drept administrativ parte generala

7/24/2019 Drept Administrativ Parte Generala

1/66

1

MARIANA OPRICAN

Drept administrativ roman-partea generala

CURS ID

Cuprins


2/66

2

Cap I Administratia publica--------------------------------------------Pag 5

De!nitia si trasaturile administratiei publice

--------------------------------pag "

# Sensurile si s$era de cuprindere a administratiei publice

----------------pag%"

& De!nitia administratiei publice

-------------------------------------------------pag '

( Corelatia e)ecutiv-administratie

publica-------------------------------------pag% '

5 De!nitia dreptului administrativ----------------------------------------------

pag%#

* +este de autoevaluare------------------------------------------------------------

pag% &

Cap% II I,voarele dreptului

administrativ-----------------pag% 5

I,voarele $ormale nescrise ale dreptului administrativ----------------

pag% "

# I,voarele $ormale scrise ale dreptului administrativ--------------------

pag% #

& +este de autoevaluare------------------------------------------------------------

pag%#(

Cap% III Norma de drept

administrativ--------------------pag% #.

Structura normei de drept administrativ----------------------------------pag% &

# Clasi!carea normelor de drept administrativ----------------------------

pag% &&

& Codi!carea normelor de drept administrativ----------------------------

pag% &&


3/66

3

( +este de autoevaluare----------------------------------------------------------

pag% &5

Cap% I/ Raporturile de drept administrativ---------------pag% &'

De!nitia raporturilor de drept administrativ----------------------------

pag% (

# Clasi!carea si trasaturile raporturilor de drept administrativ------

pag% (

& +este de autoevaluare----------------------------------------------------------

pag% (#

Cap% / Actul administrativ---------------------------------pag% ((

De!nitia si trasaturile actului administrativ---------------------------

pag% (*

# Clasi!carea actelor administrative-----------------------------------------

pag% ('

& 0orma actelor administrative-----------------------------------------------

pag% (.

5 Procedura emiterii sau adoptarii actelor administrative------------

pag% 5

* 0orta 1uridica a actelor administrative------------------------------------

pag% 5#

" 2$ectele 1uridice ale actelor administrative-----------------------------

pag%5&

' Suspendarea actelor administrative--------------------------------------

pag% 5(

. Revocarea actelor administrative-----------------------------------------

pag% 55

Anularea actelor administrative-----------------------------------------

pag% 5"


4/66

4

Ine)istenta actelor administrative--------------------------------------

pag% 5'

# Contractul administrativ-------------------------------------------------pag%

5'

# +este de autoevaluare-----------------------------------------------------pag%

*

Cap% /I +eoria generala a controlului e)ercitat

asupra administratiei

publice---------------------------------------------------------pag% **

De!nitia notiunii de control------------------------------------------------

pag%*'

# 0undamente constitutionale ale controlului e)ercitat asupra

administratiei publice-*'

& Clasi!carea $ormelor de control e)ercitat asupra administratiei

publice------"

( 3urisdictia administrativa si actul administrativ

1urisdictional-------------------pag% "

5 +este de

autoevaluare----------------------------------------------------------------------

pag% "(

Cap% /II Domeniul

public--------------------------------------------pag% ""

De!nitia si trasaturile domeniului

public--------------------------------------------pag% ".

# Regimul constitutional al proprietatii% Relatia domeniu public-

proprietate publica-'

& Regimul 1uridic aplicabil domeniului

public------------------------------------------------pag% '


5/66

5

( +este de

autoevaluare---------------------------------------------------------------------------

pag% '#

Cap% I

Administratia publica

De!nitia si trasaturile admnistratiei publice si ale dreptului admnistrativ

# Sensurile si s$era de cuprindere a notiunii de administrtie publice- pag #

# De!nitia administratiei publice-pag%

& Corelatia e)ecutiv-administratie publica-pag%

5 De!nitia dreptului admnistrativ-

* +este de autoevaluare

Obiective

Deprinderea le1era a notiunilor introductive inscopul utili,arii lor pe parcursul etapelor de studiu

Asimilarea conceptului de administratie publica si

a sintagmei autoritati administrative4 rolul ocupat

de acestea in sistemul statal

Relationarea notiunilor deprinse cu practica

Cap% I

Administratia publica

Sensurile si s$era de cuprindere a notiunii de administatie publica


6/66

6

Sens formal, organic-administratia reprezinta un ansamblu de autoritati si institutii

publice care realizeaza, pe baza si in vederea executarii legii, o activitate cu un

anumit specic

Sens material-reprezinta activitatea de organizare a executarii si de executare in

concret a legilor de catre autoritatile ce compun acest sistem

!stfel, in actualul sistem constitutional si legal, administratia publica este infaptuita

de doua mari categorii de autoritati"

a# autoritati de natura centrala

b#autoritati autonome locale

a# !utoritati de natura centrala "

presedintele si guvernul

ministerele si alte organe centrale de specialitate subordonate guvernului

autoritati ale administratiei centrale autonome

institutii bugetare, regii autonome si societati comerciale subordonate ministerelor

sau altor autoritati centrale autonome

prefectul

serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe centrale de

specialitate, conduse de prefect

b# !utoritati autonome locale"

1 !utoritati deliberative-consiliile $udetene, consiliile locale

2 !utoritati executive-primarii, presedintele consiliului $udetean

3 %rganisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local

sau $udetean, cum ar societati comerciale si regii autonome de interes local sau

$udetean, inintate sau reorganizate prin &otarari ale consiliilor $udetene sau locale,

asociatii de dezvoltare intercomunitara, furnizori de servicii sociale de drept public

ori privat

# De!nitia si trasaturile administratiei publice

!dministratia publica reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de

autoritatile admnistratiei publice precum si de alte autoritati publice

sau persoane $uridice de drept privat imputernicite de cele

administrative prin care, in regim de putere publica, se executa legea,


7/66

'

in sens material, concret sau prin emiterea de acte normative sau se

presteaza servicii publice(eci, puteti desprinde din denitie trasaturile administratiei publice"

)ele referitoare la obiectul sau, care consta in executarea legii e in sens

material, concret sau prin emiterea unor acte normative cu o forta $uridica

inferioara legii ca act $uridic al *arlamentului sau egala cu a legii, in cazulordonantelor de +uvern

(e asemenea, obiectul poate consta si in prestarea de servicii

publice, in limitele legii, de catre societati comerciale, regii

autonome precum si de catre alti furnizori de servicii sociale, de

drept public ori privat % a doua trasatura vizeaza autoritatile publice care o infaptuiesc, e ca sunt

situate la nivel central sau local % ultima trasatura releva regimul $uridic specic care o caracterizeaza si

anume regimul de putere publica, regim care presupune ansamblul unor

prerogative specice autoritatilor administrative si prin intermediul carora

interesul public dobandeste preeminenta fata de interesul privat

& Corelatia e)ecutiv-administratie publica

ntre cele doua notiuni se stabileste o corelatie de la intreg la parte sau de la genul

proxim la diferenta specica

n sistemul constitutional actual executivul inseamna bicefalism, respectiv

*resedinte si +uvern

xecutivul presupune acea functie a statului , distincta de puterea legislativa si$udecatoreasca, prin care se asigura executarea legii, in acceptiunea larga a

termenului l are o sfera mult mai cuprinzatoare decat administratia publica,

incluzand in cuprinsul sau si alte autoritati care exercita puterea executiva

!dministratia reprezinta un segment al executivului, fara a se suprapune cu acesta

xecutivul presupune doua dimensiuni"

a#guvernarea care inseamna ./a lua decizii esentiale care anga$eaza viitorul

natiunii//

b#administratia, care presupune indeplinirea sarcinilor cotidiene

( +este de autoevaluare1 !dministratia desemneaza"a-#n sens formal, organic-autoritatile publice investite cu sarcini

administrative"


8/66

0

b#in sens material-functional-activitatile pe care sunt insarcinate sa le

realizeze autoritatile publice"c#in sens formal, organic-activitatile pe care sunt insarcinate sa le realizeze

autoritatile publice"d#in sens material, functional-autoritatile publice investite cu sarcini

administrative

2 !dmnistratia publca reprezinta"a#numai admnistratie centrala"b#numai administratie publica locala"c#atat admnistratie centrala cat si admnistratie publica locala

3 denticati care dintre autoritatie urmatoare reprezinta autoritati ale

administratiei publice centrale"a#*resedintele si +uvernul"b#consiliul $udetean si presedintele consiliului $udetean"c#primarul si consiliul local

4 denticati care dintre autoritatile urmatoare au caracter autonom"a#consiliul local si consiliul $udetean"b#serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe

centrale de specialitate"c#prefectul

5 xecutivul presupune"a#numai guvernarea"b#numai administratia"c#guvernarea si administratia

6 !dministratia publica are urmatoarele componente"a#executarea legii si prestarea de servicii publice in limitele legii"b# executarea legii si elaborarea de acte normative"c#executarea legii si solutionarea de litigii

' !dministratia publica reprezinta o activitate prin care se executa legea si se

presteaza servicii publice"a#in regim de drept public"b#in regim de drept privat"c#atat in regim de drept public cat si in regim de drept privat

0 ntre conceptele de executiv si admnistratie publica exista o corelatie"a#de la intreg la parte"b#de la parte la intreg"c#sunt sinonime

n sistemul constitutional actual, executivul este"a#bicefal, ind format din *resedinte si +uvern"b#este format doar din +uvern"


9/66

c#este format numai din *resedinte

1 Serviciile publice deconcentrate sunt conduse de"a#prefect"b#presedintele consiliului $udetean"c#primar

5 De!nitia dreptului admnistrativ

(reptul admnistrativ reprezinta o ramura a dreptului public care

reglementeaza raporturile din sfera admnistratiei publice active, raporturile

acesteia cu celelalte autoritati publice, cu particularii, cele care privesc

organizarea si functionarea ei, precum si cele de natura conictuala dintre

admnistratie, pe de o parte si cei vatamati in drepturile si interesele lor

legitime, pe de alta parte(in continutul denitiei se desprind urmatoarele precizari

