drept societar
TRANSCRIPT
INTRODUCERE IN DREPTUL SOCIETAR
I. Participanti in cadrul raporturilor juridice comerciale:
Subiecte de drept = persoana fizica + comercianti ( persoana fizica in procent restrans ) +
persoana juridica
II. Notiunile Societatii Comerciale
Persoana juridica de drept privat = asociatii, ONG, orice fundatie
Persoana juridica cu drept public = partidele politice
S.C. = principalul “actor” al vietii de afaceri
Societatea comerciala este in aceeasi masura un act juridic cat si o persoana juridica
constituita potrivit legii prin actul de vointa unei persoane sau a mai multor persoane si
cu acordul asociatilor in scopul obtinerii si distribuirii intre asociati a beneficiilor
rezultate din acte de comert.
Societatea comerciala are o dubla natura juridica:
- Contractuala, fiindca societatea este un contract
- Institutionala, fiinda societatea este o institutie, un subiect de drept
Societatea este un subiect de drept distinct de persoanele asociatilor.
III. Clasificarea societatilor comerciale:
A. Dupa natura asocierii
a) Societati de persoane- se formeaza in considerarea persoanei asociatilor , determinate
fiind calitatile personale ale asociatilor si increderea reciproca ce exista intre acestia.
In dreptul romanesc, exista doua tipuri de astfel de societati:
- societatea in nume colectiv
- societatea in comandita simpla
Aceastea insa sunt reduse ca numar in practica.
b) Societatile de capitaluri
Elementul determinant il constituie aportul, respectiv marimea aportului pe care
actionarii il pun in comun in vederea realizarii capitalului social( profitului ).
Exista 2 tipuri de societati de capitaluri:
- societati pe actiuni – SA
- societati in comandita pe actiuni- SCA
c) SRL-ul este un hibrid juridic , deoarece prezinta atat trasaturi din categoria societatilor
de persoane, cat si trasaturi din categoria societatilor de capitaluri.
Diferente:
- titlurile de participare ( denumirea este diferita si regimul juridic al acestora mult
diferit )
- SRL-ul are parti sociale
- SA si SCA are actiuni
- SNC si SCS are parti de interese
In cazul SCS, SNC, SRL vorbim despre asociati, iar la SA si SCA despre actionari.
Exista 2 tipuri de asociati la societatile in comandita:
- comanditari- raspund in limita aportului la capital
- comanditati- raspund nelimitat si solidar cu patrimoniul personal
B. In functie de intinderea raspunderii asociatilor
a) societati cu raspundere nelimitata ( SNC, SCS, SCA )
b) societati cu raspundere limitata ( SRL, SA )
C. Dupa cum circula titlurile de valoare
a) societati deschise- cele listate la bursa
b) societati inchise
D. Dupa forma juridica
SCS- societati in comandita simpla
SNC- societati in nume colectiv
SA- societate pe actiuni
SCA - societati in comandita pe actiuni
SRL
Cel putin 99% din societati sunt SRL si SA
E. Dupa cum exista sau nu o limita de capital social
- societati pentru care nu exista o limita ( SCS, SNC )
- societati pentru care legiuitorul impune o limita a capitalului social ( la SRL 200 ron,
la SA si SCA 90000 lei darn u mai putin de 2500 euro )
La SNC si SCS nu exista limita, deoarece au o raspundere nelimitata.
Caracterele juridice si personalitatea societatilor comerciale:
Atentie! Pentru examen cititi:
1. forma actului constitutiv, nulitatea
2. aport la capitalul social( o conditie de fond special )
3. capitalul social si patrimoniul SC
4. participarea la profitul si pierderile SC
5. raportul dintre profit si dividende
6. suportarea profitului si impartirea pierderilor
7. filiale, sucursale, reprezentate
8. organizarea societatii comerciale
9. Functionarea societatii comerciale: adunarea generala, hotararile administrative
generale, administrarea societatii si guvernarea corporatista ( reguli generale, sistemul
monist, sistemul dualist ).
