drepturile dumneavoastră de securitate...

în Cipru

Drepturile dumneavoastră de securitate socială

Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune

Drepturile dumneavoastră de securitate socială în Cipru

Iulie 2012 2

Informaţiile conţinute în prezentul ghid au fost compilate şi actualizate în strânsă

colaborare cu corespondenţii naţionali ai Sistemului de informare reciprocă privind

protecţia socială (MISSOC). Informaţii suplimentare privind reţeaua MISSOC sunt

disponibile la adresa http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=815.

Prezentul ghid oferă o descriere generală a mecanismelor de securitate socială din

ţările respective. Informaţii suplimentare pot fi obţinute prin intermediul altor

publicaţii MISSOC, toate acestea fiind disponibile la adresa menţionată mai sus. De

asemenea, puteţi contacta autorităţile şi instituţiile competente enumerate în anexa la

prezentul ghid.

Nici Comisia Europeană şi nici persoanele care acţionează în numele Comisiei nu pot fi

considerate răspunzătoare pentru modul de utilizare a informaţiilor conţinute în

prezenta publicaţie.

© Uniunea Europeană, 2012

Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=815



Iulie 2012 3

Cuprins

Capitolul I: Introducere, organizare şi finanţare ..................................................... 4 Introducere .................................................................................................... 4 Organizarea protecţiei sociale ........................................................................... 5 Finanţare ....................................................................................................... 7

Capitolul II: Asistenţă medicală ..........................................................................10 Când aveţi dreptul la asistenţă medicală? .........................................................10 Ce se asigură? ...............................................................................................10 Cum puteţi beneficia de asistenţă medicală? .....................................................11

Capitolul III: Prestaţii de boală în numerar ..........................................................12 Când aveţi dreptul la prestaţii de boală în numerar? ...........................................12 Ce se asigură? ...............................................................................................12 Cum puteţi obţine prestaţii de boală în numerar? ...............................................13

Capitolul IV: Prestaţii de maternitate şi paternitate ...............................................14 Când aveţi dreptul la prestaţii de maternitate sau paternitate? ............................14 Ce se asigură? ...............................................................................................14 Cum puteţi obţine prestaţii de maternitate şi paternitate? ...................................15

Capitolul V: Prestaţii de invaliditate .....................................................................16 Când aveţi dreptul la prestaţii de invaliditate? ...................................................16 Ce se asigură? ...............................................................................................16 Cum puteţi obţine prestaţii de invaliditate? .......................................................17

Capitolul VI: Pensii şi prestaţii pentru limită de vârstă ...........................................18 Când aveţi dreptul la prestaţii pentru limită de vârstă? .......................................18 Ce se asigură? ...............................................................................................20 Cum puteţi obţine prestaţii pentru limită de vârstă? ...........................................21

Capitolul VII: Prestaţii de urmaş .........................................................................22 Când aveţi dreptul la prestaţii de urmaş? ..........................................................22 Ce se asigură? ...............................................................................................23 Cum puteţi obţine prestaţii de urmaş? ..............................................................24

Capitolul VIII: Prestaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale ....................25 Când aveţi dreptul la prestaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale? ......25 Ce se asigură? ...............................................................................................25 Cum puteţi obţine prestaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale? ..........26

Capitolul IX: Prestaţii familiale ...........................................................................27 Când aveţi dreptul la prestaţii familiale? ...........................................................27 Ce se asigură? ...............................................................................................27 Cum puteţi obţine prestaţii familiale? ...............................................................28

Capitolul X: Şomaj ............................................................................................29 Când aveţi dreptul la prestaţii de şomaj? ..........................................................29 Ce se asigură? ...............................................................................................29 Cum puteţi obţine prestaţii de şomaj? ..............................................................30

Capitolul XI: Resurse minime .............................................................................31 Când aveţi dreptul la prestaţii pentru resurse minime? .......................................31 Ce se asigură? ...............................................................................................32 Cum puteţi obţine prestaţiile pentru resurse minime? .........................................33

Capitolul XII: Îngrijire pe termen lung .................................................................35 Când aveţi dreptul la îngrijire pe termen lung? ..................................................35 Ce se asigură? ...............................................................................................35 Cum puteţi beneficia de îngrijire pe termen lung? ..............................................36

Anexa: Adrese şi site-uri utile ............................................................................37



Iulie 2012 4

Capitolul I: Introducere, organizare şi finanţare

Introducere

Toate persoanele care desfăşoară activităţi lucrative în Cipru, fie ca angajaţi, fie ca

persoane care desfăşoară activităţi independente, sunt asigurate obligatoriu la

Regimul de Asigurări Sociale. Asigurarea voluntară este disponibilă persoanelor care

doresc să fie asigurate şi după o anumită perioadă de asigurare obligatorie prevăzută

sau persoanelor care lucrează în străinătate pentru angajatori ciprioţi. Regimul, care

este administrat de Serviciile de Asigurări Sociale, oferă următoarele prestaţii:

▪ prestaţie de boală;

▪ ajutor de maternitate;

▪ alocaţie de maternitate;

▪ prestaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale, inclusiv incapacitate

temporară (prestaţie pentru accidente), prestaţie de incapacitate şi prestaţie de

deces;

▪ pensie de invaliditate;

▪ prestaţie de şomaj;

▪ pensie pentru limită de vârstă;

▪ pensie de văduvă;

▪ prestaţie de orfan;

▪ ajutor de înmormântare;

▪ ajutor de căsătorie.

Persoanele salariate au dreptul la toate prestaţiile de mai sus. Persoanele care

desfăşoară activităţi independente nu au dreptul la prestaţie de şomaj sau la prestaţii

pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Contribuabilii voluntari care lucrează în

străinătate pentru angajatori ciprioţi nu au dreptul la prestaţii pentru accidente de

muncă şi boli profesionale. Alţi contribuabili voluntari nu au dreptul la alocaţie de

maternitate, prestaţie de boală, prestaţie de şomaj, pensie de invaliditate şi prestaţii

pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Toate prestaţiile periodice (cu excepţia prestaţiilor în sumă forfetară) includ:

▪ o prestaţie de bază, care include sporuri pentru persoanele aflate în întreţinere şi

care este legată de câştigurile asigurabile ale persoanei asigurate în cadrul

asigurării de bază;

▪ o prestaţie suplimentară, acordată în funcţie de câştigurile asigurabile ale unei

persoane în cadrul asigurării suplimentare.

Principiul general al nesuprapunerii drepturilor se aplică Regimului de Asigurări

Sociale. Cu alte cuvinte, dacă o persoană are dreptul la mai mult de o prestaţie pentru

aceeaşi perioadă, se plăteşte prestaţia mai mare. Această regulă nu se aplică când

una dintre prestaţii este o pensie de văduv(ă).

Ratele pentru pensiile de bază sunt revizuite la începutul fiecărui an, pe baza

procentului de creştere a câştigurilor asigurabile de bază, în timp ce ratele pentru

pensiile suplimentare sunt revizuite pe baza creşterii indicelui costului de trai

(comparaţie între ultimele semestre ale ultimilor doi ani).



Iulie 2012 5

Mai mult, ratele pensiilor sunt mărite în fiecare an în luna iulie pe baza creşterii

indicelui costului de trai (comparaţie între primul semestru al anului în curs şi cel de-al

doilea semestru al anului anterior), în cazul în care creşterea este de cel puţin 1%.

Această creştere este luată în calcul pentru determinarea creşterii ratelor pensiilor la

începutul anului.

Plata prestaţiilor se face fie prin cec, fie prin transfer bancar.

Cecurile trebuie încasate în termen de trei luni de la data emiterii lor.

Organizarea protecţiei sociale

Serviciile de Asigurări Sociale formează un organism guvernamental aflat sub

controlul şi supravegherea Ministerului Muncii şi Asigurărilor Sociale, care se ocupă de

administrarea tuturor riscurilor sociale. Este responsabil pentru:

▪ punerea în aplicare a politicii guvernamentale în domeniul asigurărilor sociale prin

intermediul unor regimuri şi măsuri specifice;

▪ prezentarea de propuneri cu privire la politica guvernamentală în vederea

îmbunătăţirii permanente a securităţii sociale ca răspuns la evenimentele

internaţionale şi climatul socio-economic actual din Cipru;

▪ întocmirea unei liste de nevoi socio-economice ce pot fi satisfăcute prin măsuri de

securitate socială;

▪ analiza şi evaluarea continuă a regimurilor şi măsurilor introduse de aceste Servicii

pentru atingerea obiectivelor stabilite.

Regimul de Asigurări Sociale acoperă orice persoană care desfăşoară activităţi

lucrative în Cipru, fie ca salariat, fie ca persoană care desfăşoară activităţi

independente, persoanele chemate pentru satisfacerea serviciului militar şi orice alte

persoane considerate persoane asigurate voluntar.

Pentru orice perioadă de incapacitate sau şomaj, veniturile sunt creditate pe baza

câştigurilor asigurabile ale persoanei. De asemenea, câştiguri asigurabile sunt

creditate pentru orice perioadă de la data decesului sau momentul în care a survenit

incapacitatea până la împlinirea vârstei de pensionare în scopul creşterii ratei unei

pensii de văduvă şi/sau de invaliditate. Mai mult, câştigurile asigurabile până la

câştigurile asigurabile de bază sunt creditate pe perioadele de studii.

În plus, sunt acordate credite până la câştigurile asigurabile de bază pentru perioadele

de creştere a copilului, până la 156 de săptămâni, până când copilul atinge vârsta de

12 ani. Aceste credite sunt luate în considerare în scopul plăţii pensiilor către femei.

Riscurile sociale includ riscul de boală, maternitate, şomaj, invaliditate, limită de

vârstă, deces şi urmaş, precum şi toate riscurile legate de accidente de muncă şi boli

profesionale.

Începând cu 2003 se acordă o alocaţie specială tuturor pensionarilor în scopul creşterii

cuantumului pensiilor acestora. De la 1 decembrie 2009, nu s-au înregistrat beneficiari

noi, deoarece „regimul de ajutor pentru familiile de pensionari cu venituri mici”

administrată de Serviciul pentru ajutoare şi prestaţii este aplicată integral.