Sintagma ./administratie//trebuie inteleasa in acceptiunea lato sensu,

in care se include atat autoritati publice centrale cat si cele autonomelocale cat si agentii privati autorizati sa presteze servicii publice

*recizam ca este vorba de o ramura a dreptului public (reptul admnistrativ reglementeaza doua categorii de relatii sociale"

1 #cele care concretizeaza cele trei dimensiuni ale admnistratiei publice

active anumea#executarea legiib#emiterea de acte normative cu forta $uridica inferioara legii, in

executarea legii ca act $uridic al *arlamentuluic#prestarea de servicii publice ,in limitele legii2# cele de natura conictuala dintre autoritatile administrative, pe de o

parte, si cei vatamati in drepturile sau interesele lor legitime, pe dealta parte

* +este de autoevaluare

1 (reptul admnistrativ este ramura de drept public care reglementeaza

a#numai raporturile din sfera admnistratiei publice active"

b#raporturile din sfera admnistratiei publice active si conictuale"

c#numai raporturile din sfera admnistratiei publice conictuale

2 (reptul admnistrativ este ramura de drept public care reglementeaza"

a#raporturile conictuale dintre administratia publica activa si persoanele vatamate

in drepturile sau interesele lor legitime"


10/66

1

b#raporturile conictuale dintre administratia activa si persoanele vatamate numai

in drepturile lor"

c#raporturile conictuale dintre admistratia publica activa si persoanele vatamate

numai in interesele lor legitime

3 (reptul admnistrativ este o ramura de drept care apartine

a#dreptului public"

b#dreptului privat"

c#este o ramura de drept de sine statatoare

ibliogra!e

/erginia /edinas-(rept admnistrativ, d niversul uridic, ucuresti , 2

Antonie Iorgovan-7ratat de drept admnistrativ, vol 1 si 2, editia a a, d !ll

ec8, ucuresti, 21

Anton +railescu-(rept admnistrativ, d a a, d !ll ec8, ucuresti ,25

Ale)andru Negoita-(rept administrativ, d Silv9, ucuresti, 1'

Cristian Ionescu-)onstitutia :omaniei, ;egea de revizuire comentata si adnotata,

cu dezbateri parlamentare, d !ll ec8, ucuresti, 23

6egea admnistratiei publice locale #57#8 modicata si complectata

Cap% II I,voarele dreptului administrativ

I,voare $ormale nescrise ale dreptului administrativ# I,voare $ormale scrise ale dreptului administrativ

zvoarele formale nescrise ale dreptului admnistrativ"

)utuma sau obiceiul $uridic urisprudenta (octrina

zvoarele formale scrise ale dreptului admnistrativ )onstitutia si legile constitutionale ;egea organica si legea ordinara %rdonanta si &otararea de +uvern %rdinul prefectului


11/66

11

!ctele admnistratiei locale 7ratatele internationale

Obiective-cunoastere e)acta a legislatiei care

$undamentea,a principiile organi,arii si

$unctionarii administratiei publice

- utili,area notiunilor dobandite in acest capitol in

scopul asimilarii le1ere a unor cunostinte viitoare

Cap% II I,voarele dreptului administrativ

I,voarele $ormale nescrise ale dreptului admnistrativ

Cutuma sau obiceiul 1uridic

:eprezinta uza$ul care a fost implantat intr-o anumita colectivitate, pe care aceasta

colectivitate il considera obligatoriu din punct de vedere $uridic

*entru ca obiceiul sa e izvor de drept se cer indeplinite doua conditii"

a#sa e indelungat

b#sa e socotit de toata lumea ca avand caracter obligatoriu in sensul legii

7ara in care obiceiul ocupa un loc important in planul teoriei dreptului este lvetia

(octrina elvetiana stabileste doua conditii care trebuiesc intrunite cumulativ pentru

ca obiceiul sa reprezinte o norma $uridica"

a#practica indelungata"

b#sentimentul unanim al caracterului obligatoriu

n


12/66

12

n talia dreptul cutumiar nu se poate aplica contra lege, ci doar secundum legem si

preater legem

n rlanda dreptul cutumiar ca si doctrina sunt considerate surse secundare ale

dreptului

=n %landa dreptul cutumiar este recunoscut ca un veritabil izvor de drept, dar nu in

cazul dreptului administrativ

=n :omania, obiceiul poate constitui izvor de rang constitutional, dar in materia

dreptului civil !stfel, potrivit art 44, alin 6 din )onstitutie, ./dreptul de proprietate

obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei

vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau

obiceiului, revin proprietarului//

!rt 12 alin 1 din )onstitutie reglementeaza principiile care guverneaza

admnistratia publica locala

*rincipiul autonomiei locale permite ca anumite practici specice locului sa capete

in timp semnicatia unor reguli obligatorii pentru persoalul din administratia

publica

7otusi, intrucat exista un numar mare de norme scrise in aceasta materie, in tara

noastra obiceiul nu are mare insemnatate pentru dreptul admnistrativ

3urisprudenta

:eprezinta modul in care instantele interpreteaza legea

xista state unde $urisprudenta constituie izvor de drept n edel arma ca ./dreptul administrativ este un drept facut esential de $udecator//

n !nglia dreptul administrativ general poate gasit in primul rand in $urisprudenta

precedentelor

n elgia, $urisprudenta, cu precadere cea care apartine )onsiliului de Stat este

considerata ca avand un rol decisiv pentru dreptul administrativ

n rlanda $urisprudenta este asezata pe acelasi plan cu actele *arlamentului din

punct de vedere al valorii ei de izvor de drept


13/66

13

n *ortugalia $urisprudenta administrativa nu are aceeasi semnicatie de care se

bucura in


14/66

14

b#numai izvoare nescrise"

c#izvoare scrise si izvoare nescrise

& zvoarele formale nescrise ale dreptului administrativ sunt

a# cutuma sau obiceiul"

b# numai cutuma si $urisprudenta"

c# cutuma, $urisprudenta si doctrina

( )onditiile care trebuie indeplinite de o norma cutumiara pentru a reprezenta

norma $uridica sunt"

a# practica indelungata sau sentimentul unanim al caracterului obligatoriu"

b# practica indelungata si sentimentul unanim al caracterului obligatoriu"

c# numai sentimentul unanim al caracterului obligatoriu

5 *otrivit actualei )onstitutii a :omaniei, cutuma sau obiceiul $uridic"

a# nu este izvor de rang constitutional"

b# este izvor de rang constitutional

# I,voare $ormale scise ale dreptului administrativ

Constitutia si legile constitutionale

)onstitutia reprezinta principalul izvor de drept , in general , si de drept

administrativ in special

)alicam )onstitutia ca ind cel mai important izvor de drept administrativ

deoarece"

a#consacra principiile cu caracter general care guverneaza statul roman"

b#reglementeaza principiile si institutiile fundamentale privind administratia publica"

c# consacra izvoarele propiu-zise ale dreptului administrativ, facand trimitere la

actul normative in speta

;egile constitutionale sunt legile prin care se revizuieste constitutia

n doctrina, din punct de vedere al aptitudinilor de a revizuite, constitutiile se

impart in suple si rigide


15/66

15

)onstitutiile suple sau exibile se caracterizeaza prin aceea ca regulile de conduita

pe care le stabilesc au aceeasi valoare din punct de vedere $uridic ca si legile

ordinare, putand modiicate potrivit procedurii legislative obisnuite

)onstitutiile rigide nu pot modicate pe calea legislatiei obisnuite

)onstitutia :omaniei este o constitutie semirigida, conditiile derevizuire ind destul

de complicate

6egea organica si legea ordinara

!rt '3 din )onstitutie consacra trei categorii de legi"

a# legi constitutionale"

b# legi organice"

c# legi ordinare

;egile organice, fata de cele ordinare prezinta deosebiri dar si asemanari

;e vom analiza impreuna prin comparatie, astfel"

(aca avem in vedere criteriul distinctiei ne referim la"

a# criteriul domeniilor in care intervin cele doua categorii de legi

" ;egea organica intervine in domeniile pe care le rezerva art '3 !lin 3 lit

a-s din )onstitutie sau e prin lit t din acelasi aliniat, respectiv domeniilepentru care in )onstitutie se prevede adoptarea de legi organice

' ;egea ordinara-)onstitutia nu prevede in ce domenii intervine legea ordinara,

astfel, prin eliminare presupunem ca aceasta intervine in toate celelalte

domenii care nu fac obiect al legii organice

b# criteriul modului de adoptare

*otrivit art '6 legile organice si &otararile privind regulamentele )amerelor

se adopta cu votul ma$oritatii membrilor ecarei )amere ;egile ordinare si &otararile sunt adoptate, potrivit art '6 alin 2 cu votul

ma$oritatii membrilor prezenti din ecare )amera

!vand in vedere elementele comune ale regimului $uridic al legilor organice si

ordinare, distingem"

a# obligativitatea publicarii in ?onitorul %cial" potrivit art '0 din )onstitutie legea

se publica in ?onitorul %cial sub sanctiunea inexistentei actului


16/66

16

b# intrarea in vigoare a legii-potrivit art '0 legea poate intra in vigoare la doua

momente"

1# e la trei zile de la data publicarii in ?onitorul %cial

2# e la o data ulterioara prevazuta in textul ei

*entru a izvor de drept administrativ atat legea organica cat si cea ordinara

trebuie sa reglementeze relatiile sociale care fac obiect al acestei ramuri de drept

