unitatea ŞcolarĂ: colegiul economic administrativ...

1

FUNDAŢIA CULTURAL UMANITARĂ„HENRI COANDĂ” ORADEA

Centrul de formare Iasi

Program de perfecţionare “Management european educaţional”

Portofoliu

Modul 2

Proiectarea, managementul şi evaluarea programelor

educaţionale Disciplina Obligatorie

Formator: Andreescu Magda

Cursant: Padurariu Emanuela Tatiana

Unitatea de învățământ: Colegiul Economic Administrativ

Mai-iunie 2012

Disciplina:

2

APLICAŢII PORTOFOLIU:

1. Proiectaţi o sesiune de formare, ţinând cont de stilurile de predare.

2. Elaboraţi un set de criterii de evaluare pentru un program educaţional.

Proiectarea unei sesiuni de formare

1. Stilurile de predare

Ideea de „stil de predare", inclusiv de „stilistică didactică" constituie o cucerire relativ

recentă în teoria instruirii. Ea s-a impus, câştigând amploare şi profunzime, în ultimele decenii,

datorită multiplelor semnificatii teoretice şi practice pe care stilurile prezintă. Şi anume, acestea:

reprezintă o formă de manifestare a originalitătii în activitatea didactică;

au o valoare strategică, inspirând alegerea şi utilizarea preferentială a unor strategii. In

cadrul unui stil se pot pune în actiune mai multe tipuri de strategii, ceea ce facilitează

adaptarea instruirii la stilurile cognitive dominante la elevi. Altfel, pot să apară

dezarmonii de natură să creeze dificultaţi în invatare, perturbări şi chiar unele blocaje;

imbogatesc, practica şcolară, introduc variatie, favorizând o activitate mai vie, mai

nuantata în clasă;

induc comportamente variate de invaţare si cotribuie la modelarea stilurilor de munca

intelectuala la elevi;

o utilizare preferenţiala de stiluri poate sa semnaleze schimbari vizibile in sistemul de

valori ce ghideaza activitatea cu elevii, noi direcţii în practica şcolară capabile să

angajeze în mai mare masura gandirea şi imaginaţia, inventivitatea şi creativitatea, să

faciliteze depăşirea mai rapidă a unui eventual didacticism arid şi stereotip;

sugerează interpretarea predării drept abilitatea profesorului de a se comporta utilizând

diferite stiluri educationale în vederea atingerii obiectivelor.Ceea ce ar putea să însemne

că stilurile devin o necesitate în susţinerea unei prestaţii didactice de calitate şi eficienţă;

pot scoate la iveală şi supune verificării noi tipuri de competenţe pedagogice ceea ce ar

putea să contribuie la lărgirea bazei teoretice a formării profesional iniţiale şi continue a

personalului didactic.

În general, studiul stilurilor şi al factorilor care le generează imbogăţeşte percepţia

noastră despre procesul de invăţământ, ne ajută să inţelegem mai bine orientările şi direcţiile

noi ale dezvoltării calitative a invăţamântului. Pornind de la stilurile aplicate se poate ajunge

la aprecierea mai justa a valorii actului de predare. Ca orice stil personal, stilul de predare al

profesorului asigura un caracter personal al predarii, orienteaza predarea prin trasaturi

permanente, are valoare metodologica, operationala pentru situatiile problematice ale predarii

– invatarii. Stilul imprima pecetea personalitatii in rezolvarea problemelor, in orientarea

evolutiilor.

În functie de axarea activitatilor didactice fie pe rolul „dominant al profesorului“, fie pe

activitatile grupului distingem:

stilul de conducere autoritaritarista:

- hotararea si promovarea de catre profesor a tuturor tacticilor predarii, a modalitatilor de

lucru, a tehnicilor si etapelor activitatii care sunt comunicate si dirijate efectiv de catre el;

- profesorul structureaza timpul, initiativele nu sunt incurajate si nici admise;

3

- profesorul isi asuma o responsabilitate foarte mare in predarea si in dirijarea mersului

invatarii, il lauda ori il critica; el recompenseaza ori sanctioneaza atitudinile si rezultatele

instruirii elevilor, si se mentine la o anumita distanta de grup.

stilul definit prin conducerea democratica conditioneaza folosirea posibilitatilor de

participare a elevilor, a initiativei si experientei acestora; perspectiva si liniile de

desfasurare a activitatii de predare-invatare se definesc si decid prin cooperare si

conlucrare cu elevii; aceasta inseamna ca stilul profesorului se distinge prin faptul ca el

elaboreaza si propune mai multe variante de predare-invatare, elevii avand posibilitatea

sa aleaga; elevii au libertatea sa se asocieze cu cine doresc pentru a rezolva anumite

sarcini si probleme ale invatarii; profesorul prezinta criteriile comune de apreciere, de

laudare, de criticare pe care le respecta in comun cu elevii; el se comporta, intr-un fel, ca

un membru al grupului;

stilul definit prin „laissez-faire“ exprima un educator care se remarca prin „roluri“

pasive, prin indiferenta ori minimalizarea fenomenelor semnificative in procesul

instruirii; accepta deciziile elevilor; el considera ca intotdeauna este suficient ce preda,

cat preda si cum preda, fiind sigur ca elevii inteleg, acordandu-le insa ajutor la cererea

lor; au un minimum de initiativa in cea priveste formularea unor sugestii.

Efectele celor trei stiluri difera: multe comportamente de invatare mecaniciste, de tip

executorii disponibilitati spre agresivitate si rabufniri (- 1); (- 2) ofera rezultate mult mai

aceptabile din punct de vedere social, dar produce si rezultate superioare pe plan didactic. Nu

este insa concludent pentru toate situatiile.

Conducerea democratica poate furniza mentalitatea de participare voluntara, constiinta

caracterului facultativ al sarcinilor invatarii; stilul „laissez-faire“ este cel mai deficitar: nivelul

scazut al aspiratiilor si exigentelor pedagogice ale predarii, lasarea procesului didactic sa mearga

de la sine nu poate avea decat rezultate slabe in invatare si in conduita.

În fine, o şcoala care se pretinde a fi modemă nu îşi mai poate permite să perpetueze stiluri

anacronice, neperformante.

