rul_1890... · pdf fileanul nurinérull 10 rani abonamentele mvp la i si 15 ale...

ANUL

Nurinérull 10 Rani

ABONAMENTELE MVP LA I SI 15 ALE VIE.CIREI LUM SI ' S PLATESC TOT-DELVNA 'NAME In Bucuresci la casa Administratiet DinJudefe i Streinétate prin mair

date postale, Un an in taxi 30 lei: in Streinétate 50

ese Auni , 15 ' 25 Trei luni , 8 19

LA PARIS, ziarul se gaseste de yefl . zare eu numrul la !doge& No.

117, Boulevard St-Michel.

MLNUSCRISELE NU SE ,NÄPOEÂZI

JEIDIrl tÄ AiNfrEI.A._ VINERI 7 SEPTEMBRE 1890

-r

Sä te fere,ti, Românel de cuiú strein in cash'. V. Alexandri.

Numérul 10 Rani ANUN'CIURILE

Din BUCURESC1 5i JUDETIE se pri . mesc diréct la adrninistratie.

Din PARES la Agen(ia Liberd, C°. Adam 5i Agentia Hams.

Dln STREMÉTATE, direct la admi. nIstratie Si la toate Oficille de puhlicitate.

Anunciuri la pagina IV . . . 0,30 b. linia III .. 2,-- lei ... 3,- lei

Inei'tunhle si Reclamele 3 lot randul

UN NuatR YECIIItl 30 BANT

.ADMIN1STRATIA Strada Mouä, 10

ALEGERILE COINALE Chaera

UNIFORMrARMATEI - Criticaearairdidactiie

CRIZA IN PVITUGALIA 13razilia

DRUMUL AMINTIREI UltinaW;fattiori

MIRTH DaiDAJDUIREI

Bucuresci 6 Septembre

Alegerilo comurale Mal sunt aproape dou luni

pant& la alegerile comunale. Cu toate acestea, partidele ati inceput deja a se mipa in vederea luptel electorale care va avea loc. A- ceasta dovede§te a dintr'o parte §i din alta alegerile pentru comuna se privese astä-data ca avend o mare insemnatate politica. i in adevr ele vor avea insemnatate cac1,- daca guvernul va izbuti a'§I face consilii comunale §i primad

sl, va ca§tigi prin aceasta mal multi sortl de a izbuti i in alegerile viitoare pantru Senat Camera.

0 pôzitiunea aceea incepe a sit mipa de tim- purit.

Ca tot d'auna in asemenea im- prejurari sa pptese multe in privinta combinärilor politice ce Injghiaba in Vederea alegerilor.

Unil asigura ca suntem in aju- nul unel coalitiunl, a liberalii-nationall, liberalii-conservatori §i chiar- democratil sa vor uni sat cel putin vor merge impreuna contra guvernulul.

Spre a proba necesitatea acestel coa1iiunI, el zic :

Guvernul actual este numal al Palatulul ; el este prin urmare rie- gatiunea cea mai perfectä, a sis- temului constitutional care esclude guvernele personale §i cere ca partidele sa se misce liber §i in a- fall de inraurirea Coroanel. Este firesc ca partidele constituite sit Se lupte contra unel asemenea stk.! de lucrurl í sa caute a res- tabili mersul regulat al mecanis- mulul conStitutional. Nu e dar de mirat daca partide cu totul o- puse in ce prive§te principiile se vor intalni pe acest t6rem. De la o luptit care °se va face paralel contra until du§marr comun pan& la o coalititine inteun, scop de resturnare a guvernulul, nu este de at un pas. Iatä de ce este a- Proape sigur se va forma, daca nu o coalitiune, dar eel putin o intelegere intre toate partidele o- pozante, pentru alegerile cornu- nale."

Aceasta argumentare contine mult itelevör.

Nu se y)oate tägadui chiar existenta unor simptome earl ar ai öta o asemenea tendinta spre coali- zare. De pildä, acum cate-va zile ziarul Bucarest, care rePrezinta oare-cum ideile ce domnese in ta- bitra liberal-conservatoare, 1 da- dea osteneala de a dovedi el o propiere intre colectivi§t1 §1. intre liberalii-conservatori pentru alegerile comunale n'ar fi lipsiti de lb- gica.

In unele localitati se zice cit a-

Director politic: ALEX. V. RELDINIANO "Air.

ceasta apropiere ,s'a §i Mcut ; in altele ar fi pe cale de a se face.

Neua, nu ne vine a crede .ca pana aGum lucrurile sa fie ea de inaintate. Se poate, este chiar foarte probabil c pe ici colo sa se faca, imperecheri electorale ale momentului tn, vedereá alegerilör comunale, dar, de aci panä la o actiune comuna din punetul de vedere al politicel generale, este inca departe.

E u§or de .a arunca vorbe marl zicend ca trebuie sa ne unim fata cu Pericolul ce ne amenintä 'prin guvernul personal, dar experienta ne-a dovedit c pnä, astä-zi asemenea, coalitiunl n'at avut ca re zultat de cat de a inlocui un guvern prin un altul §i de a inlesni Marelul Coruptor mijloacele pentru a Se juca cu partidele §i cu barbatil no§tri politic! §i inpla pe rand.

De azeia am devenit scepticl in privinta coalitiunilor de , r4stur- nare ce n'at un scop §i un program -bine definit.

Ne aducem aminte de opoziti- unea-unitä ce coprindea mal toate puterile vil ale täril : Ce mipare, ce viaä, ce iluziunl erat atuncl ? Totl credeam ea era. guvernelor personale era sfar§ita, ca tara de- venise stäpana pe sine, ea Palatul §i palati§til erat strivitl. Nu tre- curä cate-va lunl §i tot acest frumos edificit politic se darama ca

-ug--esstel .de -hartie ; in loc ca e- lementele sänätoase ale 'partidelor sa, fie miezul purificator impreju- rul eärui, ele sä se regenereze, am vezut din contra cum palati§til din ambele ¡Article at atras in mrea-

lor o mare parte din elemen- tele neatarnate §i asta-zi ne aflam in fata unul regim *Mel mal personal de cat acela pe care opozi- tiunea unita il resturnase.

Ne-am saturat dar de coalitiuni negative fara program, fara idei, fara reforme bine definite.. Ne am convins ca politiciani no§tri di toate partidele, infectati fiind de microbul monarchic, nu sunt des- toinici a face ea Tara sa se gu- verneze ea insa§l.

De acéea, noi cad nu vedem salvarea acestel Trl de cat in progresul democraVei, nu avem incredere in chiar cand ele aú aparenta de a se forma contra Palatulul, §i a§teptam ca ele 81 se manifeSte prin fapte.

Pima atund vom considera ale- guile bomunale ca o cestiune de gospodárie interria a fie-carul ora§ §i vom sustine pe acel pe care credem ea vor fi activl, one§t1 §i bunt gospodad, fara a ne preocupa de culoarea lor politica.

Dundreanul.

postä care a plecat ier! de la Sofia a trebuit sä se Intoard la ThnoVa.

Principele a Orbit Varna merg6nd ia Vidin Soula pentru a inspecta la- gärul.

BRESLAU, 6 ,Septembre. - Im0- ratul Frantz Iosef ,a sosit la ora I pentru a face vizitä Ihvirátesel Germanic! ;

la 3 ore s'a Intors, la Rohnstock.

TELEGRAPH BELGRAD, 5 Septembrie.-Gnver-

nul a dat ordin administratiunel drumu- rilor de fer sä nu primeasa, pore! pen - tru transport mal 'naihte d'a se fi ex- portat ace! carl fuse-sera respinsi la fron- tiera ungara si* cart acum sunt in deposit la Belgrad.

VIENA, 5 Septembrie. Politische Correspondenz primeste o scrisoare din St. Petersburg prin care se spune cä rezultatul alegerilor din Bulgaria era prev6zut de toatä lumea i cä el nu va aduce nicl o schimbare In aceastä dies- siune.

D. Tatischeff a inceput sä publice In owoie Wremia impresiunile sale din

Bulgaria. SOFIA, 6 Septembre. -De ierl anaá

trenurile pentru Constantinopol nu pot circula din cauza inundirilor dintre Her- manly Adrianopol. De 6 zile ploui continu in toatt, Bulgaria. Trenul de

1.0 HOLERA.

MASSAUAH, 5 Septembrie. - Hokra a izbucnit printre triburile din Erytrea, ruse sub protecOunea Italie; trupele i europenii n'aü fost 'Meet luat toate nasurile necesare de precauiiune.

CAIR, 5 Septembrie. -In urma aparitiunef holerd a Masauah 0 de teama ea epidemia' set nu se leiteasca

Tokar, comerciul porturilor din Alarm .Roee interiorul, ,pe la Supkin, a fost interzis.

Manevrele eleotorale Scandalul din strada Stindardillut

Aseara pe la orele 8, vr'o zece cetäteni liberall-nationall s'at intrunit, In vederea alegerilor comunale, ,in casa eu °No. 11 din itrada Stindardului, suburbia Di- chit.

, *

La orele 83/4, D. deputat §i con- silier Comunal G. D. Pallade sosind intr'o trasUra, impreuna cu D. Olmazu, se vzu de o data in- conkv2at de o7 ceatä de* batau§l, mortl 'betl, in cap cu pful politi- eel comunale, D. Mare§, carl dupa, ce'l huiduira, incepura a'l croi cú ciomegile.

Birjarul, speriat, ,dadu bice cai- lor, cad pornirá in goana ; dar batitu§il se luarit dupit trasura §i o gonirä o bucata buna croind cu batele pe cel ce sa aflati in tn.- sun.

0 lovitura de ciomag zdreli palaria D-lui Pallade §i-I Men o rana la cap ; o alta lovitura I contu- ziona antebratul drept.

Dad, träsura nu mergea,in goana, de sigur .ca batau§ii ar °fi reu§it sa scoata pe D. Pallade din 'ea §i cine §tie dacd ar fi scapat cu viatä.

D. Pallade se duse prefee- tura politiei, uncle spuse D-lui Al- giu cele intamplate §i'l rugä, sa trimita ajutoare celor zece oameni, cad se baricadasera In casá i se temeat sa iásA, de frica batau§ilor, cad stateat inlirati in fata el.

D. inspector Mu, care era de fata, apostrofá pe D. Pallade cu aceste vorbe : - Daca cutreerati Inahalalele ?

Apol se duse cu veo zece jan- darmi in strada Stindardulul.

D. Pallade a mal fost apol la parchet §i la D-rul Minovicl, care 'I dadu certifieat medico-legal.

Asta-zi D. Pallade se va duce la D. General Mann., pe pare '1 va face respensabil de excesul comis de agentil comunalL

Nol desaprobam din adancul su- fletului procedeurile barbare cu carl se fac alegerile, credem ca D. primar al capitalel, care n'are nevoe de batau§1 peritru a reu§i la viitoarele alegerf, va fi eel dintait care va reprima cu cea mai mare energie excesul de zel al subalter- nilor s61.

Argus.

graurusG 77

telegramA äla Tiena zice ea va- porul 'austriae Tiurns!' care se zi- cea et s'a perdut, a plecat azt dl- mine+ de la Buyukdere la Con-

REDACT1A Strada Nouào 10

stantinopol Pentru a-st repari rna- §inele ; asa dar nu la acest basti- ment se poate rapörta accidentul de care ail vorbit ziarele din Bum- resti. ,

Gemo

Uniforma armateI In nenumarate randurf am au-

zit de comiSiuni insarcinate cu modificarea uniformel armatel, fart insa a vedea la ce rezultat at a- juns luerarile lor. Comisiunile s'at intrunit, at discutat, at ajuns chiar la solutiunl ; însä pana azi nimic nu vedem modificat.- Care o fi causa ? zic ca membril diferitelor comisil nu at putut a- junge la un perfect acord ; altil ziô ca. Regele este contra modifi- carilor uniformelor.

