1

DREPT (R) Principii de utilizare a vedetei „Drept”, ca intrare-vedetă şi ca subdiviziune, precum şi a subdiviziunilor proprii domeniului. 1. „Drept” ca intrare-vedetă Vedeta „Drept” se utilizează pentru a indexa documente generale care se referă la disciplină, la sistemul juridic, ştiinţa juridică, dreptul obiectiv. Ea poate fi urmată de o subdiviziune geografică. În anumite cazuri, este completată printr-un adjectiv propriu. 1.1 Vedeta„Drept” 1.1.1 Poate fi utilizată singură sau cu o subdiviziune de subiect sau de formă, subdiviziune de utilizare generală sau proprie dreptului, de ex.: Drept -- Codificare Drept -- Istorie Drept -- Filozofie Drept – Surse Drept – Unificare internaţională 1.1.2 În lista de autoritate se regăsesc de asemenea vedete de tipul „Drept şi [subiect]”, pentru

a exprima anumite concepte sau pentru a pune în relaţie, însă într-un mod limitativ, domeniul juridic cu un alt mare domeniu,

De ex.: Drept şi faptă Drept şi morală Drept şi politică 1.2 „Drept ‹--subd. geogr.›” 1.2.1 Adăugarea subdiviziunii geografice permite mai ales indexarea sistemelor juridice

naţionale. Adjectivul de naţionalitate nu este niciodată reţinut. De asemenea, „Drept” nu poate fi niciodată utilizat ca subdiviziune pentru locuri,

de ex.: Drept --Franţa UP Drept francez UP Franţa --Drept 1.2.2 Subdiviziunea geografică şi subdiviziunea de subiect (sau de formă) pot fi combinate

respectându-se regulile de sintaxă, dacă nu sunt alte indicaţii în lista de autoritate cum ar fi Drept—Codificare—Franţa Drept—Spania—Istorie Drept—Japonia—Surse

1.3 „Drept [adjectiv] “

2

1.3.1 Aceste construcţii permit indexarea sistemelor juridice non naţionale şi marilor ramuri ale dreptului. drepturi antice,

ex. Dreptul franc Dreptul grec ( de diferenţiat de Drept—Grecia, utilizat pentru dreptul modern grec) Dreptul roman

sisteme juridice non naţionale, de ex. Drept canonic

Drept european Drept islamic Drept navaho

Marile ramuri ale dreptului De ex. Drept civil

Drept constituţional Drept penal

1.3.2 Cea mai mare parte a diviziunilor dreptului nu pun probleme speciale. Uneori pot fi situaţii de

concurenţă între construcţiile “[Domeniu]-Drept şi “Dreptul [ domeniu]”. În vederea respectării coerenţei listei de autoritate vedetele de tipul “Dreptul [domeniu] nu sunt reţinute atunci când limbajul natural corespunde unei diviziuni mari a dreptului . Astfel se pot regăsi, după caz una sau alta din aceste construcţii în lista de autoritate. Dar formele inversate sunt incluse întotdeauna în termenii excluşi, evitându-se astfel riscul dubleului intelectual. Prin urmare, lista de autoritate trebuie consultată în permanenţă. De ex. Dreptul muncii UP Muncă—Drept Mediu—Drept UP Dreptul mediului

2. “ Drept” în subdiviziune Subdiviziunea “Drept < --subd.geogr.>” este aplicabilă tuturor subiectelor non juridice, cu excepţia categoriilor de persoane şi grupuri etnice. 2.1 Vedete juridice : fără subdiviziunea “Drept” 2.1.1 Subdiviziunea « Drept » nu trebuie utilizată cu vedetele care au deja cuvântul „drept” sau

vedetele specifice juridice De ex. Drept civil Drept european Omucidere Procedură penală Probleme de prejudiciu