Iulie 2012 6

De asemenea, se acordă o pensie socială persoanelor care au reşedinţa în Cipru, când

acestea împlinesc vârsta de 65 de ani, cu condiţia să respecte condiţiile de reşedinţă

prevăzute şi nu aibă dreptul la o pensie din nicio altă sursă în cuantum mai mare

decât cel al pensiei sociale. Dacă pensia sau plata similară primită este mai mică decât

cuantumul pensiei sociale, atunci persoana poate primi diferenţa dintre cele două

cuantumuri.

Protecţia riscurilor sociale este asigurată cu ajutorul birourilor districtuale, care sunt

principalele responsabile pentru primirea cererilor, colectarea contribuţiilor şi

desfăşurarea inspecţiilor. Sediul principal al Serviciilor de Asigurări Sociale acţionează

în calitate de coordonator al diferitelor birouri districtuale; responsabilităţile acestuia

se concentrează în principal pe aplicarea politicii sociale, precum şi pe luarea de decizii

şi plata prestaţiilor şi pensiilor.

Serviciile de Protecţie Socială reprezintă, de asemenea, un organism

guvernamental aflat sub controlul şi supravegherea Ministerului Muncii şi Asigurărilor

Sociale care oferă şi promovează servicii de protecţie socială. Serviciile de Protecţie

Socială au ca scop abordarea problemei riscurilor sociale şi încurajarea coeziunii

sociale în cadrul general al politicilor de stat pentru dezvoltare socială şi economică.

Serviciile se concentrează asupra persoanelor fizice, familiilor, grupurilor sociale şi

comunităţilor.

Departamentul pentru integrarea socială a persoanelor cu handicap a fost

înfiinţat în ianuarie 2009 prin Legea bugetului de stat cu scopul de a îmbunătăţi

calitatea vieţii persoanelor cu handicap. Departamentul este controlat şi supravegheat

de Ministerul Muncii şi Asigurărilor Sociale. Responsabilităţile acestuia privesc

elaborarea, coordonarea, implementarea, monitorizarea şi controlul politicilor privind

protecţia socială şi integrarea socială pentru persoanele cu handicap. În acest sens,

departamentul cooperează cu alte ministere coresponsabile pentru persoanele cu

handicap, precum şi cu organizaţii pentru persoane cu handicap şi alţi parteneri

sociali.

Serviciul pentru ajutoare şi prestaţii este un organism guvernamental aflat sub

controlul şi supravegherea Ministerului de Finanţe. Acesta a fost reorganizat şi extins

în 2003 cu scopul de a unifica diferitele regimuri sociale înrudite şi de a implementa

noua legislaţie privind prestaţia pentru copii şi alocaţia pentru mamă. Serviciul este

responsabil şi pentru aplicarea unui nou regim: „regimul de ajutor pentru familiile de

pensionari cu venituri mici”. Acesta este un regim de prestaţii în numerar adresat

familiilor de pensionari al căror venit anual total este sub pragul de sărăcie. Sarcina

principală a acestui serviciu este aceea de a oferi servicii eficiente şi prompte tuturor

cetăţenilor.

Ministerul Sănătăţii este principalul responsabil pentru organizarea sistemului de

sănătate din Cipru şi pentru asigurarea serviciilor de asistenţă medicală finanţate de

stat. Obiectivul cel mai important al organizaţiei îl reprezintă promovarea şi protecţia

sănătăţii cetăţenilor. Ministerul Sănătăţii elaborează politici naţionale de sănătate,

coordonează atât activităţile din sectorul privat, cât şi din cel public, reglementează

standardele de sănătate şi promovează aplicarea legislaţiei relevante. În aprilie 2001,

a fost adoptată o nouă lege pentru introducerea unui Sistem naţional de sănătate

(SNS) care să asigure asistenţă medicală tuturor cetăţenilor şi să fie finanţat prin

contribuţii de la stat, angajatori, angajaţi, persoane care desfăşoară activităţi

independentei şi pensionari. Această nouă reglementare nu a fost introdusă încă.



Iulie 2012 7

Finanţare

Regimul de asigurări sociale este finanţat prin contribuţii plătite de angajatori, de

persoanele asigurate şi de stat.

Începând cu 1 aprilie 2009, contribuţia pentru salariaţi este de 17,9% din „câştigurile

asigurabile”, aceasta fiind împărţită între angajator, angajat şi stat în proporţie de

6,8%, 6,8% şi, respectiv, 4,3%. „Câştigurile asigurabile” reprezintă venitul pe baza

căruia se calculează contribuţiile şi prestaţiile şi care include orice remuneraţie care

decurge din activităţi salariate, excluzând plăţile ex-gratia şi bonificaţiile ocazionale,

dar incluzând contribuţiile plătibile pentru persoana în cauză la Fondul central pentru

concedii. Legislaţia prevede un cuantum maxim al câştigurilor asigurabile în scopul

achitării contribuţiilor care este revizuit anual. Acest plafon este în prezent de

1 025 EUR pe săptămână sau de 4 442 EUR pe lună. Nu se achită contribuţii pentru

cuantumurile care depăşesc plafonul „câştigurilor asigurabile”.

Pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente, rata contribuţiei este de

16,9%, din care din care persoana care desfăşoară activităţi independente plăteşte

12,6%, iar statul, 4,3%. Pentru fiecare categorie profesională de persoane care

desfăşoară activităţi independente se stabileşte prin reglementări un venit asigurabil

minim obligatoriu. Aceştia au obligaţia de a plăti contribuţiile pe baza acestui venit

minim, dar au dreptul de a opta pentru un venit mai mare, până la limita maximă a

câştigurilor asigurabile. Dacă o persoană care desfăşoară activităţi independente

dovedeşte că venitul său real este mai mic decât venitul asigurabil minim pentru

categoria sa profesională, aceasta are dreptul să achite contribuţii calculate pe baza

acestui venit.

Pentru contribuabilii voluntari, contribuţia se ridică la 14,8% fie din cuantumul

câştigurilor asigurabile de bază, fie din cuantumul câştigurilor acestora din anii

precedenţi. Din procentul total de 14,8%, contribuabilul voluntar plăteşte 11%, iar

statul 3,8%. Contribuabilii voluntari care lucrează în străinătate pentru angajatori

ciprioţi plătesc contribuţii de 13,6% din câştigurile acestora stabilite în contractul de

muncă, până la limita maximă a câştigurilor asigurabile. Statul plăteşte o contribuţie

suplimentară de 4,3%.

Salariaţii trebuie să contribuie, după ce primesc salariul de la angajator, cu cel puţin

2 EUR pe săptămână sau cu cel puţin 7 EUR pe lună. Ucenicii neremuneraţi şi deţinuţii

care desfăşoară o activitate trebuie să achite contribuţii, iar norma de mai sus nu se

aplică.

Persoanele care desfăşoară activităţi independente plătesc o contribuţie pentru fiecare

săptămână în care au desfăşurat astfel de activităţi.

Orice persoană care lucrează simultan sau succesiv ca salariat şi ca persoană care

desfăşoară activităţi independente în aceeaşi săptămână de contribuţie trebuie să

achite contribuţii pentru ambele activităţi. La finalul fiecărui an de contribuţie, se

rambursează orice contribuţii plătite de persoana asigurată pentru activităţi

independente care depăşesc plafonul câştigurilor asigurabile.

Dacă o persoană lucrează pentru mai mulţi angajatori în aceeaşi perioadă de

contribuţie (săptămână sau lună), fiecare angajator trebuie să achite contribuţii pentru

salariul lucrătorului până la plafonul câştigurilor asigurabile. La finalul fiecărui an de

contribuţie, se rambursează contribuţiile personale plătite de un angajat pentru

câştigurile care depăşesc plafonul. Contribuţiile angajatorilor nu se rambursează.



Iulie 2012 8

Orice persoană care are dreptul la plata de contribuţii voluntare şi, în acelaşi timp, de

contribuţii obligatorii (persoane salariate sau persoanele care desfăşoară activităţi

independente) are dreptul să achite contribuţii voluntare în cazul în care câştigurile

sale asigurabile sunt sub nivelul venitului pentru care a optat să plătească contribuţii

în mod voluntar.

Angajatorii îşi achită contribuţiile (inclusiv partea angajatului) lunar la scadenţă, în

termen de o lună de la sfârşitul fiecărei luni de contribuţie. Persoanele care desfăşoară

activităţi independente îşi achită contribuţiile trimestrial la scadenţă, în termen de o

lună şi 10 zile de la sfârşitul fiecărui trimestru. Persoanele care doresc să plătească

lunar pot face acest lucru.

Contribuabilii voluntari îşi achită contribuţiile lunar, trimestrial sau anual la scadenţă.

Dacă un contribuabil voluntar nu îşi plăteşte contribuţia anuală (de exemplu, pentru

anul 2012) în următoarele 12 luni (adică în 2013), acesta îşi pierde dreptul de a plăti

contribuţii voluntare pentru anul pentru care acestea sunt datorate (adică 2012).

În cazul plăţii cu întârziere a contribuţiilor de către un angajator sau o persoană care

desfăşoară activităţi independente, se percepe o taxă suplimentară automată fixă,

exprimată ca procent din contribuţiile datorate, care creşte progresiv în funcţie de

durata întârzierii. Pentru prima lună de întârziere, taxa este de 3%, crescând cu 3%

pentru fiecare lună, până la maxim 27%.

Obligaţia de plată a contribuţiilor încetează când persoana asigurată împlineşte vârsta

de pensionare (65 de ani). Cu toate acestea, dacă persoana a împlinit vârsta

necesară, însă nu îndeplineşte condiţiile de asigurare care să îi confere dreptul la

pensie pentru limită de vârstă, aceasta trebuie să continue plata contribuţiilor până

când aceste condiţii sunt îndeplinite. Contribuţiile nu se plătesc, însă, după vârsta de

68 de ani.

Se acordă asimilări persoanelor asigurate pentru următoarele perioade:

▪ orice perioadă de studii la zi sau cursuri de formare autorizate după vârsta de 16

ani;

▪ perioada care precedă ziua în care o persoană este asigurată pentru prima dată

până în prima zi a anului de contribuţie anterior;

▪ orice perioadă de şomaj în cursul căreia se plăteşte prestaţie de şomaj, precum şi

orice perioadă de şomaj de maxim 26 de săptămâni pentru care persoana

asigurată nu are dreptul la prestaţie (doar salariaţi);

▪ orice perioadă determinată de boală, accident, maternitate sau invaliditate pentru

care se plăteşte o prestaţie. Pentru salariaţi, o perioadă de incapacitate fără drept

la prestaţii conferă dreptul la asimilări pentru cel mult 26 de săptămâni. Pentru

persoanele care desfăşoară activităţi independente, această perioadă le conferă, de

asemenea, dreptul la asimilări în cazul în care este precedată de o perioadă în care

au fost plătite prestaţii;

▪ orice perioadă de concediu parental.