OrI ce s'ar zice insa, e de ne- tagaduit ea trebue aduse schim- bad in imbracamintea ,armatel, a- ceasta e o cerinta genera% fie din punctul de vedere al greutatilor vietei de azi, fie din acel: hygie- riic chiar ; §i nu intelegem pentru ce odata aceasta nevoe simtitä de toata lumea, -§i ca proba ea e simtita; vedem formarea comisii- lor in eate-va =dud - nu se cautit un rezultat care sa con- vie tuturor.

In ceea-ce prive§te ea Regele se opune, acesta e un argument ridicol ; la tot ,ce se face, ratiunea porun- ce§te ea sa se aiba vedere punga, celul mal mic ; iar motive ca : ,tradiVe, stremoll, frumusete etc., de sa. ne, erte D-zet, 'dar am dori ca ele sa fie invocate de M. S. iu alte chestiunl mal marl, nu in chitibu§uri care ,nu pot a- vea niel o legatura. cu trecutul nostru, intru cat astä-z1 trairn cu totul alt,fel. Cam traditionalé erau.

obiceiurile Domnitorilor no§tri pana pe la 11_, Sa, de a se da o- fiteri1or din casa particulara dom- neasel cal; banl, haine, etc., ceea ce din nefericire asta-zi nu se mai .pomene§te ; §i bietul ofiter e lasat a'§f cumpöra din nenoroci- tal, de leafä, haine §i cal, ambele destul de scumpe, deosebit de celé- Vane nécesitati ce se raporta la existenta, locuinta, -etc.

4§a dar, sa lasam trecutul in pace §i sa ne gandim la prezent ; uniformele actuale fiind prea cos- tisitoare §i. pentru Stat ca i pen- tm ofiteri, trebuesc cu orl-ce chip modificate.

Nu numai consideratiunl banelti ne fac a cere. modifiCarea uniformelor ármatel ; dar §i din punetul de vedere higienic, 'al aspec- tului, etc. eie trebuesc schimbate. Ce inseamna caciula dorobaritilor in mijlocul caldurilor tropicale din Iunie §i Iulie ? Ce'i palaria torului in timpul ernil

Ce inseraneaza tunicele ro§ii ale ro§iorilor ? 0 fi stand ,ele bine celor tined, dar celorcu p6r alb credem ca nu prea le sta.- Ce sunt sacil ceia botezati bluze i in care soldatului ca §i ofiterului II e scarba a umbla ?

Prin urmare, flind necesitate ab- soluta de rnodificari de adus uniformelor ármatel, cerem cu sta.- ruinta a se numi o comisiune care sa decida inteun fel aceasta ches- tiune ne mal tinend searnä, de traditie, dorinte rege§tl, etc., ast- ta-zi asemenea lueru ne mal ttt- end doue pantie.

Sentinela. 241111104

Criza in Portugalla LISABONA, 5 Septembre.- Minis-

tend 'st-a datt demisiunea ; D. Chi- sostomo Abren a fost InsArcinat eu compunerea nouluI Cabinet.

VIENA, 5 Septembre.-Neues Wie- ner Tagblatt' publicit niste depest din Lisabona cart anuntit, c s'ar fi pro- dus acolo rnat multe dezordine ; miscarea republicana chstigd teren.

040110.

13in ligrazilla RIO-DE JANEIRO, 5 Septembre.-

MinistriI de marina, de afacer! streine, de justitie, de fink* de interne, o multime de fostl depulatI si senatori ad fost realesl. Partidul clerical a cizut.

Se anuntä a la Pernambuco a .fost o luptá Intre liberal! si clerical! ; sunt 26 de moil!.

eritica cartiOr didàctice

Sant 'ate-va zile, de and a "apärut in last 0 brosuri intitulatä 0 ochire 'asupra abeeedarului D:lor Meissner V. Dogdir" de D-ni! V. Rceanu, G. le-

nächescu si C. Grigorescu. Prin aceastä brosura numiti! Doran!,

autorl al plagiatel )I'Îetoda nowt", se incearcä a face o critici abecedarului D-lor Meissner si Dogar. Dad critica D-lor ar fi fost obiectivä, -0 nu inspi- rati de '8,661 interes de care sunt .con- dust 'precupetil pentru a oarl marfa concurentilor lor, - n'am fi avut nhnic de zis, cicl ea ar li fost de un interes didactic, folositor scoalel. Critica D-lor R6ceanu, Ienächescu i Grigorescu nu este de at pamfiet, dictat de un jos- nic interes. Aceasta se vede de la ince- putul OM la sfirsitul brosurei. Mes- chinäria sare de o datä In ochI.

legat de cuvinte, de fraze, de erorl de tipar chiar, pentru a ponegri o lucrare de o valoare nettgiduitä in sfera didactia. A insira banalität! peste ba- nalitäti, a eutare bucitä de citire e far& sens, cutare färä stil, cutare Intortochiatai cutare trasa de Or, cá figurile sunt proaste si nu ca In Francke, etc., In- semneazá aceasta o critic& ? ! In toati brosura nu se gärste niel un punct se- rios discutat ; nu este absolut niel o ob- servatiune serioasä i discutatä rece dintr'un punct de vedere pur didactib, de undo sä resulte cä metoada D-lor Meis- sner i Dogar, nu este ' bunä, cä stilul bucätile de lecturä alese :de D-lor aunt rele de tot. In ceea-ce priveste metoda D-Ior aid nu stiii ce .discutä.

Aceasta este hostim de tot. De la In- ceput se pronuntä absolut pentru metoda Scripto.lega , laud& 'ins& metoda cuvintelor normale a lul Francke si ocä- räste metoda cuvintelor normale a D-lor Meissner i Dogar, numal ffind-cä este obiectivul criticel lor, fail a face insä o expunere de argumentär! serioaae. A- ceasta dovedeste capacitatea didactia a D-lor.

De alt-fel Rkceanu & C-nia sunt cunoscutl i apreciati ca critici de abecedare.

Ati deVenit critico-mani, de abecedare. Nu lag sa aparä vre-unul färä sal In- soteasa cu ate o brosurä bine-voitoare(!). Spiritul interesat de eare aunt condus! In asemenea critic! a umplut de dezgust

presa streinä. Iatä ce zice Telegraful romein, din Sibid, despre cunostintele D-lor pedagogice cu ocasiunea unel critic! co ail acut tot prin o brosurä D-lui I. P. Florentin

Ca de un curiosurn .nu putem si nu fa- Gem mentiune aci si de aprecierile cu totul in tot eronate,. ce anii V. R6ceann, Gh.Ie- nachescu i C. Grigorescu fac metodei analitice sintetice intr'un Rkspuns" tipArit in tipograta NationalA Iasl la anul 1888, si dat D-lui Ion P. Florentin. aprecierl denota cä sustinatori1 br e afla in o com- plectä nestiinta, in cea-c s. priveste flinta todei analitice sintetice si nu suet niel de cum demne de oamehl cart dad aerul do a discuta cu seriozitate cestiuril pedagogice in public. Nu intränd aicea tri ana.14vkrga a- celor aprecieri, oentru a cruta'pe rfi !or, i ne marginim a arata matoril de curiositatt le pot citi 16, 17 si 18 ale alointittilul

(Telegraful roman, Sibid, 1. Oct, L

Ad, am vzut i o critics adusä abecedarulul D-lor MCISSL

Dogar, i Iii fata unel critic! pep, nitoare, serioasa i bazatá pe ounostinte pedagogice i didactice,' sá ne permitä D-nil Inceanu & 'Comp., a niA'1 credo pe simplul euvC3nt abecedarul D-lor Meissner si Dogar nu este Wu.

De alt-fel, D-Ior aa fost 'Lfoarte fini, cad ati aparut en critica tocmal la des - ehiderea anuluI ecolar, And ail van t de MA imbratiore se , bucura abecedarul D-lor keissner i Dogar. Scopul s'a vazut ea nu era altul de At a'l discre- dita prin ponegririle D-lor.

Acest fel de critica nu e rid de dem- nitatea D-lor niel de un folos, din contra e un rail servida ecoalel.

Nol speram c corpul didactic pi- mar va eti sa apreciezé acest nenorocit sistem de a si pune bete In roata des- voltarel didactice la nol, O In conga- einta va trata ochirea D lor Raceane & Comp. cum merita.

D-lor vor sh'el recomande cartea pe aceasta cale. .Nn't onorabil ! Corpul didactic este destul de inteligent Va Oi sa aprecieze i va alege.

A. i se impune insemneaza a'l ofensa, Raceme & Comp. n'ail tinut

seama de aceasta delicatef4. Un daseal.

Ciocnirea de la Galbeni

Despre ciocnitura care s'a in tamplat, in° gara Galbeni, aflam urmAtoarele :

f, tin tren de marfil destul de lung pornit din Roman a§tepta

gara Galbeni sosirea unul alt iren ce venea de la Galatí cu vagoane goale.

Trenul cü vagoane goale sosi in gar& cu vites& destul dé blare

nu putu 'opri inainte de distan- ta, de bifurcare a liniilor, a§a, c&

ma§ina ciocni ultimele vagoanele inc&rcate .de la trenul del alt. In, acest moment vagoanele goale se urcar& unul pest& altul, sfär&- rnandu-se cu des&vir§ire.

Dupe §tirile primite la direC- tiunea cailár ferate, se zice el mninistul trenulul de Galati ar skit dupe map& Mdatá ce a v- ut pericolul, läsand mmina sin,

gun, '

D'altä parte se zice c& pen: sonalul acestul tren , conduc- toriI i franaril n'ar fi fost la locul lor, pentru á stränge franele de oPrire in gara, ba ce este mal gray cä potriVit numrului vagoa- nelor trenului, personahil 'nu era complect. t

Afar& d franarul de la ultimul vagob, care este pupil contuzio- nat, nu.'s'a intamplat nici un alt accident de persoane.

Parchetul inspectia de mi- naré respectivä, Ancheteaz& lá fata loculul.

Tot personalul trenului este- a- .restat.

Pagubele trec peste dou sute de mil de. lei.

Institatal 8 domisoare Bolintinenir (fondat Iii anul 1874).

Acest Institut, situat dupa cum se stie la Sosea in. partea cea mal inalta a Bucurestiulul ineonjurat de gradinl i n aerul col mal cu- rat si sanatos ; prin adaosele ce i s'a adus se afia,in anul acesta in situatiune de a pri- n.:1i un .numer mal mare dö copile -Cursurile se deschid la 1 Septembrie, visitele i ins- erierile se primese in toate zilele de la 8-12 si de la 2-7. Pospectele Institutului se trimete tutailor color ce vor face cerere direc- tiunei. Parintil care doresc a 'aseza' copilele lor din non, in, acest Institut sunt rugatl al -visita spre a se incredinta atat de positiu- nea lui cat si de Instalatia i comoditatea, ce intruneste.

WV011¢2MICOMMAMMIUMIOSECiVENSWORIAM

FOITA Z IIRULUI ' ABE V R L" 20

ALEXIS BOUVIER

SOLIOIDESNADÂJDUIREI PARTEA I.

Vrancia In 1t2171

Un calator - De ierl dimineatä. Doamne sfitite I - V'ail urmarit prusienil pana aicea ? intreba Gabriela. - Nu, pierdut ieri urma Intro Saye i Héricourt.

Masa fu puss repede, ,fie-care îI lee locut ei timp de duel minute, nu sé auzi de cat zgomotul farfurillör ai fur-. culitelor: - Aveti noutáti pe aid ? intreba I 1 erbeaua - Da. - Bane ? - Cltanzy e bate merea intre Maus Vendome... O facut o eeire din Paris.

- Yana rez ul tat ?

Drumul amintirei - E In Octombre. Pe albastrul nemarginit al cerulul

niel un nor nu se vade ; cazuse zapada, totuel jar imprejur padurea a verde, doer trafaol brazI nu plec niel o ,data frun- tea lor !

