DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII PUBLICE

CURS I / 22.10.2011

In ceea ce priveste oOrganizarea de stat i instituii juridice n perioada

dictaturii regale (11.02.1938 - 6.09.1940)

riginea dreptului si perioada de creare al acestuia este de presupus ca dreptul a aparut in 2 etape:In prima etapa dreptul s-a format inconstient de .,nu existau organisme sociale care sa creeze dreptul si sa sanctioneze ..Dreptul a aparut in aceasta etapa din conflictul permanent iscat intre membrii societatii. In a doua etapa - cea organizata dreptul este creat in mod continuu , de catre un organism legitimat de restul comunitatii, iar sanctiunea ..dreptului se face in numele intregii colectivitati de acel organism de conducere In oricare dintre cele 2 etape dreptul este rezultatul practicii si al experientei sociale.O comunitate umana tinde sa fie omogena din pct de vedere juridic, stabilind norme unitare aplicabile pe intreg teritoriul national si in al doilea rand asigurand respectarea acestora de catre toti cetatenii sau indivizii recurgand la forta represiva (de constrangere) a celui care detine conducerea.

FACTORII CONFIGURATIVI AI DREPTULUIExista urmatorii factori de configurare: factorul natural= conditiile naturale de existenta ale unei comunitati: clima, solul, intinderea acestuia, configuratia, bogatiile naturale. factorul social-politic caracterizand regimul politic democratic si totalitar factorul uman si demagogic: densitatea populatiei , nr de cetateniRaportul juridic este o relatie sociala reglementata de manualele de drept CARACTERISTICELE RAPORTULUI JURIDIC DE DREPT PUBLIC1) Unul dintre subiectele raportului este obligatoriu statul2) Prin acest raport se urmareste un interes general3) Partile la raport sunt inegale una fata de cealalta ( raport de subordonare)4) Statul poate oricand stinge raportul juridic sau il poate modifica unilateral

CARACTERISTICILE RAPORTULUI JURIDIC DE DREPT PRIVAT1) Subiectele rapoartelor sunt persoane fizice sau persoane juridice respective statul.2) Fiecare parte urmareste un interes personal3) Partile sunt egale intre ele4) Fiecare parte poate modifica , suspenda, desfiinta raportul in cazul in care cealalta parte nu isi respecta obligatiile prevazute prin conventia pe care au incheiat-o impreuna.Dreptul natural

Dreptul constitutional cuprinde acele ramuri si juridice care au ca obiect de reglementare procesul de cucerire si exercitare a puterii politice.

INSTITUTIILE POLITICE (I.P)Puterea (presupune cel putin 2 persoane) este capacitatea (forta ) de a pe cineva

Autoritatea exercitata de I.P cu putere de constrangere este limitata ca intindere si este revocabila.

-Institutia politica este formata dintr-un colectiv de indivizi -Institutia politica functioneaza permanent-Institutia politica are ca scop satisfacerea anumitor interese generale-Institutia politica are character stabilGradul de organizare , functionare, atributii ale I.P sunt prevazute intr-un act juridic cu val constitutional.I.P beneficiaza de autoritate pe care o exercita in mod legitim( in accord cu legea)Prin I.P se inteleg numai acele autoritati publice care exercita direct si nemijlocit puterea politica( Parlamentul, seful statului, Jandarmeria, SRI, CIE, Curtile judecatoresti , politia , Consiliile localePartidele sunt persoane juridice de drept privat insa sunt gresit astfel (intr-un anumit sens ar putea fi IP)Pentru a fi in .unei institutii politice trebuie sa fie indeplinite 2 conditii de fond:-I.P respectiva sa fie investita prin Constitutie cu atributia de a exercita putere de stat- I.P sa beneficieze de o deplina libertate in domeniul ei de activitateCea mai importanta I.P este Statul care e (parlamentul pt ca reprezinta populatia intr-un regim parlamentar.