!ceste relatii sunt cele care apar in procesul de organizare a executarii si de

executare a legii de catre anumite autoritati publice

Ordonantele si 9otararile de :uvern

! %rdonantele de +uvern

Sunt consacrate de art 10 si 115 din )onstitutie, ele reprezentand rolul delegarii

legislative, al imputernicirii pe care o primeste +uvernul de a emite acte normative

cu o forta $uridica egala cu a legii

1# %rdonantele obisnuite sunt emise pe baza unei legi speciale de abilitare adoptata

de catre *arlament in domenii care nu fac obiect al legii organice

2# %rdonantele de urgenta intervin in situatii extraordinare

le se supun intotdeauna aprobarii *arlamentului care, printr-o lege organica e le

poate aproba, e le poate respinge

!cestea intra in vigoare numai dupa ce au fost depuse spre dezbatere in procedura

de urgenta la )amera competenta sa e sesizata, si dupa ce au fost publicate in?onitorul %cial

%rdonantele de urgenta intervin in domeniul rezervat legilor organice

n cazul ordonantelor de urgenta abilitarea provine de la c&iar legiuitorul

constituant

%rdonantele de +uvern sunt izvoare exprese ale dreptului administrativ cand

reglementeaza relatiile sociale specice acestei ramuri de drept

@otararile de +uvern

Sunt acte administrative, acte inferioare legii ca forta $uridicale se adopta, potrivit art 10 alin 2 pentru organizarea executarii legilor*ot avea caracter normativ sau individualle se semneaza de catre *rimul-ministru si se contrasemneaza de ministrii

care au obligatia punerii lor in executare(e asemenea, exista regula obligativitatii publicarii lor in ?onitorul %cial,

sub sanctiunea inexistentei


17/66

1'

!rt 10 alin 4 ingaduie o exceptie de la aceasta regula pentru &otararile cu

caracter militarsi care urmeaza sa se comunice numai institutiilor interesate

Ordinul pre$ectului

*refectul este reprezentantul +uvernului pe plan local

*otrivit legii sale de organizare si functionare nr 34#24 modicata si

complectata, pentru indeplinirea sarcinilor care ii revin, prefectul emite ordine, in

conditiile legii

!ceste ordine pot avea caracter normativ sau individual

Actele administratiei locale

7 @otararile )onsiliului $udetean

*otrivit ;egii nr 215#21, modicata si complectata prin ;egea nr 206#26, in

exercitarea atributiilor ce- revin, )onsiliul $udetean adopta &otarari, care pot avea

caracter normativ sau individual

@otararile se semneaza de presedinte, iar in lipsa acestuia de vicepresedintele care

a condus sedinta, si se contrasemneaza pentru legalitate de catre secretarul

)onsiliului $udetean

#7 @otararile )onsiliului local

*otrivit ;egii nr 215#21 modicata si complectata, in exercitarea atributiilor sale,

)onsiliul local adopta &otarari care pot avea caracter normativ sau individual

;egea prevede ca anumite &otarari se pot adopta cu votul a cel putin doua treimi

din numarul consilierilor in functie sau cu votul ma$oritatii consilierilor in functie

&7(ispozitiile primarului

*otrivit art 12 din ;egea 215#21 modicata si complectata, actele pe care

primarul le emite in exercitarea atributiilor sale se numesc dispo,itii, care pot aveacaracter normativ sau individual

le devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost

communicate persoanelor interesate

;egea prevede ca actele autoritatilor autonome locale sunt supuse controlului de

legalitate al prefectului, in conditiile legii


18/66

10

+ratatele internationale

a# 7ratatul este izvor de drept si nu legea de raticare a acestuia

*otrivit art11 alin 2 din )onstitutie, tratatele raticate de catre *arlament fac parte

din dreptul intern, deci acesta si nu legea de raticare

(aca exista neconcordante intre tratat si )onstitutie, raticarea tratatului se poate

face numai dupa revizuirea )onstitutiei

b# *rin art 2, alin 1 din )onstitutie se instituie regula conform careia dispozitiile

din legea fundamentala in materia drepturilor omului se vor interpreta si aplica in

concordanta cu (eclaratia niversala a (repturilor %mului, cu pactele si tratatele la

care :omania este parte

(e asemenea, un regim special este instituit prin art140 alin 2 din )onstitutia

revizuita si republicata, potrivit caruia, ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor

constitutive ale niunii uropene, precum si celelalte reglementari comunitare cucaracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu

respectarea prevederilor actului de aderare

)onditii pe care trebuie sa le indeplineasca un tratat international pentru a constitui

izvor de drept administrativ"

a# sa e raticat de catre *arlament"

b# sa e de aplicatie directa in legislatia statului respectiv"

c# sa reglementeze relatii sociale specice dreptului administrativ

& +este de autoevaluare

7 *rincipalul izvor scris al dreptului il reprezinta"

a# )onstitutia"

b# legile organice"

c# legile ordinare

#7 ;egile constitutionale sunt"

a# legile prin care se revizuieste )onstitutia"

b# legile prin care se suspenda )onstitutia

&7 (in punct de vedere al aptitudinii de a revizuita, )onstitutia :omaniei este"


19/66

1

a# o constitutie rigida"

b# o constitutie semirigida"

c# o constitutie supla sau exibila

(7 ;egea organica intervine

a# in domeniile expres prevazute de )onstitutie in art '3"

b# in domeniilepentru care in )onstitutie se prevede adoptarea de legi organice"

c# )onstitutia nu prevede in ce domenii intervine legea organica

57;egea ordinara intervine"

a#in domeniile expres prevazute de )onstitutie in art '3"

b# in domeniile pentru care in )onstitutie se prevede adoptarea de legi organice"

c# )onstitutia nu prevede in ce domenii intervine legea ordinara"

d# in domeniile care nu sunt reglementate prin lege organica

*7;egea organica se adopta"

a# cu votul unanimitatii"

b#cu votul ma$oritatii membrilor ecarei )amere"

c# cu votul ma$oritatii membrilor prezenti din ecare )amera

"7;egea ordinara se adopta"

a# cu votul unanimitatii"

b# cu votul ma$oritatii membrilor ecarei )amere"

c# cu votul ma$oritatii membrilor prezenti din ecare )amera

'7n ?onitorul %cial se publica"

a# numai legea organica"

b# numai legea ordinara"

c# legea organica si legea ordinara

.7;egea intra in vigoare"

a# la data publicarii in ?onitorul %cial"


20/66


21/66

21

*7 %rdonanta de urgenta intervine"

a# in situatii extraordinare"

b# in situatii comune, obisnuite

"7n cazul ordonantei de urgenta +uvernul primeste"

a# abilitarea expresa de la *arlament"

b# abilitarea de la legiuitorul constituant"

c# abilitarea de la *resedintele :omaniei

'7*refectul emite"

a# dispozitii"

b# ordine cu caracter normativ si individual"

c# decizii

.7 )onsiliul $udetean adopta"

a# ordine"

b# &otarari cu caracter normativ si individual"

c# decizii

#7*rimarul emite"

a# dispozitii cu caracter normativ si individual"

b# ordine"

c# decizii

#7


22/66

22

Ioan Ale)andru8 Ivan /asile Ivano;8 Claudia :ilia-Sisteme politico a

Mi=ai Constsntinescu-)ontinutul %rdonantei de urgenta a +uvernului, in :evista

(reptul,nr 0#10

Constitutia Romaniei8 revi,uita si republicata

6egea administratiei publice locale8 nr% #57#8 modi!cata si

complectata

Augustin 0uerea-(rept comunitar uropean, d !ll ec8, ucuresti, 23

3ean-6uc Sauron-;/administration francaise et l/ nion europeenne, ;a

documentation


23/66

23

- necesitatea dobandirii cunostintelor care stau la

ba,a cunoasterii dreptului administrativ

- $olosirea acestor notiuni pe parcursul etapelor de

studiu

Cap III Norma de drept administrativ

De!nitia si structura normei de drept administrativ

De!nitia si structura normei de drept administrativ

a# (enitie

:eprezinta o regula sociala de comportament caracterizata prin generalitate,

impersonabilitate si obligativitate, instituitasau recunoscuta de autoritatea publica,

a carei aplicare se asigura prin acceptarea constienta de catre destinatarii ei,

nerespectarea acesteia ind sanctionata prin forta de coercitie a statului

b# Stuctura

poteza normei de drept administrativ

:eprezinta primul element al normei si se poate referi la"

- impre$urarile,conditiile, situatiile in care se va aplica norma $uridica"- subiectele de drept care cad sub incidenta normei"- denitii"- principii"- scopul unei anumite autoritati publice sau al unei anumite activitati"- explicarea semnicatiei unor termeni

n cazul normei de drept administrativ ipoteza este mai dezvoltata decat in cazul

altor norme de drept, ind necesar sa se precizeze exact impre$urarile care dicteaza

adoptarea si aplicarea normei

(ispozitia normei de drept administrativ

:eprezinta acea parte a normei care contine prescriptia, permisiunea sau

autorizarea de a face sau de a nu face ceva


24/66


25/66

25

b# din punct de vedere al temeiului obiectiv, deosebim"

Sanctiuni administrativ-contrventionale care intervin in cazul

ilicitului contraventional" Sanctiuni administrative-disciplinare, care intervin in cazul savarsirii

unor abateri disciplinare, administrative" Sanctiuni administrativ-patrimoniale care intervin atunci cand s-a

savarsit o fapta cauzatoare de pre$udicii materiale si morale

# Clasi!carea normelor de drept administrativ

a# (upa criteriul obiectului de reglementare, identicam"