Drumul ramasese carat O nid o franza nu cazuse. ,

pe sub deal, pariiaeul pe aci furlos A mane omeneasee pu's piedicl In drumal sad, iar pietrile-1 atin merea calea, pe alocurea vesel, numal optitor, caci lumea'l Lisa in' pace, duce albastra-I apa tot, mai jos, trecand sburdalnie cand pe sub brazil stplecati asupteal, And pe sub micile 'meta ci din distante In distante II unesc cele dou mature

Pe marginea lul i avand in dréapta zidul de baza se afia aleia framoasa care merge pane sub poatele .Inaltilor niuntl trecand pe lângá poetica Casa de 176natoare.

In aceste inAntatoare'locurl, 'Oa& II vorbeete in acea limb &flee, divina, a poesiel ! Acolea visurile de fericire te ademenesc mat mutt

Total are un nume : drum, vale, deal, picture,' cascade amintesc deVa placut ;

totuel pentru fie-care se gaseete Inca Ate un nume, dat atuncl And Intamplari .fru- mouse fac si ne amintim ceva placut, ceva care desmiarda. sufletul nostru

Trecênd lee aceasti aleie, o ve- deem In fie-care zi ; frumoasä, tot- d'a- una surIzanda ao, am cunoscut'o. .Cerul e martor, ochiad nu a mintit, am iubit'o din prima zi i eine pare nu ar fi

Iml parea A din fie-care colt, din fie-care frunza, din tot, iml optea ha beete" Si am iubit !

Aeteptarn cu neabdarea tuturor color, ce iubesc, ca aceittel ora, si .vie, sä o vd-Lasam sä i se aara ea intampla-

' ea ai alt nimic ma facea sa o intalnese merea in .acelas loc ! Ce, nu puteam *ea i ea aceiae placére i acelae loc eare se m atraga ? Poate c i ea cu- noateam ca i dansa farmecile naturele. Poate....

Amorul nu Inealä ; ea a Inteles 'toe- maI ce emblem eft sä aseund del Intale aft tradat secrete! meta.

De alt-fel numal iubind simt1 cä tra- estl ; iar cea ce te: Inconjoara numai a- tunel III place O te 'Manta ! De ¡uncle pane atanci drumul acela nu-mI deetepta nimic Mal deosebit ea alma, frumase- tea, loculul aceluia mi se parei aceiasi ea pretutindenea. . acuin totul se &lira- base O ceva sublim, miret; nasause In mine ideia frumosulul.

Acolo numall acola, era frunma, .acolo numai boarea récoeoasa a sere! aducea din muntl acel parfum divin al brazilor, acolo numal riuorul era mal- dragalae ae privit, unda lei mal lina, i viata mal deice i mai iacantaroare !

Ce e i iabirea Cate mistere ale na- turd rmas'aii aseunse i malt rnianea- vor Inca ast-fel ! Cereetarile om'eneeta adesea s'aii isbit pe stand pe care numai timpul le poate feud, dar pana a- tuncl, ele opresc totul aei !

Ne-am intatni fie'-care zi dapä ce ne-am cunoscut pe nol ei gusturile noestre ; O nu mimal acolo ne placea, dar' O In alte locurl, care eraii 'acum eu mutt mal frumoase ea mal lnainte, de O ele In realitate ere' la:Edema

Iar din And In And ne duceam o aeolo unde Intaiaal data ne vazuseni, ca un fel de dulce amintire de recanoetinta A aeolo am Intalnit fericirea i mai mutt, cad-. acum i Et Il era tot a- tat ale scamp acél lac ea O mie.

Dreamt l'am numit Amintirea"

A venit de lot aspra iara ! Drumul a- mintirel pentru rid s'a facet i mai fru-

VINERI 7 SEPTEMBRE 1890

mos de O zapada l'a acoperit eu degas. vareire !

De acum el, va réaiânea acelas !

Ea, a ramas acolo. Aci depute, adesea mi se pare ea maI aad rasunand inca plinä de ferraee, aeee inelotie du- ioasa, dulce, tdin divinele tversurI ale luI Eminescu, pe care ea mi le-a cantat la plecare :

TArzie toamna este acuoi SA seutur frunzele pe drum Si lanurPe sunt pustil De ce nu vii ? De co nu vil?

Iasl, 24 Ianuarie 1889.

ir,rrsaw

Myrt.

s'all blahs Msto sin Znoava georgiana

Intr'o zi un surd -pierzPridu'sl boul, porni caute, Pe drum intalni un ori si'l in-

trelia daca nu cumva vilzuse el boul. Omul actsta, care era si el surd, ga3ise un magar. Nepricepend ce'l spunea surdul care's1 pier- duse boul, liröspunse Daca magarul.asta e al t, trebuie sa;m1 dal bacTs flind-ca ti l'am gasit" Nu se putura, intelege am:ma- c:el. Pe cand se sfadeall el trecu' un barbat Ware pe un Cal Tinea in brate o femeie. Sinai! :nostri s'aproplara de densul in- trebara, unu de boil i celalalt de magar. Ins& i omul calare era tot surd. Inchipu- indu'sI el ca. cel-l'alt1 dol voiaA ia meia pe care o tira' el, le strga cat putu de tare :, Nevasta .mea a murit t femeia asta este siujnica el 1 sa nu credetl ca am furat'o 1" Fiind-ca, nu se putura Intelege, se dusera la cadifi ca judece. Insa si ca- diul era mai surd de cat de:101. Fiind-ca' toccnaL: erail serbatorile Ramazanulul, cadiu 1

lr inchipui ca cal tie! surzi erail trimisl de luna noa si de acea zise : El bine 1 flind-ca a vezut luna, sa chefuim eu toti".

Si asa nu se intelesera de fél. I. S.,S.

Information! Primaria comunel Bucure§ti in

interesul procurärel fondului necesar pentru intrepberea ospa&- riel populare, -care va , incepe sd functioneze cu incepere de la 8 Septembre curenty a luat disposi- puni de a organiza serbäri.populare in gradina de IA §osea, in zilele de Sambätä i Duminia, 8

9' Septembre Curent, §i face cunoscut aceasta poPulatiunei capitalei,' rugänd i pe top D-nil comercianti cari doresc sä, '§i stabi- lease& la acele Serbäri pavilioane sat chio§curi Pentru desfacerea di- feeitelor articole, cari fac obiectul comerciului D-Ior, sa bine-yoiasc& a se adresa 'la primari4,divizia administrativä, pentru a li se des- tinalocurile necesare i a li se da toate informapunile privitoare' la constructiunea aranjarea pavi- lioanelor.

'Cairn in Galatir Poets" In anal din numerile sale

educe injuril i calomnil de tot fetal D-lui Alexandra Rada i intre altele a- firma cu sigaranta ea D at Radu i s'a inchis ,cotoanele ziaruluf Adeverul.

Ca sa vadi cetitoria nostri cat de mincinosl sant surugii de la

Poita O In special tuberculosul Alexan- dra Niculescu, publican' o depeo ce am ,primit'o chiar asta-zi de la .d. Beldi- man, direetorul Adeverului.

Iat'o :

Ziarul Pofta pretinde cá coloanele ziarulul Adeverut sunt Inchise D-lul Alexandra Radu, .ziarul Po§ta comite o eroare. Coloanele ziarului Acleverul aü fost tot-d'a una i sunt .deschise °

Alexandre Bade. Dad ziarul Polta

comis din lama credinta aceasta eroare, va reproduce prezenta telegramii spre stiinta lectorilor sal.

Directorul ziarulul Adearul

Lacti-Sarat Alex. TA Beldiman.

Unul din filtrele de o' jumOtate de chilometru, care se constru- e te la Arcuda, este aproape gata §i. in iarna asta va fi filtratä apa prin el.

-11.11111:11111,*

Top D-nil earl ail primit invi- tapuni pentru a asista la inaugurarea bustului lui Eminescu la Bo- to§anl, acel ce deresc a merge, ca delegatl, sunt rugap ca - de oarce inaugurarea s'a amänat pentru Marti 11 Septembrie - sä se prezinte' maifie Joul, la orele 2 p. m., la societatea stdentilor in' medicina (Baile Eforiel), pentru a'§i primi carta de delegapune.

Comisiunea de organiznre. -0411111t4-

Regularea, portilor de fier Ni se scrie din Varciorova eu data de

4 Septembre :

La loctil unde s'a Meat inaugurarea luerarilor s'a construit im pavilion de o frumusete rarä acoperit peste tot cu verdiata. Pavilionul d asemenea era Indonjurat cu steagurl sarbeeti i ungu- meta primirea ce li s'a, facet a fost ja-

cat se . poate de frumöasa, s'a tras aproape vr'o 200 de tunurl; Se vorbeete' A In pavilion s'ar fi tinut . niSte discur- surl ungureata lucre ce nu mi se pare toc- maI adevérat. caci de O serbarea pro- mitea erl a fi splendida, dar o ploae care a Inceput de pe la orá zece a con- tinuat i Inca cu multa abondentä pane la.plecarea ministrilor ; plóia continua chiar'i a acura bra opt seara. Aceastä ploae le-a stricat cheful de a mal. tine O ,dis- cursed, dred ea s'aa multumit a face din fuga un fel' de visita In jurul por- tuor de fier.

Ati stet la locul inaugurarel pani la ora 1 And aa..plecat la T. Severin cu tin singer vapor, crezand ea acelo li ae- teapta trenul special ee'l adusese la Or- ova, del aea a fost programul dar lucrurile petreeut cu total alt- foL Trenul Special de care va vorbesc, a plecat din Varciorova la or 12,10 m. Sosind in Turnul-Severin, nu se etie in urma carel dispozitiuni, a plecat imediat iriapol ducandu-se' la Orova fara Mini-- tri. Tot ce se atie insä esie cä Minietrii soiind la &Orin, .O pentru ea la ora aceea (aceasta era pe la orele 4 p. m.) nu pleaca nieleun Aron sareararcioroya, a trebuit ea in loc de chid aií rase vagoane speciale, sa se raultameasca eu 2 vagoane clasa II until clasa care li s'a dat din Severin ea treii special. Era nostim sin vezi pe unguri pe nemtef gram:IMO in clasa HI, Taal eraii multi O nu ad avut hie tot! In va- gotinele de close Il. La Varciorova lt aetepta &dim special al lor.

'LA 7 cutent, se va tine licita- Ve la Ministerul criltelor. §i, la lo- calität1 pentru furnisarea celor cincl spitale rurale, earl s'at construit acum cu mobilieul de lemn necesar.

IN2275519011211,9MMWMPA30_41t9=e4/20160AL",&02111541WPMSEIRMIKMAIVORTAJOftentatirmaMoggyk,,,,,,,,,,,,

nu. r etirfie din partea ?

toarte putine : se zfee cA

se concentreadt 1i Vesoul, Lure ubaliard.

- Se asigura ca o armata franeeza p Unde't Clochin ? - Are A, vie Indata.

- Ne ae spline el. Vom eei Inaintea lor ?

- Din potrivi, vom fi, mat folositorl aid. -A venit Clochin, zise Denise.

Clochin stiga Herbeau. Un baiat de tran intra. - Bine atl' venit, domnule Herbeau.

Stal jos i respunde-mi la ce te voia intreba, II rise Herbeau, Intinzandu I

mane. - sa va spun ? - uncle sunt prusieni ? - Pe .aici prin prejur, domnule Her- beau... Nu i-ati \rant ? - Noi venim de la Colmar pe linia Vosgiloa, deel ' n'am putut vedea ni- mie... Adevrat e ea o armata franceza are sa treaca pe aici ? - Da, domnule, e adevrat.

Eeti sigur ? - Am vazut primul coil) alelthierl. Unde ? Intrebi Herbeau ingrijat. - La Gray. - La Gray ? zisera tustrel - Ce manta, sa fie ? Burbaki,' cu mal mult de o seta

de mil oamenia. ErI Prusienil evacuaa Vesoul.