STATULCONCEPTUL DE STAT SI PRACTICA DE FORMARE AL STATELOR MODERNE IN SPATIUL EUROPEANCel mai bun manual de Drep Constitutional este VECHIUL SI NOUL TESTAMENTStatul este forma institutionalizata de organizare politica a unei comunitati..constituita istoric si localizata geographic pe un teritoriu determinat, in care un grup de indivizi cucerind si detinand puterea legitima sau executa .asupra restului populatiei

ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE STATULUIDesi exista diferente de continut intre state , toate statele din antichitate si pana in present au anumite elemente constitutive . Lipsa unanimitatii acestora inseamna lipsa stabilitatii sau afectarea acesteia.1) Populatia2) Teritoriul determinat3) Putera suverana4) Capacitatea statului de a obtine recunoasterea sa de catre celelalte state.Populatia = nu conteaza marimea populatiei unui stat si caracteristicele ei etnice. Se cere doar ca populatia sa fie .in mod permanent pe teritoriul national. In functie de caracteristicile etnice si multinationale pe teritoriul carora sunt recunoscute minoritatile nationale.Teritoriul statului = spatial geographic alcatuit din sol, subsol, ape,precum si din coloana aeriana aflata deasupra solului, asupr caruia un stat exercita suveranitatea exclusive si deplina.Activitatea statala exercitata asupra teritoriului este exclusive sub 3 aspecte: Plenitudine = statul Exclusivitate Opozabilitate fata de alt statRolul si functiile statului = cand ne referim la functiile statului avem in vedere functia legislativa care inseamna a legifera ; functia executiva inseamna a aplica legile si functia judecatoreasca a solutiona procesele .in fata instantelor judecatoresti.

Atributiile statului sunt:-relatiile cu alte state-apararea -baterea de moneda nationala-activitatea de legiferare si sanctionare a incalcarii normelor de conduit

Forma statului (forma de stat) este un concept care se prezinta sub 3 ipostaze :-structura statului-forma de guvernamant-regimul politicStructura statului este conceptul care explica forma de organizare a puterii statului in cadrul teritoriului. Din acest punct de vedere distingem state unitare si state compuse (federale ) SUA , Rusia, Germania(landuri)I. Statul unitar prezinta urmatoarele caracteristici:-un unic ansamblu de organisme care exercita puterea;-ordinea juridica (sistemul de drept) are caracter unitar este uniform pe intreg teritoriul national;-indivizii au de regula o singura cetatenieFaptul ca puterea, teoretic se exercita excesiv centralizat, inseamna ca intre guvernul central si populatie numai exista nici o structura administrativa. De aceea centralizarii sticte I se aduc 2 corectii:a) Desconcentrarea se realizeaza prin numirea de catre guvern a unor reprezentanti ai sai (prefecti) asupra carora exercita un control administrativ adica ii numeste/revoca , le aproba, modifica, anuleaza actele emise. Controlul este de legalitate si oportunitate( ii demit daca incalca legea)Guvernul are dreptul sa infiinteze si unitati administrative teritoriale, servicii publice desoncentrate conduse de prefecti si care desfasoara activitati de natura unor ministere.b) Descentralizarea se realizeaza prin alegerea la nivel local a unor primarii si consilii locale asupra carora guvernul exercita doar un control de tutela care este tot un control de legalitate si oportunitate.Guvernul nu are dreptul sa-i demita pe primari/consilii locale.Statul unitar complex ( fata de cel compus ) ordinea juridical nu are caracter unitar. In practica sunt cunoscute ca modalitati ale acestui stat uniunea incorporata( Anglia) si regionalismul Uniunea incorporata prezinta ca trasatura esentiala exercitata centralizat a puterii cu posibilitatea recunoscuta de guvern a unor provincii de a se autoguverna. Regionalismul poate fi lingvistic, cultural-Belgia si politic, situatie II. Statul compus ia nastere prin uniunea silita sau de bunavoie a mai multe state, care renunta la propria suveranitate si stabilitate in favoarea unui nou stat , statul federal.Statul federal se caracterizeaza prin unitate pe plan international( un singur subiect de drept international)-..constitutionala in cadrul teritoriului federal( fiecare stat federal membru al federatiei are o organizare constitutionala proprie, in baza Constitutiei unice a statului federal; - .raporturilor intre statul federal si statele federate.In statele federate puterea se exercita pe baza a doua principii:1. autonomia = statele membre ale federatiei beneficiaza de o extinsa autonomie, dar in limitele Constitutiei.2. Principiul participarii= Parlamentul, care este obligatoriul bicameral, are o camera formata numai din reprezentatii statelor federate. Participarea se face pe baze paritare sau in functie de marimea populatiei fiecarui stat federat .