Aorme de drept material care se refera la drepturile si obligatiile corelative

ala autoritatilor administratiei publice sau agentilor autorizati implicati in

administratie" Aorme de drept procedural referitoare la procedura de concretizare a

activitatii administrative

b# (in punct de vedere al caracterului normelor, deosebim"

norme imperative, care impun subiectilor de drept o anumita conduita,

anumite obligatii" norme permisive, care ingaduie o anumita conduita determinata

c# (in punct de vedere al intinderii sferei de aplicare, deosebim"

norme cu caracter general, care se aplica tuturor autoritatilor administratiei

publice sau unei sfere mari de autoritati" norme speciale, care se pot referi la o autoritate determiata, ex ;egea nr

100#1 privind statutul functionarilor publici, cu modicarile si completarile

ulterioare

d# (in punct de vedere al izvoarelor de drept care le consacra"

norme cuprinse in )onstitutie" norme cuprinse in legi organice si ordinare" norme cuprinse in %rdonante de +uvern" norme cuprinse in @otarari de +uvern si acte ale autoritatilor centrale de

specialitate" norme cuprinse in acte ale autoritatilor autonome locale

& Codi!carea normelor de drept adminisrativ

*roblema codicarii normelor de drept administrativ a constituit si constituie

o problema care preocupa specialistii in materie, cu atat mai mult cu cat, in

ultimii ani state ca +ermania, +recia, *olonia si-au elaborate coduri in

domeniul procedurii administrative


26/66

26

)eea ce este denumit ./cod administrativ//, reprezinta o culegere de acte

normative aplicabile administratiei publice)odul are forta $uridica a unei legi, neputand insa conceput ca o lege

obisnuita-./el trebuie sa reecte structura interna a ramurii de drept

respective//

(icultatile pe care le ridica o eventuala codicare a dreptului administrativar consta in" diversitatea si caracterul eterogen al materiilor care constituie obiect

de reglementare al dreptului administrativ" numarul mare de autoritati publice competente sa edicteze reguli

administrative" multitudinea textelor care reglementeaza activitatea administratiei" specicul administratiei publice, aata intr-o sc&imbare, transformare

( +este de autoevaluare

7 lementele structurii normei de drept administrative sunt"

a# ipoteza si dispozitia"

b# dispozitia si sanctiunea"

c# ipoteza, dispozitia, sanctiunea

#7 poteza normei de drept administrativ poate face referire la"

a# impre$urarile, conditiile, situatiile in care se aplica norma $uridica, subiectele de

drept"

b# drepturile si obligatiile partilor"

c# consecintele nerespectarii normei

&7 potezele normelor de dept administrativ pot "

a# numai cu caracter absolut determinat"

b# numai cu caracter relativ determinat"

c#atat cu caracter absolut determinat cat si cu caracter relativ determinat

(7 (ispozitiile normelor de drept administrativ pot "

a# numai imperative si pro&ibitive"

b# numai pro&ibitive si permisive"

c# imperative, pro&ibitive si permisive


27/66

2'

57 (in punct de vedere al temeiului obiectiv, sanctiunile normelor de drept

administrativ sunt"

a# numai sanctiuni disciplinare"

b# numai sanctiuni contraventionale"

c# sanctiuni disciplinare, contraventionale si patrimoniale

*7Aormele de drept administrativ, din punct de vedere al sferei lor de aplicare, pot

"

a# numai cu caracter general"

b# numai cu caracter special"

c# atat cu caracter general cat si cu caracter special

ibliogra!e

/erginia /edinas- (rept administrativ8 d niversul uridic, ucuresti, 2

Nicolae Popa-7eoria generala a dreptului, d !ctami, ucuresti, 14

Radu Stancu- Aorma $uridica, d 7empus, 22

/alentin Prisacaru-7ratat de drept administrative, d !ll, ucuresti, 16

Ioan Santal-)odicarea administrativa, cerinta a statului de drept si a integrarii

europene a :omaniei, art cit pag 5

6iliana /isan-Aecesitatea codicarii normelor de procedura administrativa, in

:evista de drept public nr 1#25, pag 52

Cap%I/ Raporturile de drept administrativ

De!nitia raportului de drept administrativ

# Clasi!carea si trasaturile raporturilor de drept administrativ


Obiective


28/66

20

-cunoasterea e)acta a notiunii de raport de drept

administrativ

- a tipurilor de raporturi e)istente in dreptul

administrative

- $olosirea acestor notiuni in scopul deprinderii

usoare a continutul din capitolul urmator

Cap% I/ Raportul de drept administrativ

De!nitia raportului de drept administrativ

n raport de drept administrativ reprezinta o relatie sociala care apare in sfera de

realizare a administratiei publice si care este reglementata de normele dreptului

administrativ

# Clasi!carea si trasaturile raporturilor de drept administrativ

Casi!care

*otrivit actualului sistem constitutional si legal, identicam urmatoarele categorii de

raporturi specice dreptului administrativ

a# raporturi de subordonare, ex :aporturile dintre +uvern si ministere, dintre

+uvern si prefect"

c# raporturi de tutela administrativ, ex :aporturile intre autoritatile autonome

locale, inclusive la nivelul $udetului, si +uvern, prin reprezentantul sau in teritoriu,

prefectul"

d# raporturi de coordonare, ex :aporturile dintre consiliul local si primar, pe de o

parte si consiliul $udetean, pe de alta parte

+rasaturi

!vand in vedere elementele unui raport $uridic, deosebim"

1# din punct de vedere al subiectelor, raporturile de drept administrativ au in mod

obligatoriu un purtator al autoritatii publice, care poate "

a# statul, prin organelle sale"


29/66

2

b# unitatile administrative teritoriale"

c# o autoritate a administratiei publice sau o alta autoritate publica, potrivit art 52

din )onstitutie"

d# stabilimente publice si de utilitate publica

2# din punct de vedere al continutului, ele sunt formate din drepturile si obligatiile

partilor care participa la procesul de infaptuire a administratiei"

3# avand in vedere obiectul lor, actiunea sau inactiunea subiectelor, conduita

partilor se realizeaza intr-un regim de putere publica, deoarece aceste raporturi sunt

./raporturi de putere//

n ceea ce priveste raporturile de tutela administrativa, acestea prezinta anumite

trasaturi specice"

a# subiectele acestor raporturi au o determinare constitutionala si legala-art 123din )onstitutie, alin 5 si ;egea nr 34#24 privind prefectul si institutia

prefectului"

b# nasterea si realizarea lor exprima vointa legiuitorului"

c# ele se stabilesc intre +uvern, respectiv prefect, si autoritatile administrative

autonome

5 +este de autoevaluare

7 *otrivit sistemului constitutional si legal actual, se identica urmtoarele categorii

de raporturi de drept administrativ"

a# raporturi de subordonare, colaborare si tutela administrativa"

b# raporturi de subordonare"

c# raporturi de colaborare

#7Subiectul activ, purtator al autoritatii publice, in raporturile de drept administrativ

poate "

a# statul, prin organele sale, unitatile administrativ-teritoriale, o autoritate a

administratiei publice sau o alta autoritate publica, stabilimente de utilitate publica"

b# persoana zica"

c# persoana $uridica

&77utela administrativa este reglementata de "

a# art 122 alin 4 din )onstitutie"


30/66

3

b# art 123 alin 5 din )onstitutie"

(7 :aporturile de tutela administrativa se nasc din"

a# lege"

b# conventia partilor

ibliogra!e

/erginia /edinas-(rept administrativ, d niversul uridic, ucuresti, 2

Nicolae Popa-7eoria generala a dreptului, d !ctami, ucuresti, 14

3ean Rivero 8 3ean ?aline-(roit administrative, 10 edition, *recis, (alloz, 2

Antoni Iorgovan-7ratat de drept administrativ, ed !ll ec8, ucuresti,25

Rene C=apus- (roit administratif general, 7ome, *aris, 12

Constitutia Romaniei8 revi,uita

Cap% / Actul administrativ

De!nitia si trasaturile actului administrativ# Clasi!carea actelor administrative& 6egalitatea actului administrativ( 0orma actului administrativ5 Procedura emiterii sau adoptarii actelor administrative* 0orta 1uridica a actelor administrative" 2$ectele 1uridice ale actelor administrative' Suspendarea actelor administrative. Revocarea actelor administrative Anularea actelor administrative Ine)istenta actelor administrative# Contractul administrativ& +este de autoevaluare

Obiective


31/66

31

-importanta deosebita pe care o pre,inta8 pentru

studiul acestei ramuri de drept insusirea temeinica

a notiunii de act administrativ

- $undamentarea acestor notiuni

- interesul acordat acestei notiuni in insasi

intelegerea dreptului administrativ si a rolului sau

practic

Cap% / Actul administrativ

De!nitia si trasaturile actului administrativ

(enitia actului administrativ

:eprezinta forma principala de activitate a administratiei publice, care consta intr-o

manifestare de vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica

precum si controlului de legalitate al instantelor de contencios administrativ, care

emana de la autoritati administrative, alte autoritati publice sau de la persoane

private autorizate de autoritatile administrative, prin care se nasc, se modica sau

se sting drepturi si obligatii correlative

7rasaturile actului administrativ

(in cuprinsul denitiei se desprind urmatoarele trasaturi ale actului administrativ"

a# actul administrativ este forma $uridica principala de activitate a administratiei

publice

:ezulta deci, ca actul administrativ nu reprezinta singura forma de infaptuire a

administratiei

n activitatea lor, autoritatile administratiei publice inc&eie si alte acte $uridice,

desfasoara operatii administrative si alte fapte materiale"

b# actul administrativ reprezinta o manifestare expresa

)aracterul expres este determinat de regimul de putere publica in care se emit

actele administrative

>ointa $uridica se exprima in mod expres , neindoielnic, in scopul de a aduce o

modicare in realitatea $uridica existenta, de a da nastere, de a modica si de a

stinge drepturi si obligatii $uridice


32/66

32

c# actul administrativ reprezinta o manifestare unilaterala de vointa $uridica"

ste o trasatura care deosebeste actul administrativ de alte acte $uridice, de

operatiile administrative si alte fapte materiale

!ceasta trasatura exprima calitatea actului administrativ de a reprezenta

concretizarea unei singure vointe $uridice, anume a autoritatii emitente

)aracterul unilateral al actului se pastreaza si in cazul actelor adoptate cu

participarea mai multor persoane x !ctele adoptate de organele colegiale-

+uvern, consilii locale, consilii $udetene

!cest caracter se pastreaza si in cazul in care actul administrativ este emis in

comun, de doua sau mai multe autoritati administrative, precum si in cazul actelor

emise cu acordul , conrmarea sau autorizarea altei autoritati

n aceste cazuri, vointa celor care participa la adoptarea actului nu reprezinta mai

multe vointe $uridice, ci modalitati procedurale care concura la exprimarea inconditiile legii a unei singure vointe $uridice