Baeti, zise Herbeau, suntem sea-- putt, i ridicand paharul, stria% : in sa- natatea Francid

Ia zise Clochin. Totl tintirä, urechile. Se anzi un

mot surd. In adevar, se auzea bubuitura d

tun. - Cop% sa bem pentru isbanda tu- natal francez.

Paharele se golira.

Clochin, dragul met, zise Herbeau, suntem' prapaditi de oboseala, i trebue sa dormim ; tu In vremea asta, sa te duel dupe. noutätl. - Da, domnule Herbeau... Stie cie ne-va ea m'ana intors ?

Toll etia. Atuncl, diseari void veghia. - Von da de stire tutuler. - Bun... `Denise , sa ne pregateati

masa dou l acuma somn ueor tu- tutor.

Cel trel oamen1 se sculara. Si peste douä-zeci .minute dormeaa

d Cititoril noetri poate cä n'a prea pri-

ceput ce vole' se. AA Clochin ei Her- beau, vorbind de veghiere. Herbeau, am mal spas'o, era lubit i stimat de toti locuitoril din Pasavant... Organizase a- colo o societate, care se strangea In se- rile de iarna, O le facea conferinte asupra drepturilor ei datorillor omultd, II instruia pe oamen1 din punCtut de vedere social, 11 reforma färä sdrancina- tad, i cele Mal adese-ori cu istoril cu poveetl a Aror moral& era uor de dedus. li facuse pe totI sa capete gus- tut citituluI.

Totl oamenil aceetia aveaü incredere In el, O el putea sa aibä sprijin In el.

Ceia-ee se ei Intampla In ziaa cand se all& la Daubs, 'despre proclamarea Republieel ; sears if adana pe tot!. So- eittatea secreta i republicana 1)(3 care o cunoaetem, deveni societatea franceza, a Soldaplor Desnadajduirel. In zece Ale, cincazect de companil, purtand a-

-.1111116111.--

Administratia ziarulul Ade- v6r4'l, pentru a putea reduce cu 25% pretul publicatu- nilor a renuntat cu des6var- Ore la servicml agentilor de publicitate, i anunti pe nu-

....10169EISTIVIMMIAMINDS4

celaai nume, eraa In picioare In Franta, corespundeati Intre ele.

Hardi, eel d'hitaiti, se treri, scobori, ei vzand pe Gabrielle, zise : - .D-oara Gabrielle, am lucrurl grave saatI spun.

-7 Mie ? - Dumitale. - Apropos de ,tata ? - Ba nu, de D ta. Ah ! Ce-o fi ?

7- D-oara. sant un ora cinstit ; cred ea tatal D-tale m stimeaza, i merit stima lul ; dad nu '0-4 vorbi, ael 11

nedemn de prietenia lul. Ce vrel sa spul ? - Vazande.te In fie-care zi, sim',irea

mea s'a tintit tot mal mutt dare D-taa. Azi, zadareic aO Arita sa m amagese Azi, te iabese. .

Gabriela se face rosie i tacu. - Nu crede, Gabrielo, vreaa a& m6 ascend de ceal'alta factladual, aceasta marturisire departe de orlIce urechl stye- ine... numal eat m Ingrijeete A timpul eat am stat aid poate sh fie r6a interpretat, i o vorba cat de mica poate sa fad rail- Nu void verbi D-lal Her- beau de cat dad Iml spul da.

Aetapta ea Gabriella WI respunda... dar ea tam.

Daca nu... Iml voiti schimba viata. - Cam ? - Am a& caut si nu te vd. - Cum ? Vel pleca? - Da cad stand ast sated prea mutt. - putin, nu-al pretins ca sa

merotit cititori O'n special pe D-nii comercianti i Indus- triag, cti in viitor anunturile, insertiile 1 reelamelese pri- meso numal A..drai- nistratie Noliti, No. 10.

*Ur! Telegrafice PARIS, 6 Septembre.-Congresul in-

ternational pentru comertul grander a fost deschis In prezenta ,d-luI Guyot.

Printul Imeretinsky, aghiotantul Ta- Intel; a sosit la Paris.

MADRID, 5 Septembre. -0 depeee oficiala ,din Grenada anunta un mare foe s'a deelarat la Alhambra ; construe. tiunile curtal, de la Alberca i o parte din galeriile vecine sunt distruse ; res- tut palatulul a fost scapat.

ATEN4. 5 Septembre.- site aid spun ea Indent a isbnenit la Mep

ZANZIBAR, 5 Septembrie: ----Eann- Pka a sosit la -31 August la Tabora ;

Provincia Nyam-Vesi s'a supus. VIENA, 5 Septembre. - Ziarele din

Viena zie A Intrevederea celor aloal ImpraV la Rohastoe a fost cordiala.

HERCULESBAD, 5-Septembre. - Mi. nistrul Baross a oferit un banchet In onoas rea oaspetilor streinl carl, afr venit sä ia parte la inagurarea luerarilor de la Por- tile de fer ; el a idicat un toast minis trilor serbi D. Gruid Multumind a zis :

sä ple,cam amid "; a but apol Ana- tatea d-lui Baross.

Institutul de Fete

ANANESCU" Bueuresti Strada Luterana 12

Se deschide la I.i Septembrie viitor cursu primar i secundar cari se vor urma in toe Mal dupó programele scoalelor Statulul.

Personalul didactic al 'Institulul va fi ur- mtorul :

In cursul primal* D-nu M. G. PArotlann Institutor 'pentru

clasa I si II. D-nu Mihail Petrescu profesor la ' liceul

St. -George pentru clasa III iIV. In cursul secundar :

D-nu loan Slavic! pentru Istorie i Geo- grafie.

D-nu V. Pann '

profesor la liceul St. Sava pentru limba s,i literature romana.

D-nu L. Lé réque profesor la Scoala norma- l:a, superioara pentru limba i literatura francesa.

D-nu Th. MatheI, profesor la ginanasiul Cantemri pentru limbele latin i elena.

D-na Melia Bruzzesi profesoara la scoala Centrala. pentru limba i literatura italiana.

D-nu Schultze, profesor la scoala reala pentru limba i literatura gerrnana.

Preotul tordáneseu.licentiat in teologie, -13Putru alig¡une.

. D-ra .'Clicisteauu profe Kara la scciala Centrala, pentru sciintele naturale.

D-na M. D. Saegin, profesoara la Asilul Elena Deamna pentru matematici.

D-nu L Vasileseu, profesor la gimnasiu Cantemir pentru musica vocaa.

I. Gasser, profesor la scoalt pentru desemn i caligrafie.

D-na Etiillia Saegiu-Belissiauu profesoara la Conservator pentru

D-na Virginia 1'Iulimia:1u, profesoara la externatul Secundar No 1 pentru piano.

In acest' institut se primesc eleve interne, semi-interne si extérne.

In primal an se inflintegza numal trel clase din cursul Secundar; insa cu un numér de cel putin sase eleve Directiunea formea- za clase superioare celor mentionate.

Programele in detaliu se vor trimite de la Institut dupe cererl. Local ul Institutului, In urma unet reparatiunl radicale ce i s'a facut se gasesce in cele mal bunp conditiuni by- gienice.

Inscrierile se pot face cu incepere de la 1

August, in toate zilele de la 9-11 si de la 2-6.

Directoare Maria D. Saegiu ascum Aaanescu

DOCTORUL ERDREWII S'a, mutat Strada Vestal 6.

raspund acum Indata ? -0 ! nu cer nitnic. dar spune-ml o vorbi.

Gabriela iar tam, Hardi stärui lu cererea lul : - Cum, nu pop sa-ml Sleet nid o vor_ bi ?

omnule Hardi, la randul meta am o cerere fac : ador pe tatal meta nu vreaa sa-1 paräsese ; traiul parizian nu vreaa sa-1 cunose : m'am naseut In Paris O vreaii sa traiese i sä mor Nu m voiti gindi la cea ce mi-al spus de cat dace, intorcandu-te din expeditia pentru care pled maine, Iml vel reinoi cererea.,. Dace, n-o vel face asta, 0, nu crezt ea ma voiii supara.... voia nita tot. - Volt repeta cererea mea, domni-

Poate dar mal Intaiii de toate, ete-te bine. -A ! nu Oil dumneata ea din ziva

In care te-am vzat, gandul mea na te a mai Orbit. - Si ea, dornaute Hardi, m'am gan- dit adesea la duruneata.

Aidnevu i-armatl

m Inchipult ea iml vel pune aea Intrebare. - Al toate calitätile eetl prea modesta. - Nu-1 vorba de asta.

Hisee. asrdi pricepu obraenicia pe eare-o

(Va urma).

LICEUL SP. GEORGHE Victorlei No. 166.

(In fafa '.71finisteri4ul ide; Finance).

Cursurile incep la 1 Septetiabrie: Deosibit de studiile liceale, se propun aci materiile deselor primare intoetnal dapá progratnele statulul ei de catre Instituted speciall. Di- rectiunea n'a crutat hieL un sacrificiii ,pen- tm a edice acest Meal la nivelul celor met blaze institnte similare dln 'tará ei din stre- inetate. Pentru acest scop a atras sea de ativitate pe profesoril ci mat dis-

drug din invetemantal public ca D-nil A-

Odobescu, Dr FeBi, Vitzu,. Dr. tetrad, Cra-

cinneseu ei alt I, earl s'aü insercinat cu pre. darea cursurilor de istorie universale i na-

donate, higiene, etiinte naturale, chimie, fl-

losofie, limba latinee etc. Prin Ilona dispo-

. zitie a onoe. Minister de Instructpine corti-

fleatele liberate de direntia acestul Institut, dad dreptul absolventilor sal de a se pre- senta la examenul de bacalaureat.

Limbele FranceZ i Germane, sunt obli- gatoril in amndoue sectiunele, iar cea En- gleze facultative. Repot tort aleel .ditre ti- tled! eel mat meritoel at facultetilor noastre eregetese pe elevil interni ei semi-interne pentru practice zilnice a limbelor streMe

angajat peclagog1 franced si germani. Localul i aparatul didactic fecute anume

pentrn ecoale; self de desemn, muzicä gimnastieft. Carte mare; intre gradini, pentru recreatiunl in time frumos, coridoare spa- tioasepe timp urit supraveghiate de pedagogl Dormitoare curate ei salubre, sale de men- care spatioase cu mese de anarmare, infir- merie, vizitá medicaa De fie-care . zi, Infor- matMn1 mai de apraape se pot, lua in fie- care zi de la 10 August ineolo in caneelaria liceulul. Pi ospecte se dab gra is.

Director, Ang. bemetrleseu. =11 Institulul de domnisoare

PROFESOAI ASOCIATI Directlimei D-nel Filionesen 16 stra-

da Italiand 16. Liceu clasic, curs ma externat. Reinceperea cursurilor 1

Septembrie.

Liceul de Domulloare Viitoriti1"

27. Strada Sf. Voivozt 27. Bucurescl Cursurile liceale, primare precum si

gridina de copil Weep la 3 Septembre 1890.

Directoark Elena Alessiu,

Lind llou do 'holism dui lam

MARCEL PREVOST

Ultimo sfaturi SCRISOARE '

M'am inters. la Paris, ieri, iubite, din O- landa i Mae, ce aflu azi dlmineate cum ca to insert.. Nu-tl spun ea-ml vine se; mor din pricina asta, der orl ei cum sunt cam triste.

Sunt trista fiind-ce, mó pereseeti ; i aunt mal triste inch fiind-ee taal fecut planul in teeere, Wit a spune nimic vechel tale prie- tone. Cum, chid anl de traf coman, de dragoste, n'aveall dreptul la putine, franchetä

Incredere ? loc de 'eanI scri, in zilele de pe urine

scrisorile iesuitice ain care persiett 1a. me imbretiea, nu puteal vOni se-ml spiil verde : Jeanne, mi-am gasit 11n cepetaiii... mli Irma Dar fiind-ce, me, cunoetl mat bine ea orlaine ei ma Mbeetl mal mult ca eracare, vreata se te consult pe tine, maa intaiii !"