REGIMUL CONSTITUTIONAL( TEORIA GENERALA A CONSTITUTIEI)

Fiecare stat are in mod obligatoriu CONSTITUTIE. In Constitutie sunt inserate norme cu privire la guvernare. Documentul care contine enuntul constitutional ca sa fie considerat Constitutie trebuie sa indeplineasca doua conditii de fond si doua conditii de forma. Conditii de fond: Regulile constitutionale sa aiba caracter normativ, adica sa fie general obligatorii Sa aiba caracter politic, adica sa reglementeze raporturile de natura politica.Conditii de forma:-documentul sa fie adoptat print-o procedura legislativa;-Constitutia (documentul) sa fie suprema, forta sa juridica sa fie superioara fortei juridice a tuturor celorlalte norme. Israel, Australia,

CUTUMA CONSTITUTIONALA Originea si caracteristicele constitutiei cutumiare

Constitutia cutumiara se prezinta sub forma cutumelor. Totusi nici un stat contemporan nu este guvernat numai de cutume.Cutuma se formeaza prin repetarea indelungata si identica a aceluiasi obicei. Ea se caracterizeaza prin suflete(poate fi modificata/inlocuita oricand printr-o alta cutuma, este neclara , incerta incomplete.Pentru ca un obicei sa devina cutuma trebuie sa indeplineasca un elementmaterial si u element psihologic.Elemental material este obiceiul repetat identic timp indelungatElemental psihologic = destinatarii cutumei trebuie sa o cunoasca si sa o considere ca atare , adica ca o regula de drept.

CURS IIRAPORTUL INTRE CONSTITUTIA SCRISA SI CONSTITUTIA CUTUMIARA

Daca exista o constitutie scisa se poate aplica intocmai cutuma, dar numai Cutuma Practer legem( alaturi de). Inafara de ceasta specie de cutuma mai exista si Cutuma Contralegem care contravenind dispozitiilor constitutiei nu se aplica.Cutuma practer legem poate fi supletiva sau interpretative. Cutuma practer legem interpretativa ajuta la clarificarea unui text constitutional ambiguum, echivoc. Cutuma supletiva este utilizata pentru ca suplineste o lacuna de interpretare a constitutiei.In Dreptul Parlamentar se aplica in mod frecvent cutumele , acestea fiind stabilite prin acordul tacit al grupurilor parlamentare.

II DISTINCTIA INTRE PUTEREA CONSTITUANTA (cea care) SI PUTERILE INSTITUITEPrin Putere Constituanta(P.C.) intelegem competenta atribuita expres unei adunari deliberative de a adopta o noua Constitutie sau de a o revizui.P.C este originara atunci cand adopta o Constitutie noua si derivata atunci cand revizuieste constitutia. Exercita P.C originara sau derivata adunarea reprezentativa( Parlamentul).Puterile Instituite(P.I) sunt institutiile, autoritatile publice infiintate prin Constitutie si prin legislatia conexa la Constitutie. Exista o deosebire de competenta intre Parlament atunci cand exercita P. C si cand ca P. I adopta legislatie ordinara. Aceasta diferenta fundamenteaza controlul de constitutionalitate asupra legilor adoptate de Parlament. Acesta diferenta permite inzestrarea Constitutiei adoptata de adunarea constituanta cu suprematie cu forta juridica superioara fata de celelalte legi.