)aracterul unilateral al actului se pastreza si in cazul actelor administrative emise la

cerere, intrucat aceasta cerere nu are semnicatia unui acord de vointa in ceea ce

priveste emiterea actului

>ointa, si in acest caz, apartine doar autoritatii emitente, iar cererea reprezinta doar

o modalitate procedurala necesara pentru emiterea actului

d# actul administrativ este emis in regim de putere publica"

(e aici rezulta caracterul obligatoriu al actului administrativ si executarea lui din

ociu

*rincipiul ./executio ex oBcio// semnica calitatea actului administrativ de a

executoriu prin el insusi, nemaiind necesara emiterea unui alt act care sa

constituie titlu executoriu

e# actul administrativ este supus controlului de legalitate al instantelor de

contencios administrativ"

*rin art 52 si 126alin 6 din )onstitutie este consacrat acest principiu, iar prin

;egea nr 554#24 a fost dezvoltat

xista insa unele acte care, desi emise de autoritati administrative, sunt sustrase

controlului de legalitate prevazut de ;egea 554#24- asa numitele ./ne de

neprimire//


33/66

33

(e asemenea exista acte care, desi nu sunt emise de autoritatile administratiei

publice ci de alte autoritati publice, sunt supuse controlului de legalitate al

instantelor de contencios administrativ

f# actul administrativ emana de la autoritatile administratiei publice, de la alte

autoritati publice sau de la structuri autorizate de autoritatile administrative sapresteze anumite servicii publice

(eosebim"

acte administrative tipice care emana de la autoritati ale administratiei

publice" acte administrative asimilate, care emana de la alte autoritati publice sau

structuri autorizate de autoritatile administrative

g# ca orice act $uridic, actul administrativ da nastere, modica sau stinge drepturi si

obligatii correlative

(eci, actul administrativ este o manifestare de vointa care are loc in scopul de a

produe efecte $uridice a caror realizare este garantata prin forta de constrangere a

statului

# Clasi!carea actelor administrative

)riterii de clasicare"

a# (upa organul de la care emana"

acte care emana de la autoritati administrativecentrale sau autonome locale"

acte care emana de la alte autoritati publice decat cele administrative" acte care emana de la persoane private autorizate sa presteze anumite

servicii publice

b# dupa intinderea efectelor $uridice"

acte administrative normative"

!ctele administrative normative cuprind reglementari de principiu aplicabile unui

numar nedeterminat de personae

!cte administrative individuale

!ceasta categorie de acte produce efecte $uridice fata de un subiect de drept

determinat

!ctele administrative individuale se clasica, la randul lor in"

!cte prin care se stabilesc drepturi sau obligatii pentru cei carora li se

adreseaza ,ex !utorizatii


34/66

34

!cte prin care se atribuie un statut personal pentru un subiect de drept

determinat, ex (iplome, premise, certicate !cte prin care se aplica diferite forme ale constrangerii administrative, ex

*rocese verbale contraventionale !cte cu caracter intern, care se aplica doar in interiorul unei autoritati sau

institutii publice

!ceste acte pot avea caracter normativ, ex :egulament de organizare si

functionare a unei autoritati administrative

*ot avea si un caracter individual, ex % decizie de numire a unui functionar public

& 6egalitatea actului administrativ*rincipiul legalitatii este un principiu care guverneaza intregul sistem de

drept romanesc

l semnica"a# suprematia legii, n sensul ca toate subiectele de drept public sau privat

trebuie sa se supuna legii"b# se refera si la baza legala, in sensul ca actiunea acestor subiecte de

drept trebuie sa se incadreze in limitele dreptului )onditii de legalitate"

a# respectarea principiului suprematiei )onstitutiei in emiterea actului administrativ"

b# actul administrativ trebuie sa e emis de catre organul competent"

n cazul in care actul emana de la alt organ decat cel competent, intervine

sanctiunea inexistentei actului

c# respectarea principiului legalitatii in adoptarea actului administrativ- se are in

vedere legea in acceptiunea sa lato sensu

d# forma actului si procedura de emitere sa e cea prevazuta de lege

(enitia legalitatii

;egalitatea presupune conformitatea actului administrativ cu legea fundamental-

)onstitutia-, cu legea ca act $uridic al *arlamentului, cu toate celelalte acte

normative care au o forta $uridica superioara

(enitia oportunitatii

n ceea ce priveste oportunitatea, aceasta reprezinta capacitatea pe care o are

organul care emite actul administrativ de a alege dintre mai multe solutii posibile si

egale in aceeasi masura, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public

care trebuie ocrotit


35/66

35

*rin putere discretionara a administratiei intelegem facultatea pe care legea o

acorda acesteia de a alege intre mai multe solutii posibile, aplicabile la cazul

concret, pe cea mai in masura de a servi interesul public

( 0orma actului administrativ

)onceptul de forma se refera la structura interna si externa a unui continut, modul

de asezare al elementelor din care se compune

(e regula, actul administrativ trebuie sa imbrace forma scrisa

7rebuie sa realizam o distinctie intre actele normative si cele individuale

!ctele administrative individuale pot imbraca, pe langa forma scrisa, uneori, si

forma orala x avertismentul

n ma$oritatea cazurilor, actele administrative individuale trebuie sa imbrace forma

scrisa,

avandu-se in vedere obligativitatea comunicarii lor

n cazul actelor administrative normative, ele trebuie sa imbrace intotdeauna forma

scrisa

!ctele adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice centrale-actele

+uvernului, actele administratiei centrale de specialitate-e ca au caracter

normative sau individual, se publica in ?onitorul %cial, sub sanctiunea inexistentei

lor

!ctele adoptate de autoritatile administrative autonome se aduc la cunostintapublica e prin asare, publicare intr-o publicatie de larga circulatie sau prin

comunicare


36/66

36

n ceea ce priveste motivarea actului, actele administrative normative se motiveaza

intotdeauna

%bligatia motivarii vizeaza si unele acte administrative individuale-ex, @otararile de

+uvern cu caracter individual

5 Procedura emiterii sau adoptarii atelor administrative

!utoritatile administrative unipersonale emit acte administrative x primarul emite

dispozitii, prefectul emite ordine

!utoritatile administrative colegiale adopta acte administrative x +uvernul

adopta ordonante, consiliul local sau cel $udetean adopta &otarari

denticam trei categorii de forme procedurale, in functie de momentul in care

intervin"

a# forme procedurale anterioare emiterii sau adoptarii actului"

b# forme procedurale concomitente emiterii sau adoptarii actului"

c# forme procedurale ulterioare emiterii sau adoptarii actului

(intre acestea veti studia formele procedural anterioare sau prealabile emiterii sau

adoptarii actului

n cadrul acestora o importanta mai mare o au avi,ele si acordul prealabil%

Avi,ele-De!nitie

!vizele reprezinta opinii pe care un organ al administratiei publice le solicita altui

organ al administratiei publice intr-o problema sau in mai multe probleme, pentru a

se informa si a decide in cunostinta de cauza

)uvantul aviz are trei acceptiuni"

a# instiintare scrisa cu caracter oBcial"

b# parere, apreciere competenta emisa de cineva din afara, o autoritate externa,

asupra unei probleme aata in dezbatere sau in procesul decisional"

c# rezolutie a unei autoritati competente

Clasi!care

n functie de regimul lor $uridic, avizele sunt de trei categorii"

1# !vize facultative-organul emitent al actului nu este obligat nici sa solicite avizul,

nici sa-l respecte in cazul in care l-a solicitat si l-a obtinut"


37/66

3'

2# !vize consultative-este acel tip de avize pentru care legea prevede obligativitatea

obtinerii lor si facultatea de a le respecta sau nu"

c# !vize conforme-sunt acele avize care se caracterizeaza prin trasatura lor

obligatorie atat din punct de vedere al cererii cat si din punct de vedere al

respectarii lor

ntre avize si actele administrative exista deosebiri fundamentale dar si unele

asemanari"

Si avizele si actele administrative reprezinta manifestari de vointa cu caracter

unilateral" (aca manifestarea de vointa pe care o concretizeaza actul administrativ este

facuta in scopul de a da nastere, a modica sau a stinge drepturi si obligatii,

avizele nu au nici acest scop si nici aceste consecinte !vizele nu produc prin

ele insele efecte $uridice, nu modica realitatea $uridica existenta

:olul avizelor consta in a contribui la caracterul legal al actului administrative sau aintari legalitatea acestuia

Si avizele si actele administrative sunt emise de diferite categorii de

autoritati

Acordul-de!nitie

:eprezinta consimtamantul pe care il da un organ public altui organ, in vederea

emiterii de catre acesta din urma a unui anumit act administrativ

n functie de momentul in care intervine, acordul poate "

*realabil" )oncomitent" lterior emiterii actului administrativ

denticam urmatoarele elemente ale regimului $uridic al acordului"