Perioadele de creştere a copilului de până la 156 de săptămâni sunt luate în

considerare pentru plata pensiilor femeilor care au dreptul la pensie după

31 decembrie 1992 în primii 12 ani din viaţa fiecărui copil.



Iulie 2012 9

În cazul invalidităţii sau decesului unei persoane asigurate cu vârsta sub 63 de ani,

perioada dintre momentul în care a intervenit invaliditatea sau data decesului şi vârsta

de 63 de ani este considerată drept perioadă de asigurare. Câştigurile urmând a fi

creditate pentru această perioadă se bazează în mod normal pe câştigurile asigurabile

medii ale persoanei în cauză din asigurarea suplimentară pentru ultimii cinci ani

anteriori datei decesului sau momentului în care a survenit invaliditatea. Dacă o

persoană nu a acumulat cinci ani de asigurare, media se calculează pe baza numărului

efectiv de ani de asigurare.

Asimilările acordate pentru orice perioadă de şomaj, maternitate, boală, accident sau

invaliditate au valoarea venitului pe baza căruia a fost calculată prestaţia de plată. Alte

asimilări au valoarea câştigurilor asigurabile de bază.

Câştigurile asigurabile de bază sunt fixate în prezent la 170,88 EUR pe săptămână sau

8 886 EUR pe an. Câştigurile de bază marchează limita dintre cele două părţi ale

regimului: asigurări de bază şi asigurări suplimentare.

Câştigurile asigurabile anuale totale ale fiecărei persoane asigurate se împart în două:

asigurarea de bază, care include câştigurile asigurabile până la nivelul venitului de

bază, şi asigurarea suplimentară, care include câştigurile asigurabile peste nivelul

venitului de bază.

În fiecare an, punctele de asigurare sunt creditate fiecărei persoane asigurate. Un

punct de asigurare este echivalent cu cuantumul anual al venitului de bază. Primul

punct de asigurare (până la „1”) este atribuit asigurării de bază, iar orice punct de

asigurare ce depăşeşte „1” este atribuit asigurării suplimentare.

Cuantumul câştigurilor asigurabile de bază se ajustează anual pe baza fluctuaţiei

nivelului general de câştiguri asigurabile în temeiul unei ordonanţe emise de Consiliul

de miniştri.



Iulie 2012 10

Capitolul II: Asistenţă medicală

Când aveţi dreptul la asistenţă medicală?

Prestaţiile de asistenţă medicală sunt acordate cetăţenilor ciprioţi, cetăţenilor UE/SEE

şi elveţieni, cu reşedinţa permanentă în Cipru. Acoperirea este legată direct de venitul

persoanelor singure sau familiilor şi include serviciile furnizate în instituţiile medicale

de stat.

▪ Îngrijirea medicală gratuită este acordată persoanelor singure al căror venit anual

nu depăşeşte 15 377,41 EUR şi familiilor al căror venit anual nu depăşeşte 30

754,82 EUR, crescut cu 1 708,60 EUR pentru fiecare copil în îngrijire.

▪ Îngrijirea medicală la tarife reduse este acordată persoanelor singure al căror venit

anual se încadrează între 15 377,42 EUR şi 20 503,22 EUR şi familiilor al căror

venit anual se încadrează între 30 754,83 EUR şi 37 589,23 EUR, crescut cu 1

708,60 EUR pentru fiecare copil în îngrijire.

▪ Oricine altcineva poate folosi serviciile medicale de stat cu plata tarifelor aplicabile

stabilite periodic. Costurile tratamentului scump cu internare pot fi reduse ţinând

cont de nivelul de venit al pacientului.

▪ De asemenea, prestaţiile de asistenţă medicală se acordă gratuit persoanelor care

suferă de anumite boli cronice, oficialilor guvernamentali, funcţionarilor publici,

membrilor familiilor cu trei sau mai mulţi copii, persoanelor care beneficiază de

asistenţă publică etc.

Eligibilitatea pentru prestaţiile de asistenţă medicală este condiţionată de înregistrarea

în Sistemul Naţional de Sănătate.

Ce se asigură?

Serviciile de sănătate asigurate includ:

▪ îngrijire ambulatorie de către medici generalişti şi îngrijire de specialitate atât

ambulatorie, cât şi spitalizată;

▪ medicamente şi material farmaceutic necesar;

▪ diagnostic şi examinări paramedicale;

▪ spitalizare;

▪ prestaţii stomatologice, cu excepţia protezelor dentare, care sunt asigurate doar

anumitor grupuri cu venituri reduse.

Utilizarea limitată a spitalelor private este, de asemenea, disponibilă în circumstanţe

speciale şi este supusă autorizării prealabile. Pacienţii au libertatea de a alege medicii

puşi la dispoziţie de guvern. Aceştia nu sunt obligaţi să se înregistreze la un medic

generalist. Accesul la asistenţă specializată se face pe bază de trimitere de la medic.

Pacientul este trimis la spitalul la care este încadrat medicul curant.



Iulie 2012 11

Cum puteţi beneficia de asistenţă medicală?

Se poate beneficia de tratament de asistenţă medicală vizitând orice instituţie

medicală de stat. Persoanele înregistrate în Sistemul Naţional de Sănătate pot

beneficia de reduceri de tarife sau de eliminarea acestora pe baza informaţiilor

indicate pe cardul medical.

În general, pacienţii trebuie să viziteze un medic de stat cu drept de practică, care îi

va trimite către un specialist sau un spital, în funcţie de starea lor de sănătate.

De asemenea, se poate beneficia de tratament de asistenţă medicală vizitând orice

medic privat sau instituţie medicală privată, cu drept de practică în Cipru, dar nu va fi

acordată nicio rambursare.



Iulie 2012 12

Capitolul III: Prestaţii de boală în numerar

Când aveţi dreptul la prestaţii de boală în numerar?

Prestaţia de boală este plătită persoanelor salariate şi persoanelor care desfăşoară

activităţi independente cu vârste între 16 şi 63 de ani care prezintă incapacitate de

muncă. Persoanele care nu îndeplinesc condiţiile de asigurare pentru a avea dreptul la

pensie pentru limită de vârstă la 63 de ani, au dreptul la o prestaţie până la data

necesară, dar în niciun caz după vârsta de 65 de ani.

Pentru a îndeplini condiţiile de asigurare, un solicitant trebuie:

▪ să fi fost asigurat timp de cel puţin 26 de săptămâni şi, până la data la care a

intervenit incapacitatea, să fi plătit o asigurare de bază de cel puţin 26 de ori

cuantumul săptămânal al câştigurilor asigurabile de bază (0,50 puncte de

asigurare) şi

▪ să aibă câştiguri asigurabile efective sau creditate în anul de contribuţie anterior

egale cu de cel puţin 20 de ori cuantumul săptămânal al câştigurilor asigurabile de

bază (0,39 puncte de asigurare).

Pentru a se recalifica pentru o prestaţie după epuizarea dreptului, persoana asigurată

trebuie să fi plătit contribuţii pe venit egale cu de cel puţin 26 de ori cuantumul

săptămânal al câştigurilor asigurabile de bază (0,50 puncte de asigurare) după data

epuizării dreptului. În plus, trebuie să fi trecut o perioadă de 13 săptămâni lucrătoare

de la data epuizării dreptului.

Ce se asigură?

Rata săptămânală a prestaţiei de bază este egală cu 60% din valoarea săptămânală a

punctelor de asigurare la asigurarea de bază din anul de contribuţie relevant, cu o

creştere de 80%, 90% şi 100% pentru una, două şi, respectiv, trei persoane aflate în

întreţinere (maxim trei). Rata săptămânală din prestaţia suplimentară este egală cu

50% din valoarea săptămânală a punctelor de asigurare la asigurarea suplimentară

din anul de contribuţie relevant, care nu poate depăşi valoarea săptămânală a

câştigurilor asigurabile săptămânale de bază. Soţul/soţia este considerat(ă) persoană

aflată în întreţinere dacă primeşte un salariu sau o prestaţie la o rată mai mică decât

sporul pentru persoane aflate în întreţinere.

Prestaţia nu se plăteşte dacă angajatul în cauză primeşte salariul integral. Dacă

salariul este redus, suma prestaţiei şi a salariului parţial plătit nu trebuie să

depăşească salariul total.

Perioada pentru care se plăteşte prestaţia de boală nu poate depăşi în niciun caz 156

de zile pentru fiecare perioadă de întrerupere a activităţii. În cazul în care

incapacitatea de muncă nu este permanentă, perioada este prelungită până la 312 zile

în anumite condiţii speciale.



Iulie 2012 13

Cum puteţi obţine prestaţii de boală în numerar?

Incapacitatea de muncă rezultată în urma unei boli poate fi certificată de un medic din

prima zi de boală. În perioada de boală, persoana asigurată poate fi supusă unor

examinări suplimentare efectuate de un medic de securitate socială autorizat sau de o

comisie medicală. Trebuie depus un formular de cerere, împreună cu adeverinţele

relevante, în termen de 21 de zile de la declanşarea bolii. Există o perioadă de

aşteptare de trei zile în cazul persoanelor salariate şi de nouă zile în cazul persoanelor

care desfăşoară activităţi independente. Persoanele care desfăşoară activităţi

independente sunt tratate la fel ca persoanele salariate în caz de accident sau

spitalizare.



Iulie 2012 14

Capitolul IV: Prestaţii de maternitate şi paternitate

Când aveţi dreptul la prestaţii de maternitate sau paternitate?

Alocaţia de maternitate este plătită oricărei femei salariate sau care desfăşoară o

activitate independentă pentru o perioadă de 18 săptămâni, între cea de-a şasea şi a

doua săptămână înainte de săptămâna estimată a naşterii. Prestaţia este, de

asemenea, plătită pentru o perioadă de 16 săptămâni mamelor adoptive ale copiilor cu

vârsta sub 12 ani.