2.1.2 Anumite vedete juridice sunt precizate prin adăugarea calificativului „ drept” între paranteze. La

fel ca şi alte calificative, („drept” ) permite diferenţierea omonimelor atunci când un termen are sensuri diferite, deoarece lista de autoritate acoperă toate domeniile. Acest lucru înseamnă că termenul este considerat în sens juridic,

3

De ex. Eroare(drept) Obligaţii(drept) Responsabilitate (drept) Furt(drept)

În anumite circumstanţe, pentru evitarea unor noi cazuri de omonimie chiar în cadrul domeniului juridic, se va prefera un calificativ mai precis, care să corespundă unei ramuri mai largi a dreptului

Ex. Agresiune (drept internaţional) Majoritate (drept constituţional)

2.2 Vedete non juridice : subdiviziunea „Drept” 2.2.1 Este utilizată pentru toate subiectele substantive comune permiţând relaţionarea dreptului cu vedeta avută în vedere, ea însăşi non juridică. De ex. Mediu—Drept Presă—Drept—Franţa 2.2.2 Prin urmare nu se confundă cu subdiviziunea „ Drept”, dreptul unui subiect fără conţinut juridic propriu, cu calificativul „(drept)”, subiect înţeles în sensul său juridic. De ex. Publicitate (drept) = publicitate în sens juridic, în domeniul dreptului ≠ Publicitate—Drept.....= drept aplicabil la publicitate

NB: Se utilizează de asemenea în sintaxa anumitor construcţii, De exemplu: Drept -- Informatică = informatică aplicată în drept, informatică juridică

≠ Informatică -- Drept = drept aplicabil în informatică, dreptul informaticii

2.3 Cazuri particulare: subdiviziuni preferate pentru „Drept” 2.3.1 Pentru categorii de persoane şi de grupuri etnice (vezi lista de subdiviziuni corespunzătoare), se

utilizează în loc de subdiviziunea „Drept”, subdiviziunea „Statut juridic <-- subd.geogr.>”, echivalent al subdiviziunii LCSH „Legal statuts, laws, etc”

De exemplu: Copii -- Statut juridic -- Franţa

Pentru aceleaşi subiecte, dar privind drepturile subiective, drepturile omului, subdiviziunea „Drepturi <-- subd.geogr.>” este de asemenea aplicabilă

De exemplu: Copii -- Drepturi

Negri -- Drepturi -- Statele Unite

2.3.2 În fine, pentru cazurile particulare privind regulile de protecţie având forţă de lege, se utilizează subdiviziunea „Reguli de protecţie <-- subd.geogr.> la subiectele substantive comune corespunzătoare (industrii, maşini, produse etc)

De exemplu: Substanţe radioactive-- Reglementări de protecţie

3.Subdiviziuni specifice subiectelor juridice 3.1 Listă de subdiviziuni

4

În completarea subdiviziunilor de utilizare generală (subiect şi formă) care pot fi întotdeauna utilizate, dacă sunt corespunzătoare, există subdiviziuni specifice domeniului juridic. Vezi lista de subdiviziuni stabilită pentru subiectele juridice.

3.2 Subdiviziuni principale 3.2.1 Puţin numeroase, ele nu înlocuiesc decât rareori subdiviziunile geografice. Cele mai importante trei subdiviziuni ale domeniului permit astfel precizarea formei documentelor: „Coduri”, „Jurisprudenţă”, „Legislaţie”.

NB: subdiviziunea „Legislaţie” trebuie înţeleasă ca semnificând „texte”, adică documentele ele însele şi numai ele, fie că sunt de natură legislativă, fie reglementară.

Subdiviziunea „Dispoziţii penale <-- subd.geogr.>” permite indexarea documentelor referitoare la dreptul penal aplicat unui subiect particular

De exemplu: Mediu -- Drept-- Dispoziţii penale UP Drept penal al mediului

3.2.2 Aceste subdiviziuni se regăsesc în poziţia lor alfabetică din lista de autoritate, cu indicaţia de utilizare (note de aplicare şi exemple). Ele sunt corelate cu vedetele corespunzăroare, ca „Drept”, „Drept comparat” sau „Drept penal”, vedete în care nota (nota de orientare „Vezi şi” sau nota de aplicare) precizează şi utilizarea lor.