El bine, frumosul mo Paul, arel nu vrel, dar de consultatia mea nu scapI. Fiind-ce me vad redusa la rolul de mame, apol iml ia relul la series ei aim 'seatl dad i sfaturl

pronosticura *

* * Mi se pare ee cine-va .'eand se hotereete

sa se casatoreasea, observe cu atentiune pe yiitorul toverea de drum ce-el alege, ea mat Intel de toate trebue se se observe neap.- rat, pe sine. AO al fecut, dragul meti?

Privede-te in oglincle.., der priveeté-te bine nu aea 'cum te-are vent de atetea, orl and pomeduit , manueet, cohet te geteal se pled da-acask... Priveete-te bine, tf-o repot. Vezi un berbat bine la infetieare, cam chiel, cu ochl cam turburl, pielea putintel beteto- rite, cate-va ereturi pa frunte. De asemenea ei stomacul e cam eapricios sornnul aam frigar, novralgiele vin de dope orl pe sep- temane. Orl-eum, eetl, in cea co priveete fi- zicel; aceea ce se chiama un ten 'bled tinär.

Teecem la moral. E§tl .de§tept, dar prih. urmare foarte ignorant. De cate orl,

drage: nu ti-am Servit de dictionar, de atlas ei de prescurtare .cle asta, o biata pecetoase. Scrisonle ti le aced cend eram aletura ea sä ifidrept -greeelele gra- maticale i geograilce. aduci aminte de Pirineii orientedi? Ma serial, unul minis- tru Ce bune vremuria Mali am atuncle. Iml vibe se, plang cand iml aduc amintel

Pe de alta parte aveai o inimfi ordinare, niel bun& aid Tee... Ca col mad . multi, eett in stare sli te devoted nu et cuan pentru o femee, care te-ar face riateol -pe cand vet exploata cu un egoism inconscient tic dragostea i credinta unel femel cinstite.

Dar mal totl barbatil suntetl eau, I Tu al o calitaté incaltea eeti genti . EetI

Tu tredezi eu surlsul pe buze, eu dragostea In ocha, i zed 1 poate ehiar in inime. Am, recitit cele ease scrisort pe care mi trimis de la Schweninghen. Ad multe gre- oll ortogratice, dar oracum magi pleeut

In total, acesta e rolul care va fi propus ad- miratiunel ei ad aratiMpel domnieo rel Claire, Espilette. (Aye o chiame mi ee'pare ?),Par'ca te-aud de alei spunend: - Ce dracu I dreghte, nu vorbi aea rat. Mi se pare ee niel tie nu 'tl-a displacua ! - Adeverat, Paul, 'mad plecut... Dee nu uita, ce în acele timpurl ferieite, eral Wrier -scurt i5i coprinzator-ei nu, tear lea.. Erai foarte nostim belat, voinic... Astá-zi toate calitatile astea, ad cam pierdut din stréluei re ; Grad ce- unele cheer ad. ea- dispee

eratte-Peertru usta, ell nu te iubeam ,roal pu, tin ! Imbeträneam la o lake, ; pentru mine eral tot Paul din zitia intdiaa; Ceia-ce iubese acum in tinee e tineretea noastre de odi- nioare, dragostea noestre 1

Da*a, dragul mod ? Ea, fetite, d'abia e- MU, din pensien, ée nedajdueete, ce ae- teapta ?

Tocrnal aceei ce am .gasit in tine nand te-am iubit ei pe care n'o mal al fiind-cá al cheltuit'o cu mine : tineritea : Ea itl va cere tot co 'mad' de; tot ceia-ce nu poti , sea. Alai dal, adice ,gustul dragostd, nepasarea de viitorefragezimea Bet* veselia. vei ofed un amant s'abenogit, tinend socoteala seruterile, hotetit a lase, sa tread, igiena anaintea dragosteta Nu zi nu! Dace nol din card in cared ne zbeguiam in dragoste, o feceam' asta pentru ca amintirile ne im- bated.

Ded, ce se va intempla ? De abia ii cunoet1 viitoarea. Ori-cat de einstite i cumpétate va

vecinica neintelegere a ,gospoclättlor are sa ee incuibeze mijlocul nostru... tju ea vel McKee se fa cum sr trebui se fir, dar nu vel isbuti. Cel mal frumos sot din hime nu poate da de cat ceia-ce are, ei tu nu mal at Met singurul lucru de care se ingrijeete nevasta ta : dragostea One* Claire Espi- lotto sunt sigure, va intern se te iu- boas* Der ce vrel ? Mult timp n'are sá mearge ma. Ea se va incredinta ce sotul el e o fiinee morale de care fabrice nature cu duzinele7

Nevasta te ve , plictisi, i tu veI fugi de ea. Aea; vetl renunta 1i unul i altul la o inteeprindere inceputa ct ateta munch, : ea se ye sill see, geeeaeca pe 'cine-va care sa fie aSemerlea fie col 'de altaLlata §i tu seumpul mod Paul... te -vet intoárce la vechia prie- tank care te va aetepta.

Da, MP vel veni, sunt sigure-ei pers. peativa asta m impiedice, de a fi prea ne- norocitä ad. Mel, de ea a tagedui ? Sunt cam nervoasfi gendindu-me ea in curind be va tine in bratelea slate, i pe care to vel sili s'o iubeed cate-va septamani...'

Nu'm1 peed- Sant sigmá pentru viitor... Insoare-te, drage, cauta de fil fericia.. Al dad voie... Atata ii cer, In numele vechel noastre dragoste, efi te gant1eet1 indef.& la mine, in ziva cand te vel hoteri se'ti îneli pe- vasta

Crede-me,Paule-in interesul oil el al moil- pestreaza prietenel tab prime .infidMitate.

Strada UniversitAtei 24

Cursurile pe, anul ecolar 1890-91 vor in- ceps regulat la 3 Septembre.

Cu aceaste ocaziune aducem la eunoetinta onor. parintl ca in vederea nutnerultaf foarte mare de eleve, asoeiatiunea a zidit o noue eledire in done etaje cu sell spatioase.

Aseimenea s'a inflintat pentru anul acesta sectiunea de bacalaureat, ast-fel ea elevate sá poate sä se prezinte In sesiunea de luMe.

Personalul didactic este urreaterut :

D. G. Atanasia, ,licentiat, aentru etiintele fisico-chiraice.

D. S. Menasha licentiate petiei,aLe_a.ate -ahaturale, 'curs inferior. '

. D. V. Atanasin, profesor la eiceti, pentru limba, latina i cea elena, 'curs inferior.

A. A. Baderau, profesot la g innaziul A- lexandru eel Bun ei la 'Neale comercialá pentrn filosofie, estetice, economia politica

dreptul administrativ. D. A. Brendle, profesor la heed, pentru

limba latina, curs inferior. D. Gr. Butureauu, profesor la ecoala Nor-

male Vasile Lupu ei la ecoala contrala pentru Istoria, curs superior.

D I. Boldface, ,pentru limba ei literature francesä, curs superior.

D-ra L. Buraula, absolvente a Externa- tulul ,seeundar institutoare pentru elasele a 3-a ei 4-a primare..

D. E. Caudella, profesor la conservator pentru piano.

D-ra M. Costechesco, absolvente, acoalel centrale, institutoere pentru clasele L a Id primare.

D-ra L. Feetilii, bacaleureata, peatru istorie curs inferior.

' D-ra A. Grigoroyiela profesoare de piano. D-ra C. Hasse, pentru limba germane curs

primer ei piano. D-ra M. Kessler, profesoara diplomate, pen-

'tru limba germane, curs superior. D. D. Ioneseu, profesor la ecoala normale

Vasile Lupu, pentru muzice. D-na Jung,, profesoare diplomate pentru

pianeeei limea freneeza, curs arimar. D G. Lasear, profesor lagimn. Alexandru

cel Bun pentru matematiça. D-ra A. alestenhauser, profeseeee de piano. D. C V. Praja, penteu amba romenAcues

inferior. D. D. Pestle, profesor la Liceu, pentru

geografie. D. I. V. Praja, profesor la Liceu ei la

ecoala comerciala, pentru matematica. D-ra N. Petraecu, maistre de lucru de

. mane. D Dr. E. Blau, protest:it. la-Universitate,

pentru higiena i medicul D. A. Sutu, profesor la Lied'', pentru limba

elena curs superior. D-ra M. Sielienska, pentru limba franceza

curs primar. Economu C. StlubeI, profesor la Lima',

pentru refigie. D-na A. Teohery, profesoare la Externa-

tul secundar, pentru limba germane, curs inferior.

D. D. Teodor, licentiat, pentru limba ro- mane i cea lad* curs superior.

M. Yládescu, profesor la Uaiversitate, pentru etiintele naturale, curs superior. ja T. Vasilia, profesor la Gimnaziul A- lexandra eel Bun" pentru limba latine, curs interior & cel superior.

D-ra A. WaLrlain, Profeseara de piano. D.ra C. Wedeln, pentru liinba trance*

curs inferior. e D-ra E.- Warlam, profesoare la ecoala de

fete sr. Sava, pentru aaesemn caligrafie, D ra C. Ladleo, bacalenreati, nedagoage,

repetitoare .pentru matematiel ei suprave- ghetoare.

D-ra M. N loolaii, absolventä a liceulul, orepetitare pentru latine, i greaca, curs inferior.

D-ra S. Negruzzl, bacalaureatit, pedagoaga repetitoare pentru latina.

Directoare, O. Warlani

Dr. Andrei Dimitriu. Intor- Berada Bena§teref No, 3 candu-

se din streinaate reia clentela. Cons' ultiVuol de la 7-8 dimineala si 2.3 p.

VI*ERI 7 SEPTE4E3RE 1890

11 TIME INFORMATH Ni se aerie din Iae,1:

Studenlii universitari din lap, &rind a der revana colegilor lor BiccUreeeni earl, dupä congresul din Ploefti, §i nepregatiy, ail primit ca niee fray pe acel, din lap; ce

abitut pe la Bucureei , lucrecizd pe capete ca sd organizeze o recep- tiune din cele mai ,frumoase studen- tilor Bari, duiod Botosani, vor veni la he. Programa .coprinde 3 zile de serbäri, avénd ca pal esenliale în una din zile ina,ugurarea statuez lu Asachi (care; gratie cornitetului ei, va coincide cu venirea studen0- lor), in alta, banchetul ce li se oferd de com&na 1a, i in, a treia, p re- prezentatie, organiiitta de camarazif iepni tot in ,onoarea Colegiler dè la UniVersitatea surora. Studentii -vor

fi gdzduqi pe' la'cetdOnii ieFni, din care muly gräbit a se inscrie pentru primirea bor.

Studenyi din Biccureei vor aduce la statua lui Asachi o frumoasd coroand din partea Asociatiei (sec- Ounea lot);

04E0214 - M. S.. Regele va pArAsi Castelul

de yeinburg, Martiell corent, pentru a se, intoarce direct în ail.

Liceul ALE X ANDRI Strada Anueauil No, 1.

Fondat In anul 1871 Director-proprietar, prof esor,

ST. YELLESCU Apest aeezemant eoprinde 3 sectiuni :

I. Sectiunea prireare eu 4 clase ei o clastt pregatitoare pentru admiterea in heed sail in ecoala comerelale.

II. sectiunea liceale eu 7 clase ei o clasa pregetitoare pentru bacalaureat.

DI Sectiunea Comerciale. Seetiunee finale este puse sub directiunea

de studil aalaaul profes or 'V. PIUN. Sectiunea Comerciala snb directia D-lui

profesor Fl. Crassaka Elevil carl s'ail pregetia eentru materiile

vre-unel clase primare sad keale pot dorm. ne, examen de premotiune imeintee unel comisturd compuse din profesoril aiaeste) wolf

i de la 1 Septembrie in zilele ei omit eafleate

1

in eancelarle. Inscrierile se pot face Li orace zi ii" can

celaria Licoulul. Cursurile se desehide \la 1

' Septembrie. Deslueirl se pot c14 in canetria sau dupe cerete printr'o scriseare.