▪ să fi fost asigurat timp de cel puţin 26 de săptămâni şi, până la data dreptului la

alocaţie de maternitate, să fi plătit o asigurare de bază de cel puţin 26 de ori

cuantumul săptămânal al câştigurilor asigurabile de bază (0,50 puncte de

asigurare) şi

▪ să fi plătit şi/sau să fi asimilat asigurări în anul de contribuţie relevant egale cu de

cel puţin 20 de ori cuantumul săptămânal al câştigurilor asigurabile de bază (0,39

puncte de asigurare).

În plus, se plăteşte un ajutor de maternitate după naşterea fiecărui copil dacă mama

sau soţul acesteia îndeplineşte condiţiile de asigurare.

Ce se asigură?

Alocaţia de maternitate este o prestaţie periodică. Aceasta se plăteşte mamelor

biologice timp de 18 săptămâni, între a noua şi a doua săptămână înainte de

săptămâna estimată a naşterii. În cazul în care copilul este spitalizat într-un incubator

din cauza naşterii premature, alocaţia de maternitate poate fi prelungită cu încă şase

săptămâni (perioada maximă). Mamele adoptive primesc alocaţia timp de 16

săptămâni, începând cu săptămâna adopţiei, în cazul în care copilul are sub 12 ani.

Rata săptămânală de bază a alocaţiei de maternitate este egală cu 75% din valoarea

săptămânală a punctelor de asigurare la asigurarea de bază din anul de contribuţie

relevant, majorată până la 80%, 90% şi 100% pentru una, două şi, respectiv, trei

persoane aflate în întreţinere (maxim trei persoane aflate în întreţinere). Prestaţia

suplimentară săptămânală este egală cu 75% din valoarea săptămânală a punctelor de

asigurare la asigurarea suplimentară din anul de contribuţie relevant. Alocaţia nu se

plăteşte dacă o femeie primeşte salariul integral în perioada în care primeşte alocaţia

de maternitate. Dacă salariul este redus, cuantumul acestuia şi al prestaţiilor plătite

nu poate depăşi salariul integral.

Ajutorul de maternitate este o sumă forfetară, aceeaşi pentru toate femeile care

beneficiază de acesta şi, începând cu 9 iulie 2010, cuantumul pentru fiecare copil este

egal cu 6% din punctul de asigurare de bază anual (8 886 EUR *6% = 533,16 EUR).

Condiţiile de asigurare luate în considerare sunt fie cele ale solicitantei, fie cele ale

soţului acesteia.



Iulie 2012 15

Cum puteţi obţine prestaţii de maternitate şi paternitate?

Trebuie depus un formular de cerere, împreună cu adeverinţele relevante, în termen

de un an de la naştere, pentru a solicita ajutorul de maternitate, şi în termen de 21 de

zile de la prima zi de acordare a dreptului la alocaţia de maternitate.



Iulie 2012 16

Capitolul V: Prestaţii de invaliditate

Când aveţi dreptul la prestaţii de invaliditate?

Pensia de invaliditate este plătită persoanelor care s-au aflat în incapacitate de muncă

cel puţin 156 de zile şi care vor avea probabil incapacitate permanentă. Cu alte

cuvinte, persoanele incapabile să câştige, printr-o activitate pe care, în principiu, ar

putea să o desfăşoare în condiţii normale, mai mult de o treime din cuantumul câştigat

în general de o persoană sănătoasă cu aceeaşi profesie sau din aceeaşi categorie şi

având acelaşi nivel de studii în acelaşi domeniu sau, în cazul persoanelor cu vârste

între 60 şi 63 de ani, mai mult de jumătate din acest cuantum.

Un solicitant trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de asigurare:

1. să fi fost asigurat timp de cel puţin 156 de săptămâni până la data invalidităţii;

2. să fi plătit asigurarea de bază până la data invalidităţii de cel puţin 156 de ori

cuantumul săptămânal al câştigurilor asigurabile de bază (trei puncte de asigurare

la asigurarea de bază);

3. numărul punctelor de asigurare ale asigurării de bază plătite şi asimilate pentru

perioada cuprinsă între 5 octombrie 1964 (sau, dacă a împlinit vârsta de 16 ani

după 5 octombrie 1964, în prima zi a anului în care a împlinit această vârstă) sau

de la 7 ianuarie 1957, în cazul în care această situaţie este mai profitabilă pentru

beneficiar, şi săptămâna dinaintea săptămânii în care survine incapacitatea

acestuia, este egal cu cel puţin 25% din anii incluşi în respectiva perioadă;

4. să fi plătit şi/sau asimilat asigurare în anul precedent anului în care survine

incapacitatea acestuia sau media acestor câştiguri în precedenţii doi ani să fie de

cel puţin 20 de ori cuantumul săptămânal al câştigurilor asigurabile de bază (0,39


În cazul invalidităţii cauzate de un accident, persoana asigurată are dreptul la o pensie

de invaliditate dacă îndeplineşte condiţiile de asigurare pentru prestaţia de boală.

Deşi doar contribuţiile salariaţilor şi persoanelor care desfăşoară activităţi

independente se iau în calcul pentru acordarea drepturilor, contribuţiile voluntare sunt,

de asemenea, luate în considerare la calcularea ratei pensiei. Prestaţia de invaliditate

poate fi solicitată până la vârsta de 63 de ani, atât pentru invaliditate totală, cât şi

parţială (nu este precizată o vârstă minimă).

Ce se asigură?

Pensia de invaliditate este alcătuită din pensia de bază şi pensia suplimentară. În cazul

unei pierderi totale a capacităţii de câştig, se acordă o pensie de invaliditate, calculată

după cum urmează:

▪ pensia săptămânală de bază reprezintă 60% din valoarea săptămânală a mediei

anuale a punctelor de asigurare din asigurarea de bază şi asigurarea de bază

asimilată, majorată la 80%, 90% şi 100% pentru una, două şi, respectiv, trei

persoane aflate în întreţinere. În cazul în care beneficiarul este o femeie căsătorită,

nu există drept la spor pentru soţ, cu excepţia cazului în care acesta nu se poate



Iulie 2012 17

întreţine singur. În cazul în care solicitanta nu are dreptul la niciun spor pentru soţ,

sporul pentru copii aflaţi în întreţinere sau alte persoane aflate în întreţinere este

egal cu 10% din pensia de bază pentru fiecare dintre acestea (maxim două

persoane în întreţinere);

▪ pensia săptămânală suplimentară este de 1/52 din 1,5% din valoarea totală a

punctelor de asigurare din asigurarea suplimentară de-a lungul întregii cariere a

solicitantului, plus câştigurile asigurabile asimilate din asigurarea suplimentară

între data la care a survenit invaliditatea şi vârsta de 63 de ani.

În cazul în care pierderea veniturilor este parţială, pensia de invaliditate este redusă

ca procent din pensia integrală, cu un cuantum calculat în funcţie de pierderea

capacităţii de câştig după cum urmează:

▪ între 50% şi 66,66% are dreptul la 60% din pensia integrală;

▪ între 66,67% şi 75% are dreptul la 75%;

▪ între 76% şi 99% are dreptul la 85%.

Partea de bază a pensiei este majorată pentru a reflecta numărul de persoane aflate în

întreţinere. Regimul acordă o pensie minimă, care este:

▪ pentru o persoană singură: 87,15 EUR pe săptămână (85% x 60% x 170,88 EUR);

▪ pentru o persoană care are o persoană în întreţinere: 116,20 EUR pe săptămână

(85% x 80% x 170,88 EUR);

▪ pentru o persoană care are două persoane în întreţinere: 130,72 EUR pe

săptămână (85% x 90% x 170,88 EUR) şi

▪ pentru o persoană care are trei persoane în întreţinere: 145,25 EUR pe săptămână

(85% x 100% x 170,88 EUR).

În cazuri de invaliditate parţială, cuantumurile respective sunt, de asemenea, înmulţite

cu gradul de invaliditate. Nu există pensie maximă prevăzută de lege. Beneficiarii

primesc şi tratament medical gratuit oferit de spitalele şi instituţiile guvernamentale.

Cum puteţi obţine prestaţii de invaliditate?

Prestaţia de invaliditate trebuie solicitată în termen de trei luni de la momentul în care

a survenit invaliditatea.



Iulie 2012 18

Capitolul VI: Pensii şi prestaţii pentru limită de vârstă

Când aveţi dreptul la prestaţii pentru limită de vârstă?

Pensie pentru limită de vârstă

Vârsta de pensionare este stabilită la 65 de ani. În anumite condiţii speciale, o

persoană are dreptul să se pensioneze la vârsta de 63 de ani. Pentru mineri, vârsta de

pensionare este de 63 de ani. Minerii care au cel puţin trei ani de muncă au dreptul la

o pensie pentru limită de vârstă cu o lună mai devreme decât vârsta normală de

pensionare pentru fiecare cinci luni lucrate în mină, cu condiţia să se fi pensionat din

minerit, însă nu pot beneficia de pensie înainte de vârsta de 58 de ani. În alte situaţii,

legea nu prevede pensionarea anticipată.


pentru perioada 6 octombrie 1980 – 3 ianuarie 2010:

▪ să fi fost asigurat cel puţin 156 săptămâni,

▪ să fi plătit o asigurare de bază până la vârsta de pensionare egală cu de cel

puţin 156 de ori cuantumul săptămânal al câştigurilor asigurabile de bază (3

puncte de asigurare),

▪ numărul punctelor de asigurare ale asigurării de bază plătite şi asimilate pentru


după 5 octombrie 1964, în prima zi a anului în care a împlinit această vârstă)

sau de la 7 ianuarie 1957, în cazul în care această situaţie este mai profitabilă

pentru beneficiar, şi săptămâna dinaintea săptămânii care include ziua acordării

dreptului, este egal cu cel puţin 25% din anii incluşi în respectiva perioadă;

pentru perioada 4 ianuarie 2010 – 2 ianuarie 2011:






















Iulie 2012 19



de la 2 ianuarie 2012:










dreptului, este egal cu cel puţin 30% din anii incluşi în respectiva perioadă,

Pentru ca dreptul să fie acordat la vârsta de 63 de ani, solicitantul trebuie:

▪ să fi împlinit vârsta de 63 de ani, să îndeplinească condiţiile relevante de

asigurare, exceptând faptul că numărul punctelor de asigurare ale asigurării de

bază plătite şi asimilate pentru perioada cuprinsă între 5 octombrie 1964 (sau,

dacă a împlinit vârsta de 16 ani după 5 octombrie 1964, în prima zi a anului în

care a împlinit această vârstă) sau de la 7 ianuarie 1957, în cazul în care

această situaţie este mai profitabilă pentru beneficiar, şi săptămâna dinaintea

săptămânii care include ziua acordării dreptului, este egal cu cel puţin 70% din

anii incluşi în respectiva perioadă sau

▪ să aibă dreptul la o pensie de invaliditate imediat înainte de a împlini vârsta de

63 de ani sau

▪ să aibă între 63 şi 65 de ani şi drept la pensie de invaliditate dacă nu a împlinit

vârsta de 63 de ani.