:eprezinta o manifestare de vointa cu caracter unilateral emisa de un organ

administrativ"

miterea lui, atunci cand este prealabil, atrage adoptarea unui actadministrativ care este rezultatul manifestarii de vointa a doua organe, a

celui care a emis actul si a celui care a emis acordul-dubla vointa $uridica !cordul nu are drept consecinta obligarea organului emitent al actului la

emiterea acelui act (esi conditioneaza legalitatea unui act administrativ, acordul, prin el insusi,

nu acopera viciile de legalitate ale actului " !cordul nu produce prin el insusi efecte $uridice


38/66

30

Aeind act administrativ el nu poate forma obiectul unei actiuni de sine

statatoare in contenciosul administrativ

* 0orta 1uridica a actului administrativ

Specic actelor $uridice este faptul ca ele reprezinta manifestari de vointa facute in

scopul de a modica realitatea $uridica existenta, de a da nastere, de a modica si

de a stinge drepturi si obligatii $uridice

)eea ce fundamenteaza forta $uridica a efectelor pe care le produc actele

administrative este prezumtia ca ele au fost emise cu respectarea tuturor conditiilor

impuse de lege

(eosebim, astfel, trei forme ale prezumtiei

*rezumtia de legalitate- se refera la conformitatea actului administrativ culegea, in sens larg

ste o prezumtie relativa, care se aa la baza regimului $uridic al actului

administrativ

a poate rasturnata in cazul in care actul a fost atacat in fata instantelor de

contencios administrativ si acestea constata nelegalitatea lui

*rezumtia de autenticitate care prezuma conditia ca actul administrativ sa e

emis de organul mentionat prin forma sa exterioara, si anume stampila,

antet, semnaturi *rezumtia de veridicitate, potrivit careia actul administrativ este prezumat a

corespunde adevarului


39/66

3

!ctul administrativ este executoriu prin el insusi

" 2$ectele 1uridice ale actelor administrative

n ceea ce priveste efectele $uridice ale actelor administrative ne vom raporta la trei

aspecte"

a# momentul de la care incep sa se produca"

b# intinderea efectelor $uridice"

c# incetarea acestor efecte $uridice

a# ?omentul de la care actul incepe sa produca efecte $uridice

(aca avem in vedere organul emitent, actul administrativ produce efecte

$uridice din momentul adoptarii sale *entru celelalte subiecte de drept, trebuie facuta distinctia intre felul actului,

daca este un act normativ sau individual

!ctele normative produv efecte $uridice de la data publicarii lor, iar cele individuale

de la data comunicarii lor 7otusi, aceasta problema nu mai poate privita asa

categoric deoarece, sunt acte individuale pentru care )onstitutia prevede

obligativitatea publicarii lor in ?onitorul %cial

(eci, putem spune ca actele administrative incep sa produca efecte $uridice din

momentul in care au fost aduse la cunostinta, in formele prevazute de lege

(e la acest principiu exista unele exceptii care vizeaza"

actele administrative recognitive sau declarative

xemple-certicatul de nastere, certicatul de deces

!ceste acte produc efecte $uridice de la o data anterioara emiterii lor

!ctele administrative care produc efecte $uridice de la o data ulterioara

aducerii lor la cunostinta x %rdonantele de +uvern, &otararile de +uvern, (ecretele *resedintelui

:omaniei

%rdonantele adoptate de +uvern in baza unei legi speciale de abilitare intra invigoare la trei zile de la data publicarii in ?onitorul %cial, partea , sau la o data

ulterioara prevazuta in textul lor

%rdonantele de urgenta intra in vigoare la data publicarii in ?onitorul %cial al

:omaniei, partea , sub conditia depunerii la )amera competenta sa e sesizata,

daca in continutul lor nu este prevazuta o data ulterioara


40/66

4

b# ntinderea efectelor $uridice

!ctele cu caracter normativ produc efecte $uridice pentru dreptul administrativ dar

si pentru alte ramuri de drept, cu exceptia dreptului penal

!ctele cu caracter individual, produc, de regula, efecte $uridice pentru dreptul

administrativ, dar pot produce efecte si pentru alte ramuri de drept

x actele de stare civila, care produc efecte si pentru dreptul civil

c# ncetarea producerii de efecte $uridice

!ctul administrativ, ca si alte acte $uridice, produce efecte pana la scoaterea din

vigoare a sa

Scoaterea din vigoare a unui act administrativ poate avea loc prin"

!nulare, de catre instanta de $udecata"

:evocare, de organul ierar&ic superior" :etractare, de organul emitent !brogare dispusa de organul emitent, organul ierar&ic superior sau

*arlament" ncetarea efectelor in alte moduri, ex prescriptia

' Suspendarea actelor administrative

De!nitie

:eprezinta intreruperea producerii de efecte de catre un act administrativ sauincetarea temporara a efectelor actelor administrative

a# )auzele care pot determina interventia suspendarii sunt"

n general suspendarea intervine atunci cand exista dubii cu privire la

legalitatea unui act administrativ Suspendarea poate intervini cand se aplica o anumita sanctiune

administrativ-disciplinara unui functionar public sau unei alte persoane

incadrate intr-un organ public

b# efectele $uridice ale suspendarii au ca nota dominanta faptul ca ele produc o

intrerupere a acestor efecte, o incetare vremelnica a producerii lor

c# n ceea ce priveste organele care pot dispune suspendarea, intalnim"

Suspendarea dispusa de organul emitent al actului" Suspendarea dispusa de organul ierar&ic superior" Suspendarea dispusa de instanta de $udecata" Suspendarea dispusa de legiuitor sau de autorul actului


41/66

41

d# in ceea ce priveste tipurile de suspendare, deosebim"

o Suspendarea de drept sau legala"o Suspendarea dispusa de anumite autoritati publice

*otrivit art, 14 din ;egea 554#24 a contenciosului administrativ, instanta poate

sa procedeze la suspendarea actului in cazul in care exista motive bine $usticate si

pericolul producerii unor pagube iminente

)ererea poate formulata odata cu sesizarea facuta in cadrul procedurii

administrative prealabile

Suspendarea mai poate solicitata odata cu actiunea principala, prin aceeasi cerere

sau printr-o cerere separata

. Revocarea actelor administrative

De!nitie

:eprezinta operatiunea $uridica prin intermediul careia organul emitent sau organul

ierar&ic superior acestuia desinteaza, scoate din vigoare un act

:evocarea este de doua feluri"

a# retractare, atunci cand este realizata de organul emitent"

b# revocarea propiu-zisa, cand se realizeaza de organul ierar&ic superior celui

emitent

Cau,e care determina revocarea

a# din punct de vedere al caracterului cauzei, deosebim"

:evocarea intervenita pentru cauze de nelegalitate a actului" :evocarea care intervine pentru cauze de neoportunitate a actului

b# din punct de vedere al momentului in care intervin fata de emiterea actului,

cauzele revocarii, indiferent ca vizeaza nelegalitatea sau neoportunitatea, pot "

)auze anterioare emiterii actului, care determina ca efectele $uridice alerevocarii sa e pentru trecut-ex tunc"

)auze concomitente cu emiterea actului, determina efecte $uridice ex tunc" )auze ulterioare emiterii actului, care produc efecte $uridice ex nunc-pentru

viitor


42/66

42

(e la principiul revocabilitatii actelor administrative, exista exceptii care privesc

exclusive actele administrative cu caracter individual, deoarece actele

administrative normative sunt oricand revocabile

:evocarea se deosebeste de anulare si de suspendare, din mai multe puncte de

vedere"

a# din punct de vedere al cauzelor care le determina, constatati ca atat anularea

cat si revocarea intervine atunci cand exista certitudinea ca actul este viciat, pentru

cauze de nelegalitate sau de neoportunitate a lui, pe cand suspendarea intervine

cand exista dubii cu privire la nelegalitatea actului

b# din punct de vedere al autoritatilor care pot dispune cele trei tipuri de operatiuni

$uridice, deosebim"

:evocarea poate dispusa atat de organul emitent cat si de cel ierar&ic

superior"

Suspendarea poate dispusa de autoritatile competente sa decidarevocarea,precizand situatia autoritatilor administrative autonome, care nu

au organ ierar&ic superior, dar poate dispusa si de instanta de $udecata" !nularea poate dispusa atat de organul ierar&ic superior, daca exista, cat si

de instanta de $udecata sau exclusiv de instanta de $udecata in cazul

existentei unor acte emise de autoritatile administrative care nu au organ

ierar&ic superior

c# din punct de vedere al efectelor produse, suspendarea produce doar intreruperea

acestor efecte, in timp ce anularea si revocarea produc incetarea cu caracter

denitiv a acestor efecte

(e la principiul revocabilitatii actelor administrative exista exceptii deduse e din

natura actului, e din efectele pe care actele le-au produs sau e din vointa

legiuitorului

)ategorii de exceptii"

actele administrative cu caracter $urisdictional-sunt emise dupa o procedura

speciala, guvernata de principii similare procedurii $udiciare" ele intervin in

cazul existentei unui litigiu in domeniul administratiei, care trebuie

solutionat

actele administrative care e dau nastere la raporturi de drept privat, e suntemise ca urmare a unor contracte civile sau administrative"

actele administrative care au fost executate material, deoarce revocarea lor

nu va duce la restabilirea situatiei materiale anterioare" actele administrative declarate irevocabile printr-o dispozitie a legii sau care

au generat drepturi subiective garantate de lege sub aspectul stabilitatii" actele administrative prin care se aplica sanctiuni specice celor trei forme

de raspundere din dreptul administrativ-raspunderea administrativ


43/66

43

disciplinara, raspunderea contraventionala si raspunderea administrativ-

patrimoniala

. Anularea actelor administrative

De!nitie

:eprezinta operatiunea $uridica care consta intr-o manifestare de vointa in scopul de

a determina in mod direct desintarea actului si, deci, incetarea denitiva a

efectelor $uridice produse de acesta

Repere ale teoriei actuale a nulitatii actului administrativ

nstitutia anularii actului administrativ este consacrata de art 52 din )onstitutie

care se refera la anularea dispusa de instanta de $udecata

a# Aulitatea absoluta are drept specic faptul ca sanctioneaza nerespectarea, la

inc&eierea actului $uridic, a unei norme care ocroteste un interes general

Aulitatea absoluta intervine pentru incalcarea conditiilor de fond, esentiale pentru

validitatea actului

b# Aulitatea relativa are drept specic faptul ca sanctioneaza nerespectarea, la

inc&eierea actului, a unor norme care ocrotesc un interes particular, individual ori

personal

Aulitatea relativa intervine in cazul incalcarii unor conditii de mai mica importanta,

care privesc forma actului

(in punct de vedere al efectelor $uridice, nulitatea actului administrativ difera decea a actului civil"