10. Controlul activitatii societatii comerciale:
11. Modificarea actului constitutiv al societatii comerciale:
- fuziunea
- divizarea
- majorarea sau reducerea capitalului social
- retragerea sau excluderea din societate a unui actionar
12. Dizolvarea societatii si lichidarea:
13. In ce conditii poate fi declansata procedura insolventei.Particularitatile procedurii. In
ce situatii raspund membrii organelor de conducere.
INTRODUCERE IN DREPTUL SOCIETATILOR
I. Notiunea de societate
Dreptul comercial = caracter speculativ
Dreptul societar = subramura a dreptului comercial. Este important pentru ca S.C. este
principalul actor al vietii de afaceri.
Art 1491 din Codul Civil:
Societatea este un contract intre 2 sau mai multe persoane care se invoiesc sa puna
ceva in comun cu scopul de a imparti foloasele ce ar putea deriva.
Art 1 din legea 31/ 1990:
In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si juridice se pot asocia
si constitui societatea comerciala.
Atat societatea civila cat si cea comerciala, contine un element subiectiv: intentia
de asociere, de participare patrimoniala in scopul comun al obtinerii de castig. Acest
element se numeste afectio- societatis. In schimb, societatea civila este privita de lege ca
pe un simplu contract, in timp ce societatea comerciala pe langa faptul ca este un
contract, este si un subiect de drept.
Calitatea de persoana juridica vine in primul rand de la lege.
Legea 31/ 1990
Art.1
In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si juridice se pot asocia
si constitui SC, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi ( lege speciala).
Art.2
Formele de SC : SNC, SCS, SA, SCA, SRL
II. Caractere juridice ale contractului de societate
Actul juridic reprezinta o manifestare de vointa cu intentia de a produce efecte
juridice, de a naste un raport juridic.
Actul incheiat de o singura persoana, cum ar fi testamentul, este unilateral.
Actul incheiat cu doua sau mai multe persoane , este bilateral sau plurilateral si reprezinta
in general un contract, o intelegere etc.
In cazul contractului, cand sunt obligatii in sarcina ambelor parti, contractul este
bilateral ( sinalagmatic).
Caracterul oneros- participi la constituire si primesti in schimb parti sociale, actiuni, adica
inclusiv dreptul la beneficii ( profit ).
Caracterul comutativ- se cunoaste intinderea obligatiei fiecarui asociat.
Caracterul consensual- se refera la societatea civila
Caracterul – se refera la societatea comerciala
Exceptional, exista 3 cazuri ( vz. L 31 ). Care sunt acele cazuri?
III. Actul constitutiv al societatii comerciale
a) Conditii de forma- trebuie sa imbrace una din formele prevazute in art.2, dar poate
fi incheiat si sub semnatura privata.
Formalitatea ceruta de lege: data certa a actului. Actul poate dobandi data certa, prin
inregistrarea la Registrul Comertului.
Exceptii de la regula actului sub semnatura privata:
- cand se aporteaza un teren
- in cazul SNC si SCS
- in cazul SA cu subscriptie publica
In aceste situatii, actul trebuie facut in forma autentica.
b) Conditii de fond:
- capacitatea juridica de a contracta- aportul este act de dispozitie. Varsta minima este 18
ani. In situatiile in care sunt implicati minori, totul se face prin reprezentanti legali, in
ideea de investitie a banilor.
- consimtamant valabil exprimat
- obiectul, care are 2 sensuri: - prestatiile asociatilor si activitatea societatii comerciale.
- cauza/ scopul – obtinerea de beneficii
- vointa de conlucrare a asociatilor in vederea realizarii scopului ( afectia societates)
Conditie de fond speciala:
Aportul reprezinta operatiunea juridica cu caracter oneros si translativ de drept.
Prin intermediul acestuia, fiecare asociat transmite din patrimoniul sau in patrimoniul
societatii la care s-a obligat prin actul constitutiv: o valoare, un bun etc.
Tipuri de aporturi:
- aport in natura- bunuri ( mai putin la SRL)
- aport in numerar
- aport in creante- instrainarea dreptului fata de un tert pe care il au in favoarea
societatii
- aport in industrie – nu se poate calcula la capitalul social, ci numai la cel de
persoane
CAPITALUL SOCIAL
Capitalul social reprezinta totalitatea aporturilor asociatilor. Se mai numeste si
capitalul nominal.