III. ADOPTAREA SI REVIZUIREA CONSTITUTIEICaracterul special, forta juridica suprema a Constitutiei fac ca aceasta sa nu poata fi adoptata oricand. Elaborarea Constitutiei nu trebuie lasata la latitudinea unor partide politice care conjunctural ar fi interesate sa abuzeze de putere prin inscrierea in Constitutie a unor prevederi care le favorizeaza. O Constututie noua se adopta atunci cand se formeaza un stat nou precum si in situatiile in care intr-un stat se produc schimbari fundamentale de esenta cum ar fi :-forma de stat;-regimul politic;O constitutie noua mai poate fi adoptata si in situatiile in care intr-un stat se produc modificari extreme de importante desi nu sunt esentiale sau structural ca in primul caz.Intr-un stat autoritatea publica investita cu putere constituanta originara este acea autoritate care detine cea mai mare putere.In functie de modul in care este adoptata constitutia exista o clasificare a acestora in functie de autoritatea care a exercitat cea mai mare influienta in adoptarea constitutiei.Distingem astfel: Constitutii concedate sau obtroiate Constitutie pact Constitutie statut Constitutie conventieConstitutia concedata sau obtroiata este constitutia elaborate sub autoritatea unui monarh autoritar pe care monarhul o transmite supusilor sai si ii obliga sa o respecte. Aceasta constitutie este nedemocrata.Constitutia statut = constitutia obtroiata pe care monarhul autoritar o supune unei consultari plebiscitare. Constitutia aplicandu-se indifferent de pozitia electoratului. Este tot o constitutie nedemocrataConstitutia pact = constitutia elaborate de Parlament si in care exista un echilibru intre puterea adunarii representative (parlament) si puterea monarhului- constitutie democraticConstitutia conventie = constitutia adoptata de adunare reprezentativa (parlament constituant) si are caracter democratic

IV. REVIZUIREA CONSTITUTIEIO constitutie poate fi revizuita prin:- abrogarea unor texte- adaugarea unor texte- modificarea unor texte In materie de revizuire exista principiul potrivit caruia nici o generatie de indivizi nu poate fi obligata sa accepte guvernarea potrivit unei constitutii la adoptarea careia nu a participat. In functie de dificutatea sau usurinta modificarilor constitutiei, constitutiile se clasifica in constitutii rigide sau suple.Constitutiile rigide = sunt acele constitutii care se modifica cu mare greutate pe cand constitutiile suple se pot modifica cu usurinta printr-o procedura legislativa ordinara.De regula constitutiile rigide sunt constitutii democratice.Rigiditatea unei constitutii poate fi asigurata prin mai multe procedure si anume:-inserarea in constitutie a interdictiei de revizuire timp de mai multi ani-includerea in constitutie a unui text potrivit careia anumite dispozitii ale acesteia nu pot fi niciodata revizuite; -includerea in constitutie a unei procedure complicate de initiere a legii de revizuire;-includerea in constitutie a cerintei de revizuire cu o majoritate clarificata de voturi de 2/3 sau din nr parlamentarilor pt adoptarea propunerii de revizuire .Pentru a face posibila revizuirea, fiecare constitutie trebuie sa prevada:a) Organismul sau organismele care au dreptul sa initieze revizuireab) Autoritatea publica care dezbate propunerea de revizuirec) Majoritatea de voturi necesara pt adoptarea propunerii de revizuire

V. CONTINUTUL CONSTITUTIEI

Desi fiecare stat are realitati politice particulare differentiate de alte state, constitutiile acestora sunt foarte asemanatoare din punct de vedere al continutului. Aceasta asemanare este datorata faptului ca obiectul de reglementare a Constitutiei este identic in toate statele. Astfel toate Constitutiile stabilesc:- titularul suveran al puterii;- autoritatile publice care exercita puterea ;- modurile de infiintare, organizarea si procedurile de recrutare a membrilor acestor autoritati publice care exercita putere;- principiul separatiei puterilor ai al echilibrului intre putere;- drepturile si libertatile cetatenesti.Putem face o clasificare a normelor inscrise in Constitutie dupa importanta fiecarei categorii in procesul de exercitare a puterii. Distingem astfel o prima categorie: norme care au un rol determinant in exercitarea puterii,lipsa acestora din interiorul constitutiei echivalind cu imposibilitatea de guvernare norme si principii constitutionale care nu au legatura directa si nemijlocita cu procesul de guvernare. Din aceasta categorie de norme fac parte acele dispozitii care au un pronuntat continut ideologic, un foarte limitat continut politic si care exprima de fapt programul politic sau ideologic al partidelor parlamentare care au facut parte din Constituantacele referitoare la drepturile si libertatile cetatenesti. In privinta includerii acestor drepturi si libertati sunt relevante 3 moduri:a) mentionarea angajarii statului pt respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, angajament exprimat printr-un preambul al constitutiei in scris, formal la inceputul acesteia. In legatura cu aceasta procedura s-a sustinut ca un preambul nu face parte din textul normativ al constitutiei intrucat nu este numerotat. Ca atare prembulul este echivalent cu o recomandare morala pentru stat sa guverneze in spiritual drepturilor si libertatilor cetatenesti.( cazul Constitutiei franceze)b) a doua modalitate este includerea in textul constitutional al unui capitol special in care sunt mentionate si garantate drepturile si libertatilor cetatenesti.c) Adoptarea de catre parlament a unui document consacrat in intregime si exclusiv drepturilor si libertatilor fundamentale. Forta juridica a cestuia fiind egala cu forta juridica a textelor cuprinse intr-un capitol separat al constitutiei.