Stilurile de predare nu se identifică, totuşi, cu stilurile de conducere ale clasei de elevi, de

relationare profesor-elevi. Sunt de retinut, aşadar, stilurile:

academic sau discursiv (centrat pe transmitere, comunicare)/euristic (axat pe stimularea

căutării, experimentării, cercetării, descoperirii, de participare cot la cot cu cei care

invată);

raţional (bazat pe argumentatie ştiintifica şi evaluare sistematica, pe deliberare logică

într-o perspectivă temporară aşteptată)/intuitiv (axat pe intuitie, imaginatie, pe

cunoaşterea de sine, emotională, pe spontaneitate, măiestrie pedagogică, cu sentimentul

prezentului);

inovator (cu deschidere spre nou, spre inventie, creatie, originalitate,

ingeniozitate)/rutinier (rigid, cu inclinatie spre repetitie, fără altă reflectie sau punere în

chestiune, având ca pretext experienta proprie);

informativ/formativ (centrat pe dezvoltarea personalitătii elevilor, făcând continut un

instrument de exersare a gândirii specifice domeniului, valorifica maximal potentialul

educativ al continutului);

productiv (bazat pe gândire divergentă, critic, producere de

nou)/reproductiv(confomist, dogmatic, de imitatie);

profund\superficial;

independent (cu initiativă, întreprinzător, depăşeşte dificultătile, nu simte nevoia de

ajutor)/dependent (analiza greoaie a situatiei);

expozitiv/socratic (cu preferintă pentru dialog);

descriptiv/dialectic;

4

analitic/sintetic;

autoritar (centrat pe dirijare riguroasă)/centrat pe autonomie (independenta conferită

elevilor, pe spontaneitatea lor);

imperativ (exigent)/indulgent (nivel scăzut de exigentă);

afectiv sau empatic(apropiat, cald, atitudine empatică)/distant (rece, rezervat, autoritar);

autocontrolat sau autocenzurat (calculat întru toate, metodic)/spontan (impulsiv,

dezorganizat);

solitar(prefera munca de unul singur)/de echipă (lucrează în cooperare cu colegii);

axat pe profesor/axat pe elev;

elaborat/neelaborat (spontan);

motivant (compensatoriu, răsplăteşte eforturile, performantele, lauda)/ nemotivant (nu

stimulează curiozitatea, interesul, pasiunea, aspiratiile);

vechi (cu inclinatie spre forme standardizate)/nou (situat în actualitatea pedagogică,

dovedeşte flexibilitate, adaptabilitate la schimbări);

previzibiI \imprevizibil

Mosston distinge un număr de 11 stiluri didactice frecvent utilizate, ordonate după cum

urmează:

Stilul de comandă sau directiv, bazat pe autoritatea profesorului care comanda

succesiunea activitătilor; sau activitătile sunt impuse, în totalitate, prin intermediul

programării (a programelor-nucleu);

Stilul practic (bazat pe o explicatie precisă, apoi pe o executie prin imitatie din partea

subiectului);

Stilul de reciprocitate (bazat pe evaluarea reciproca, după criterii pregătite de profesor, ca

în cazul activitătii în echipă, a invatării în perechi);

Stilul de autocontrol (cu accent pe autonomia subiectului şi capacitătile sale de

autoevaluare);

Stilul de incluziune (de includere a elevului în îndeplinirea unor sarcini de niveluri

diferite, el fiind acela care decide la ce nivel se poate implica);

Stilul centrat pe descoperirea dirijată;

Stilul centrat pe descoperirea convergentă (menit să conduca la descoperirea solutiei unei

probleme, la formularea unei concluzii prin rationament si gândire critică);

Stilul centrat pe activitate divergentă, ce conduce gândirea pe traiectorii necunoscute,

neobişnuite, spre solutii inedite, spre creativitate;

Stilul bazat pe proiectarea programului individual (personal);

Stilul initiat de cel care invată (acesta având posibilitatea sa initieze experienţe proprii, sa

le proiecteze, să le exceute şi să le evalueze);

2. Instruirea diferentiata a elevilor - conceperea de aplicatii practice la disciplina

TIC/Informatica, prin prisma teoriei inteligentelor multiple.

In contextual actual al societatii si al sistemului de invatamant romanesc, aflate intr-o

continua schimbare, scoala trebuie să asigure dezvoltarea personala a adolescentilor.

Scoala traditionala se adreseaza în mod predominant inteligenţei matematice şi verbale, in

cadrul ei adesea copii sunt etichetaţi ca având dificultăţi de învăţare sau hiperactivitate, dar în

realitate acestia nu sunt implicaţi în învăţare printr-o sarcină adaptată tipului de inteligenţă.

Autorul Teoriei inteligenţelor multiple, pe care le-a definit în lucrarea The Frames of

Mind - Structurile spiritului, Howard Gardner, profesor de teoria cunoaşterii, educaţie şi

psihologie, la Universitatea Harvard, propune o nouă viziune asupra inteligenţei.

Autorul afirma ca “Inteligenta este abilitatea de a rezolva problema sau de a crea

produse, valorizate de catre una sau mai multe culturi”, ca toate fiintele umane au

inteligenta multipla si ca fiecare in divid poseda noua tipuri de inteligenta:

5

1) inteligenta verbal-lingvistica: abilitati verbale bine dezvoltate si sensibilitate la

sunete, ritmul si sensul cuvintelor.

2) Inteligenta logico-matematica: abilitatea de a gandi conceptual si abstract, ca si

capacitatea de a discerne modele logice sau numerice.

3) Inteligenta muzicala: abilitatea de a produce si aprecia ritm si timbru.

4) Inteligenta spatio-vizuala: capacitatea de a gandi in imagini si reprezentari, de a

vizualiza cu acuratete si abstract

5) Inteligenta kinestezica: abilitatea de a-si controla miscarile corpului si de

indemanare in manipularea obiectelor.

6) Inteligenta interpersonala: capacitatea de a detecta si raspunde in mod adecvat la

starile, motivatiile si dorintele celorlalti.

7) Inteligenta intrapersonala: capacitatea de a fi constient si conectat la sentimentele

interioare, valori, convingerisiprocese de gandire.

8) Inteligenta naturalista: abilitatea de a recunoaste si de a categoriza plante, animale

si alte obiecte din natura.

9) Inteligenta existentiala: sensibilitatesi capacitate de a aborda intrebari profunde

despre existent umana, cum ar fi: sensul vietii, de ce murim? si cum am ajuns pe

planeta asta?

Din această perspectivă, fiecare elev trebuie încurajat să utilizeze tipul de inteligenţă preferat

atunci când învaţă.

Experienţa acumulată de-a lungul anilor la catedră, precum şi reforma învăţământului

preuniversitar mi-a aratat că o formare performanta a cadrelor didactice trebuie să se bazeze pe

minim de vocaţie şi trebuie completată cu experienţa concretă în instruirea diferenţiată a

elevului.

