KATHRYN HARKUP

DT LA ARSTNI(

OTRAVURILEAqATHEI (HRISTIE

I

tfreditwra rao

CUPRINS

Drme Agatha gi dispensarul letal . . . . g

A de la Arsenic - E usor sd ucizi. .

C de la Cianur[ - Cianura schnteietoare

D de la Digitalis - intdlnire cu moartea

de la Ezerinl - Crima din cdsula strdmbd

dc la Hemlock (Cucuti) - Cei cinci purcelusi

la Mlrul-Lupului - Trenul de Paddington . . . . .

L9

4769

8lLo7

124

138

154

172

zot2L9

zr)250

269

283

295

de la Opiu - Chiparosultrist . . .

dc la Phosphorus (fosfor) - Martorul mut . .

dc la Ricin - Parteneri contra crimei. . . . . . .

de la Stricnin| - Misterioasa afocere de la Styles.

dclaTaliu - Calulbdlan .

la Veronal - Lord Edgware moare (4la cind)

r - Cauzele deceselor din romanele lui Christie . . . . . . . . .

z * Structura unor substanfe chimice din cartea de fa{i. . .

Dame Agatha gi dispensarul letal

Ea cduta finaluri infinitea morlilor uroare.

Wrr,r,reu Snernsenenr,Antoniu;i Cleopatra

ame Agatha Mary Clarissa Christie (1590-1976), ,,Regina cri-mei", define Recordul Mondial Guinness pentru cel mai de

tucces romancier al tuturor timpurilor. Cirfile ei au fost intrecuteh vAnziri doar de Biblie qi de Shakespeare (gi au fost traduse in maimulte limbi decAt operele Bardului); Christie este qi autoarea celeiEll longevive piese de teatru, Cursa de goareci, qi a creat nu unul, ci&l dintre cei mai cunoscufi detectivi fictivi, Hercule poirot gi Miss

. Christie a adunat nenumirate laude gi premii pentru operalar romanele qi piesele sale de teatru sunt in continuare iubite de

de cititori.Au fost mul;i cei care au incercat si ghiceasci secretul succesu-ci. Christie s-a considerat mereu o scriitoare ,,populard" gi a recu-

t ci nu a produs opere literare de mare valoare sau observa[iinde despre natura umani. Nu i-au plicut scenele singeroase

nlci nu a incercat si-qi qocheze cititorii cu violen!6 gratuit[.ie a inclus multe cadavre in paginile cirfilor ei, dar reacfiile

use de acestea sunt, in general, curiozitatea gi zdmbetul, inrea indiciilor, a pistelor false gi a deducliilor geniale. A fost o

o amfitrioan[ gi o creatoare de ghicitori aparent impo-de rezolvat.

10 KATHRYN }IARKUP

Romanele ei poliliste demonstreazi in mod repetat ci era o maes-

tri in distragerea atenliei. Oferea indicii in mod obiectiv gi la vedere,

atrigAnd deseori atenfia asupra lor, fiind insi convinsl ci mulli din-tre cititorii sli igi formau concluzii proprii gi, de obicei, gregite. CXnd

criminalul este dezviluit la final, cititorii igi dau cu pumnii in cap,

fiindci nu au vlzut ceea ce era evident, sau strige/ault gi se intorc lainceput, descoperind ci indiciile au fost in fa(a lor.

Christie a profitat de cunoaqterea detaliati a substanlelor pericu-loase pentru a-gi dezvolta intriga. A folosit otrivuri in marea majori-tate a romanelor sale, mai mult decdt oricare alt contemporan gi la unnivel inalt de acuratefe, insi nu se agtepta ca cititorul sl defini cunoq-

tinfe medicale detaliate. Simptomele gi accesibilitatea subst

sunt descrise succint in limbaj uzual, iar o persoani cu o diplomi itoxicologie sau medicini nu are un avantaj real fali de orice alt citi-tor.t infelegerea qtiinfei din spatele otrivurilor folosite ne ajutis[ apreciem mai mult iste[imea gi creativitatea intrigilor ei.