Capitalul social este privit din doua puncte de vedere:
1. semnificatia juridica- garantia practica a creditorilor societatii
2. semnificatia contabila- datoriile societatii fata de actionari ( in bilant, la pasiv)
Capitalul social are caracter real si este fix. Daca asociatii doresc sa modifice
valoarea capitalului social, aceasta se poate face prin modificarea actului constitutiv. Nu
se pot face repartizari de profit in cazul in care capitalul social s-a diminuat.
Conform legii 31/ 1990, creditorii societatii au un drept de gaj general asupra
patrimoniului societatii, insa acesta fluctueaza si rezulta ca in mod practic creditorii nu
se pot baza pe valoarea capitalului social, care nu are voie sa scada sub minimul prevazut
de lege.
Art. 69 : repartizarea pe profit se face numai daca se reintregeste capitalul social.
Profitul se raporteaza la capitalul social( intangibil- nu se platesc dividende din el).
Deasemenea, fondul de rezerva legal al societatii comerciale se raporteaza la capitalul
social.
Capitalul subscris- varsat la constituire, minim 30% din capitalul social la SA si 100%
la SRL
- nevarsat
Raportul dintre capitalul social si patrimoniul societatii
Patrimoniul = totalitatea drepturilor si obligatiilor cu caracter economic; este o
universalitate juridica. Orice persoana, prin lege, are un patrimoniu. In cadrul acestuia,
pot exista grupuri de bunuri.
Capitalul social se confunda cu patrimoniul la infiintare, dupa care capitalul social
ramane fix iar patrimoniul fluctueaza.
Creditorii societatii se indreapta spre realizarea creantelor, impotriva intregului
patrimoniu si executa bunurile pe care le gasesc in acel moment.
In cazul patrimoniului activ avem drepturi si bunuri, iar la cel pasiv , avem obligatii.
Participarea la profit si pierdere
Profitul este scopul societatii. Acesta se realizeaza fie prin castig direct, dar si
indirect.
Se distribuie fiecarui asociat, conform actului constitutiv, proportional cu cota de
participare la capitalul social.
Partile pot conveni si la o alta distributie a profitului decat cel prevazut de lege. Aportul
in industrie nu poate contribui la capitalul social, dar poate fi un criteriu, daca este
prevazut in actul constitutiv, de repartizare a profitului.
“ Referitor la contractul de societate, Codul Civil declara nul contractul de societate prin
care s-ar prevedea ca un asociat poate ridica toate beneficiile sau suporta singur
pierderile” ( Clauza Leonina ).
Repartizarea profitului
Se cunoaste valoarea profitului dupa intocmirea situatiei finale anuala. Legea
spune ca este interzis sa se distribuie dividende atunci cand profitul este fictiv, adica
in momentul in care nu reprezinta un excedent al capitalului social.
Distribuirea de dividende se hotaraste de AGA. Adunarea se tine in termen de 5
luni de la data incheierii exercitiului financiar .
AGA este obligatea sa hotarasca reintregirea capitalului social (daca acesta a scazut),
trimitearea banilor in fondul de rezerva, reinvestirea si plata dividendelor, termenul de
plata ( scadent). In cazul in care nu s-a stabilit termenul de plata, se aplica termenul legal
de 6 luni.
Pana la aceasta hotarare, asociatul are un drept eventual, neurmaribil de creditorii
sai personali. Dupa hotararea dreptului la dividende este drept de creanta intre asociat si
societate, drept ce poate fi urmarit.
Daca s-au distribuit dividendele din profit fictiv, societatea are dreptul sa ceara restituirea
in 3 ani ( drept prescriptibil). Cei care au facut operatiunea ilicita, raspund penal.
DOBANDIREA PERSONALITATII JURIDICE DE CATRE SOCIETATE.
ELEMENTE SI EFECTE
1. Elementele esentiale ale personalitatii juridice sunt:
- organizarea de sine statatoare
- patrimoniul
- scopul determinat
2. Elementele de identificare ale SC
- sediu
- firma
- nationalitate
Consecinte ale personalitatii juridice: societatea participa prin reprezentantii sai, dar
numai in nume propriu, la raporturile juridice, deci raspunde direct societatii, nu
asociatilor; sta singura in justitie.