!stfel, indiferent de conditiile care au fost incalcate, organul competent va

putea sa dispuna anularea actului" (aca in dreptul civil nulitatile relative pot conrmate de cel lezat, iar

nulitatile absolute nu pot conrmate, in dreptul administrativ pot

conrmate ambele categorii de nulitati sau numai nulitatile relative

%rganele care pot dispune anularea unui act administrativ sunt"

a# organul ierar&ic superior, in virtutea raportului de subordonare ierar&ica"

b# instanta de $udecata, potrivit dispozitiilor legii 554#24, modicata si

complectata"

c# ?inisterul *ublic, care poate anula doar actele locurilor de detentie

fectele anularii


44/66

44

)a regula, anularea produce efecte $uridice ex tunc-pentru trecut-in sensul ca actul

este desintat ca si cand nu ar existat

!tunci cand anularea are loc pentru motive de neoportunitate, efectele $uridice

produse trbuie sa e ex nunc-pentru viitor

!nularea unui act administrativ atrage dupa sine anularea tuturor actelor a caror

legalitate este conditionata de legalitatea actului administrativ anulat

Ine)istenta actelor administrative

nexistenta reprezinta o sanctiune a actului administrativ care intervine atunci cand

viciile de legalitate sunt evidente

(imensiuni ale regimului $uridic actual al actelor inexistente"

a# actele inexistente nu se mai bucura de prezumtia de legalitate a actului

administrativ"

b# subiectele de drept destinatare ale actului sau care cad sub incidenta sa au

dreptul de a se preleva de inexistenta actului si de a refuza indeplinirea obligatiilor

care rezulta din acel act"

c#exista obligatia celorlalte subiecte de drept, a autoritatilor publice in special, de a

lua act de inexistenta intervenita, astfel incat ele nu pot proceda , in baza actului la

executarea din ociu si la impunerea $ortei de constrangere a statului4

d7 in actualul sistem8 institutiainexistentei a devenit de rang constitutional

e# actul inexistent poate retras in orice moment de catre administratie, in timp ce

actul nul nu poate retras decat in interiorul termenului de recurs

Contractul administrativ

:eguli speciale cu privire la contractul administrativ

!tat in doctrina romaneasca cat si in cea franceza, notiunea de contract

administrativ este legata de notiunea de domeniu public si de serviciu public

!ceste reguli speciale privesc urmatoarele aspecte"

a# forma contractului, aceasta ind prestabilita de legiuitor"

b# puterile exorbitante ale administratiei"

c# anumite facilitati pe care administratia le da celor cu care a contractat"


45/66

45

d# competenta tribunalelor administrative, pentru solutionarea eventualelor litigii,

care ar putea aparea in executarea unui astfel de contract

De!nitie

:eprezinta un accord de vointa, dintre o autoritate publica, aata pe o pozitie desuperioritate $uridica, pe de o parte, si alte subiecte de drept, pe de alta parte, prin

care se urmareste satisfacerea unui interes general, prin prestarea unui serviciu

public, efectuarea unei lucrari publice sau punerea in valoare a unui bun public,

supus unui regim de putere publica

+rasaturi

a# contractul administrativ este o conventie, deci un accord de vointa ic&eiat intre

mai multe parti"

b# una dintre parti este un subiect determinat, respectiv o autoritate publica, o

autoritate administrativa sau un alt subiect de drept autorizat de aceasta"

c# spre deosebire de contractele civile unde partile se aa pe pozitii de egalitate

$uridica, in cazul acestui contract partile nu se aa pe pozitii de egalitate $uridica"

una dintre ele, si anume subiectul determinat-autoritatea-are o pozitie de

superioritate fata de celalalt subiect al contractului

d# obiectul contractului este determinat, el urmarind satisfacerea unui interes

general si putand imbraca una din urmatoarele forme"

prestarea unui serviciu public"

punerea in valoare a unui bun public"

efectuarea unor lucrari publice

e# clauzele contractului sunt stabilite atat pe cale reglementara, prin lege, cat si pe

cale conventionala"

f# pozitia de superioritate a subiectului investit autoritate publica determina

posibilitatea ca aceasta sa poata modica sau rezilia unilateral contractual, atunci

cand interesul public o cere, spre deosebire de contractele de drept comun care nupot modicate decat prin acordul partilor, iar in absenta acestuia de catre instanta

de $udecata"

g# sunt guvernate de un regim de putere publica, spre deosebire de contractele

civile, care sunt guvernate de dreptul comun"

prezinta forma scrisa iar, ca si actul administrativ, nu pot avea caracter

consensual, deoarece implica o autoritate care actioneaza in numele puterii publice"


46/66

46

$# se instituie competenta instantelor de contencios administrativ in solutionarea

eventualelor litigii care ar putea apare din executarea unui astfel de contract


Aepublicarea decretelor *resedintelui :omaniei in ?onitorul %cial atrage

sanctiunea"

a# nulitatii absolute"

b# nulitatii relative"

c# inexistentei

# Aulitatea absoluta a actului administrativ intervine pentru"

a# incalcarea conditiilor de forma"

b# incalcarea conditiilor de fond"

c# incalcarea conditiilor de forma si de fond

& :evocarea actului administrativ poate interveni pentru"

a# nelegalitate"

b#netemeinicie"

c# neconstitutionalitate

( )onstituie exceptii de la principiul revocabilitatii actelor administrative"

a# actele administrative cu caracter individual"

b# actele administrative cu caracter normative"

c# atat actele administrative cu caracter normative, cat si actele administrative cu

caracter individual

5 !ctul administrativ individual produce efecte de la momentul"

a# comunicarii"

b# publicarii"

c# emiterii

* Aepublicarea %rdonantelor de +uvern in ?onitorul %cial atrage sanctiunea"


47/66

4'

a# nulitatii absolute"

b# nulitatii relative"

c# inexistentei

" :evocarea actului administrativ poate interveni"

a# numai pentru cauze de nelegalitate"

b#numai pentru cauze de neoportunitate"

c# atat pentru cauze de nelegalitate cat si pentru cauze de neoportunitate

' )auzele revocarii pot "

a# anterioare emiterii#adoptarii actului administrativ"

b# atat anterioare cat si concomitente, dar si ulterioare emiterii#adoptarii actuluiadministrativ"

c# ulterioare emiterii#adoptarii actului administrativ

. :evocarea reprezinta"

a# un principiu al regimului $uridic al actului administrativ"

b# o exceptie a regimului $uridic al actului administrativ"

c# nu poate intervene in cazul actului administrativ

# Suspendarea determina"

a# incetarea denitive a producerii de efecte $uridice ale actului administrativ"

b# incetarea temporara a producerii de efecte $uridice ale actului administrativ"

c# nu afecteza efectele $uridice ale actului administrativ

&


48/66

40

c# atat in cazul actelor cu caracter normativ cat si in cazul actelor cu

caracter individual

5


49/66

4

a# numai a actului administrativ cu caracter individual"

b# numai a actului administrativ cu caracter normativ"

c#atat a actului administrativ cu caracter normativ cat si a actului

administrativ cu caracter individual

# !nularea unui act administrativ se poate dispune"

a# numai de organul ierar&ic superior"

b# numai de instanta de $udecata"

c# atat de organul ierar&ic superior cat si de instanta de $udecata

## !ctele administrative inexistene"

a# se bucura de prezumtia de legalitate, pana la data constatarii inexistentei

lor"

b# nu se mai bucura de prezumtia de legalitate si de regula executarii din

ociu"

c# nu se mai bucura de prezumtia de legalitate

#& )ontractul administrativ este"

a# act $uridic bilateral"

b# act $uridic unilateral"

c# act $uridic bi sau multilateral

#5 *artile contractului administrativ se aa"

a# pe pozitie de egalitate $uridica"

b# pe pozitie de inegalitate $uridica"

c# uneori, pe pozitie de egalitate $uridica, iar alteori, pe pozitie de inegalitate

$uridica

#* Scopul contractului administrativ este"

a# satisfacerea nevoilor de interes general"

b# satisfacerea nevoilor de interes particular"

c# satisfacerea nevoilor de interes general si particular

#" %biectul contractului administrativ il constituie"


50/66

5

a# prestarea unui serviciu public sau efectuarea unei lucrari publice"

b# punerea in valoare a unui bun public sau efectuarea unei lucrari publice"

c# prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrari publice, punerea in valoare

a unui bun public sau o ac&izitie publica

#' Solutionarea litigiilor care ar putea apare din executarea contractului

administrativ este de competenta"a# instantelor de drept comun"b# instantelor de contencios administrativ"c# atat instantelor de drept comun, cat si instantelor de contencios

administrativ#. *artile contractului administrativ trebuie sa e"

a# una din partile contractului este un subiect determinat, respectiv o

autoritate care actioneaza in realizarea puterii publice, o autoritate

administrativa sau alt subiect de drept autorizat de o autoritate

administrativa"b# contractual se poate ic&eia intre doua sau mai multe parti, persoane zice

sau $uridice, fara nici o conditie"c# una din parti trebuie sa e obligatoriu o persoana $uridica de drept privat