VI. Controlul constitutionalitatii legilorSuprematia constitutiei se intelege subordonarea fata de textul constitutiei a tuturor celorlalte acte normative emise in stat. De fapt suprematia constitutiei este raportata nu numai la catele normative, dar si la actele emise in baza constitutiei de toate autorittile statului si in plus suprematia se extinde asupra documentelor statutare si a activittii partidelor politice. In fond atat autoritatea statului cat si societatea civila, precum si cetatenii au obligatia constitutionala de a nu incalca normele si principiile constitutionale.Suprematia Constitutiei se poate justifica prin importanta ei, iar din punct de vedere juridic se sustine I mod intemeiat ca ordinr juridical a unui stat poate fi fragmentata in functie de forta juridical a diferitelor categorii de norme juridice. Acest rationament a fost sustinut de juristul austriac Franz heschel care a inaugurat o piramida in varful caruia a asezat constitutia ca cel mai important act juridic al statului si la baza ei a asezat celelalte categorii de acte normative, din trapta in treapta la baza piramidei asezand actele juridice cel mai putin importante.

S-a spus de asemenea ca textul constitutiei exprima vointa suverana a poporului, in timp ce textul normative adoptat de alte autoritati publice exprima vointa conjuncturala a puterilor instituite. Ori puterile instituite se subordoneaza adunarii constituante.Suprematia constitutiei trebuie asigurata, iar pentru asigurare au fost propuse si institutionalizate mai multe procedee (sisteme de control al constitutionalitatii legilor):1.Controlul politic = acest tip de control nu s-a aplicat, este un control prealabil, adica exercitat asupra unei legi votate de parlament, dar nepromulgate de seful statului. Impotriva acestui tip de control s-au adus cateva argument:a) autoritatea care ar exercita un astfel de control s-ar situa deasupra parlamentuluipe care si l-ar subordonab) autoritatea publica respective ar avea aceeasi legitimitate politica cu a parlamentului pt. ca membrii acesteia ar urma sa fie desemnati pe baze electorale. Fiind egala electoral cu parlamentul nu-I poate controla actele.2 .Controlul jurisdictional( judecatoresc) se exercita de catre instante. Este un control posterior pt. ca se exercita asupra legilor intrate in vigoare; este difuz intrucat se exercita de catre orice instanta judecatoreasca; este concret pt. ca instant este sesizata prin ridicarea unei exceptii de neconstitutionalitate de catre una din cele 2 parti aflate pe rolul instantei. Efectele deciziei judecatoresti se raporteaza la partea care a ridicat exceptia si care beneficiaza de decizia respectiva. In unele sisteme juridice instantele sunt sesizate nu numai printr-o exceptie ci si printr-o decizie directa care nu presupune un proces anterior. In aceasta situatie decizia tribunalului are efecte erga omnes ( adica legea neconstitutionala nu mai produce efecte de la data ramanerii deciziei).Controlul judecatoresc prezinta mari avantaje si anume:a) nu contravine principiului separatiei puterilor. Potrivit acestui principiu puterile se pot supraveghea una pe alta petru a preveni, dar si pentru a sanctiona abuzul de putere. Ca atare puterea judecatoreasca este indreptatita sa sanctioneze abuzul de putere a Parlamentului. b) Este un control specializat fiind infaptuit de judecatori de