Inteligenţele sunt în mod specific legate de conţinuturi. Aceste inteligenţe există datorită

tipurilor de conţinuturi informaţionale pe care le găsesc oamenii înviaţa de fiecare zi: informaţii

numerice, informaţii de localizare spaţială, informaţii despre oameni.

Atunci când vrem să elaborăm un plan de lecţie din perspectiva inteligenţelor multiple

trebuie să ne punem o serie de întrebări care să ne ajute să descoperim cum putem implica tot

mai multe inteligenţe la oră, mai ales că de multe ori reuşim să activizăm un număr minim de

abilităţi cognitive datorită conţinutului mai puţin permisiv al lecţiei.

Astfel de întrebări posibile sunt:

Cum pot să folosesc cuvântul scris sau vorbit la ora de TIC?

Cum pot să include calcule, gândirea critică, clasificări în cadrul lecţii?

Cum pot să folosesc culorile, graficele, organizatori grafici, desenul în diferite momente

ale lecţiei?

Când pot să folosesc ritmuri diverse, sunete specifice din mediul înconjurător, muzica?

La ce moment al lecţiei ar fi potrivit un exerciţiu de învăţare bazat pemişcare,

dramatizare?

Când este important să utilizez timpul şi spaţiul de învăţare în mod individual?

Când folosesc lucrul înperechi şi grup mic şi care sunt criteriile pe baza cărora alcătuiesc

grupurile?

In proiectarea unei lecţii de TIC, la clasa a XI-a, pentru unitatea de invatare “Prezentarea şi

utilizarea informaţiilor în documente – Microsoft Word” sau „Prelucrarea datelor cu

ajutorul foilor de calcul – Microsoft Excel”, aplicarea teoriei inteligenţelor multiple se poate

face lucrând pe grupe, numărul acestora fiind, eventual, corespunzător numărului de inteligenţe

identificate in clasă.

Astfel lucrarea de fata isi propune sa prezinte proiectarea unei lectii si a aplicatiilor

concepute pentru tipul de lectie de formare a priceperilor şi deprinderilor, respectiv pentru

lectie de asimilare si dobandire de noi cunostinte.

6

Proiectarea unor sesiuni de formare

Unitatea de învăţământ: Colegiul Economic Administrativ

Data: 9 noiembrie 2011, Ora: 11:25 – 12:15

Clasa: a XI a

Profesor: Padurariu Emanuela Tatiana

PROIECT DIDACTIC UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Realizarea documentelor şi a prezentărilor folosind

informaţii de pe Internet (conform planurilor cadru aprobate prin OMECI nr. 3412 / 16.03.2009)

TITLUL LECŢIEI: Prezentarea şi utilizarea informaţiilor în documente – Microsoft Word

TIPUL LECŢIEI: Lecţie de formare a priceperilor şi deprinderilor

LOCUL DE DESFASURARE: Laboratorul de informatică

UNITATEA DE COMPETENŢE (din componenţa Standardului de pregătire profesională / SPP)

Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei COMPETENŢE SPECIFICE:

Utilizează informaţii de pe Internet;

Organizează şi prelucrează informaţia folosind aplicatia Microsoft Word.

COMPETENTE DERIVATE:

Utilizeaza informatii de pe internet;

Prelucreaza informatia cu ajutorul tabelelor word, a instrumentelor de desenare;

Realizeaza importul obiectelor, tabelelor, graficelor, fişierelor de pe Internet sau din alte

documente;

Rezolva aplicaţii practice din domeniul propriu de activitate ce presupun utilizarea noţiunilor

dobândite.

STRATEGII DIDACTICE:

PRINCIPII DIDACTICE:

- Principiul participării şi învăţării active;

- Principiul asigurarii progresului gradat al performantei;

- Principiul conexiunii inverse.

METODE DE ÎNVĂŢARE:

- Metode de comunicarea orală: conversaţia, explicaţia.

- Metode activ participative: invatarea prin descoperire, problematizarea, exerciţiul,

exemplificarea.

FORME DE ORGANIZARE:

- Frontal şi individuala;

FORME DE DIRIJARE A ÎNVĂŢĂRII:

- Dirijată de profesor sau independentă;

- Instruirea programată şi învăţarea asistată de calculator.

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

- Manuale şcolare: Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor (auxiliar la manualele

TIC clasele XI) MilosescuMariana, Editura Didactica Pedagogica

- Manuale electronice (www.office.microsoft.com/ro-ro/ excel/,www.idd.ugal.ro/

Tutoriate/msexcel.htm);

- documente electronice elaborate de profesor publicate pe platforma educationala

www.ThinkQuest.com sau la adresa: http://it-teacher11.blogspot.com/p/despre-firma-

de-exercitiu.html ;

http://www.office.microsoft.com/ro-ro/%20excel/

http://www.thinkquest.com/

http://it-teacher11.blogspot.com/p/despre-firma-de-exercitiu.html

http://it-teacher11.blogspot.com/p/despre-firma-de-exercitiu.html

7

- prezentare multimedia PowerPoint;

- reţea de calculatoare cu acces la Internet.

- fişe de lucru - aplicaţii practice (anexa)

- fisa de evaluare;

- fisa de autoevaluare - jurnal de invatare online;

RESURSE :

- oficiale : programa şcolară aprobată prin O.M.E.C. 4598 / 31.08.2004 ;

- temporale : 100 minute;

- psihologice : cunoştinţe dobândite de elevi până la această dată;

- materiale: materiale bibliografice ( manualul, prezentare PowerPoint); fişe de lucru;

set de aplicaţii;

- colectiv eterogen.

METODE DE EVALUARE :

- Evaluarea lucrarilor conform fisei de evaluare, a fiselor de autoevaluare si

interevaluare;

- Aprecierea verbală ;

- Chestionare orală;

- Observare sistematică a activitatii si atitudinii fata de sarcina trasata.

Momentele lectiei:

1. Moment organizatoric – 2 min

notarea absenţilor

repartizarea elevilor la calculator

verificarea resurselor materiale şi de soft necesare desfăşurării lecţiei (tablă, cretă,

funcţionarea staţiilor de lucru, funcţionarea sistemului de operare, a softului, mediu

Microsoft Office, reţea de calculatoare în bună funcţionare, acces la Internet).

2. Captarea atentiei – 2 min

anunţarea titlului lectiei, anunţarea obiectivelor urmărite

3. Formarea echipelor – 2 min

Colectivul clasei este împărţit în patru grupe în funcţie de talentul fiecăruia.

Fiecare grupă primeşte cartonaşul cu numele echipei.