Prestaţie forfetară pentru limită de vârstă

O persoană pentru care media câştigurilor asigurabile plătite şi asimilate, conform

descrierii de mai sus, nu este cel puţin egală cu 25%/30% are dreptul la o plată

forfetară la vârsta de 68 de ani egală cu 15% din cuantumul total al câştigurilor sale

asigurabile (plătite şi asimilate). Suma forfetară nu este plătită dacă persoana în cauză

are dreptul la o pensie socială.


pentru perioada 6 octombrie 1980 – 3 ianuarie 2010:


▪ să fi plătit o asigurare de bază până la vârsta de 68 de ani egală cu de cel puţin

156 de ori cuantumul săptămânal al câştigurilor asigurabile de bază (3 puncte

de asigurare);




208 ori cuantumul săptămânal al câştigurilor asigurabile de bază (4 puncte de

asigurare);



Iulie 2012 20




260 de ori cuantumul săptămânal al câştigurilor asigurabile de bază (5 puncte

de asigurare);

de la 2 ianuarie 2012:



312 ori cuantumul săptămânal al câştigurilor asigurabile de bază (6 puncte de

asigurare).

Alte prestaţii

Se acordă o alocaţie specială tuturor pensionarilor în scopul creşterii cuantumului

pensiilor acestora. De la 1 decembrie 2009, nu s-au înregistrat beneficiari noi,

deoarece „regimul de ajutor pentru familiile de pensionari cu venituri mici”

administrată de Serviciul pentru ajutoare şi prestaţii este aplicată integral.

De asemenea, se acordă o pensie socială persoanelor care au reşedinţa în Cipru, când

acestea împlinesc vârsta de 65 de ani, cu condiţia să respecte condiţiile de reşedinţă

prevăzute şi nu aibă dreptul la o pensie din nicio altă sursă în cazul în care cuantumul

este mai mare decât cel al pensiei sociale. Dacă pensia sau plata similară primită este

mai mică decât cuantumul pensiei sociale, atunci persoana poate primi diferenţa dintre

cele două cuantumuri.

Ce se asigură?

La fel ca în cazul pensiei de invaliditate, pensia pentru limită de vârstă este alcătuită

din pensia de bază şi pensia suplimentară. Rata săptămânală de bază reprezintă 60%

din valoarea săptămânală a mediei anuale a punctelor de asigurare din asigurarea de

bază plătită şi asimilată, ajungând la 80%, 90% şi 100% pentru una, două şi,

respectiv, trei persoane aflate în întreţinere. În cazul în care beneficiarul este o femeie

căsătorită, nu există drept la spor pentru soţ, cu excepţia cazului în care acesta nu se

poate întreţine singur. În cazul în care solicitanta nu are dreptul la niciun spor pentru

soţ, sporul pentru copii aflaţi în întreţinere sau alte persoane aflate în întreţinere este

egal cu 10% din pensia de bază pentru fiecare dintre acestea (maxim două persoane

în întreţinere).

Pensia săptămânală suplimentară este de 1/52 din 1,5% din valoarea totală a

punctelor de asigurare din asigurarea suplimentară plătită şi asimilată de-a lungul

întregii cariere a solicitantului.

Orice pensionar care a plătit contribuţii pentru câştigurile asigurabile între data

acordării dreptului la pensie şi vârsta de 65 de ani are dreptul la o creştere

săptămânală a pensiei egală cu 1/52 din 1,5% din aceste câştiguri asigurabile.

Orice persoană care are dreptul la pensie pentru limită de vârstă poate solicita

amânarea plăţii pensiei până la vârsta de 68 de ani. În acest caz, cuantumul pensiei

pentru limită de vârstă creşte cu 0,5% pentru fiecare lună lucrată în perioada dintre

luna amânării şi luna în care începe plata pensiei. (O creştere corespunzătoare va fi

acordată în cazul pensiei de văduvă.)



Iulie 2012 21

Pensia minimă pentru limită de vârstă reprezintă 85% din pensia de bază integrală.

Cuantumul acesteia este:

▪ pentru o persoană singură: 87,15 EUR pe săptămână (85% x 60% x 170,88 EUR);

▪ pentru o persoană care are o persoană în întreţinere: 116,20 EUR pe săptămână

(85% x 80% x 170,88 EUR);

▪ pentru o persoană care are două persoane în întreţinere: 130,72 EUR pe săptămână

(85% x 90% x 170,88 EUR) şi

▪ pentru o persoană care are trei persoane în întreţinere: 145,25 EUR pe săptămână

(85% x 100% x 170,88 EUR).

Cum puteţi obţine prestaţii pentru limită de vârstă?

Trebuie depus un formular de cerere, împreună cu adeverinţele originale relevante, în

termen de trei luni de la data dreptului.



Iulie 2012 22

Capitolul VII: Prestaţii de urmaş

Când aveţi dreptul la prestaţii de urmaş?

Pensie de văduvă

O pensie de văduvă se plăteşte văduvei şi, în anumite condiţii, văduvului unei

persoane care, la data decesului îndeplinea condiţiile de asigurare relevante.

Condiţiile de asigurare pentru pensia de văduvă sunt următoarele:

▪ pentru solicitantele al căror soţ a murit la sau după vârsta de pensionare, condiţiile

sunt aceleaşi ca în cazul pensiei pentru limită de vârstă;

▪ pentru solicitantele al căror soţ a murit înainte de vârsta de pensionare, condiţiile

sunt identice cu condiţiile unu (1) şi doi (2) pentru pensia de invaliditate;

▪ pentru solicitantele al căror soţ a murit în urma unui accident, văduva are dreptul

la pensie în cazul în care condiţiile de asigurare pentru ajutorul de înmormântare

sunt îndeplinite.

Prestaţie de orfan

Prestaţia de orfan se plăteşte unui minor:

1. dacă ambii părinţi au decedat sau dacă părinţii erau despărţiţi, iar părintele în grija

căruia se afla acesta a decedat. Unul dintre părinţi trebuie să fi fost asigurat.

2. dacă unul dintre părinţi a decedat, iar părintele supravieţuitor nu are dreptul la o

pensie de văduv(ă);

3. dacă unul dintre părinţi, care era văduv(ă) şi beneficia de pensie de văduv(ă), s-a

recăsătorit.

În ultimele două cazuri, părintele decedat trebuie să îndeplinească condiţiile de

asigurare pentru pensia de văduv(ă).

Ajutor de înmormântare

Ajutorul de înmormântare este plătit pentru decesul:

oricărei persoane care primeşte pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate, de

văduv(ă), prestaţie de deces sau alocaţie pentru persoane dispărute;

oricărui orfan care primeşte prestaţie de orfan;

oricărei persoane al cărei deces a survenit în urma unui accident de muncă sau a

unei boli profesionale;

oricărei persoane care îndeplineşte condiţiile de contribuţie specificate la data

decesului. Condiţiile de contribuţie sunt aceleaşi ca pentru ajutorul de căsătorie.

oricărei persoane care se află în întreţinerea unei persoane asigurate care

îndeplineşte condiţiile de contribuţie sau a unui pensionar.



Iulie 2012 23

Ce se asigură?

Pensie de văduvă

La fel ca în cazul pensiei pentru limită de vârstă, pensia de văduvă include pensia de

bază şi pensia suplimentară.

Pensia săptămânală de bază reprezintă 60% din valoarea săptămânală a mediei

anuale a punctelor de asigurare din asigurarea de bază plătită şi asimilată, ajungând la

80%, 90% şi 100% pentru una, două şi, respectiv, trei persoane aflate în întreţinere.

Pensia suplimentară în cazul unei văduve al cărei soţ nu beneficia de pensie pentru

limită de vârstă este de 60% din pensia suplimentară de invaliditate la care persoana

decedată ar fi avut dreptul la data decesului, dacă era considerată invalidă la acea

dată, sau, în cazul unei văduve al cărei soţ beneficia de pensie pentru limită de vârstă,

de 60% din pensia suplimentară pentru limită de vârstă plătită persoanei decedate.

O sumă forfetară se plăteşte unei văduve în cazul în care condiţiile de asigurare nu

sunt îndeplinite. În cazul în care decedatul nu a împlinit vârsta de pensionare, suma

forfetară se plăteşte dacă decedatul a plătit o asigurare de bază egală cu de cel puţin

156 de ori câştigurile asigurabile de bază săptămânale (cel puţin trei puncte de

asigurare). În cazul în care decedatul primea o pensie pentru limită de vârstă sau ar fi

primit o astfel de pensie dacă ar fi solicitat-o, condiţia de asigurare este aceeaşi ca

pentru suma forfetară pentru limită de vârstă. Această sumă reprezintă 15% din

valoarea totală a punctelor de asigurare ale asigurării de bază plătite şi asimilate şi de

9% din valoarea punctelor de asigurare la asigurarea suplimentară. Dacă se

recăsătoreşte, văduva are dreptul la plata unei sume forfetare egale cu pensia pe un

an, fără sporuri pentru persoanele aflate în întreţinere.

Rata maximă a prestaţiilor pentru pensia de văduvă de bază este de 100% din

asigurarea de bază în cazul unei cereri cu trei persoane aflate în întreţinere. Legea nu

prevede o pensie maximă pentru pensia suplimentară.