\

1,192SZIS

Domnul General Radovici, co- mandantul Corpula al IV dO ar mata din :14, inspecteaza trúpele gramadite 'nitre Reman, Pa§cani §.1

46inCINI

Consiliul comunal al ' 'Capitalel este convocat a se intruni maine la orele 2 p. m., spre a rezolva mai multe cestiuni, ',rmase din s.edinta trecuta.

Iii aceastA §edintA se -va mai discuta cestiunea iluminatúlu cu electricitate a Bulevardului cum

cestiunea pensiun e, functiona- rilor comunali.

-391511.4-

crima oribila s'a pe`urecut zilele trecute in comuna CAtuiana- GAlanti, din judetul Arge§.-

Locuitórul Joan Constantineseu, a lovit de nou orl' cu sapa in cap pe cumnatul sü loan Radu Cuza, care a murit pe loc.

Cauia acestul omor este r6sbu- narea.

loan Constantinescu a fúgit panA acurn nu se §tie . de urma

Parchetul aidi A fost incu- no§tiintat.

Primim din Cilarasi stirea eh d-nu Crisenghi, politaiul local, nefiind in bune relatiunl cu familia; Enescu a cautat a'0 manifesta ura sa cu ocasia cdsätoriel d-lui Cäpitan S. Stoenesou cu D. soara Victoria Enescu in felul urmâtor :

Seara la Biserica Sf. Nicolae a stins faclele earl ardead la Uee, i eu eeva mai 'na!nte de a esi' invitatil din bise. fled a luat cloud' birjl angagiate, láSand ast fel pe invitati a merge pejos , a- casA pe un timp ploios.

ZVI Chrisenghi si pace. 442111114-

Caltorii sósiV din Transilvania de la Predeal; ne spune cA

toate virfurile inalte ale muntflor sunt, albe de, zapada, ceia-ce es- plica frigul, ce simtim de ' cate-va zile.

pânfi acum formeazá un volum de 320 Pretul acestel, tascicule este de

8 lei.

PrimAria de Piatra, Vzènd efi- cacitatea apelor Minerale de la Co- zia , cum numérul crescrid al vizitatorilor acestor ape, a de- cis, spre a da mat mare desvol- tare statiunel balneare, sA, ceara Ministerulul de interne un credit de una sutA de mil de 10, spre a capta apele inteun mod siste- matic §i a face mai multe imbu- nAtatiri necesare.

D. A. I. Ciurea, farmacist §i prepclintele societAtei Functiona- rilor comerciall, a oferit pentru membrii societatei toate medica- mentele, in cas de boala, cu un scazemant de 40 ,la sutA.

Faptül vorbe§te de sine.

AsearA, pe la orele zece D-nul inspbctor de polttie'Dristorian Im- preun eu D. loeotenent ParAianu, §eful de siguranta de la politia Capitalei aü fAcut o deScindere la ferneia Nita Ghe,orghe Vasile din strada Bra§oVeni care este pe la marginea oraplui, pe drumul CO- lntini.

Aceasta femeie este gazda de ho i chiar in timpul cand politia venise .sa faca cercetarea, ves., titul hot de cal, Marin Le§iteanu, condamnat pentru mai multe fur- turi, se afla la densa.

La perchizitia facuta s'aü gasit mai multe lucruri de furat.

Marin Le§iteanu a scApat sarind ulucile prin fundul curtei, iar femeia Nita Gheorghe a fost ares- tatA.

1&1800 - D. Petre S. Antonesou-Remu§ a ti-

'Ant importanta lucrare a decedatului s6i1 frate dr. AntOnescu-Remus asupra higienel. Opera poarta titlul de Tratat de higiend i faseieula I care a apárut

Eforia Spitalelor Civile

Publicatie La 27 Septembre 1 890, Ora 11 a. ra

se ya tine licitatie la Eforie, Bucuresci, strada Coltel No. 38, pentru arendarea Mosiilor aratate mai jos, pe un period de cinci anl, incepator de la 23 Aprilie 1'891. '

Conditiunile generale si regulamentul de licitatie se pot vedea ori când In cancelaria serviclului Bunurilor ; alte côndi- se pot vedea In Monitoarele Of:Hale No. 201/89, 216/9 0, 42/90 ei 91/90.

Mosiile aunt acestea :

1). Vatra Schitulul Berislávesti (Arges). 2). Vatra Schitulul Cornet (Arges). 8). Muntii Corms cu cardiuma de la

Pripoare (Arges). 4) Muntii Gaga, mare, Gagutu valea

rea (Prahova). 5). Piscu Leurzi (Prahova). 6). Podu Cheiel (Prahoya). 7). Valea Manti, Pantazi i Nisipoasa

'(Prahova). 8). Balaca Scheni (Prahova). 9). Bunesei a Schitulul Titireciu (VM-

cea). Serviciulat Bunurilor.

Const. C. Filipeseu ' No. 4370

1890. Septembrie 5

Institutul de fete 130111., C1K"

Institut pentru Domnisoare 47. Strada Scaune 47.

Cursurile primare, de Externat secundar si de complect vor Incepe la 1 Septembre. Programe oficiale i examen la geoalele statului.

Director de:studir, D. C. C. Dobreseu profesor la liceul Sf. Sava.

Directoare Eufroslna C. Dobresen. 10111011=1.111MIM

hslituttil PedaloFic de Domisoare PAULINA DEMETRESCU '

BucureftY Strada Primd-verei 30-bis Acest Institut, deschis numal de un an a realisat deja patru clase primare ei eease

clase Iiceale. Studiele Wad predat dupe, programele respective ale Scoalelor Statulul. Elevele aft depus examenele generale la scoalele publice, undo ad isbutit eu deosebit sue- ces nerómaind niel una repetenti

Buna isbanda din anul acesta Noise a ins cununat silintele Directiunel care nu 'rut& nimic spre a da elevelor bunä instructiune, bane, educatiune intretinere eseelenta.

-Institutul se die instalat intr'o c1dire in- capetoare, bine aerisite i luminata, prevé- zute cu doué gredini care 11 dad un aspect pitoresc,rar in centrul oraeulul.

Cursurile claselor primare, vor incepe de la 15 August, iar ale celor lieeale, de la 1 Septembrie i vor fi predate de profesoare ei profesorI cunoscutl pentru titlurilea aeti- vitatea i prieeperea lor in ale Invétamtin- tulal public.

Directiunea pune toate acesteri in vederea perintilor carI ar clod sá incredinteze Insti- tutuluI nostru instructia i edueatia copile - lor lor, sprijinind ast-fel mersul inainte al Institutiel i inlesnindu-ne realisaraa sbopti- lui : instructiune temeinica i educatiune idea*

Inscrierile se faeain cancelaria Institutulul

ozui 1 ef PI12ualumi

Demetimen

rdeonita 2,111 4tpo et!?

Sub directiunea doemnet hale V. Sauleseu Calea M4i2or 186.

Cursurile acestua institut Meet" la 3 Sep- tembrie i sunt ineredintate urinatorilor profesori publiel '

Cursul seeundar D-nu C. 1. pntzu prof., la Mattel Basarab. D-nu C. Christesou

,

D-na Viotorina Niouloea prof. la Ex. Secun. D nu Leo Leveque prof. la asilul E. Doamna, D-na Cloua leruzzesi rot la scoala Central e Preo tu Artireanu director de clase primare. D-nu Ion Vasileson prof. la gimn Canternir. D-nu A. Wiwi Antonesou pref. la ec. Norm D-nu Th. Zandirescu licentiat litere D-soara Josephine Roth. profeioare pentru

limba i literature germane. Carsul Primar.

D-soarele E. Mthailesou, Irina §ontzu. Red- vige Beque, Jösephine Erlioh i d-na Marthe de Poroneo.

Lambe Englez5, Bulgaria piano, desemn, picture, M lucrul de mane,.

D-nu Paul Sohante el-na Marla, Constant!. nidis, d-na Marthe do Poroneo, d-na Luisa Mayer i d-eoara HedvIge Beque.

La 1E8E011 lilliti-BaltoRila (calea Mosilor 138) se cautd urmátoarele persoane :

I Un° guvernor german si altul francez sa supravegheze scolarli in re- creatii, In dormitoare, In elute, In gimnas- tied, In refectorid, la plimbari si In plu- cerea le scoalele publice.

II. Se cauta una sad.. douë dame in etate cari sá vorbeas3â limbile francezd

germaná spre a supraveghia hi total si pretutindeni pe scolarli cei

Se cauta repetitorl dintre absol- -ventil facultätilor de Mere i stiinte, pro- em i unul din absolventil scoalei de comert.

Amatorii pentru aceste functil îi vor presinia In persoana ofertele d-lor la di- rectie dimpreund cu actele de servicid si de studid In toate zilele, dimineata de la a 8-10.

Institutele-Unite A 1

Cu ineeputul lul Septernbrie, Institutele Unite intre in al 25-leá an al existentel sale.

Cursurile, anul acesta incep Lunl dimineata la 3 Septembe.e.

Inserienle se pot face de la 25 August, in fie-care zi intro orele 8 ante ' meridiane- ei 3 post meridiane.

Informatiunl se expediaza prin poet& Direetlunea

institutul. de fete :

.,EDUCATIUNEA ROHR Calea 31o01or 120

Cursurile vor ineepe Luni Septembre 1890. Inscrierile se pot face In fie-care zi in cancelaria Institutulut.

Preturile sunt urmatoarele .Pentru Interne

Cursul primer , . . 700 Cursul seconder 800 Cursed liceal . . . 1000

Pentru semi-interne. Cursul primer 400 Cursul seconder ' 500 Cursul liceal 600

Director de 'Audit Dlrectoare I. Manila Eliza I. Haulitt

99

VICTORIA IllStitilid de Dollmisoare

110ISY Fondat in 1870

4. Str. Negustori 4. BUCURESCI

Direetiunea a reonoare a face eunoscut perintilor de familie ca eu inceperea anulul *colar 1891-1891 invetemantul in acest institut va coprincle urmétoarele trel sectiunl I-in sectiunea pregetitoare pentru cursul, primer, II lea Sectiune eelor 4 clase primare, ulloa Sectiunea cursului Secundar compus de 4 Clase, dupe, programul Statulul.

In toate sectiunile cursurile de limba trance* Germane ei luera de mane sent ebli- gator, ei se propun in mod special; limba Engle* Piano, ei Picture sunt facultative.

Elevele tree examenele de finele anulul po- lar la ecoalele statulul sad in institut dupe dorinta Perintilor

Se primesc eleve interne, semi-interne ei externe asemenea eleve ce naii se frecu- entess externatul secundar No. 2.

Inscrierile se fac la eancelaria institutulul eu incepere de la 3 15 August, in toate zi- lelo de la orele 10-12 a. in. ei de la 2-6 p.

Cursul primer incepe la 16 August Cuesul secundar la 1 Septembrie.

Directionea IMIN.11...M*11=

Libriftria *coalelor C. SFETEA

In fata greidinei St. Gheorghe Bueliresti Asortimeut complect In

s,eoalA pentru elasele primare, gi- mnaziale, lieeale, comerciale, pentru §coalele de fete etc :

CArti de pod% §i de literaturit, francese, germane, latine, clone, etc Obiectele trebuincioase la sells F,;,i

desemn, precum i toate netesarele studiului elevilor.

Specialitate in Registre de com- dtabilitate. Wartie de corespondentA comercialit, p1ieur i Objeete de bi

L L

Miagazilideincrodere

11111 ingerie Pinzirie

No. 54. Strada Lipscani, No. 54

FLOP' 4-

Itumburg Bielefeld, Irlanda Bel- LI gm, dubia de cearciatura Chiron, ereton, sehirting, pleheturt etc.

