de prieten, dar v[ asigur c[ este o

pcrsoanl foarte serioasl, care ar putea fi de mare ajutor

;rentru societate. ins[ ii este teamd s[ iasi din cameri.l)ac[ face chiar Ei un singur pas in afari, are palpitalii,iar mAinile ;i picioarele incep s[-i trernure. E un fel de

ncvroz[ sau atac de panic[, aqa cred. igi doreqte si se

schimbe, dar nu poate.

Frr-osorur: Care crezi c6, ar fi motivul pentru care nu

poate iegi afari?

TANi'nur: Nu sunt prea sigur. Poate din cauza relaliei cu

pirinlii lui sau poate a fost agresat la qcoali ori la serviciu.

l)oate a trecut prin vreo traumi sau ceva asemlnltor. Dar,

lir urma urmelor, ar putea fi chiar varianta opusa - poate a

lirst prea r[sf[1at in copilirie gi nu face fa!6 realit[1ii. Chiarnu Etiu qi nu pot scormoni in trecutul lui sau al familiei.

Frrosopur: Aqadar, spui c[ au existat, in trecutul priete-

nului dumitale, incidente, sau ceva asemlnitor, care au deve-

nit cauza traumei qi, ca urmare, el nu mai poate pleca niciieri?

TANAnur: Desigur. inainte de efect existl o cauzl. Nucxistl nici o indoiall.

Frrosorur: Atunci poate motivul pentru care nu este instare sd mai iasl din casl se afll undeva in copiliria lui.A suferit din cauza comportamentului abuziv al plrinfilor

23

Curajul de a nu fi pe placul celorlalli

lui qi a ajuns la maturitate f[r[ s[ fi simfit vreodatl dragos-tea. Iati de ce se teme si interaclioneze cu oamenii si nupoate ieqi afarl. Are logic[, nu?

T.{NAnur: Da, este foarte posibil. imi imaginez c6 ar ficu adevdrat o provocare.

Frrosopur: Apoi spui: ,,inainte de efect, existl o catJzil'.Sau, cu alte cuvinte, cine sunt acum (efectul) rezulti dinintAmplirile trecutului (cauza). Am infeles bine?

TANAnur: Da.

Frrosopur; Agadar, dacl prezentul fieclruia are dreptcauz6, incidente din trecut, dupi pirerea dumitale, lucru_rile nu ar deveni prea ciudate? Nu infelegi? Tofi cei care ausuferit abuzuri din partea pirinfilor ar trebui sa sufereaceleaqi efecte ca prietenul dumitale qi si devini pustnici;in caz contrar, ideea nu e valabili. Adic6, daci trecutuldetermind cu adevlrat prezentul, la fel gi cauzele contro-leazd efectele.

TAN.[nur: Unde vrefi si ajungefi, mai exact?

Frrosopur: Daci ne concentrim doar pe cauzele dintrecut si incerc[m sd explicim situafia doar prin cauza qiefect, ajungem la ,,determinism". Deoarece asta inseamnlc[ prezentul qi viitorul ne-au fost deja decise de intAmpld_rile trecute ;i nu pot fi schimbate. Greqesc?

TANAnur: Agadar, spunefi ca trecutul nu conteazl?

Frrosorul: Da, acesta este punctul de vedere al psiho_logiei adleriene.

24

Prima noapte. Negarea traumei

TANAnur: inleleg. Elementele conflictuale par acum

t:eva mai clare. Dar, daci acceptim versiunea dumneavoas-

1r5., asta nu inseamni c[, p6Lni la urmi, nu existl nici unrnotiv pentru care prietenul meu s[ nu iasl din casi? Cicispuneli c[ incidentele din trecut nu conteazl. imi pare r[u,rlar nici nu se pune problema. Trebuie sd existe un motivirr spatele izoll.rii sale. Trebuie si existe, altfel nu am avea

nici o explicafie!

Frrosopur: intr'adevd.r, nu am avea nici o explicafie.Aqadar, in psihologia adlerianl, nu ne gAndim la ,,caszele"

tlin trecut, ci, mai degrabl, la,,scopurile" din prezent.

TANAnur: Scopurile din prezent?

Frrosopur: Prietenul dumitale este nesigur, aqa c[ nu

lroate iesi din casi. Priveqte situa{ia invers. Nu vrea s[ iasltlin casl gi igi creeazd astfel o stare de anxietate.

TAN,Lnul: Cuuum?

Frlosopur: Gindeqte-te. Prietenul dumitale avea stabilittlc la inceput scopul de a nu iegi qi qi-a creat o stare de anxi-cttrte gi teaml, ca mijloc prin care s[ indeplineasc[ acel

r.,op. in psihologia adleriani asta se numegte ,,teleologie".

TANAnur-: Glumifi! Prietenul meu gi-a imaginat anxie-

trtea gi frica? Aqadar, ali merge pini intr-acolo incAt s[spuneti ci prietenul meu doar se preface bolnav?

Frr-osopur.: Nu se preface. Anxietatea qi frica priete-rrLrlui dumitale sunt foarte reale. Din cflnd in cAnd, ar putea

t'hiar s[ sufere de migrene gi crampe stomacale puternice.

25

Curajul de a nu fi pe placul celorlalli

insi qi acestea sunt simptorne create de el pentru a-giatinge scopul de a nu ieqi din casi.