Prestaţie de orfan

În cazul (1) de mai sus, prestaţia de orfan este compusă din prestaţia de bază şi

prestaţia suplimentară:

▪ prestaţia de orfan de bază săptămânală este de 40% din cuantumul săptămânal al

câştigurilor asigurabile de bază pentru fiecare orfan;

▪ prestaţia suplimentară săptămânală este de 50% din pensia suplimentară de

văduvă care era plătită sau ar fi fost plătită în cazul unui singur orfan şi de 100%

în cazul a doi sau mai multor orfani.

În cazurile (2) şi (3) de mai sus, prestaţia de orfan săptămânală este de 20% din

cuantumul săptămânal al câştigurilor asigurabile pentru fiecare orfan şi se plăteşte

pentru până la trei orfani.

Prestaţia de orfan este plătită până la vârsta de 15 ani sau până la 23 de ani în cazul

unei persoane de sex feminin care urmează o formă de învăţământ la zi şi până la 25

de ani în cazul unei persoane de sex masculin care urmează o formă de învăţământ la

zi sau satisface serviciul militar. Nu există limită de vârstă pentru orfanii cu

incapacitate permanentă de a se întreţine singuri. O sumă forfetară ce poate ajunge



Iulie 2012 24

până la o prestaţie pe un an este plătită unui orfan la momentul încetării dreptului,

altfel decât prin deces, înainte de vârsta de 17 ani.

Pentru orfanii care au pierdut un părinte, pensia de bază este de 34,18 EUR pe

săptămână pentru fiecare copil până la cel mult trei copii. Pentru orfanii care şi-au

pierdut ambii părinţi, pensia de bază de 40% din câştigurile asigurabile de bază este în

cuantum de 68,35 EUR pe săptămână pentru fiecare orfan. Pensia suplimentară

pentru mai mult de doi orfani nu poate depăşi cuantumul pensiei suplimentare de

văduvă.


Ajutorul de înmormântare este o sumă forfetară egală cu 8% din punctul de asigurare

de bază anual (8 886 EUR *8% = 710,88 EUR). În cazul decesului unei persoane

aflate în întreţinerea unui pensionar, suma forfetară este egală cu jumătate din

această sumă (355,44 EUR).

Cum puteţi obţine prestaţii de urmaş?

Trebuie depus un formular de cerere, împreună cu adeverinţele relevante, în termen

de trei luni pentru o pensie de văduvă şi pentru o prestaţie de orfan şi în termen de un

an pentru un ajutor de înmormântare.



Iulie 2012 25

Capitolul VIII: Prestaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Când aveţi dreptul la prestaţii pentru accidente de muncă şi boli

profesionale?

Prestaţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt următoarele:

Incapacitate temporară (prestaţie pentru accidente)

Prestaţia pentru incapacitate temporară este plătită oricărui salariat aflat în

incapacitate de muncă în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale

pentru o perioadă de maxim 12 luni de la data accidentului sau a contractării bolii.

Prestaţie de incapacitate

Prestaţia de incapacitate se plăteşte oricărui angajat care, în urma unui accident de

muncă, suferă o pierdere a facultăţilor fizice sau mintale la un grad de cel puţin 10%,

exceptând cazul în care este vorba de pneumoconioză, care este compensată de la un

grad de 1%.

Prestaţia de incapacitate ia forma unei sume forfetare (ajutor de incapacitate) sau a

unei pensii, în funcţie de gradul de incapacitate. Ajutorul este plătit pentru un grad de

incapacitate între 10% şi 19%, iar alocaţia este plătită pentru un grad de incapacitate

de cel puţin 20% (nu este plătită prestaţie pentru un grad de incapacitate sub 10%).

Prestaţie de deces

Prestaţia de deces este plătită supravieţuitorilor unui salariat care a decedat în urma

unui accident de muncă. Prestaţia include pensia de văduv(ă), prestaţia de orfan şi

alocaţia parentală.


Consultaţi secţiunea despre prestaţii de urmaş.

Ce se asigură?

Rata prestaţiei pentru incapacitate temporară (prestaţie pentru accidente) este

aceeaşi ca în cazul prestaţiei de boală, cu excepţia faptului că prestaţia minimă plătită

persoanelor al căror venit este inferior câştigurilor asigurabile de bază este cea

corespunzătoare venitului asigurabil de bază.

Pensia de incapacitate este alcătuită din pensia de bază şi pensia suplimentară şi este

plătită la rata de:

▪ pensia săptămânală de incapacitate de bază pentru un grad de incapacitate de

100% este de 60% din cuantumul săptămânal al câştigurilor asigurabile de bază,

cu creşteri de 80%, 90% şi 100% pentru una, două sau trei persoane aflate în

întreţinere;



Iulie 2012 26

▪ pensia săptămânală suplimentară este de 60% din valoarea săptămânală a mediei

anuale a punctelor de asigurare din asigurarea suplimentară plătită şi asimilată în

perioada dintre prima zi a celui de-al doilea an anterior celui în care s-a produs

accidentul şi ziua accidentului. Pensia de incapacitate pentru un grad de

incapacitate sub 100% este proporţională cu procentul. Cu toate acestea, dacă

handicapul face ca incapacitatea de muncă a persoanei în cauză să fie permanentă,

gradul pensiei de incapacitate este majorat în consecinţă la 75%, 85% şi 100% ca

în cazul pensiei de invaliditate.

O alocaţie pentru îngrijire permanentă este plătită pentru beneficiarii unei pensii de

incapacitate care necesită îngrijire constantă. Aceasta este egală cu 55% din pensia de

incapacitate de bază pentru un grad de incapacitate de 100%. Alocaţia lunară este de

225,56 EUR.

Ajutorul de incapacitate este un cuantum egal cu 7 ori cuantumul anual al pensiei de

incapacitate pentru un grad de incapacitate de 100% (fără sporuri pentru persoane

aflate în întreţinere), înmulţit cu procentul gradului de incapacitate. Un exemplu de

ajutor de incapacitate cu un grad de incapacitate de 10% este: 410,11 EUR*13 (suma

anuală)*7*10% = 3 732 EUR.

Cum puteţi obţine prestaţii pentru accidente de muncă şi boli

profesionale?

Pentru prestaţia de accidente trebuie depus un formular de cerere, împreună cu

certificatele relevante, în termen de 21 de zile de la data accidentului. În cazul

prestaţiei de incapacitate, cererea trebuie depusă în termen de trei luni, pe când

pentru ajutorul de înmormântare cererea relevantă trebuie depusă în decurs de 1 an.



Iulie 2012 27

Capitolul IX: Prestaţii familiale

Când aveţi dreptul la prestaţii familiale?

Prestaţia pentru copii constă în prestaţia de bază şi prestaţia suplimentară.

Prestaţie de bază

Familiile al căror loc de reşedinţă obişnuit este în Cipru în ultimii trei ani consecutivi şi

care au cel puţin un copil cu reşedinţa în Cipru au dreptul la o prestaţie de bază, cu

condiţia să locuiască împreună.

Familiile cu copii necăsătoriţi care locuiesc cu părinţii au dreptul la prestaţie în

următoarele cazuri:

▪ până la vârsta de 18 ani;

▪ până la vârsta de 19 ani dacă urmează o formă de învăţământ secundar;

▪ până la vârsta de 21 de ani (bărbaţi) dacă sunt în stagiu militar (Garda naţională);

▪ între 18 şi 25 de ani pentru bărbaţi, în timpul stagiului militar în cadrul Gărzii

naţionale şi în timp ce urmează o formă de învăţământ de zi;

▪ între 18 şi 23 de ani pentru femei, în timp ce urmează o formă de învăţământ de zi;

▪ indiferent de vârstă, dacă nu se pot întreţine singuri din cauza unui handicap fizic

sau mintal.

O familie are dreptul la prestaţie de bază dacă venitul total brut al familiei nu

depăşeşte 49 000 EUR (pentru familiile cu un copil în îngrijire) sau 99 000 EUR

(pentru familiile cu doi până la patru copii în îngrijire) pe an. În cazul a mai mult de

patru copii în îngrijire, limita maximă de venit este majorată cu 10 000 EUR pentru

fiecare copil suplimentar.

În plus faţă de plafonul de venit, dreptul la o prestaţie pentru copii nu există dacă

valoarea totală a bunurilor aflate în proprietatea familiei, inclusiv bunuri imobiliare,

acţiuni, titluri şi garanţii, depăşeşte 1 200 000 EUR.

Prestaţie suplimentară

De asemenea, se acordă o prestaţie suplimentară familiilor pe baza venitului brut.

(vezi mai jos - „Ce se asigură”).

Ce se asigură?

Pentru familiile cu un copil, prestaţia de bază este de 420 EUR pe an. O prestaţie

suplimentară de 105 EUR pe an se acordă familiilor cu un venit anual de până la

19 500 EUR şi de 50 EUR pe an pentru familiile cu un venit anual cuprins între

19 500 EUR şi 39 000 EUR.

Familiile cu doi copii primesc o prestaţie de bază de 840 EUR pe an. O prestaţie

suplimentară de 420 EUR pe an este disponibilă pentru familiile cu un venit anual de



Iulie 2012 28

până la 19 500 EUR. Familiile cu un venit anual cuprins între 19 500 EUR şi

39 000 EUR pot primi o sumă suplimentară de 310 EUR pe an.

Familiile cu trei copii primesc o prestaţie anuală de bază de 840 EUR pentru fiecare

copil. În plus, acestea beneficiază de o prestaţie suplimentară anuală de 315 EUR

pentru fiecare copil, dacă venitul lor anual nu depăşeşte 19 500 EUR, şi de 260 EUR

pentru fiecare copil, dacă venitul lor anual este cuprins între 19 500 EUR şi

39 000 EUR.

Familiile cu patru sau mai mulţi copii primesc o prestaţie de bază anuală de 1 390 EUR

pentru fiecare copil. În acest caz, prestaţia suplimentară este în cuantum anual de

460 EUR pentru fiecare copil pentru familiile cu un venit anual până în 19 500 EUR şi

de 290 EUR pentru fiecare copil pentru familiile cu un venit anual cuprins între

19 500 EUR şi 39 000 EUR.

Cum puteţi obţine prestaţii familiale?

Pentru a primi prestaţie pentru copii pentru un anumit an, familia trebuie să depună

un formular de cerere iniţială nu mai târziu de data de 31 decembrie a anului

respectiv.