cariera, profesionisti in compararea textelor de drept.c) Este un control obiectiv pt ca judecatorii sunt independent si se supun numai constitutiei si legilor.Impotrica controlului judecatores se aduc si argument si anume:a) Ar presupune si aprecieri cu caracter politic asupra intentiei legislative, ceea ce este de nepermis.b) Ar putea fi interpretat ca o ingerinta a judecatorului impotriva puterii c) Judecatorii ar putea fi manipulate, intimidate sub diferite forme de catre puterea legislativad) Judecatorii ar comite erori judiciare, dar hotararea lor nu ar mai putea fi cenzurata de nimeni.Modelul european de justitie constitutionalaEste vorba de un control politico-jurisdictional exercitat de o curte investita special cu aceasta competent. Este si anterior intrucat se exercita asupra unei legi nepromulgata inca de seful statului. Este si posterior pt ca se exercita asupra unui text legal aflat in vigoare; este si abstract cand se exercita asupra unui text de lege nepromulgat de seful statului; dar si concret atunci cand este exercitat asupra unui text aflat in vigoare; concertat intrucat se exercita exclusive de o singura autoritate publica. Are avantajul asupra celorlalte 2 proceduri deoarece poate fi utilizat si pentru verificarea legalitatii constitutionale a unor procedure si activiati care nu au legatura cu parlamentul. De pilda Tribunalul Constitutional German este competent sa verifice constitutionalitatea partidelor politice.Alte curti constitutionale sunt competente sa verifice diferite proceduri prevazute in Constitutie. Judecatorii care formeaza Curtile Constitutionale sunt numiti de organismele politice( seful statului, camerele), dar in activitatea lor au statutul judecatoresc din puterea judecatoreasca.VII. Modul de organizare si functionare a structurilor de guvernarePrin structura de guvernare intelegem o anumita autoritate publica prin care se exercita una din cele 3 puteri ale statului.Putem intelege prin structura de guvernare toate autoritatile publice prin care se exercita puterea, dar putem sa raportam structura de guvernare la fiecare putere. In acest ultim sens ne referim la structura puterilor executive si legislative.MODUL DE DESEMNARE A STRUCTURILOR DE DESEMNAREI. Conceptual de desemnareDesemnare = procedeul de investire a unei personae sau autoritate publice cu competente constitutionale si legale de a infaptui puterea in domeniul lor particular de activitate. Desemnarea apare astfel ca o procedura solemna care respecta anumite reguli. Din aceasta desemnare decurgand si legitimitatea autoritatii respective si a ctelor pe care aceasta le emite.Succesiunea ereditara = se utilizeaza pt succesiunea la tron in caz de vacantare a acestuia- deces sau abdicare. Sunt aplicate: Succesiunea in linie dreapta (parinte-fiu-fica) Succesiune in linie colaterala (unchi-nepot; matusa-nepoata/nepot) Succesiune in linie paterna sau/si maternal Succesiune cu respectarea dreptului primului nascutAceasta ultima succesiune poate fi asociata cu legea salica( excluderea de la succesiune a femeilor si a descendentilor acestora)In legatura cu legitimitatea acestei procedure se invoca principiu monarhiei de drept divin si principiu de drept divin providential. Potrivit primul monarhul este unsul lui Dumnezeu, este imputernicit cu atributele suveranitatii, iar monarhul este responsabil cu fericirea comuna asupusilor sai.