Profesorul formeaza echipele astfel:

Nr.total elevi: 30

Nr.echipe: 4

Nr. membrii in echipa: 5

4. Derularea activitatiilor – 89 min

Profesorul solicita realizarea unui poster care face reclamă firmei de exercitiu parcurgand

succesiv cele doua activitati: Activitatea nr.1 si apoi Activitatea nr.2.

4.1. Activitate pe grupe:

a) Activitatea nr.1 - 20 min: Sarcina de lucru este comuna tuturor echipelor:

Cerinta:

Realizati un poster care sa prezinte firma de exercitiu, lipind pe o folie de

flipchart imagini, texte, grafice, etc. decupate din revistele primite.

Discutati cu colegii modalitatea de realizare a posterului, problemele pe care le-ati

intampinat in realizarea lui (se urmareste si diferentierea elevilor pe tipuri de inteligente

multiple).

Formulati concluzii, evidentiind necesitatea utilizarii calculatorului si a unui

program profesional pentru realizarea unui afis de promovare.

8

b) Activitatea nr.2 – 39 min: Sarcina de lucru este trasata in functie de stilul de

invatare preponderent al grupei respective, astfel:

Grupa: PROMO - Scriitorii –„Inteligenţa verbal- lingvistică”

Cerinta: Lucrati in echipa de promovare a firmei – Realizati

folosind aplicatia Microsoft Word:

un logo pentru firma;

enunturi pentru poster care sa evidentieze profilul firmei,

obiectului de activitate, produsele realizate de firma.

motivaţi importanţa realizarii lucrarii si prezentati oral

continutul lucrarii.

Grupa: DTP- Desingneri-„Inteligenţa spaţială”

Cerinta: Lucrati in echipa de promovare a firme – Realizati

folosind aplicatia Microsoft Word/ Publisher

Sigla firmei de exercitiu;

Un afis publicitar pentru firma.

Prezentati oral continutul lucrarii.

Grupa: Reporterii -„Inteligenţa interpersonală”

Cerinta:Sunteţi realizatorii unei emisiuni:

Realizeaza in Microsoft Word, un chestionar prin

care sa adresati câteva întrebări(minim 5) colegilor

voştri referitoare la firma de exercitiu, astfel incat sa

evidentiati obiectul de activitate al firmei si

produsele realizate.

Realizeaza, in Microsoft Word, o reclama si o stire

TV/radio care sa promoveze firma de exercitiu.


Observatie: Utilizeaza în construirea enunţurilor, termini

specifici domeniului propriu de activitate.

Grupa: Evaluatorii -„Inteligenţa logico-matematică”

Cerinta: Faceti parte din conducerea firmei de exercitiu - evaluati comportamentul si activitatea

echipelor formate prin:

Realizarea, in Microsoft Word, a unor grile si a unor bareme

de evaluare (funcţie de activitatea trasata, comportamentul,

gradul de implicare a membrilor echipei).


4.2. Activitate frontală - 5 min

Se prezintă posterul şi argumentele care au stat la baza realizării lui.

Cerinta:

Formulati concluzii privind realizarea unui afis de promovare raportat la cele

doua metode de realizare si la teoria inteligentelor multiple.

Pot fi supuse la vot cele mai reuşite argumentari

9

5. Completarea jurnalului de invatare – 4 min (anexa)

6. Tema pentru acasa – 1 min Rezolvati sarcina nr.1: cerinta postata pe blog http://it-teacher11.blogspot.com/

Consultati Suportul de curs si aplicatii practice (postat pe blog http://it-

teacher11.blogspot.com/)

Jurnal de invatare - Prezentarea şi utilizarea informaţiilor în documente –

Microsoft Word

„In diferite momente ale zilei,opreşte-te şi fă o mică evaluare.”

Completaţi spaţiile libere indicate:

Ce am învăţat azi?

Cum am învăţat azi?

Cum m-am simţit?

“Dacă înţelegi într-adevăr o problemă, răspunsul va ieşi la iveală fiindcă răspunsul

nu este separat de problemă.”

“Fiecare problemă rezolvată naşte o nouă problemă nerezolvată încă.”

“O problemă există doar atunci când există o diferenţă între ceea ce se întâmplă de fapt

şi ceea ce doreşti să se întâmple. ”

http://it-teacher11.blogspot.com/



10

PROIECT DIDACTIC

UNITATEA ŞCOLARĂ: Colegiul Economic Administrativ Iaşi

DISCIPLINA: Tehnologia informatiei si a comunicatiilor

CLASA: a XI-a E

DATA: 30 mai 2012

CADRU DIDACTIC: Pădurariu Emanuela-Tatiana

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Prelucrarea datelor cu ajutorul foilor de calcul – Microsoft Excel

TEMA LECṬIEI: Functii financiare - Partea a II-a

Functii pentru obiective financiare

Functii pentru previziuni

TIPUL LECTIEI : Lectie de asimilare si dobandire de noi cunostinte

VARIANTA: Mixta

LOCUL DE DESFĂŞURARE: Sala de laborator

UNITATEA DE COMPETENŢE (din componenţa Standardului de pregătire profesională /

SPP)

Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei

COMPETENŢA GENERALA:

Organizează şi prelucrează informaţia.

COMPETENŢA SPECIFICA:

Prelucreaza informatia cu ajutorul functiilor financiare Excel

COMPETENTE DERIVATE:

Recunoaşterea situaţiilor în care este necesară utilizarea functiilor financiare Excel;

Cunoasterea sintaxei functiilor financiare si aplicarea corecta in aplicatii specifice

domeniului de activitate;

Identificarea avantajelor si dezavantajelor utilizarii functiilor financiare in aplicatiile

specifice domeniului de activitate;

NIVELUL INIŢIAL AL CLASEI:

Colectiv eterogen

Capacitatea de învăţare a elevilor: înaltă – 15 elevi; medie – 8 elevi; mică –1 elevi;

STRATEGII DIDACTICE:

Principii didactice

- principiul participării şi învăţării active;

- principiul asigurării progresului gradat al performanţei;

- principiul conexiunii inverse.

11

Resurse

Timp: 50 minute

Materiale: cretă, tablă, manual, calculator, Fişa de reflectie/Jurnal de invatare,

prezentare PowerPoint, Fişe de lucru, http://it-teacher11.blogspot.com/; Yahoo.mail;

blog-jurnal de invatare;

Procedurale:

- Metode de comunicare orală: expunerea, conversaţia;

- Metode de acţiune: exerciţiul, analiza problemei, invăţarea prin descoperire;

- Procedee de instruire: explicaţia în etapa de comunicare, invăţarea prin

descoperire prin rezolvarea de aplicaţii, conversaţia în etapa de fixare a

cunoştinţelor;

- Forme de dirijare a învăţării: dirijată de profesor sau prin materiale didactice;

grupe 2 elevi, frontală;

- Metode de evaluare: observarea şi aprecierea verbală; chestionare orală; set de

aplicaţii practice.