Prestaţia pentru copii este plătită lunar familiilor cu trei sau mai mulţi copii şi anual, la

sfârşit de an, familiilor cu unul sau doi copii.

Începând de la 1 iulie 2012, este introdusă o prestaţie nouă pentru părinte singur, iar

criteriile de eligibilitate sunt aceleaşi ca pentru prestaţia pentru copii. Pentru a primi

prestaţia pentru părinte singur pentru un anumit an, familia trebuie să depună un

formular de cerere nu mai târziu de data de 31 decembrie a anului respectiv.

O familie are dreptul la următorul cuantum al prestaţiei pentru părinte singur dacă

venitul total brut al familiei nu depăşeşte:

39 000 EUR: 200 EUR lunar pentru fiecare copil,

39 000,01 EUR – 49 000 EUR: 180 EUR lunar pentru fiecare copil,




79 000,01 EUR – 89 000 EUR: 100 EUR lunar pentru fiecare copil.



Iulie 2012 29

Capitolul X: Şomaj

Când aveţi dreptul la prestaţii de şomaj?

Prestaţia de şomaj se plăteşte salariaţilor cu vârste între 16 şi 63 de ani pentru şomaj

involuntar. Persoanele care nu îndeplinesc condiţiile de asigurare privind pensia pentru limită de vârstă la vârsta de 63 de ani au dreptul la o presta’ie până la data necesară,

dar în niciun caz după vârsta de 65 de ani. Persoanele care desfăşoară activităţi

independente nu au dreptul la prestaţie de şomaj.

Un solicitant trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de asigurare:

▪ să fi fost asigurat timp de cel puţin 26 de săptămâni până la data intrării în şomaj;

▪ să fi plătit o asigurare de bază până la data intrării în şomaj de nu mai puţin de 26

de ori cuantumul săptămânal al câştigurilor asigurabile de bază (0,50 puncte de

asigurare) şi

▪ să fi plătit şi/sau asimilat asigurare în anul de contribuţie relevant egală cu de cel

puţin 20 de ori cuantumul săptămânal al câştigurilor asigurabile de bază (0,39


Pentru a se recalifica pentru o prestaţie (după epuizarea dreptului), persoana în cauză

trebuie să fi plătit contribuţii pe venit egale cu de cel puţin 26 de ori cuantumul

săptămânal al câştigurilor asigurabile de bază (0,50 puncte de asigurare) după data

epuizării dreptului. De asemenea, trebuie să fi trecut o perioadă de 26 de săptămâni

lucrătoare de la data epuizării dreptului.

Persoanele cu vârsta peste 60 de ani, care nu beneficiază de pensie în cadrul unui

regim profesional sau de o prestaţie forfetară din partea unui fond de pensii, se

recalifică pentru prestaţie de şomaj după epuizarea dreptului lor, în aceleaşi condiţii ca

în cazul recalificării pentru prestaţie de boală (13 săptămâni lucrătoare în loc de 26

după data epuizării).

Ce se asigură?

Perioada în care este plătită prestaţia de şomaj nu trebuie să depăşească 156 de zile

pentru fiecare perioadă de şomaj.

Rata săptămânală a prestaţiei de şomaj este aceeaşi cu cea pentru prestaţia de boală

şi se calculează în acelaşi mod. Aceasta constă într-o prestaţie de bază şi o prestaţie

suplimentară. Prestaţia de bază este egală cu 60% din valoarea săptămânală a

punctului de asigurare la asigurarea de bază din anul de contribuţie relevant, majorată

la 80%, 90% şi 100% pentru una, două, respectiv, trei persoane aflate în întreţinere

(maxim trei). Prestaţia suplimentară este egală cu 50% din valoarea săptămânală a

punctului de asigurare la asigurarea suplimentară din anul de contribuţie relevant,

care nu poate depăşi valoarea săptămânală a câştigurilor asigurabile de bază.

Soţul/soţia este considerat(ă) persoană aflată în întreţinere dacă primeşte salariu sau

prestaţie la o rată mai mică decât majorarea pentru o persoană aflată în întreţinere. În

cazul în care cei doi soţi au dreptul la o prestaţie pentru aceeaşi perioadă, sporul



Iulie 2012 30

pentru persoane aflate în întreţinere este plătit soţului/soţiei care are dreptul la o

creştere a prestaţiei la o rată mai mare.

Cum puteţi obţine prestaţii de şomaj?

Este obligatoriu să fiţi înregistrat ca solicitant de loc de muncă la un birou

guvernamental local de ocupare a forţei de muncă şi ulterior şi la biroul local al

Serviciilor de Asigurări Sociale pentru a solicita o prestaţie. Există o perioadă de

aşteptare de trei zile, cu excepţia persoanelor care lucrează în străinătate pentru un

angajator cipriot, pentru care perioada de aşteptare este de 30 de zile.



Iulie 2012 31

Capitolul XI: Resurse minime

Când aveţi dreptul la prestaţii pentru resurse minime?

Legea privind asistenţa publică şi serviciile publice

Această lege urmăreşte să asigure un standard de trai minim acceptabil din punct de

vedere social pentru persoanele (şi familiile) cu reşedinţa legală în Republica Cipru, pe

baza criteriilor de eligibilitate. În special, orice persoană al cărei venit şi ale cărei alte

resurse economice nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile sale de bază şi speciale,

astfel cum se defineşte în legislaţie, poate solicita asistenţă publică, care poate fi

acordată sub formă de sprijin monetar şi/sau servicii.

Dreptul la beneficii se acordă pe baza unui drept subiectiv; solicitantului i se

garantează dreptul la prestaţie dacă îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de lege.

Regimul este de tip necontributiv, deoarece nu se calculează pe baza contribuţiilor

plătite de angajatori, angajaţi sau persoanele asigurate.

Legea privind pensiile sociale

Scopul acestei legi este de a asigura un venit minim persoanelor care au reşedinţa în

Cipru, care au împlinit vârsta de 65 de ani şi care nu au dreptul la o pensie sau alt

venit similar din orice sursă şi care îndeplinesc condiţiile privind reşedinţa conform

legii. Aceste condiţii sunt:

▪ să fi avut reşedinţa legală în Cipru cel puţin 20 de ani de la data la care solicitantul a

împlinit vârsta de 40 de ani sau

▪ să fi avut reşedinţa legală în Cipru cel puţin 35 de ani de la data la care solicitantul a

împlinit vârsta de 18 ani.

Conform principiului agregării, instituţia competentă trebuie să ia în considerare

perioadele de reşedinţă acumulate în baza legislaţiei altor state membre ale Uniunii

Europene.

Pensia socială nu este exportată.

Regimul de ajutor al familiilor de pensionari cu venituri mici

Acesta este un regim de prestaţii în numerar adresat familiilor de pensionari al căror

venit anual total este sub pragul de sărăcie.

Alocaţie pentru handicap motor sever

Beneficiarii sunt persoanele cu handicap motor sever, care nu pot merge şi utiliza

permanent un scaun cu rotile.

Regimul de alocaţie de îngrijire pentru persoane cvadriplegice

Beneficiarii sunt persoanele ale căror membre nu se mişcă sau aproape nu se mişcă.



Iulie 2012 32

Regimul de alocaţie de îngrijire pentru persoane paraplegice

Beneficiarii sunt persoanele ale căror două membre inferioare nu se mişcă sau

aproape nu se mişcă.

Alocaţie specială pentru persoane nevăzătoare

Beneficiarii sunt:

persoanele a căror acuitate vizuală este egală sau mai mică de 6/60 la ambii ochii;

persoanele care au urmat Şcoala de nevăzători până în 1990.

Alocaţie de mobilitate

Beneficiarii sunt:

persoanele a căror acuitate vizuală este egală sau mai mică de 6/36 la ambii ochi;

persoanele cu probleme de mobilitate severă la membrele inferioare.

Ce se asigură?


Natura prestaţiei de asistenţă publică este diferenţiată, variind în funcţie de venitul

solicitantului. Pe măsură ce venitul solicitantului creşte, cuantumul prestaţiei scade,

astfel încât să se asigure că beneficiarul îndeplineşte condiţiile setului de standarde

minime. Cuantumul total primit de solicitant variază în funcţie de numărul de persoane

aflate în întreţinere, de nevoile speciale (respectiv, îngrijire, chirie, regim alimentar

special şi nevoi speciale) şi de venitul solicitantului.


Legea privind pensiile sociale urmăreşte să asigure o pensie persoanelor cu vârsta de

65 de ani sau mai mult care nu au dreptul la pensie sau la altă formă de plată similară

din orice altă sursă. Dacă un solicitant are dreptul la o pensie dintr-o altă sursă, care

este mai mică decât pensia socială, acesta are dreptul la plata diferenţei dintre cele

două pensii. Cuantumul pensiei sociale este acelaşi pentru toţi beneficiarii acesteia şi

se ridică în prezent la 332,19 EUR pe lună, plătibil pe o perioadă de 13 luni.


Regimul completează venitul familial al pensionarilor până la pragul de sărăcie. Suma

dintre ajutorul acordat în cadrul regimului şi venitul familial total nu trebuie să

depăşească acest prag. Este luat în considerare venitul realizat de toţi membrii

familiei. Membrii familiei includ soţii, copiii şi orice altă persoană care domiciliază în

aceeaşi locuinţă.

Alocaţie pentru handicap motor sever

Este plătită o alocaţie de 350 EUR pe lună.



Iulie 2012 33

Regimul de alocaţie de îngrijire pentru persoane cvadriplegice

Este plătită o alocaţie de 854,30 EUR pe lună.

Regimul de alocaţie de îngrijire pentru persoane paraplegice

Este plătită o alocaţie de 333,43 EUR pe lună (cuantumul variază în funcţie de

ajustarea de indexare la fiecare şase luni).

Alocaţie specială pentru persoane nevăzătoare

Este plătită o alocaţie de 316,37 EUR pe lună (cuantumul variază în funcţie de

ajustarea de indexare în fiecare an).

Alocaţie de mobilitate

Se plăteşte o alocaţie de:

51 EUR pe lună persoanelor cu probleme de mobilitate severă la membrele

inferioare, care lucrează sau studiază;

102 EUR pe lună persoanelor nevăzătoare care lucrează sau studiază;

102 EUR pe lună persoanelor cu cvadriplegie (indiferent dacă lucrează sau

studiază).