3. Cuprinsul actului constitutiv
Orice act constitutive contine urmatoarele clauze:
- clauze referitoare la identificare partilor ( asociatilor)
- clauze privitoare la identificarea viitoarei SC : denumire, forma juridica, sediu
social etc
- clauze privind caracteristicile societatii : obiectul de activitate al SC ( domeniul
principal de activitate si domeniile conexe, daca exista ), capitalul social, durata
societatii ( facultativa )
- clauze prinvind drepturile si obligatiile asociatilor
- clauze privind dizolvarea si lichidarea SC
- clauze privind conducerea, gestionarea si administrarea SC
4. Procedura constituirii Societatii Comerciale
1. Se intocmesc sau se redacteaza actele constitutive
2. Se autentifica la notar sau se da data certa de catre un avocat
3. Se intocmeste o cerere de inmatriculare care se depune la Registrul Comertului,
impreuna cu o serie de acte ( dovada sediului, autorizatii de la diferite institutii )
4. Judecatorul delegat, daca documentele respecta total cerintele legale si nu exista
impediment legal, va pronunta o incheiere de inamtriculare in Registrul
Comertului.
5. Consecintele incalcarii dispozitiilor legale privind constituirea societatilor
comerciale, sunt:
A. Regularizarea
B. Nulitatea
A. Regularizarea
a) Consecintele neregularizarilor constatate inainte de constituire :
Judecatorul delegat, daca va constata ca exista vreo neregularitate cu privire la
actul constitutiv, va solicita asociatilor sa remedieze eventualele nereguli constatate,
refuzand inmatricularea SC si pronuntarea incheierii pana la momentul indreptarii
respectivei neregularitati.
b) Consecintele neregularizarilor constatate dupa inregistrarea SC:
In cazul in care judecatorul nu a observat neregulile, societatea este obligata sa ia masuri
pentru remedierea lor in cel mult 8 zile de la data constatarii. Daca SC nu se
conformeaza, orice persoana interesata poate solicita tribunalului regularizarea.
Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie intr-un an de la inmatricularea SC.
Ce se intampla cu o neregularitate care este constatata dupa 1 an?: depinde de
neregularitate.
B. Nulitatea
Nulitatea SC : prioritatea unor clauze ale actului constitutiv
Art 56 : Cauze de nulitate:
- lipseste actul constitutiv sau acesta nu a fost incheiat in forma autentica atunci
cand legea o cere
- toti fondatorii au fost potrivit legii, incapabili la data constituirii societatii
- obiectul de activitate este ilicit sau contrar ordinii publice
Nulitatea poate avea ca efect, lichidarea SC.
Diferenta intre nulitatea SC./ nulitatea uneli clauze a Actului constitutiv
6. Personalitatea juridica a SC.Consecinte:
Atribute de identificare:
- firma
- sediul
- capacitatea SC- principiul specialitatii de folosinta a SC si obiectul de activitate
- patrimoniul SC
Autonomia patrimoniului are urmatoarele consecinte:
- bunurile aduse ca aport ies din patrimoniul asociatilor si intra in patrimoniul SC
- bunurile aduse ca aport apartin gajului general al creditorilor societatii
- exista o limita de raspundere a asociatilor in functie de capitalul social
- obligatiile fata de terti nu se pot compensa cu obligatiile tertilor fata de asociati
Consecintele juridice ale calitatii de persoana juridical a SC:
- dreptul societatii de a participa in nume propriu la rapoartele juridice
- raspunderea proprie a SC pentru obligatiile comerciale
- dreptul SC de a sta in justitie ca reclamanta sau parat
DEZMEMBRAMINTELE SOCIETATII COMERCIALE
Filialele
Filialele sunt reglementate de art. 42 din legea 31/ 1990 . Sunt societati
comerciale cu o personalitate juridical, constituite de o SC, numita societate-mama, care
va detine majoritatea capitalului social al filialei.
Filiala este subiect de drept distinct fata de societatea-mama si participa in nume
propriu la raspunderile juridice. Cu toate acestea, ea este dependenta din punct de vedere
economic de societatea-mama.