Ucenica unui otrdvitor

Cunogtinlele Agathei Christie despre otrlvuri erau, cu siguranfi, excep{ionale. Sunt pulini romancierii care pot spune cd

fost citili de patologi ca material bibliografic in caztri reale de otrivire (vede[i capitolul T de la Taliu) . Citeva persoane destul de drigusi citeasci niqte capitole din aceasti carte in primele lor stadii m-intrebat: ,,De unde qtia toate astea?" Rlspunsul este cd erudilivenea din experienfa ei directi cu otr[vurile qi din interesulpermanent legat de acest subiect, deqi nu in sens ilegal.

in timpul Primului Rizboi Mondial, Christie a fost asist

voluntari la spitalul local din Torquay. ii plecea munca, dar cins-a deschis un dispensar nou, i s-a sugerat si lucreze acolo.

siu rol necesita instruire mai avansati, iar Christie trebuia sd

t Chimigtii, farmacigtii gi alte persoane cu pregitiri similare pot elimina anuposibilite+i inci de la inceputul romanelor, dar descoperirea criminalului este la

de surprinzitoare pentru ei ca gi pentru ceilalli cititori. (n.a.)

A DE LA ARSENIC 11

,l( unl ni$te examene pentru calificarea ca ucenic de spifer sau far-ilrir( ist, ceea ce a frcut, in 1917.

l)c atunci, 9i timp de mulfi ani dupd acea perioadd, refetele medi-r .rlt' er?u scrise de m1ni in farmaciile de stradi sau in dispensarulrlrtrrlului. Otrilrrrile si medicamentele periculoase erau cAntirite cup,r iiii 9i verificate de colegi inainte de a fi impirlite. IngredienteleIrrolcr.rsive, precum culorile sau aromele, puteau fi adiugate in func-lrc tlc gustul fieciruia. Dupi cum a explicat Christie in biografia sa,

rlzrrltatul a fost c[ mul$ pacienfi se intorceau la farmacie plAn-g,tntlu-se ci medicamentul lor nu arita bine sau nu avea acelagi gust. ,r tlc obicei. CAt[ vreme medicamentul respectiv era dozat corect,tultrl cra in reguli, insi se mai intAmplau si accidente.

l)cntru a lua examenul de farmacist, Christie a fost instruiti atAtlrr rrspcctele practice, cdt gi in cele teoretice ale chimiei gi farmacieirL, t olegii ei de la dispensar. Pe lingi munca gi meditaliile frcute larlrlirl, Agatha a luat in particular leclii de la un farmacist comercialrlin 'lirrquay, un anumit domn P. Ca parte a instruirii sale, domnul PI ir irriltat intr-o zi modalitatea corectd de a face supozitoare, o treab[r lilic ili, fiindci necesita ceva indeminare. Acesta a topit unt de cacao

1l ;r rrdirugat medicamentul, apoi i-aardtatmomentul exact in care sIer oirlii supozitoarele din forme, cum si le puni in cutii gi si le etiche-f lzc irr mod profesionist ca fiind unul dintr-o sutd.t Catoate acestea,( ,lrristie era convinsi ci farmacistul fbcuse o gregeali, adlugdnd orltrzii tle unula zecela supozitoare, adici o dozi de zece orimai marerlcr iit cea necesari, ceea ce prezentaun posibil pericol. A verificat peluriq calculele farmacistului gi a confirmat gregeala. NeputAnd si-idr trl(' acestuia eroarea comisi Ei tem6ndu-se de consecinfele prescri-rrii nredicamentelor periculoase, s-a prefhcut ci se impiedici qi alrhit supozitoarele de podea, dupi care le-a cilcat bine in picioare.llrrPii ce si-a cerut mii de scuze gi a ficut curat, a fost pregitit un lotIrrrrr, tle aceasti dat[ folosind cantiti]ile corecte.

l)omnul P fhcea calcule folosind sistemul metric intr-o peri-o,rtlii in care sistemul imperial de mlsurare era mult mai rlspindit

'( | (l()zir de medicament dintr-un total de o suti (n.a.)

12 KATHRYNHARKUP

in Marea Britanie. Agatha Christie nu avea incredere in sistemulmetric, deoarece, dupd cum spunea chiar ea, ,,marele pericol... estecd,, dacd, gregegti, gregegti de zece ori mai grav". Aqezind greqit vir-gulazecimall, domnul P fbcuse o gravi gregeall de calcul. Cei maimulli dintre farmacigtii de la acea vreme cunoqteau mult mai binesistemul tradilional al farmaciilor, caremdsurau medicamentele inunitifi numite dramuril.