Bibliografie

- Manual “Tehnologia informatiei si a comunicatiilor”, clasa a XI-a , Mariana

Milosescu.

- Suport de curs http://it-teacher11.blogspot.com/

- “Modele de aplicatii practice Excel” culegere de aplicatii, Ed.SedcomLibris, Dinu

Airinei s.a.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:

a. Moment organizatoric :

Pregătirea lecţiei

o întocmirea proiectului didactic;

o intocmirea unitatii de invatare;

o intocmirea prezentarii multimedia/

o publicarea materialelor: http://it-teacher11.blogspot.com/;

o pregatirea fiselor de lucru;

o pregătirea setului de aplicaţii demonstrative.




12

b. Structura lecţiei

Nr.

Crt.

Etapele lectiei Timp Continut instructiv -

educativ

Strategii didactice Evaluare

Metode si

procedee

Mijloace de

invatamant

Mod de

organizare

1. Organizarea şi

pregătirea clasei

2 min Verificarea calculatoarelor, a

conexiunii la Internet:

http://it-

teacher11.blogspot.com/

Verificarea prezenţei;

Verificarea existenţei

resurselor materiale.

Crearea unei atmosphere

propice invatarii

Conversatia Calculatoare Individual Observatia

2. Reactualizarea

cunostintelor

5 min Profesorul propune elevilor

sa completeze fisa de

verificare

Cere elevilor sa completeze

si folia de flipchart cu

sintaxa functiilor studiate in

ora anterioara (anexa1)

Conversatia

Exercitiu

Fisa

verificare

cunostinte

Colectiv

Obsevatia

Chestionare

orala

3. Captarea atenţiei clasei

1 min Profesorul adreseaza elevilor

intrebarea esentiala a lectie:

Microsoft Excel

ofera utilizatorului functii

pentru obiective financiare

si pentru previziuni?

Impreuna cu acestia

construiesc intrebarile

derivate:

Care sunt functiile pentru

obiective financiare?

Care sunt functiile pentru

previziuni? (anexa nr.2)

Conversatia Prezentare

multimedia

Power Point

sau

http://it-

teacher11.bl

ogspot.com/

Colectiv Chestionare

orala






13

Nr.

Crt.


educativ


Metode si

procedee

Mijloace de

invatamant

Mod de

organizare

4. Dobandire de noi

cunostinte

15 min Profesorul prezinta:

Functii pentru obiective

financiare:

Functia RATE

Functia NPER

Functii pentru previziuni:

Functia NPV

Functia IRR

Profesorul prezinta pentru

fiecare tip de functie sintaxa,

rezultat intors.

Exemplifica prin exercitii

demonstrative modul de

aplicare a acestora in diferite

aplicatii practice asigurand

principiul progresului gradat

al performanţei; (anexa nr.3)

Explicatia

Conversatia

Analiza

problemei

Observatia

Fisa de

aplicatii

demo

Aplicatii

rezolvate in

Excel

Colectiv

Aprecierea

verbala

5. Formare si consolidare

de noi deprinderi

25 min Profesorul imparte clasa in

grupe de cate 2 elevi la

fiecare statie de lucru si

distribuie fisele cu aplicatii,

numerotand din 3 in trei

echipele. Solicita elevilor

parcurgerea fiselor si

incadrarea in timpul acordat.

Invăţarea prin

descoperire

prin

rezolvarea de

aplicaţii,

Fise de

lucru listate

cat si pe

platforma

profesorului

Grupe de 2

elevi

Chestionare

orala

14

Nr.

Crt.


educativ


Metode si

procedee

Mijloace de

invatamant

Mod de

organizare

(anexa4)

Profesorul urmareste

activitatea elevilor furnizand

explicatii/ajutor acolo unde

este necesar.

Solicita elevilor numiti prin

sondaj sa isi prezinte

colegilor solutiile

corespunzatoare variantei

primite.

Conversaţia

în etapa de

fixare a

cunoştinţelor

Yahoo.mail

Aplicatii

rezolvate

Colectiv

Individual

Set aplicatii

practice

Aprecierea

verbala

6. Temă pentru acasă,

discutii, intrebari

2 min Profesorul prezinta tema

pentru acasa si ofera

indicatii (anexa 5)

Solicita elevilor sa

completeze jurnalul de

invatare din sectiunea

comentarii http://it-

teacher11.blogspot.com/

(anexa 5)

Ce am invatat azi?

Cum m-am simtit?

Cum am invatat?

Profesorul distribuie si

Jurnalul de reflectie pe

care elevii il vor completa ca

tema pentru acasa (anexa6)

Conversatia

Blog- jurnal

de invatare

Jurnal de

reflectie

Individual



15

Anexa nr.1- Reactualizarea cunostintelor

16

Anexa nr.2 – Captarea atentiei

17

Anexa nr.3- Dobandire de noi cunostinte

18

Anexa nr. 4 –Formare de priceperi si deprinderi

Fisa de lucru nr.1

UNITATEA DE INVATARE: Prelucrarea datelor cu ajutorul foilor de calcul – Microsoft Excel

TEMA LECTIEI: Functii financiare - Partea a II-a



1. Rezolvati aplicatiile urmatoare:

Aplicatia nr.1 - Functia RATE: Pentru cumpararea unui utilaj se imprumuta de la banca

suma de 2.500 $. Stiind ca valoarea platii este de 130 $/luna si perioada de 2 ani sa se

determine rata lunara a dobanzii, precum si rata anuala a dobanzii.

Aplicatia nr.2 - Functia NPER: Dacă s-au împrumutat 3 000.000 lei cu o dobândă de 20%

pe an şi se restituie lunar 200.000 lei, se cere să se determine în câte plăţi se va restitui suma

împrumutată.

Aplicatia nr.3 – Functia NPV: Pentru o investitie trebuie platiti 10 000 $ timp de 1 an. În

urmatorii trei ani se obtin venituri anuale de 3 000 $, 4 200 $ si 6 800 $. Dobânda anuala este

de 10%. Sa se calculeze valoarea neta actualizata a investitiei.

Aplicatia nr.4 - Functia IRR: O persoana vrea sa faca o afacere. Pentru inceperea afacerii

are nevoie de 70 000 $. Veniturile estimate din primii cinci ani sunt: 12000, 15000, 18000,

21000 si 26000 de dolari. Calculati rata interna de rentabilitate a investitiei.