&o )ontractul administrativ trebuie sa imbrace"

a# forma scrisa"

b# forma orala"

c# si forma scrisa si forma orala

& )lauzele unui contract administrativ sunt stabilite"

a# numai pe cale reglementara"

b#prin conventia partilor"

c# atat pe cale reglementara, cat si prin conventia partilor

& )ontractele administrative sunt guvernate"

a# de un regim de putere publica"

b# de un regim de drept commercial"

c# de un regim de drept civil

ibliogra!e


51/66

51

/erginia /edinas-(rept administrativ, d niversul uridic, ucuresti, 2

Antonie Iorgovan-7ratat de drept administrativ, d !ll ec8, ucuresti,

25

Dumitru re,oianu-(rept administrativ roman, d !ll ec8, ucuresti,

24

Dana Apostol +o$an-(rept administrativ, d !ll ec8, ucuresti, 24

Ro,alia-Ana 6a,ar-;egalitatea actului administrativ, (rept romanesc si

drept comparat, d !ll ec8, ucuresti, 24

+udor Draganu-ntroducere in teoria si practica statului de drept, d (acia,

)lu$-Aapoca, 12

+udor Draganu-!ctele de drept administrativ, d Stiintica, ucuresti,

15

Ioan Deleanu-(rept constitutional si institutii politice, d uropa Aova,

ucuresti, 12

C=arles Debbasc=-nstitutions et droit administratifs, 7ome2, ;/action et le

control de l/administration, *


52/66

52

-insusirea notiunilor cu privire la di$eritele

$orme de control e)ercitat asupra

administratiei publice4

-importanta practica deosebita a acestornotiuni4

-deprinderea de a le aplica in viitor in

activitatea pro$esionala%

Cap% /I +eoria generala a controlului e)ercitat

asupra administratiei publice

De!nitia notiunii de control

Aotiunea de control evoca o activitate de vericare a conformitatii unei

anumite activitati cu anumite valori, de regula cele consacrate in normele

$uridice

*entru dreptul administrativ avem in vedere conformitatea activitatii de

infaptuire a administratiei publice cu acele valori consacrate prin lege

# 0undamente constitutionale ale controlului e)ercitat asupra

administratiei publice

0orme de control necontencios e)ercitat asupra administratiei

publice centrale

-activitatea *resedintelui :omaniei este, potrivit unor dispozitii

constitutionale, sub controlul *arlamentului-ex art alin 2 si 3 care

reglementeaza masurile pe care le poate lua *resedintele in cazul unei

agresiuni armate, art 5 si art 6 care instituie cele doua forme deraspundere, penala si politica, art 1 care consacra un control indirect al

*arlamentului asupra *resedintelui, care rezulta din contrasemnarea unora

dintre decretele acestuia de catre *rimul-ministru, care, alaturi de +uvern,

raspunde politic in fata *arlamentului pentru intreaga sa activitate, deci

inclusiv pentru decretele *resedintelui pe care le-a contrasemnat


53/66

53

-art 111 aseaza intreaga administratie publica, inclusiv +vernul sub control

parlamentar, concretizat in obligatia de a prezenta documentele si

informatiile cerute de cele doua )amere, prin intermediul presedintilor lor art 1 instituie principiul raspunderii politice a +uvernului numai in fata

*arlamentului

-art 112, 113 si 114 consacra forme concrete si directe de exercitare acontrolului parlamentar-sistemul intrebarilor si al interpelarilor, motiunea de

cenzura, anga$area raspunderii +uvernului" -art 115 reglementeaza statutul ministerelor, ca organe de specialitate ale

administratiei de stat care pot organizate doar in subordinea +uvernului

0orme de control contencios e)ercitat asupra administratiei publice

centrale

!rt 52 si 126, alin6 consacra dreptul de control al instantelor $udecatoresti

asupra actelor administrative emise de autoritatile publice, inclusiv asupra

actelor emise de autoritatile administratiei publice"!rt 146, lit d se refera la faptul ca, printe atributiile )urtii )onstitutionale se

numara si aceea de a se pronunta asupra exceptiilor de neconstitutionalitate

privind %rdonantele +uvernului

0orme de control necontencios e)ercitat asupra administratiei

publice locale

- art 111 alin 1 reprezinta un ./drept comun// de exercitare a controlului

parlamentar asupra intrgii administratii publice" )ap 4 al titlului , art 50-6, consacra institutia !vocatului *oporului a carei

menire constitutionala este sa apere drepturile si libertatile cetatenilor

impotriva abuzurilor administratiei

*rin intermediul !vocatului *oporului se exercita si un control direct din partea

*arlamentului, asupra administratiei publice centrale si locale, deoarece !vocatul

*oporuli prezinta organului legiuitor rapoarte, anual sau la cererea acestuia, cu

privire la activitatea desfasurata, care pot contine si recomandari privind

legislatia sau masuri de alta natura menite sa contribuie la apararea drepturilor si

libertatilor cetatenilor

:aporturile dintre !vocatul *oporului si puterea executiv, reprezinta raporturi de

control si colaborare


54/66

54

0orme de control contencios exercitat asupra administratiei publice locale

- art 123, alin 5 consacra dreptul prefectului, ca reprezentant al +uvernului,

de a ataca in contenciosul administrativ actele emise de consiliul local,

consiliul $udetean si primar, actul atacat ind suspendat de drept" !rt 126, alin 6 coroborat cu art 21, 52 si 53 stabileste cadrul constitutional

de exercitare a dreptului persoanei vatamate prin actele administrative ale

autoritatilor publice, inclusiv ale autoritatilor administratiei publice centrale

dar si locale

& Clasi!carea $ormelor de control e)ercitat asupra administratiei

publice

n functie de organul care exercita controlul"! n control parlamentar" n control parlamentar traditional, exercitat de catre *arlament in mod direct,

prin mi$loacele prevazute de )onstitutie" n control parlamentar modern, exercitat prin intermediul unor autoritati

publice care depind de *arlament-!vocatul *oporului, )urtea de )onturi"! n control administrativ, care este infaptuit de administratia publica asupra

propriei sale activitati, in conformitate cu legea" (in punct de vedere al locului pe care il are organul de control fata de cel

controlat, deosebim"

a# un control administrativ intern, exercitat de agenti din interiorul organului

controlat

Specic acestei forme de control este ca, atat cel care exercita controlul cat si cel

controlat fac parte din interiorul aceleiasi autoritati administrative

b# un control administrativ extern" in acest, caz organul de control face parte din

structuri administrative plasate in afara organului controlat

!cest control poate impartit in mai multe categorii" un control contencios,

exercitat de organe administrative cu atributii $urisdictionale si un control

necontencios, exercitat de organe de specialitate ale administratiei publice

(in punct de vedere al modului in care intervine, controlul administrativ

extern, ca si cel intern, pot realizate"a# la sesizarea organului controlat"b# la sesizarea unui alt subiect de drept"c# din ociu


55/66

55

n control $udiciar sau $udecatoresc exercitat in baza art 21 si 52 din

)onstitutie, raportate la prevederile ;egii nr 554#24 a contenciosului

administrativ, atat pe cale de actiune directa cat si pe cale de exceptie) n control exercitat de alte autoritati publice decat cele care realizeaza

prerogativele celor trei puteri in stat

>orbim astfel de controlul exercitat de )urtea )onstitutionala asupra ordonantelor

de +uvern, de controlul exercitat de !vocatul *oporului, care este un control

necontencios

( n control politic, a carui legitimitate se aa inserata in misiunea

administratiei, aceea de a pune in aplicare decizia politica

n functie de obiectivul urmarit"

! n control general, care priveste intreaga activitate a organului controlat,atat din punct de vedere al legalitatii cat si al oportunitatii"

n control de specialitate, care vizeaza anumite segmente ale organului

controlat

(in punct de vedere al procedurii aplicabile, distingem"! n control $urisdictional, de natura contencioasa, care poate exercitat de

)urtea )onstitutionala, instantele $udecatoresti, organele administrative cu

atributii $urisdictionale

n control ne$urisdictional, de natura necontencioasa, care poate vizacontrolul parlamentar traditional, controlul administrativ intern si extern,

controlul exercitat prin autoritatile publice de specialitate

( 3urisdictia administrativa si actul administrativ 1urisdictional

*rin )onstitutia revizuita $urisdictiile administrative speciale au fost

recunoscute expres

ntre termenul de $urisdictie si cel de $ustitie nu exista identitate

urisdictia, lato sensu, poate denita ca o activitate de solutionare a unor

litigii, dupa o procedura asemanatoare celei $udecatoresti si in urma careia

se pronunta o solutie motivata

n functie de autoritatea publica in a carei competenta intra solutionarea

litigiului respectiv, deosebim mai multe tipuri de $urisdictii"


56/66

56

3urisdictie constitutionala, exercitata prin )urtea )onstitutionala" 3urisdictie 1udiciara sau 1ustitie8 realizata prin nalta )urte de )asatie

si ustitie si de celelalte instante stabilite prin lege

ntre termenii de $ustitie si $urisdictie exista o relatie de la intreg la parte, sau de la

genul proxim la diferenta specica

ustitia este specie, iar $urisdictia este genul

3urisdictie administrativa8 realizata prin intermediul unor organe

administrative cu atributii $urisdictionale De!nitia si trasaturile 1urisdictiei administrative si ale

actului administrativ 1urisdictional

3urisdictia administrativa reprezinta un tip special de $urisdictie, realizat de

organe de natura administrativa, care sunt investite cu atributii $urisdictionale

o (in punct de vedere a obiectului8 ea reprezinta o solutionare a unei ./caide atac//

o (in punct de vedere al procedurii, regasim principiul specic procedurii

$udiciare, astfel" posibilitatea acordata partilor de a ascultate de instant

drept administrativ parte generala

Documents