TANAnur: Nu e adevdrat! Imposibil! E prea deprimant!

Flrosopur: Nu. Aceasta este diferenfa dintre,,etiologie,,(studiul cauzalitlgii) gi teleologie (studiul scopului unuifenomen dat, mai degrabd decai al cauzei acestuia;. Tot cemi-ai spus se bazeazd, pe etiologie. CAt timp ne menfinemin etiologie nu vom putea face nici micar un pas inainte.

TRAUMA NU EXISTA

TAwi.nur: Dac[ faceli afirmalii atAt de categorice, aq dori o

explicafie mai am[nunfitl. Pentru inceput, care este dife-

renfa dintre etiologie qi teleologie la care v[ referifi?

Frrosopur: S[ presupunem c[ egti ricit, ai temperatur[gi mergi la doctor. Apoi, si presupunem c[ doctorul spune

c[ te-ai imboln[vit fiindci ieri, cAnd ai iegit din cas[, nu

te-ai imbr[cat bine gi din cauza asta ai rlcit. Ei bine, te-ar

mulqumi acest rlspuns?

TANi,nur: Bineinleles cl nu. Pentru mine nu ar fi irnpor-

tant motivul - cum m-am imbr[cat sau fiindci a plouat,

sau orice altceva. Singurul lucru care conteaz[ pentru mine

sunt sirnptomele, faptul c[ suflr din cauza temperaturii.

Dac[ e doctor, ar trebui si m[ trateze, s[ imi prescrie medi-

camente, si imi faci injecfii sau s[ aplice orice metode de

specialitate necesare.

Frrosopur: $i totuqi, cei care adopt[ o pozifie etiologicl,

inclusiv majoritatea consilierilor qi a psihiatrilor, ar fi de

plrere c[ suferinfa dumitale igi are ridlcinile in cine gtie ce

cauzi din trecut, iar apoi, in final, !i-ar spune: ,,Agadar, dupl

26

Curajul de a nu fi pe placul celorlalii

cum vezi, nu este vina dumitale". Argu,mentur referitor laaqa-numitele traume este specific pentru etiologie.

TANAnur: Stafi pufin! Negafi total existenfa traumei?

Fr rosorul: Da. Categoric.

TANAnur: Incredibil! Nu suntefi dumneavoastri _ sau,mai bine, ar fi trebuit si spun Adler - o autoritate in psi-hologie?

Frrosopur: in psihologia adleriani, trauma este negatlin totalitate. Aceasta a fost o opinie nou6 qi revolufionari.sigua atitudinea freudiand fafi de traumi este fascinant[.Freud era de plrere ci rlnile psihice, traumele cuiva suntcavza nefericirii din prezent. Atunci cind viafa unei per-soane este considerati un amplu fir narativ, e ugor deinteles ci existi o cauzalitate gi un sim{ ar evolufiei drama-tice care creeazd impresii puternice si trezesc emofii puter-nice. insd Adler, negAnd argumentafia legati de traumd,afirmi urmitoarele: ,,Nici o experienli in sine nu estecauza succesului sau a eqecului nostru. Nu suferim in urma;ocului experienlelor noastre _ aqa_zisa traumi _, ci, dim_potrivd, le transform[m astfer incdt s[ ne serveasci scopu-rile. Experienfele noastre nu sunt decisive, ci sensul pecare il dim acestora.

TANAnur: Agadar, le conturim astfel incat sd serveascascopurilor noastre?

Frrosopur: Exact. Fii atent ra ceea ce vrea s[ spun[ Adlercind se referi la determinarea sinelui nu prin experienfele

28

Prima noapte. Negarea traumei

noastre, ci prin senswl pe care il d.d'm acestora. El nu afirmlr'ii experienfa unei calamitili teribile sau a unor abuzuri din

r'opilirie sti la baza formlrii personalitefii; influenla este

rrrra puternicl. insl cel mai important este c[ nimic nu e, de

lirl>t, hotlrit de acele influenfe. Noi ne determinim soarta

irr funcfie de sensul pe care il dim acelor experienfe din tre-

crrt. Viafa nu o primim pur gi simplu, ci o alegem singuri qi

rroi suntem cei care decidem cum trlim.'fAN.Lnur: Bun, deci spunefi c[ prietenul meu s-a inchis

sirrgur in camera lui deoarece alege, de fapt, s[ trliascl aga?

ll o situalie gravl. Credefi-ml, nu este ceea ce igi doregte.

l)impotrivi, este vorba de o alegere forlati de imprejurlri.Nu a avut de ales decAt s[ devinl cel care este acum.

Frlosorur: Nu. Chiar dacl presupunem ci prietenultlrrmitale crede cu adevirat,,Nu md pot integra ln societate

rlcoarece amfost abuzat de pdrinfi", motivul este acelaqi, 9i

iurume c[ scopul lui este si gindeascl astfel.

TANAnur: Ce fel de scop e acesta?

Frrosopur: Rezultatul imediat ar fi scopul de ,,a nu ieqi

tlin cas5.". El iqi creeaz[ anxietatea gi frica, motive pentru a

rirmine in cas[.

TANAnur: Dar de ce nu vrea s[ iasi din cas6? Acolo este

problema.

Frrosopur: Ei bine, privegte lucrurile din perspectiva

pirinlilor lui. Cum te-ai simfi dac[ copilul dumitale s-ar

inchide intr-o camer[?

29