Sovicillri fpertoes odaep emeeus ye reteurrvl edtee pdaet

podde latteionjIceolionridiporrittieerceol or!, de retea

Plepand de Band ,11. Handle slat. Dr Hon Cams'i

gustleeremr , Taulteiteu,iciravate, ciorapl, ba-

Tune! e oxpaleecetuiteuteetalzma mpralomii te; co man-

Depot' de broderie i dantele, articole pentru eopil din pensioane.

Cu toate stima lehailesen & CApiaineseu

ISAC M. LEVY , Bucurosol, Strada Lipscaul 10

Coltul Noulul Palat "Dacia Romania° No.1 Lunge experienal ce am ceetigat prin pu.

blicatia zilnice a cursillul valorilor romeneett in ziare na'af" pas in pozitiune de a constata ca acesta nu este mijlocul prin care ael fi putut .pune in curent pe onoratil mel clienti cu adevératele preturl ale efectelor, cad va- riatiunile subite ail tot el'a-una o diferenta de curs dintr'una intrailta ei chiar in a- ceiael zi.

D'aceia am incetat d'a mat publica cur- surl, in schimb Irma stint gate a da toate nformatiile fie prin scrisorl fie verbal .ono- ratel mele clientele ei onor. public.

Ou toate stima ISAC M. 1.411:0V1r.

DE VENZARE Stabilimentul balrtiar.

NAstitsachie din Tg-Ocna Ape minerale ehloruro-iodice-sulfurôse,

S'a vindieat ad easuri grave de reuma- tism, s.Ullis, bóle femeiescl, de stomach etc. earl nu s'aii vindieat la pie! o bae dn strinatate. A se adresa la d. L-colonel P. Botez, Iat41.

VINEIII 7 SEPTEMBRE 1890

CASA DE SCHIMB

MERCURUL ROMAN"

MICHAIL EL. NUMBS ItnefiregtT, strada LlpseanT NO. 51

Cumpi vinde efecte pablio 'contend enpaane gi face orl-ce schimb de maned, reomanda on deo- sebire Maiele si5fi depo asrtat en 1oenr1 garantate de Stat pildibile 'atilt en ban! gata cat gi in rate lunare. Comandele din provincie se efeetneazri prompt tentr t idat postal.

pe zitla de 6 Septembre 1890

Cump. Vinde Vatlort Comunale nol 5 la suth . 9654 97% 5 / Beata perpetna . . . . 1031/a 1041/, 50h, Beata amortisabila . . . 100s/. 101- 40/,, Beata 'amortisabili . . . . 89 89g/, 60/0 Obligatil ds Stat (Conv. rural) I 021/, 103 - bah Impr. Com. Bane Em 1888 . 96 96'4 'dab Funciare rnrale . . . 103 g/a 104 -

Cje Faneiare rurale . . . . 891,4 1001/. Fundare urbane . . . . . 104 104 eh,

60/, Finciare urbane . . . . , 102 1021/i 504 Fanciare urbane 971/, I 98 50/ Fundare urbane' de taasy . 81°41 821/a

Agio la ear Florin! . . . , . . 2 25 2 27- Ruble ae !Artie 3 20 3 30

castig. KU) Oragul Barletta . La 2 000,000 42 OragnI Bari . . . 500,000 70

30/0 Ville Paris Em. 1886 MAO 1C2''' 5°/o _a 1871 100,000 105 21/20/0 Ville Bruxelles 1886.. 150,000 97 30,,, Impr. Sgrbesc Em. 1881 iOO,Ooi 84 50/c Impr, Congo Em. 1888 200,000 70

Crum 1Ib6. Holandes5. 400,000 17 '- Cruces rogie Anstriaci 100 000 43- Cruco rove Ungari 50,000 29 - Cruces rogie Italjan 100,000 32 - Orafal Bncuregtil 100,000 55 Ottomane (400 . v. n ) 600,000 80 86rbeseI Tabac 300,000 12 .

. Basilica Dombafi 4,000 Oragnl Milano (10 lire It) KOH 11 Orainl friburg 1878 10000 14 Expos. Franceat 1889 50,000 7- Rotterdam Schonwburg 300,000 atosziv» (Boneoeur) 60,000 9 Riardinato (Bev. la Masa) 500.000 118/ 8e negociazi i orl-ce effeete &trite d0 -nor client.

31/1

46 75

106 110 100 86- -75 19 46 - 32 - 34 - 60 85 13 - 19 - 13 16 9- 411.

11 13--

Biglette Militar Securitas " N.1- Mod. Exp. Univ. 188 9. Acest Velocyelu este adoptat de Ministerul de Resbel Frances p ordon uitele M ilitare Solid

' ga rantate brica I-la or- dine . Slngu- riti taut pentru Romania I. P. Nanco yid Comisioner Bucuresci Bureau 12 Str. Dreaptil.

1652,2.525SBESESESESE52 Casa de schimb Moroni Rme MICHAlL EL MMUS

Bucurnci.- hr. Muni 51.- (Fatada Hanna c Te»; :ANSA de Oi4T1G MARE I SIGURANTA COMPECTA

Od-eine doregte a plssa en succes micele economil lanare gi a !Nero puss d'a castiga o avere insemnati en o snmli midi aril

a II in risic de a perde aceast5, mina, de oare-ce obli- gatiile notate mat jos way perd valoarea nict o-data trebuind negresit si iasi, la sorti in canal tragerilor.

Poate umpire de la Casa de schinab Mercurul Roman toarele grupe de obligatinnl garantate unele de statele respective gi alfele prin fondurl speciale, en avantajul d'a 1 plAti in rate lunare, gi annme :

Trageri Castiguri CAstigurT

tI earupta D anuale principale sigure 1 Oblig. crucea albi Holandezi 3 200,000 28 -50

In 1 ,, Barleta (100'F. v. n.Em. 1870) 4 2,000,000 100 -100 1 Drum de f Otom. (400 F. v. n). 6 600.000 .400 -400 1 Silrbeasci Talmo (Ein. 1888) 3 300,000 12 /1-40 1 Ital. a Bevilaquaa Eta. 1888. 4, 400,000. 10 -10

1

' Roterdam Sconwbarg Em. 1882 2 ' 300.000 6 -6

0 bligatiani originate cu. . . . 22 3,800,000 5561/006 2 pret de lei 240 argint, pIttibil in 5 rate lanare a lei 20 fie dare rati. 6 total 1200 de traged. '

G-111U1P.A. E. 1 Oblig. emcee Bogie Italiani 4 1 Drum de fer Otoman (400 f. v. n. 6

a 1 Shbeasei Tabu (Em. 1888). 3 1 Ital. eBevilaquay (Em. 1888) 4 1 s Oragul «Milano» Em. 1866, 2 1 » Expositia din Paris Em. 1890. 1

100,000 .30 ' -40 600,000 400 -400 300,000 121h-40 400,000 10 -10 50,000 10 -15 50.000 25 -2

6 Obligginni en 20 1,500,000 5661/2-606 eu:pretn de lei 225 plfitibill in 15 rate ltmare a lei 15 fie-care rati.

In total 1000 de tragerL G-1aTJPA F.

1

1 Oblig. Drum de fer Otom. (400 f. v. n. 6 600,000 400 -400 1 a Slrbeasei Tabac Em. 1888 3 300,000 121/2-40 1 » Roteram Sehonwburg - 2 300,000 6 -6 . Italiana aBevilaqua» Em. 1888. 4 400,000 10 10

4 Obligatiani originate 'en . . . . 15 1,600000 487 V2-530 en pret de lel 150 argint, plitibil la 15 rate o

Ilunare a 10 lel fie-care ratli. In total ,900 de tragal Asemenea ofer a procure orl-ce alte lout, dorite de citre cum-

plated in coadithmele iartil cele mal avantagioase. Notez cd de la plata Trimei rate se del- cumpreltorului

drept d'a se bucura el angle de totalitatea ciistigurilor , ce .,, . ar putea resulta 'in favoarea ,obligatiunilor consfirate de ' diinsul iar dupd plata integrald a ratelor &vane proprie-

I. tarul obligatiunilor rdmênand ast-fel ea un capital format pc nesimlite prin economie.

Pentru d-nil cumphitort din provincie este de ajime a'mi a- dress o carte postali In care A noteze care din grnpele doregte a posedal trimetindteml tot-de-odati prima rati prin mandat poa- tal sari in timbre, in sehimbul eirora0voiii rennte contractul en Serfile gi Nnmerile obligatinnilor.

Atrigand bine-voitoarea atentiane a onor. public asuprii com- binatiilor de mal sus, il rog a note firma mea :

Casa de scab Mercurul Mt" Itiche,i1E1. Nahmias Bucuresci, Str. Lipseani 51. (Fata Would en Tel)

NB. C'eltigurile elite la obligapile Otomane se platen en 68

1

la mtg. Oalig. Crticea Rogie Rating, Sarbegti din 1888 gi Bar- lets elite ca cel mal mic ci¡tig, continal a particrpa la tragerea caltigurilor.- Onor. mei clientl de rate, vor prImi re gnlat ai jurnalnl-meilf,de tragerl, allercurul Roman., care *lid la timp liste de traged.

Pi.t`PNB,..,58.57.57.52.52.525ESIS

Primula Comilla! Bacurosti

Tabloi1 De numerele obligatiunilor Co-

munale 5%, ale imprumutulul 16.000.000 lei emisiunea 1884, e§ite la sort1 la i/i3 Septembre, 1890.

86 Obligatiuni a 500 lei Nr. 154) 174, 220, 266, 290,

617, 710, 870, 1023, 1298, 1398, 2096, .2157, 2638; 2776, 2813, 2845, 3295, 3324, 3378, 3622, 3857, 3880, 4062, 4067, 4509, 4617, 4813, 4947, 5111, 5461, 5714, 5726, 59401 6231, 6294, 633f, 6395, 6895, 7336, 7363, 7477, 7789, 7845, 7866, 7942,, 8090, 8812, '8846, 9805, 9919, 9973, 10.157, 10.265, 10.961, 11.251, 11.281, 11,475, 11.699, 11.731, 117.845, 12.110, 12.297, -12.325. 12.397, 12.577, 12.757, 12.828 13.147, 13.162, 13,360. 13.433. 13.654. 13.679, 14.396, 14,585, 14.601. 14.944, 14.949, 14.972, 15,024, 15.094, 15.279, 15.335, 15.3771 0 15.615.

16 Obligatiuni a 2.500 lei-

'Nr. 16.140, 16.208, 16.317, 16.715, 17.066, 17.$58. 17.646, 17.693, 17.861, 17.931, 18.088, 18.811, 18.816, 18.947, 18.954 0 19.059.

Primar, N. N. Soimescu. comptabilltel, Andricu.

Nr. 40.906. 1890, Septembre 3.

Doctort STERIE CIIIRCUN:nnia IsXseP1e0-.

Cabinet de corisultatie cu celebrithtile medi- cate ai medic' specialiatt din Viena.

:.; Cel antiblenorallc

oa e retell! t ..11CAPSULE

..

,

cu Muni emulsionate si Panacetin ,

Nid unul din antiblenoragicele existente phnh ;

acum, nu implinegte cele dou conditiunI indispen- X, sabile, de asimilare repede, gi a nu irita traectul ...

. intestinal.-Modut cu totul special gi not1 duph, : :

:,:` care sunt Preparate. Aceste Capsule fac ea vinde- : ; '::: carea sh fie repede, compleeth gi all de:a deranja **;

-; ' stomacul ; ast-fel eh convine tutulor persoanelor ...;

:.: chiar celor mal debile. .-. ...:4.° Acest no4 medicament vindiel In scurt timp ......

-',-, complect gi radical, scursorl (sculament) nol gi vechl ...,:,

;; atht la birbat. cat gi la femel, preeum Blenorea, boala albh etc' -Pretul unel cutil 4 lei.

--.. .,.