Sucursalele
Sucursala este reglementata de art.43 din legea 31/1990. Este un dezmembramant
fara personalitate juridica, o entitate dotata de societatea-mama cu anumite bunuri, cu
scopul de a desfasura o anumita activitate economica. Spre deosebire de filiala, aceasta
nu participa in nume propriu La raspunderile juridice, aceasta nefiind subiect de drept
distinct fata de societatea-mama. Regimul juridic al sucursalei ses va aplica oricarui
dezmembramant al societatii comerciale cu exceptia filialei.
FUNCTIONAREA SOCIETATII COMERCIALE
Vointa societatii comerciale se formeaza in cadrul organului de deliberare ( AGA-
organ colectiv format din totalitatea asociatilor ).
Vointa sociala este adusa la indeplinire prin intermediul organului executiv ( de
gestiune- Consiliul de Administratie, Administratorul, Directoratul, Consiliul de
Supraveghere ). Controlul gestiunii administratorilor se face prin auditori interni/ externi
la societatile mari.
AGA- Adunarea Generala a Actionarilor
Este un organ de deliberare si decizie a societatii comerciale format din totalitatea
asociatilor. Exprima vointa sociala si reprezinta organul suprem de conducere al oricarei
societati comerciale.
AGA este de 2 feluri:
- ordinara- AGO
- extraordinara- AGE
AGO
Se intruneste cel putin o data pe an, si in cel mult 5 luni de la incheierea
exercitiului financiar. Se tine la sediul societatii comerciale sau in locul indicat in
convocare. Are competenta de a lua in discutie si de a decide asupra oricaror probleme
inscrise pe ordinea de zi, cu exceptia acelor situatii care nu pot fi dezbatute decat de
AGE.
Pe langa problemele inscrise pe ordinea de zi, AGO e obligata sa puna in discutie
urmatoarele :
- sa aprobe si sa modifice situatiile finale anuale, pe baza raporturilor prezentate de
consiliul de administratori, de directorat, de consiliul de supraveghere, de cenzori,
sau dupa caz auditori financiari sis a fixeze dividendele cuvenite asociatiei.
- sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, a consiliului de
supraveghere si a cenzorilor.
- In cadrul societatilor comerciale a caror situatii financiare sunt auditate, sa
numeasca sis a fixeze durata minima a constractului de audit financiar, precum si
sa revoce auditul financiar
- sa fixeze remuneratia pentru exercitiul in curs a membrilor consiliului de
administratie , a membrilor consiliului de supraveghere si a cenzorilor.
- sa se pronunte asupra gestiunii Consiliului de administratie precum si a
directorului
- sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli pentru exercitiul financiar urmator
- sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale
societatii.
Conditii de quorum si pentru luarea deciziilor la AGA
I convocare:
Pentru a fi valabile deliberarile in AGO, este necesara prezenta actionarilor care
sa detina cel putin ¼ din numarul total de drepturi de vot.. Hotararile se iau cu
majoritatea drepturilor de vot exprimate.
Actul constitutiv al societatii comerciale, poate prevedea cerinte mai ridicate de
quorum, precum si de majoritate in luarea deciziilor.
II convocare:
In situatia in care AGA nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor aratate
mai sus, Adunarea se va intruni la o a doua convocare, indiferent de quorumul intrunit,
luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate.
Spre deosebire de prima convocare, in actul constitutiv nu se poate prevedea un
quorum minim sau o majoritate mai ridicata. Este ilegal ca cea de-a doua convocare sa fie
facuta in aceeasi zi cu prima.
AGE
Se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru:
- schimbarea formei juridice a societatii
- mutarea sediului societatii
- schimbarea obiectului de activitate al societatii ( nu cel principal )
- infiintarea/ desfiintarea unor sedii secundare, daca prin actul constitutiv nu se
prevede altfel
- prelungirea duratei societatii comerciale
- majorarea/ reducerea capitalului social
- fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii comerciale
- dizolvarea anticipate a societatii comerciale
- conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau invers
- emisiune de obligatiuni
Legat de mutarea societatii, infiintarea/ desfacerea societatii vor putea fi delegate de
AGE catre Consiliul de Administratie/ Directorat.