2. Trimite aplicatiile pe adresa de e-mail a profesorului.

3. Discuta cu colegii si profesorul solutiile propuse (prezentate la videoproiector).

4. Vezi indicatii: http://it-teacher11.blogspot.com/2012/05/activitatea-nr16-27052012-

01062012.html

SUCCES!

Mod de lucru: grupe 2 elevi

Timp de lucru: 25 min (5 min/aplicatie, 5 min prezentare)

http://it-teacher11.blogspot.com/2012/05/activitatea-nr16-27052012-01062012.html


19

Fisa de lucru nr.2





1. Rezolva aplicatiile urmatoare:

Aplicatia nr.1 - Functia RATE: Sa se calculeze dobanda care se percepe la un imprumut

de 30.000 lei acordat pe o perioada de 5 ani, daca se doreste ca rambursarile lunare sa fie de

1000 lei.

Aplicatia nr.2 - Functia NPER: Aflati de cati ani este nevoie pentru a obtine o valoare

viitoare de 50.000 lei, in urmatoarele conditii:

Depunerea anuala: 3.500 lei,

Rata anuala a dobanzii: 11,20%

Aplicatia nr.3 - Functia NPV: Pentru o investitie trebuie platiti 10000 lei timp de 2 ani. În

urmatorii trei ani se obtin venituri anuale de 3 000 lei, 4 200 lei si 6 800 lei. Dobânda anuala

este de 7%. Sa se calculeze valoarea neta actualizata a investitiei.

Aplicatia nr.4 - Functia IRR: Un intreprinzator realizeaza o investitie initaiala de 250.000

lei. El asteapta sa obtina de pe urma acestei investitii, in urmatorii 4 ani, urmatoarele venituri:

35.000 lei, 37.500 lei, 25.000 lei si 35.000 lei. Sa se calculeze rata interna de trebuie

introdusa cu semnul “minus”, fiind o plata.



4.Vezi indicatii: http://it-teacher11.blogspot.com/2012/05/activitatea-nr16-27052012-

01062012.html

SUCCES!

Mod de lucru: grupe 2 elevi

Timp de lucru: 25 min (5 min/aplicatie, 5 min prezentare)



20

Fisa de lucru nr.3





1. Rezolva aplicatiile urmatoare:

Aplicatia nr.1 - Functia RATE: În cazul în care, se efectuează un împrumut bancar în

valoare de 30.000 lei pe operioadă de 2 ani şi se pot restitui lunar 1.700 lei, se cere să se

determine care ar fi cota dobânzii ce ar putea fi suportată în această perioadă.

Aplicatia nr.2 - Functia NPER: Avem in cont 1500 RON si vrem sa ajungem la suma de

100.000 RON. Putem depune cate 250 RON pe luna, iar banca acorda o dobanda de 9%. Cate

depuneri lunare trebuie sa facem? Cati ani?

Aplicatia nr.3 - Functia NPV: Se achiziţionează un utilaj cu 43.000.000 lei (cu sumă

împrumutată), iar dobânda de piaţă este de 20% anual. Prin exploatarea utilajului se obţin

următoarele profituri, pe patru ani: 19.000.000 lei, 18.000.000 lei, 17.000.000 lei, 14.000.000

lei. La finele celor patru ani, utilajul este vândut cu suma de 14.500.000 lei. Se cere să se afle

care este valoarea netă actuală a utilajului.

Aplicatia nr.4 - Functia IRR Pe baza datelor din tabelul de mai jos, să se calculeze varianta

optimă pentru investirea unei sume într-o companie publicitară, prin care se estimează

obţinerea veniturilor conform tabelului. Dobânda pe piaţă este de 40% pe an.



4. Vezi indicatii: http://it-teacher11.blogspot.com/2012/05/activitatea-nr16-27052012-

01062012.html

SUCCES!



21

Anexa 5 - Tema pentru acasa/ Jurnal de invatare

22

Anexa 6 - Jurnal de reflectie COLEGIUL ECONOMIC ADMINISTRATIV IASI

NUME SI PRENUME ELEV………………………………….. CLASA: a XI-a E


JURNAL DE REFLECTIE Activitatea nr.15

1. Functii pentru obiective financiare

2. Functii pentru previziuni

Compleaza jurnalul urmator raspunzand in zonele indicate:

REFLECTIA… Incep sa studiez despre…………………………………………………………, incepand de la………

Scopul meu este sa ajung sa………………………………………………………………………………….

Ma intereseaza ideea despre…………………………………………………………………………………

Ma documentez

Nu inteleg

Caut informatii despre…………………………………………………………………………………………..

Unde?

Informatiile le gasesc aici

Aplic informatiile in practica…………………………………………………………………………………. Cum?

Informatiile imi sunt necesare………………………………………………………………………………

Astăzi am reuşit să...............................................................................................

Dificultăţile cele mai mari le-am întâmpinat la........................................................

Cum mă simt azi:

Compleaza jurnalul cu alte concluzii si reflectii pe care nu le regasiti in tabel, pentru a va stimula auto-formarea!

SUCCES!

Functii financiare LA CE MA GANDESC

?

23

Criterii de evaluare pentru un program educaţional

1. Evaluarea programelor/ proiectelor educaţionale - Scurt istoric

Evaluarea modernă de programe sociale a apărut în anii '60, insa se stie ca încercări aparţinând

acestui domeniu au fost iniţiate încă din secolul al XIX-lea astfel:

in 1833, in Europa apare un studiu evaluativ, descoperit de Weiss, si care demonstreza

măsura în care programele educaţionale au determinat scăderea ratei delicvenţei juvenile.

Concluzia studiului a fost că nu există nici o corelaţie între program şi rata delicvenţei.

în 1845, in America de Nord, a fost efectuat un studiu evaluativ prin care au fost administrate

teste scrise pentru toate disciplinele de bază din şcoală ("Boston Survey"). Rezultatele acestor

studii nu au fost însă valorificate.

La începutul secolului al XX-lea s-a dezvoltat o mişcare favorabilă testelor psihologice şi

educaţionale, impunându-se ideea ca testele au o legitimitate şi că oferă informaţii relevante.

Un moment important în dezvoltarea evaluării programelor educaţionale, în ordine cronologică,

este localizat temporal în anii '30 - '50 şi este caracterizat prin dezvoltarea modelului evaluării

centrate pe obiective (R. Tyler) şi prin mişcarea în favoarea acreditării unităţilor de învăţământ.

În deceniile 6, 7, 8, se înregistrează o schimbare de optică la nivelul evaluării: scade interesul

pentru obiective si pentru instrumentele de testare, pentru măsurare şi creşte interesul pentru

conceptualizarea evaluării.