Asociat cu aceste capsule se recomandh' cu sues *. .-.:. ces Injeclia $antalina.-Pretul until flacon 2 lel -I!, 50 ban!. ti. Deposit General : Farmacia la .. Coroana ...1 ...

: de otel" Mihail Stoenescu, str. Mihal Vodg. ,..!

.... No. 55, Bucure§tI. , ,. ' ,. el-. In provincie 'uncle aceste preparate nu se -

.:. - ggsesc, se expediaza imediat in contra until

s

mandat po§tal. . Set se observe CV rigurositate instrucliunea ce .:

inso qte fie-care cutie i flacon.

*.

14..)., ,a f aat

INIPME7MIVEEMMEEINIENETEME ?

Meolae Lupan MAGASIN

" DE

CALEA TICTORIEI PALATUL DACIA

BIDOURESCI Bogat asortiment de Pl1lrfl 1)51Ni:teed 0 de

e opil din cele mal renumite fabric! din EUROPA dui* ultimele jurnale en preturile cele mat moderate. Orl ce comandA se efectueazi in 12 ore.

Mare asortiment de Blanitril pentru bArbatl 0 dame precum : de Astraga, Bibert Lou- tra etc. Mangoane, Cheinlite i Gulere pentru Da- me, de Biber, Lontru, Skongs,,ete.

Asemenea se primegte In atelierul nostru Haine de imblinit i reparat en preturile cele mal moderate.

NINEMEEMEMPAERNIMONTRIRI

Ease San-liosms-2512:4;f waesas* M. WAssmann Masini de cusut ORIGINALE SINGER

THE RC1EW-YORK

h

.

Sucursale

Pentru uzul in famine cu decoratiuni simple cat s)i

elegante, .1AR PENTRU ,CONFECTIUNI -

MAINI SPECIALE PENTRU ORI-CE FEL DE ME3ERIE,

ViNZ AIM RATE PO ARTE CONVENABILE.

Se gdsesc veritabile n BUOUBEM numal la

4:;. 174i- icTi r) TA IN 4G- CALEA TICTORIEI No. 86

in IASI, GALATI, CRAIOVA i PLOESTI. BSBSES52 ME

SaSaSENSEEmsesesesesella MISCHONZNIKY

BUCT.TR, ESCI9 Str. LipscanT Si; piata sf. Gheorghe.

Mare deposit de tot felul de instru- mente §i note musicale. Aristoane, Melypho- ne, Phönix, syrnphonioane in diferite mgri- fi mi cu manivel §i earl cantO singur.

. ' ili Representanta generalä a instrurnen-

.. , tuldi Victoria" in diferite märiml err

24; 48, 0 72 tonuri harmonice de qel 0 Nalamg. Deposit de Pianuri dela cele mal eftine pang, la cele de con- cert, in str. Gabroveni , 17. SingurA.representantO a pianurilor

N premiate din fabrica Aug. Dassel, fUrnisorl curtil Berlin. Vanzarea de pianuri se face.si in rate lunare.

5._____!.. ES ES B.SEHaS

08Ellei.diugc-Comel [Dea maXpractica, econom1e i igienici sistemi de incilzire

- Caldara i arderea se reguleazi dupi vointA. Ca combusti- bil se poate 1ntrebuinta : lemne, cirbunl de pieta, kokul cOCenI de porumb. Mare economie in material de ars.

TENTILATIA ODAILOR Clildura uniformi. atAt in apropierea sobsi ct i In par- °

tile depirtate. Cu o singurli sobit se poate Incillzi mal imulte

octal. Aeeste sobe Meldinger din fabrica mea COIVIErr se introduc &dish! in toate administratiile i poll ale Sta- tultd, printre earl, In timpul din urmii, pot cite Toate scea- lele noui comunale, Liceek, palatul Ministertdut Cultelor, 4

palatul Administrativ din Bacaa, diferite' Prefecturi, Dadra. Spitak ruraie, etc., etc.

116 1eiercinez i en nastalarl.de lacilzirneentraltprin calori- fore Nakao* ca functiune garantiti. Hahne 0 devise gratis, :

ADOLF SALOMON .

rabrica ,Cometul" de sobs licidinger i =sine de bucate .

tu, Strad& DosanneT 14.

pr51

Wean de Aientura, emission, Consignation

si information. Strada GArei No. 24.

CONSTANT A. (Dobrogea). (Marea Neagrd).

$e recomandá pentru orl-ce fel de articole la Casele (Comisionari marl, Exporti- ert, Fabricl,:deposit de tot fel de masine, etc etc). din Interiorul i exteriorul tre1,- a lucra si a obtine comänzt (afacert), etc, de clientil cel mal solvabill i onestl (dupä cum° este deja bine cunoseut) din rayonul men si a servi cât mal prompt.

NB. Specialitate pentru industria na- Oonalä' a introdue e märfurile, primeste ea Representantt, In consignatiune at:It pe comptul propi id, etc.

Prime Referente din° interiorul i exteriorul trel la cerere.

Pimul E nnis institut de plasm coneesionat de catre gavern pentru toatá tara, procurând institutoare, guvern ante, menagere si bone pentru copil.

Pensionat pentru institutoare färä o- cupatie Adelaide Banda.6

8 Straa Model 8

Libraria Alex. Degenmann 65 C Victoria. 65 (Rote 1 Mann), Bucur itl

se recomandi pentru efectuarea cu cea mal mare proniptitudine a tuturor co- menzilor.

Relatiunile directe eu casele cele mal mart de librärie din strinätate 'ne permit a esecuta ()a ce comandä, In ter- menui eel mat scurt si In conditiunile cele mat avantagioase.

e D Inch t Irla strada Munn non de la sf. Dimitrie In

N. 7, un apartament ca mal multe oat, bucAtArie, beein, i toate cele trebuitoare unel gospodäril. A se adresa la d. Nico- lae Popescu, directoral cancelariel Sena - tulul, calea *erban Voclá N. 194.

0414100105.41aeana. %Pa' 4,,,,`,0 a

La sirealacol" Str. Lipscani No. .1

Am prImit un aso-.'lirent Mac e de flort i pene pentrtt teatru, -ba

nuntl i serate"; Buchete de Saloane. Plante a-

siatice Vasurl fine pentru Saloane Mese precum si lucrurt de por- i telan i multe cadourl mal fru-

° moase i en preturl foarte moderate. Am mat primit un asortiment

mare de Mänust pentru balurt nuntl qualitate supra finá precum

f. un mare depoù de apä de Colonia Yeritabili Iulichi Platz No. 4.

Palatal Dacia-Ronahnia" Strad)), Lipseanl, No, 1

La Malacoff J. RUREL

: ;-: . i!.:

0. Medicament necesar si slur Dentrn boale de dune si consecintele lor !! , -

t

Conservarea sánbthtel se baseaza in principiu numal pe intretinerea unel di- gestiunl bune, cáel aceasta este eanditia fundamentalh a shnhthtel si a bunel stärl corporate i spirituale. Cel mat bun medicament de cash pentru regularea mis- tuiret, spre a obtine un sange shnatos si a dephrta phrtile stricate ale shngelul este renumitul :

BALSAM DE ITIATA D-rului ROSA Acest balsam, preparat numal din plante cu principil active

escelinte asupra stomaculul, este aprobat ca neintrecut la toate boalele, care resulth din indigestiune, adich la lipsa de apetit,

`.rtigheath cu acrime, fluetuosithtl, virshturi, durerl i ascot de -stomac, la incärcarea stomaculul, hemoroizl, la hypocondrie, melancolie, etc, si a devenit in urma millor de inshnhtosirl un

4%1 medicament indispensabil pentru cash.

17.3 -Flaconul mie 1 L. 50 b., liaconnt mare Lei - Depoul general pentru toati România :

Vidor Tharinier, farmacia la ()chin], lni Dien , CALE& VICTOR1EI 126, BUCURESCI Se ghsegte asemenea in toate farmadile

NB. Balsamul D-rulul Rosa aprobat de onor. Directiune a serviciului sanitar superior, si inmatriculat cu marca alaturath in contra imitatiunel, se trimete la cereri francate, insotite de mandat postal in orl-ce localitate din tarh.-Tot aicl se afia :

ALIFIE UNIVERSALA DE PRAGA o Intrebuintat cu strälucit succes in contra inflamatiu-

nilor, rhnilor i umfliturilor, spre esempin la impetrirea mainelelor (thtelor) la ir.taircarea copiilor (pin oprirea lap- telui), la abeesse, umflâturi sanguilare, la cancer, best- ler cute puruioase, la umfihtura unghiilor (numit sugin), la NW umflâturile reunnatice, scrantell, la man!. crapate.- Rosa Ln. 1. DEPOUL DE FABRICATIUNE

B. It G R Farmacia :XL Villtriral Rem" la Praga 203-11l.

*..rtit r

° .

181

INN

PAPIER FAYARD'ifBtÄYN' Mal mult at, u jumu Lao,: avow euccee prociatua superwritatea sa In tra

tamentu de gutural, iritatittueT peptulul, durerl reumatismale, scrintiturl , arsitturl, batitturi.

Se a116. In toate farmaciile.-A se cere iscalitura ,noastri.

Pentru.ce?way CADE PERM, 81 SE INEGRESC, DIE MUTH FREI?

Una din cauzele principale este : intrebuintarea pudre- lor de toaleta care contin saran in,talice vatirnitoare san ttlatel, i din nenoroctre, mat Coate pudrele care se visul Ip crunel contin ,sdreert de,plumb (Blaivais), de Zinc, Ifereur, thenicath, etc.

Oca mat liana t aytienioa PUDItAt de o oalltate tape- rioara 1 Mora de Metals, parftwasul cele sot:-

rusuri dupe pidcere, ,4te

wor Pudra Gar en" lift

fb4

ders egorIe_Liela Stir

rl

4111111111111011101111

E. HUSSAR farmacist

.00 Pudra, ,11.111.0

614". _PI U 1t.iiia Poe- i'4,t,e3 ttiteAt.1,-. FA) a tia t;))1k )01-6,ie

adivrd de piele, naval ¡lab' -disaate in

so',: Heater, 81 ithuari, Moritzer á fin, Froutiman,

port, Analinite Labor:aurial, centred de clr,.ti- 1Latulu4.

:.7.1*1 Ida ti ooreisterte. Baearatel Calm Vic- La!...unagara 1)-nit Mont' Constantinescu, la

Oraeul oheaaj, G. Apoatolaanu, D. M. Dobrescu La ,;,,,A g9ut, Parilmn" bon Martile, Caprice de Dames.

ruccosori, V, Entiduieseu, itC., in atr, Litascant1 LA

'la Tb442-gir, caloa Viaterie §) Iti toate orasele principide r ralt" gampurile de mode, l la coafori. Deposit

tat*. str. Deoebal,6 rabat

11M.I.

1111litiall El IITZW CABINETUL

Laboratortnlai central ie Curmi. ,;

pontru

LUCRAILILB dIEN1011 No 15.

Certific d-lul H. Hussar farmaciet, tu balsa exami- uarilor efectuate poudre de rig 4i al

teel........44a ass asysst4 reparfeer, /herb 10.0 Men'

pug! otPltredi ( oprip aoemy. 01. cosinetil.

ve'im mutt de exerwilu, ampu (0'. dle P11112111,

aria, 1..leinuth, 31.c. s,

RnotItutivele demote a netiona Ca Autlsopliee aeutralizatoire ale en-

dortfioalIunelpalel,procumw a. ea abserhante *punt - ,W

lemse pl-hatro eons- oett mal btu

relnall-r. 01, in cat ati, Oompostihtnea cât, ;II pares techutoa preparatelor

SW. mentI (An Be presinta ouroots is» hytionloelte prt-.1,;

to sum perteetadv.albile. MIME, 8E104 T1 LIMILT

L S.) (LS.)

,01.0.11.,

rul_1890... · pdf fileanul nurinérull 10 rani abonamentele mvp la i si 15 ale...

Documents