3.3 Aplicare

Ele se aplică la ansamblul de subiecte juridice, care este definit astfel: vedete juridice şi vedete non-juridice, urmate de subdiviziunea „Drept” (sau asimilată, vezi 2.3).

Pentru utilizarea lor practică, este esenţial să distingem cele două subansambluri ale acestora.

3.3.1 Vedete juridice: ramuri de drept, sisteme juridice şi vedete specific juridice (vezi 2.1)

Se utilizează direct subdiviziunea adecvată („Legislaţie”, „Coduri” etc), De exemplu: Drept administrativ -- Franţa -- Jurisprudenţă Drept roman -- Interpretare Procedură penală -- Coduri

3.3.2 Intrări – vedete non-juridice (vezi 2.2)

Se utilizează aşadar dubla subdiviziune: „Drept <-- subd.geogr.> -- [Subdiviziune}” De exemplu: Mediu -- Drept -- Legislaţie Securitate socială -- Drept -- Franţa -- Coduri Copii -- Statut juridic -- Jurisprudenţă

4. Construcţii şi cazuri particulare

Ele se regăsesc cel mai adesea în lista de autoritate, mai ales dacă generează termeni sau expresii excluse.

5

4.1 Sisteme juridice non-naţionale

Sistemul (drepturi vechi şi altele) este utilizat pentru subiectele corespunzătoare, ca un calificativ sau ca o subdiviziune, întotdeauna conform aceleaşi distincţii.

4.1.1 Vedete juridice: utilizate ca un calificativ

De exemplu: Drept social (dreptul european) Omucidere (dreptul grec) Furt (dreptul roman)

4.1.2 Vedete non-juridice: utilizate ca subdiviziuni

De exemplu: Mediu -- Drept internaţional Căsătorie -- Drept roman

4.2 Vedete subdivizate prin subiecte

4.2.1 „Drept internaţional privat” se subdivide prin subiect, pentru a indexa documentele prin aplicarea lor la diferite materii

De exemplu: Drept internaţional privat -- Căsătorie

4.2.2 Pentru subdiviziunea prin subiectele vedetelor „Convenţii colective” sau „Salarii”, vezi noul capitol „Economie politică” (Reguli de indexare).

NB: excepţia care se referea la vedeta „Proces”, completată între paranteze cu categoria de procese, a fost suprimată. Se utilizează subdiviziunea „Proces” pentru subiectul juridic adecvat. De exemplu: Omucidere -- Proces UP Proces (omucidere)

4.3 Tratate

4.3.1 Pentru documentele privind convenţiile sau tratatele internaţionale în general, Vezi„Tratate”, precum şi vedetele care îi sunt asociate.

Cele care privesc un ansamblu de convenţii sau de tratate sunt indexate la subiect, completate cu subdiviziunea „Tratate”

4.3.2 Convenţiile particulare fac, dacă este necesar, obiectul unei vedete în lista de autoritate,

De exemplu: Convenţia de la Dublin (1990) Tratatul de la Amsterdam (1997)

5. Concluzii

În toate cazurile, se vor consulta lista de autoritate şi notele de aplicare şi de orientare prezentate în cadrul principalelor vedete ale domeniului.

6

Atenţie la „cuvintele-capcană” provenind dintr-o dificultate de traducere a termenilor juridici anglo-saxoni, De exemplu: Security= securitate, protecţie, siguranţă (reală) sau valori mobiliare, după caz Trusts= Trusturi (cartel, holding) sau fiducie (în sensul de trust and trustees) De consultat RVM Laval şi LCSH; astfel, pentru Security, vezi vedetele din LCSH: „Security (Psychology); „Security (Law)”; „Securities”. Referinţă la LCSCM: SH, H 1705 (Law and Other Subdivision); H 1715 (Legislation)