Anii '80 - '90 se caracterizează:

- prin consolidarea bazelor teoretice ale evaluării programelor sociale si educaţionale,

- prin dezvoltarea unor programe de pregătire a evaluatorilor - "profesionalizarea

evaluării",

- preocupări pentru metaevaluare, pentru definirea unor standarde de apreciere a evaluării

programelor sociale si educaţionale.

În Europa, evaluarea programelor educaţionale s-a dezvoltat la începutul anilor '80, în contextul

integrării europene.

În România, domeniul evaluării programelor educaţionale se află la început, deoarece obiectul său -

programele educaţionale - au apărut în urmă cu aproximativ un deceniu. Primele evaluări de

programe au fost cele realizate cu asistenţă internaţională (de ex., programul Phare). Primul program

care a cuprins şi o componentă de monitorizare şi evaluare a fost PAEM - Programul de Măsuri

Active pentru Combaterea Şomajului, administrat de Fundaţia Internaţională pentru Management, în

perioada 1994-1997.

2. Delimitări conceptuale şi metodologice

Evaluatorii definesc diferit unii termeni sau interpretează diferit anumite abordări. Evaluarea

este, în general, o activitate de echipă, de aceea o armonizare a accepţiunilor termenilor, strategiilor

şi modelelor teoretice este necesară, în vederea ameliorării comunicării şi colaborării. Este important

24

ca membrii echipei să împărtăşească o viziune comună asupra procesului de evaluare, astfel încât

activităţile lor să fie complementare în atingerea aceloraşi scopuri.

Întrebările generale recomandate echipei de evaluatori pentru a preveni şi diminua diferenţele de

abordări teoretice şi metodologice sunt descrise în continuare.

Ce este evaluarea?

Există moduri diferite de a defini evaluarea:

determinare a gradului de realizare a obiectivelor;

culegere de informaţii pentru adoptarea unor decizii;

apreciere a meritului, valorii unui proiect sau program;

Evaluarea înseamnă "aprecierea sistematica a operaţiilor şi/sau a rezultatelor unui program sau

unei politici, raportate la un set de standarde explicite sau implicite, un mijloc care contribuie la

îmbunătăţirea programului sau politicii" (Carol Weiss, 1998). Din perspectiva altor autori, evaluarea

înseamnă, acumularea sistematica de fapte, pentru a oferi informaţii despre realizările unui program

in raport de efort, eficacitate si eficienţă, în fiecare stadiu al dezvoltării lui" (Trippodi, Fellin,

Epstein, pag.12). Aceiaşi autori consideră evaluarea ca fiind o "tehnică managerială care furnizează

feedback informativ administratorilor programelor" (idem, pag.7). Prin urmare, evaluarea reprezintă

un proces de apreciere a valorii, meritului si calităţii unui proces, produs sau rezultat.

Ce evaluăm (care este obiectul evaluării)?

Obiectul evaluării îl constituie:

componentele programului (obiective, resurse umane, materiale, procedurale (strategii de

acţiune) si de conţinut, populaţia-ţintă, timpul, sistemul managerial si propriul sistem de

evaluare);

proiectul programului;

implementarea programului;

rezultatele, efectele (impactul programului).

Care sunt funcţiile şi scopurile evaluării?

oferă informaţii pentru adoptarea de decizii: utilitatea - evaluare formativă

controlul calităţii - evaluare sumativă

dezvoltă cunoştinţe noi (apropiere de cercetare). Daniel Stufflebeam nu este de acord cu

apropierea dintre cele două concepte, fiind de părere că dezvoltarea de cunoştinţe noi este

apanajul cercetării şi că asemănarea celor două activităţi creează dificultăţi.

Evaluarea serveşte unor scopuri diferite, care presupun criterii de evaluare diferite sau cel puţin

ierarhizări diferite ale criteriilor. Evaluatorii ar trebui să menţioneze şi să explice clar scopurile

evaluării, iar metaevaluarea să analizeze consensul, claritatea şi implicaţiile acestora. Rolul evaluării

se manifesta in trei direcţii, după cum susţine Chelimsky: controlul calităţii programului, ameliorarea

sa si, din punct de vedere epistemic, acumularea de noi cunoştinţe teoretice in acest domeniu.

Ce întrebări va adresa evaluarea?

25

În mod tradiţional, evaluarea va adresa întrebări privind rezultatele unui program sau proiect

educaţional, dar nu trebuie să se rezume la acestea, ci să se intereseze şi de scopurile programului, de

proiectul/ strategia de implementare, de activităţile propriu-zise. Metaevaluarea poate analiza

întrebările care au fost adresate, dacă sunt cele adecvate, dacă sunt complete etc.

Ce informaţii sunt necesare?

Este important să culegem date cantitative şi calitative, de la diferite categorii de beneficiari. Este, de

asemenea, foarte important echilibrul dintre descrieri, observaţii, judecăţi şi recomandări.

Cui serveşte evaluarea?

Care este audienţa, care sunt categoriile de beneficiari ai rezultatelor evaluative?

Care sunt aşteptările şi nevoile de informare ale publicului?

De regulă, există mai multe categorii de beneficiari ai evaluării, iar nevoile lor de informare sunt

diferite. De exemplu, evaluarea unei inovaţii educaţionale sau evaluarea unor programe şcolare

interesează profesorii, elevii, părinţii, factorii de decizie, politicienii, managerii şcolari, editorii,

sponsorii, cercetătorii şi nu în ultimul rând, cetăţenii - plătitori de taxe şi impozite.

Prin urmare, proiectul unei evaluări trebuie să reflecte diferitele categorii de public, nevoile,

interesele şi aşteptările lor şi modalităţile prin care se încearcă răspunsul la aceste nevoi. Dacă aceste

aspecte sunt lăsate la voia întâmplării, este foarte probabil ca evaluarea să eşueze în a răspunde

nevoilor diferitelor categorii de beneficiari. Un raport de evaluare proiectat să răspundă nevoilor

unor beneficiari nu va fi la fel de util şi altei categorii de public ţintă.

Un exemplu în acest sens îl constituie evaluarea unui program de ameliorare a accesului la educaţie

al copiilor defavorizaţi, iniţiat în Statele Unite în 1967. Două categorii de persoane interesate de

evaluarea acestui proiect - educatorii şi politicienii, aveau aşteptări foarte diferite: educatorii erau

interesaţi de "cum" pot reuşi proiectele individuale de acest tip, iar politicienii de "ce" s-a realizat în

ansamblu, "cât" s-a realizat din ceea ce s-a propus.