Cum puteţi obţine prestaţiile pentru resurse minime?


Legea privind asistenţa publică este administrată de Serviciile de Protecţie Socială.

Persoana în cauză poate depune o cerere de asistenţă publică la birourile locale de

protecţie socială. Cererea va fi prelucrată de un funcţionar responsabil pentru servicii

sociale, care va verifica mai întâi completarea corectă a cererii şi dacă solicitantul a

trimis întreaga documentaţie necesară. Solicitantul va fi notificat dacă cererea nu este

completă. Dacă cererea este corectă, funcţionarul va vizita solicitantul la locuinţa

acestuia şi va efectua o analiză socioeconomică a situaţiei solicitantului şi a familiei

sale, cu descrierea nevoilor etc. În paralel, funcţionarul va investiga situaţia financiară

a acestuia (prin intermediul instituţiilor de credit, al agenţiilor imobiliare naţionale

etc.) pentru a verifica validitatea situaţiei sale economice. Dacă persoana respectivă

se găseşte în această situaţie ca urmare a şomajului şi nu există alte circumstanţe

(cum ar fi probleme de sănătate), solicitantul trebuie să ofere justificări privind faptul

că îşi caută un loc de muncă şi că este înregistrat la Departamentul Muncii. Înainte de

acordarea finală a asistenţei publice, funcţionarul va verifica, de asemenea, dacă

solicitantul beneficiază de prestaţii de asigurări sociale care urmează a fi deduse din

asistenţa publică.


Legea privind pensiile sociale este administrată de Serviciile de Asigurări Sociale din

cadrul Ministerului Muncii şi Asigurărilor Sociale. Este necesar să completaţi un

formular de cerere, însoţit de adeverinţele necesare. În cazul în care cererea este

acceptată, beneficiarului i se trimite o adeverinţă anuală prin intermediul căreia acesta

trebuie să informeze Serviciile cu privire la orice modificare relevantă a situaţiei.

Cererea este prelucrată de birourile locale şi districtuale ale Serviciilor de Asigurare

Socială.



Iulie 2012 34


Pentru acordarea dreptului la regimul de ajutor al familiilor de pensionari cu venituri

mici, persoana în cauză trebuie să completeze o cerere însoţită de certificatele

necesare. Pentru familiile alcătuite din persoane cu vârsta sub 70 de ani, cererea

trebuie depusă anual.

Alte prestaţii

Celelalte prestaţii (alocaţia pentru handicap motor sever, regimul de alocaţie de

îngrijire pentru persoane cvadriplegice/paraplegice, alocaţia specială pentru persoane

nevăzătoare şi alocaţia de mobilitate) sunt administrate de Departamentul pentru

integrarea socială a persoanelor cu handicap care funcţionează în cadrul Ministerului

Muncii şi Asigurărilor Sociale.



Iulie 2012 35

Capitolul XII: Îngrijire pe termen lung

Când aveţi dreptul la îngrijire pe termen lung?

Toate persoanele care au reşedinţa legală în Cipru au dreptul la îngrijire pe termen

lung dacă resursele lor nu sunt suficiente pentru îndeplinirea nevoilor speciale de

îngrijire. Sistemul de îngrijire pe termen lung se bazează pe necesitate şi nu este

obligatoriu. Doar persoanele care au dreptul la asistenţă publică pot beneficia de

îngrijire pe termen lung gratuită (adică persoanele în vârstă, persoanele cu handicap,

familiile disfuncţionale). Nu este necesară nicio durată minimă de afiliere. Evaluarea

dependenţei de îngrijire se bazează pe nevoile individuale ale unui solicitant, în

cooperare cu un funcţionar de protecţie socială, care evaluează şi dezvoltă un plan de

îngrijire personală (de exemplu, tipul de îngrijire, frecvenţa), conform legislaţiei

relevante.

Evaluarea dependenţei de îngrijire a unui solicitant ţine seama de următoarele

elemente:

▪ gradul de handicap şi funcţionalitate, adică abilitatea solicitantului de a-şi acoperi

nevoile personale (igienă personală, curăţenie, gătit, vizite la medici etc.);

▪ existenţa sau lipsa unei reţele familiale;

▪ alegerea solicitantului în funcţie de tipul de îngrijire de care are nevoie.

Frecvenţa reevaluării depinde de nevoile specifice ale beneficiarilor. Funcţionarul de

protecţie socială responsabil pentru reevaluare ţine seama de situaţia specifică a

fiecărui beneficiar, rapoartele medicale şi frecvenţa serviciilor solicitate.

Asistenţa publică nu se acordă în următoarele cazuri:

▪ există bunuri sau economii în valoare de peste 3 417 EUR pentru o singură persoană

şi de 1 709 EUR pentru fiecare persoană aflată în întreţinere. Bunurile sau

economiile deţinute de întreaga familie nu trebuie să depăşească valoarea totală

de 8 543 EUR. Locuinţa personală a solicitantului, în care acesta locuieşte, nu este

luată în considerare;

▪ solicitantul a transferat bunuri către alte persoane în valoare de peste 17 086 EUR;

▪ solicitantul deţine proprietăţi, altele decât casa în care locuieşte;

▪ locuinţa solicitantului poate fi utilizată astfel încât să contribuie la creşterea venitului

acestuia.

Anumite categorii de venituri şi bunuri sunt excluse.

Ce se asigură?

Se acordă atât prestaţii în numerar, cât şi în natură pentru îngrijirea pe termen lung.

Solicitantul poate alege tipul de îngrijire (în numerar şi/sau în natură) de care are

nevoie. Frecvenţa îngrijirii la domiciliu sau a îngrijirii de zi ori nevoia de servicii de

îngrijire cu cazare se bazează pe nevoile individuale. Serviciile de îngrijire includ

îngrijire la domiciliu, îngrijire de zi, îngrijire cu cazare şi îngrijire la distanţă şi pot fi



Iulie 2012 36

asigurate de guvern sau de organizaţii neguvernamentale şi de sectorul privat

(întreprinderi private cu scop lucrativ).

Îngrijirea neoficială este asigurată, în principal, de soţi/parteneri, alţi membri ai

familiei, rude şi vecini. Îngrijitorii la domiciliu privaţi (inclusiv membri de familie) pot fi

recompensaţi (parţial sau integral) de stat. În cazul îngrijitorilor neoficiali, este semnat

un contract între Serviciile de Protecţie Socială, persoana aflată în dificultate şi

îngrijitor.

O altă categorie o reprezintă „asistenţii la domiciliu”, care ar putea fi orice persoană cu

reşedinţa legală în Cipru. Majoritatea acestor asistenţi sunt resortisanţi din ţări terţe.

Asistenţii la domiciliu sunt angajaţi în baza unui contract încheiat cu persoana care are

nevoie de îngrijire la domiciliu. Serviciile de Protecţie Socială plătesc salariul şi

contribuţiile de asigurări sociale, dar contractul rămâne încheiat între asistentul la

domiciliu şi persoana aflată în dificultate.

Cum puteţi beneficia de îngrijire pe termen lung?

Cipru nu are un regim separat de îngrijire pe termen lung; îngrijirea pe termen lung

este organizată la nivel central de Serviciile de Protecţie Socială. Serviciile sunt

asigurate prin intermediul a şase birouri districtuale de protecţie socială din întreaga

ţară. Această îngrijire este prevăzută de legislaţia privind asistenţa şi serviciile publice

şi se bazează pe o filozofie de asistenţă socială (drept acordat în funcţie de

necesitate). Îngrijirea pe termen lung este finanţată de la bugetul de stat. În plus,

programele de îngrijire pe termen lung sunt, de asemenea, puse în aplicare la nivel

local de organizaţii neguvernamentale.



Iulie 2012 37

Anexa: Adrese şi site-uri utile

Pentru probleme de securitate socială care privesc mai multe ţări ale UE, puteţi căuta

o instituţie de contact din Europa în registrul public al instituţiilor europene de

securitate socială menţinut de Comisia Europeană şi disponibil la:

http://ec.europa.eu/social-security-directory

Serviciile de Asigurări Sociale

(Υπηρεσίες Κοινωνικών Ασφαλίσεων)

Sediu principal

Lord Byron Avenue 7

1465 Nicosia

http://www.mlsi.gov.cy/sid

e-mail: [email protected]

[email protected]

Serviciile de Asigurări Sociale

Departamentul pentru relaţii cu Uniunea Europeană şi relaţii internaţionale

7 Lord Byron Avenue

1465 Nicosia

Cipru

Tel. +357 22401809 or +357 22401670

Fax +357 22401664

E-mail: [email protected]


Serviciile de Protecţie Socială

(Υπηρεσίες Κοινωνικής Ευημερίας)

63 Prodromou

1468 Nicosia

http://www.mlsi.gov.cy/sws


Departamentul pentru integrarea socială a persoanelor cu handicap

(Τμήμα Κοινωνικής Ενσωμάτωσης Ατόμων με Αναπηρίες)

1430 Nicosia

http://www.mlsi.gov.cy/dsid


Serviciul pentru ajutoare şi prestaţii

(Υπηρεσία Χορηγιών και Επιδομάτων)

1489 Nicosia

http://www.mof.gov.cy


Ministerul Sănătăţii

10 Markou Drakou

1040 Nicosia

http://www.moh.gov.cy


http://ec.europa.eu/social-security-directory


mailto:[email protected]




http://www.mlsi.gov.cy/sws


http://www.mlsi.gov.cy/dsid


http://www.mof.gov.cy/


http://www.moh.gov.cy/




Iulie 2012 38

Ministerul Sănătăţii

Secţia pentru mobilitatea pacienţilor

10 Markou Drakou Street,

1448 Nicosia

Cipru

Tel. +357 2240 020-7, +357 2230 535-4, +357 2240 019-6

Fax +357 2230 534-6


http://www.moh.gov.cy

Ministerul de Finanţe

Serviciul pentru ajutoare şi prestaţii

1489 Nicosia

Cipru

Tel. +357 2280 400-0, +357 2280 405-0, +357 2280 405-4, +357 2280 402-0

Fax +357 2266 805-6


http://www.mof.gov.cy


http://www.moh.gov.cy/


http://www.mof.gov.cy/

drepturile dumneavoastră de securitate...

Documents