Conditii de quorum si majoritate pentru AGE
Pima convocare:
Pentru validitatea activitatilor AGE este necesara la prima convocare, prezenta
actionarilor detinand cel putin ¼ din totalul drepturilor de vot , iar la convocarile
ulterioare, cel putin 1/5 din ele.
Hotararile sunt luate cu majoritatea actionarilor prezenti sau reprezentati.
Majoritatea calificata pentru o anumita categorie de decizii:
- decizii de modificare a obiectului principal de activitate
- decizii de reducere/ majorare a capitalului social
- decizia de schimbare a formei juridice
- decizia de fuziune, divizare sau dizolvare a societatii- se ia cu o majoritate de cel
putin 2/3 din drepturile de vot, detinute de actionarii prezenti sau reprezentati.
In actul constitutive, se pot stipula cerinte de quorum si majoritate mai mari.
ADUNAREA GENERALA A ASOCIATILOR
1. Convocarea Adunarii Generale a actionarilor ( AGA )
Este convocata de Consiliul de Administratie ( in cazul SRL ) sau Directoratul ( in cazul
SCA, SA ).
Exceptie: Initiativa o are un asociat sau mai multi asociati in sensul ca asociatii
sau actionarii reprezentand individual sau impreuna 5% din capitalul social sau chiar o
cota mai mica daca in actul constitutiv se prevede altfel. Totodata, Consiliul de
Administratie trebuie sa convoace adunarea.
Ce se intampla insa in cazul in care Consiliul de Administratie nu va convoca AGA la
solicitarea actionarilor? Se va face o cerere la instanta care va obliga sa se convoace
AGA.
Aceasta exceptie este valabila pentru SCA,SA. In ceea ce priveste SRL-ul,
exceptia se aplica, numai ca este vorba de ¼ din capitalul social.
2. Continutul convocarii Adunarii Generale
Art. 117: Orice convocare trebuie sa cuprinda locul, data convocarii ( art.113, aliniatul 2),
ordinea de zi a AGA ( este nelegal sa fie trecuta problema “ diverse” pentru ca fiecare
problema trebuie enumerate complet ).
3. Comunicarea
Trebuie adus la cunostinta celorlalti actionari; in cazul SA si SCA cu multi
actionari, se publica in Monitorul Oficial . Daca actiunile sunt nominative, se pot face si
in SA. Pentru acestea, convocarea se face printr-o scrisoare recomandata sau electronic,
daca actul constitutiv permite.
Pentru SRL, este forma prevazuta in actul constitutiv, iar daca nu exista in acesta,
convocarea se va face prin scrisoare recomandata. In cazul in care SRL-ul are pagina de
internet, atunci trebuie publicata si acolo.
4. Sedinta AGA
Participanti: actionarii sau reprezentantii lor ( cu imputernicire pentru acea
adunare, expresa si sa prevada si Adunarea Generala ).
Capacitatea de exercitiu :
- persoanele mai mici de 14 ani nu au aceasta capacitate decat prin tutore
- persoanele intre 14-18 ani au capacitate restransa
- persoanele cu varsta peste 18 ani, au capacitate deplina
Societatea comerciala poate fi actionar in alta societate si va fi prezentata ca fiind
reprezentantul ei legal.
Interdictii: membrii Consiliului de Admnistratie, directorii, membrii Consiliului
de Supraveghere, functionarii societatii, nu ii pot reprezenta pe actionari ( sub sanctiunea
nulitatii hotararii generale ), daca fara votul acestora nu ar fi fost obtinuta majoritatea
ceruta.
Desfasurarea sedintei AGA:
- prezentarea sedintei de catre persoana care are cea mai inalta functie (
presedintele Consiliului de Administratie )
- daca sunt intrunite toate conditiile pentru luarea deciziei, se trece la vot
5. Dreptul la vot si exercitarea lui
Dreptul la vot este strans legat de participarea actionarilor la capitalul social.
Art. 101: Orice actiune platita da dreptul la vot in AGA, daca actul constitutiv nu prevede
altfel.
Actiuni cu dividend prioritar ( votul poate fi prin corespondenta ) si fara drept la
vot – detinatorii lor participa doar la profit, neavand drept de vot ( nu participa la luarea
deciziilor ).