Comisia de evaluare a decis asupra tipurilor de aşteptări şi a întrebărilor evaluative, fără a acorda

atenţie nevoilor de informare diferite. Pe baza rapoartelor de evaluare realizate de fiecare şcoală în

parte, comisia de evaluare a încercat elaborarea unui raport integrator, fără a ţine seama de faptul că

un singur raport de evaluare nu ar fi fost suficient de comprehensiv sau de adecvat fiecărei categorii

de beneficiari. Rezultatul a fost dezastruos, însă a demonstrat importanţa identificării şi analizei

nevoilor de informare.

Culegerea datelor şi elaborarea raportului sunt direct influenţate de nevoile de informare, interesele

şi aşteptările beneficiarilor. Dacă evaluatorii acordă atenţie acestor aspecte, există premise pentru a

satisface criteriile de relevanţă, importanţă, scop şi timp.

3. Criterii de evaluarea unui program educational care are ca tematica- proiectarea, implementarea si evaluarea unui soft educational:

Programul sa contina obiective definite de asa maniera incat sa duca la posibilitatea masurarii

performantelor elevului;

Prezentarea obiectivelor sa fie facuta pe baza unui curriculum(programa);

26

Structura programului sa se refere la :

o Activitati de recuperare integrate in program;

o Trimiteri la paginile anterioare pentru reactualizarea cunostintelor;

o Existenta ramificatiilor secundare pentru alegerea gradelor de dificultate ale

programului.

o Existenta unui meniu detaliat;

o Utilizarea unei grafici adecvate suportului vizual.

Cuantumul exercitiilor sa se reflecte prin:

o Varietate de exemple, probleme si exercitii care sa faca apel la achizitiile anterioare;

o Varietate de aplicatii propuse pentru aprofundarea notiunilor achizitionate prin softul

educational.

- Evaluarea raspunsurilor la itemi sa corespunda prin:

o Existenta explicatiilor pentru fiecare raspuns gresit;

o Furnizarea unui comentariu (de catre program)chiar in cazul unui raspuns neasteptat din

partea utilizatorului;

o Existenta unor pre-teste inaintea predarii noilor cunostinte care sa furnizeze elevului

indicatiile necesare alegerii drumului de parcurs din meniul programului;

o Calitatea post-testelor(in functie de obiectivele propuse) dn materia predata;

o Notarea realizata de program in functie de utilizatorul vizat;

o Inregistrarea performantelor obtinute de elev si facilitatile comunicarii lor catre

profesor si elev;

Raporturile softului cu elevul sa fie identificate prin:

o Gradul de solicitare a elevului;

o Controlul utilizatorului relativ la propria instruire(ritm, intrerupere, intoarcere,

repetare)

4. Criterii de evaluare – Proiectul naţional „Şcoala Europeană”

Criteriu/subcriteriu - Punctaj maxim pe criteriu

1. Coerenţa activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor comunitare cu politica

generală a instituţiei şcolare 25p

1.1 În ce măsură este corelată tematica activităţilor de cooperare cu misiunea şcolii?

1.2. În ce măsură activităţile derulate în cadrul proiectelor/ programelor comunitare se regăsesc în

planurile manageriale anuale?

1.3. În ce măsură se regăsesc obiectivele prezentate în formularul de candidatură (la pct. 5 şi 7) sunt

corelate cu obiectivele strategice din proiectul de dezvoltare instituţională?

2. Integrarea activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor comunitare în

programul curent al şcolii 20p

2.1 În ce măsură sunt utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare produsele rezultate din

activităţile/proiectele/ programele comunitare?

2.2 În ce măsură activităţile derulate în cadrul proiectelor/programelor comunitare sunt integrate în

programul şcolii?

3. Asigurarea egalităţii de şanse 15p

3.1 În ce măsură egalitatea de şanse se regăseşte printre valorile promovate de şcoală?

3.2 Activităţile derulate în cadrul proiectelor/ programelor comunitare vizează asigurarea egalităţii

de şanse atât în constituirea grupurilor ţintă cât şi în implicarea acestora în derularea proiectelor

27

4. Varietatea disciplinelor de studiu (ariilor curriculare) implicate / activităţilor şcolare şi

extraşcolare 15p

4.1. Câte dintre ariile curriculare sunt reprezentate în activităţile derulate în cadrul proiectelor/

programelor comunitare?

4.2. Activităţile de cooperare europeană vizează diversificarea domeniilor care privesc activitatea

educativă şcolară şi extraşcolară?

5. Continuitate şi constanţă în derularea de activităţi/ proiecte/programe comunitare

5p

5.1 În ce măsură a fost asigurată sustenabilitatea activităţilor/ proiectelor/ programelor comunitare

5.2 În ce măsură activităţile /proiectele / programele comunitare derulate au generat dezvoltarea altor

tipuri de activităţi de cooperare?

6. Strategie şi modalităţi de implementare şi evaluare 15p

6.1 În ce măsură instituţia are o strategie (obiective, planificare, evaluare) de implementare a

proiectelor/programelor comunitare?

6.2 În ce măsură instituţia are o strategie (obiective, planificare, evaluare) de implementare a

proiectelor/programelor comunitare?

7. Strategia şi modalităţi de valorizare (diseminare şi exploatarea rezultatelor /produselor

25p

7.1 În ce măsură instituţia are o strategie de valorizare a activităţilor/ proiectelor/programelor

comunitare?

7.2 Activităţile de valorizare sunt variate şi se regăsesc detaliate, în documentele de organizare şi

implementare a proiectelor/ programelor derulate de şcoală?

7.3 Produsele finale sunt utilizabile la nivelul comunităţii educaţionale

lărgite?

8. Dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei prin activităţile de cooperare europeană 30p

8.1 În ce măsură este reflectată dimensiunea europeană a educaţiei în cultura organizaţională a

şcolii?

8.2 Cât de semnificativ este impactul activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor

comunitare asupra elevilor, profesorilor, părinţilor, comunităţii locale? ilustrativ

8.3 În ce măsură diversitatea proiectelor/programelor sprijină dezvoltarea dimensiunii europene în

şcoală?

9. Calitatea documentelor de candidatură 30p

9.1 Calitatea portofoliului ilustrativ (relevanţa conţinutului portofoliului pentru

activităţile/proiectele/programele comunitare derulate)

9.2 Calitatea şi coerenţa documentelor manageriale (proiect de dezvoltare instituţională, planuri

manageriale anuale).

Total maxim 200 puncte

unitatea ŞcolarĂ: colegiul economic administrativ...

Documents