II. Cooptarea sau asociereaPrin acest procedeu monarhul in exercitiuisi asociaza la tron un membru al familiei sale sau o personalitate din afara dinastiei careia ii transmite anumite prerogative, cele 2 persoane guvernand concomitant.III. Alegerea Este cel mai democratic procedeu de desemnare intr-o functie de desemnare publica aplicat in cazul Parlamentului si in cazul presedintilor de Republici prezidentiale. semiprezidentiale, parlamentare precum si in cazul primariilor.Variantele procedural ale alegerii sunt:a) Referendumul = consultarea electoratului asupra unei problem de interes general. Poporul trebuind sa raspunda cu da sau nu ori b) Plebiscitum = procedural = referendum= dar poporul este consultat nu in legatura cu o problema generala ci in legatura cu o persoana ori cu o problema general raportata la o persoanaSTRUCTURA PUTERII EXECUTIVEIn functie de persoanele care alcatuiesc organizatiile de varf ale puterii executive distingem:1) Executivul monocratic2) Executivul colegial sau directorial3) Executivul dualistExecutivul monocratic il intalnim in monarhiile absolutist si in regiumurile prezidentiale, seful statului acumuland o putere foarte mare in statExecutivul colegial se refera la institutia sefului de stat. Aceasta fiind formata din mai multe personae, dar una din acestea ( ca sp. de clasificare ) are o putere preponderenta. Exemplu = direct in Franta cu cinci = consulatul in Franta cu functia de consul al generalului BonaparteCa regula generala esecutivul collegial trebuie sa respecte: stricta colegialitate intre membri, desfasurarea activitatii in colectiv, luarea deciziilor in unanimitateExecutivul dualist se refera la seful statului si la guvern. Cele 2 autoritati formeaza vf puterii executive si pentru a nu exista conflicte institutionale intre respectivele autoritati constitutia stabileste cu precizie component fiecareia pt a se evita In Africa exista si astazi modelul executivului monocefal in care presedintele de republica este si prim-ministru, dar in aceasta calitate raspunde politic in fata Parlamentului, puterile sale fiind attenuate.STRUCTURA PUTERII LEGISLATIVEParlamentul poate fi alcatuit din una sau doua camere. In statele unitare se poate opta pentru un parlament bi sau unicameralIn statele federale Parlamentul este in mod obligatoriu bicameral.O camera (inferioara ) reprezinta natiunea, iar cea superioara senatul reprezinta unitatile teritoriale.Parlamentul bicameral din statele unitare asigura intr-o camera reprezentarea natiunii, iar in cealalta colectivitatile locale. Exista insa in statele unitare si Parlament bicameral in care ambele camera reprezinta natiunea si au competente legale( Romania)Avantajele bicameralismuluia) Existenta a doua camere, care isi intersecteaza functiile impiedica ca una dintre ele sa devina discretionara sis a abuzeze de puterea sa.b) Dubla examinare a unui proiect de lege poate sa descopere erori de legiferare ale unui singure camera si duce la imbunatatirea unui proiect de legec) Faptul ca senatorii sunt recrutati din randul persoanelor care au o varsta avansata de 30-45 ani face ca o camera sa fie formata din oameni mai intelepti, cu o experienta de viata mai bogata, prudenti.Dezavantajele bicameralismului Intretinerea a doua camera este costisitoare Durata procesului legislative este mai mare, ori in multe situatii se impune adoptarea rapid a unei legi.ORGANIZAREA INTERNA A PARLAMENTULUIIn interiorul parlamentului isi construiesc in mod automat o structura de organism de lucru, toate structurile reflectand culoarea politica a partidelor parlamentare.Camerele isi aleg o conducere formata din presedinte si un birouDe asemenea sunt create comisii parlamentare care pot fi definite ca organe de lucru.Comisiile parlamentare pregatesc lucrarile pentru

Pot fi comisii: legislative, de anchete ,insarcinate cu intocmirea unor proiecte etc.In afara acestor doua tipuri de organisme se constituie prin asocierea parlamentarilor care au candidat din partea unor partide, grupuri politice si impreuna formeaza configuratia politica aparlamentului.Statul parlamentului Parlamentarii exercita un mandat reprezentativ si beneficiind de o protective constitutional si legala a mandatului. In aceasta protective intra regimurile incompatibile parlamentare si regimul imunitatii parlamentare. Ca regula generala mandatul parlamentar este incompatibil cu alte functiiTot in principiu este compatibil cu functii private.Pentru a pastra independenta, parlamentarul in const legi, reglementarile se pot prevedea dispozitii referitoare la obligarea declaratiei de avere ,prezentarea conflictelor de interese, interzicerea chiar desfiintarea anumitor activitati. Fiecare system parlamentar stabileste si incompatibilitati si confera de In situatia in care un parlamentar indeplineste si alte functii incompatibile este obligat sa opteze pentru una din cele doua activitati, in caz contrar este considerat demis.Imunitatea parlamentului are doua component1) Lipsa raspunderii pentru opiniile politice si voturile exprimate2) Imunitatea nu raspunde juridic pentru faptele pe care le comite in legatura cu mandatul. El va raspunde juridic pt orice fapta pe care ar comite-o inafara ex mandatului.

1