Dreptul la vot este suspendat pentru actionarii care nu si-au platit varsamintele.
Art.128, alin.2:
Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice conventie prin care actionarul se obliga a
exercita dreptul de vot, conform instructiunilor date, ori propunerile formulate de
societate sau de persoanele cu atributii de reprezentare este nula.
Daca un actionar ii ofera unui alt actionar bani pentru a-i influenta votul ( dar care
nu sunt reprezentanti ) e valabila.
Se pot face conventii pentru dreptul de vot sau poate aparea imposibilitatea
exercitarii dreptului la vot in caz de contrarietate de interese.
Art. 127
Actionarii care au de membrii ai Consiliului de Administrati nu pot vota in baza
actiunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar. Descarcarea gestiunilor sau
orice alta problema prin care persoana lor sau administratia ar fi in discutie reprezinta un
conflict de interese.
6. Adoptarea hotararilor
Adoptarea hotararilor se face prin:
- vot deschis general
- vot inchis, secret- doar la votarea / revocarea administratorului
7. Hotararea Adunarii Generale ( in proces verbal )
a) Obligativitatea hotararilor
b) Publicitatea hotararilor
c) Anularea hotararilor
a) Obligativitatea hotararilor
Hotararile sunt obligatorii chiar si pentru cei care nu au participat sau au votat
contra/ abtinut. Hotararile trebuie sa fie legale sau conforme actului constitutiv.
b) Publicitatea hotararilor
Pentru SCA, SA, hotararile trebuie publicate in Monitorul Oficial si evident la
Registrul Comertului. Hotararile importante: modificarea capitalului social sau a actului
constitutiv trebuie publicata in Registrul Comertului in cazul SRL-urilor.
c) Anularea hotararilor
Cei care au votat contra sau care au fost de fata si s-au abtinut, pot cere anularea hotararii.
Art. 132, alin.4:
Membrii Consiliului de Administratie, respectiv ai Consiliului de Supraveghere
nu pot ataca hotararile AGA privitoare la revocarea lor din functie. Pentru SA si SCA,
atacarea hotararii se poate face in 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial.
PROBLEMATICA ADMINISTRARII SOCIETATII COMERCIALE
I. Precizari prealabile
Vointa societatii comerciale este exprimata de Adunarea Generala si va fi adusa la
indeplinire prin administrator.
Art.75, 88, 137, 143, 153, 197 din Legea 31/ 1990.
O societate comerciala poate fi administrata de 1 sau mai multi administratori, caz
in care distingem dupa cum avem societati de persoane sau societati pe actiuni. In
situatiile in care sunt mai multi administratori, in cazul societatii pe persoane avem un
sistem neorganizat.
Pentru SA si Societati in comandita pe actiuni avem un sistem organizat in spiritul
reglementarilor Uniunii Europene numit si sistem de guvernare corporatista.
Exista sistemul unitar format din Consiliul de Administratie si Directori si sistemul
dualist format din Directorat si Consiliul de Supraveghere.
II. Statutul juridic al administratorilor
a) Calitatea de administrator
Numai persoanele fizice pot fi administratori , iar pentru SA pot fi si persoanele
juridice. Pentru eventualele prejudicii pe care le-ar suferi SC ca urmare a exercitarii unei
administari defectuoase a afacerilor, raspunderea va fi solidara intre persoana juridica
administrata si persoana fizica reprezentant al persoanei juridice.
b) Conditii pentru numirea administratorului
- Capacitatea- este necesara o capacitate deplina de exercitiu
- Onorabilitatea
Art.6, alin.2 : nu poate fi o persoana condamnata pentru infractiuni ( gestiune
frauduloasa, fals, inselaciune etc. ).
c) Calitatea de asociat
O poate avea orice persoana asociata sau neasociata ( art.7 ).