Pe Christie nu o deranja doar lipsa de aten(ie la detalii a domnu-lui P. intr-o zi, acesta a scos un bulgire maroniu din buzunar gi aintrebat-o ce credea ci este. Christie a rimas perplexl, dar domnulP i-a explicat ci era o buclfic[ de curara, o otravi pe care o foloseauvAnltorii din America de Sud in vdrful sigefilor. Curara este o sub-stanfi care poate fi mincatl, insi letali daci intrd direct in singe.Domnul P a explicat ci o purta la el fiindci ,,m6 face si mi simtputernic". Dupi aproap e cincizecide ani, Christie l-a readus la via{ipe zipicitul domn P in romanul Calul bdlan,in chip de farmacist.

in 1917, Christie scrisese deja cAteva poeziigi povestiri, dintrecare cAteva au fost chiar publicate. Apoi, dupi ce a citit Misterulcamerei galbene de Gaston Leroux, Christie s-a gAndit cI ar trebuiscrie gi ea un roman polilist, ceea ce i-a gi spus surorii sale, Madge.Ins[ Madge, care pe atunci era o autoare cu mai mult succes decdtAgatha, a spus cd ar ft foarte greu 9i a pariat cu sora ei c[ nu va puteasi scrie. Pariul nu a fost unul oficial, totugi a impulsionat-o peChristie si. se apuce de scris. in timp ce lucra la dispensar, avea timpsi se gAndeasci la intrigi gi la personaje gi, fiind inconjurati de sti-cle cu otravi, a decis ci otrava avea si fie arma crimei.

Rezultatul a fost romanttl Misterioasa afacere de la styles, iarChristie gi-a demonstrat, pe tot parcursul cirlii, cunogtinfele deta-liate despre stricnini. Cu toate acestea, a trebuit s[ aqtepte cAliva aniqi sd-qi incerce norocul la cAteva edituri inainte ca romanul si fie, insfArgit, acceptat in 1920. Dupi publicare, Christie a primit cel mai

I christie folosegte dramul in romanele sale, dar in aceasti carte voi utiliza echivalen-tul acestora ln grame sau miligrame; un dram este echivalenhrl a 64,79g91mg. (n.a.)

A DE LA ARSENIC 13

I r r r rrros compliment cdnd cartea ei a fost recenzati de pharmaceuticalht,rnal and Pharmacist.,,Acest roman are calitatea rarr de a fi corect*r

'is", declara recenzorul, care considera cr autoarea avea probabil

rrrslruire farmaceutici sau consultase un expert.

O carierd criminald

l)ublicarea romanului Misterioasa afacere de la stylesa fost ince-l,uttrI unei lungi cariere de succes, ins[ christie a recunoscut cd este. scriitoare profesionistd doar dupr ce a publicat alte trei romane. Ar,rrrras interesatd de otrivuri gi de produse farmaceutice pe tot par-(,r'sul activitifii sale scriitoricegti qi a folosit arme in op"ru ru do*rltrlxi indslungiezitdri- recunoscdnd deschis ci nu qtia.ri-i. d".pr"l,,rlisticd. Detaliile gtiin{ifice despre otrdl.urile alese erau cercetate^cu

'rl.rr(ie. De-a lungul anilot gi-a construit o biblioteci impresio-rr.f ntri de titluri medico-legale, din care cel mai consultat eia Extral' I r t t r tn acop o ei a, de Martindale.

l, timpul celui de-al Doilea Rizboi Mondiar, christie s-a inscrisrlirr ,ou ca voluntar la dispensarul spitalului Universitar din Londra.I )rrPii o noui perioadd de instruire, a lucrat intens, doui zile pline per,iPliirnani, trei zile cu jumitate de normi gi in dimine{ile de sambnid.l rr. ra gi atunci cdnd alfl colegi nu reuqeau si ajungi la spital. Munca orltrtrr si {ind pasul cu noile descoperiri in domeniul farmaceutic. La{( cit vreme, un numir tot mai mare de formule standard erau pregi_lilt' r lin weme, agadar, Christie avea suficient timp sI inventeze povJgtirroi i;i si imagineze intrigi formidabil de ingelitoare.l

I)entru verificarea datelor sale, Christie coresponda gi cu(,xl)crti. De exemplu,in 1967 i-a scris unui specialist, intrebAndu_lrlcspre impactul pe care l-ar avea medicamentul thalidomidi daciar li pus in glantra de la tort - cat timp ar dura pand si aibi efect?llt' ciite dramuri era nevoie? cu toate acestea, ideea nu a fost folo-rilir in niciuna dintre cirfi.

It lr'istieareugitsiscriedouisprezeceromaneintregiinaniiderizboi(n.a.)