Problema cumulului de functii
Legea prevede anumite interdictii si limitari:
a) interdictia cumulului calitatii de administrator cu cea de salariat ( art.1371,
alin.3) Pe durata indeplinirii mandatului adsministratorii nu pot incheia cu societatea comerciala
contract de munca . In cazul in care administratorii au fost desemnati dintre salariatii
societatii, contractul individual de munca se suspend ape durata mandatului. Principala
diferenta : asociatii scapa mai usor de un administrator decat de un salariat ( fara
instiintare ) si nu mai poate fi integrat niciodata in functia de administrator. Astfel,
intervine sanctiunea decaderii din calitatea de administrator.
b) limitarea cumului mandatelor de administratie
Art.153 limiteaza la 5 sirul mandatelor de administrator in Romania. O persoana
fizica poate exercita concomitent cel mult 5 mandate, de administrator . Interdictia nu se
aplica atunci cand cel ales e proprietar a cel putin ¼ din totalul actiunilor societatii.
Persoana care incalca interdictia e obligata sa demisioneze din functia de membru
al Consiliului de Administratie in termen de 1 luna de la data aparitiei situatiei. La
expirarea perioadei, administratorul va pierde mandatul prin depasirea numarului legal de
mandate in ordinea cronologica a numirilor. In acelasi timp, va fi obligat la restituirea
remuneratiei si a altor beneficii primite. Deliberarile si deciziile la care respectivul
administrator a luat parte, raman valabile pentru ca trebuie aparat circuitul comercial.
In cazul SRL-ului:
Art.197, alin.2: Administratorul nu poate primi fara autorizarea Adunarii Asociatilor,
mandatul in alte SC concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca acelasi
fel de comert sau altul concurrent, sub sanctiunea revocarii si a raspunderii pentru daune (
concurenta materiala ).
Un administrator poate avea mandate la mai multe societati, prin acordul AGA
sau daca societatile nu au acelasi obiect de activitate si nu sunt concurente.
c) Desemnarea
Se face prin actul constitutiv conform art.7 si art.8. Ulterior sunt desemnati prin votul
Adunarii Generale. Pentru SA, AGA desemneaza administratorul iar pentru SRL se
aplica art.192. Administratorul se desemneaza cu votul majoritatii asociatilor si cu votul
majoritatii partii sociale. Daca un asociat are 50% + 1% si voteaza pro, iar celalalt contra,
in acest caz se blocheaza Adunarea ( luarea deciziei ). Pentru a fi valabila desemnarea
trebuie sa existe o acceptare expresa din partea asociatilor. Administratorul trebuie sa
accepte expres numirea sis a se asigure de pregatirea profesionala.
d) Durata mandatului si realegerea
Pentru SA- durata mandatului primilor administratori nu poate depasi 2 ani. In cazul
celorlalti administratori, care nu fac parte din consiliu, poate fi stabilit prin actul
constitutiv si nu poate depasi 4 ani.
Pentru SRL, exista libertate deplina pentru stabilirea duratei mandatului prin AGA. Se ia
in discutie si posibilitatea realegerii, daca in actul constitutiv nu s-a prevazut altfel.
e) Publicarea numirii administratorului
In Registrul Comertului sunt trecute persoanele care au calitate de administrator a oricarei
SC inmatriculata . Cei care reprezinta societatea comerciala fata de terti, trebuie sa
depuna si un specimen de semnatura.
f) Remuneratia
Pentru SRL, art.77 mentioneaza eventuala lor remuneratie, puterile pe care le detin,
durata.
Pentru SA, remuneratia este stabilita prin actul constitutiv sau prin hotararea AGA. Poate
exista si remuneratia suplimentara pentru anumiti membrii insarcinati cu functii specifice.
Orice alte avantaje pot fi acordate.
g) Natura juridica
Natura juridica a raporturilor intre SC si administrator : mandat comercial, contractual si
legal.
Atentie!!!
Obligatiile administratorului- art.36, 45, 30 alin.2, 70, 73
Puterile administratorului : art.70
Atreibutiile de reprezentare : art.7,8
! Art.441 si 150
Puterea de reprezentare : art.55
h) Puterile administratorului
Limitele reprezentarii in raport cu tertii sunt date de lege, de actul constitutiv al societatii
comerciale si de hotararile legale ale AGA. In aceste limite, administratorul poate incheia
acte de administrare, dispozitii ( acte prin care un bun iese din patrimoniul societatii ).
i) Incetarea calitatii de administrator
Poate avea loc prin modurile:
- revocarea administratorului ( art.111, 137 )
- renuntarea la functia de administrator