Tema : realizati o analiza comparativa intre contractul de drept comun si contractul administrativ. (referat in dosar, cu titluri, note subsol, numerotare pagini,etc - predat la seminar si prezentat la curs, ne puncteaza/ o sa conteze la examen)

CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE

In doctrina se utilizeaza mai multe domenii de clasificare, dintre care cu semnificatie deosebita a criteriului intinderii efectelor pe care actul le produce in functie de care se determina :

a) Acte administrative cu caracter normativ, care produc efecte juridice general obligatorii si sunt opozabile erga omnes.

b) Acte cu caracter individual , care produc efecte juridice fata de un subiect determinat de drept (ut singuri) exemplu: o hotarare a guvernului, denumirea unui prefect in functie, este un act administrativ cu caracter individual, iar o hotarare prin care se adopta norme metorologice de punere in aplicare a unei legi, este un act administrativ cu caracter normativ.In randul actelor cu caracter normativ, il au autorizatiile care sunt acele acte juridice prin intermediul carora se confera unei persoane fizice sau juridice dr de a desfasura o activitate sau de a echita o constructie , unele din autorizatii sunt libere, fiind la atitudinea benifeciarului daca sa o solicite sau nu, iar altele sunt impuse, legea conditionand desfasurarea unei activitati de existenta a lor.

Contractul administrativ: este o creatie a juristprudentei, a consiliului de stat francez, care a fost receptata tipic cu rezerve si in doctrina romaneasca, interbelica, iar in perioada post-belica a fost marginalizata alaturi de alte institutii ale dr public in general si ale dr admin in particular considerate incopatibile cu specificul acelui regim, cum ar fi contencios administrativ, functionarul public, domeniul public.

Constitutia.Ea o recunoaste insa de o materie implicita prin art 136, care prevede ca bunurile proprietate publica pot fi date in admin regiilor autonome ori institutiilor publice, pot fi concesionate ori inchiriate sau pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.Toate acestea reprezinta modalitati de punere in valoare a proprietatii publice si sunt ca natura juridica contracte administrative.Legea continciosului admin nr 554/2004 asimileaza actului admin contractele prin care se pun in valoare bunurile de proprietate publica, se presteaza servicii publice, se efectuiaza lucrari publice , se realizeaza o achizitie publica , precum si toate celelalte programe care printr-o lege speciala sunt considerate a avea un regim care justifica solutionarea eventualelor litigii unor parte din ele de catre instantele judec de contincios-admin.

..si care genereaza litigii care sunt in competenta instantelor de contincios admin.

Trasaturile contractului admin :1.Orice contract reprezinta un acord de vointa care are un obiect determinat ce poate consta in desfasurarea unor activitati prin care se urmareste slujirea interesului public, respectiv se valorifica bunurile publice, se realizeaza activitati, lucrari cu caracter public(servicii, achizitii cu lucrari publice) sau alt obiect cand o lege speciala stabileste ca eventualele litigii generate de contract intra in competenta continciosului administrativ.

2.Din obiectul determinat rezulta regimul juridic care le este specific, respectiv regimul de putere publica, acesta asezand partile contractului pe o pozitie de inegalitate juridica .

3.Unele din subiectele contractului este in mod obligatoriu o autoritate publica inteleasa in sensul larg a termenului pe care il confera si legea nr 554/2004.Potrivit acestei legi, autoritatile publice sunt acele organe ale statului sau unitatilor admin teritoriale, care actioneaza in regim de putere publica pt realizarea unui interes legitim public, precum si subiectele de dr privat care au dobandid statut de utilitate publica si sunt autorizate sa presteze o activitate de interes public.

Litigiile derivate din incheierea , incetarea, executarea unui contract admin, intra in competenta de solutionare a instantelor de contincios admin.

Domeniul public si proprietatea publica.Inca din antichitate, s-a recunoscut existenta a doua categorii de bunuri, din punct de vedere al aptitudinilor de a fi detinute in proprietate de cineva :a) Res in patrimonium = bunuri care pot fi proprietate unui subiect de drept b) Extra patrimonium = bunuri care nu pot fi detinute in proprietate de o anumita persoana.

(pietele, drumurile, apele)

De aceea au fost edictate anumite acte cum ar fi edictul de la Muleni, prin care se proclama interdictia instrainarii acelor bunuri

In timpul revolutiei franceze din 1879 (comuna din Paris) proprietatea este trecuta de la lege la natiune iar natiunea ca orice proprietar dobandeste dr de a instraina bunul.Codul civil francez din 1804 contine 4 art cu privire la domeniul public a caror reglementa a generat si indoctrinat rutina de specialitate care s-a concentrat asupra identificarii sferii bunurilor de domeniul public, al regimului politic care le caract pe acestea, si a criterilui de aparteneta a unui bun la domeniul public, precum si al determinarii sau stabilirii ,daca un bun al domeniului public poate sau nu sa fie detinut in proprietate de un anumit subiect de drept.S-au conturat astfel mai multe teorii cum ar fi : teoria inexistentei unui bun de proprietate, teoria serviciului public sau a uzului public.Astfel de teorii au fost si in doctrina romaneasca cu exceptia perioadei regimului totalitar cand domeniul public a fost desfiintat formal si in realitate inlocuit cu institutii specifice acelui regim cum ar fi proprietatea intregului popor

asupra unor categorii de bunuri.Dupa 1990, institutia domeniului public redevine de actualitate si ea se regaseste reflectata in legislatie, inclusiv in cea adoptata inaintea Constitutiei din 1991, cum ar fi legea fondului funciar nr 18/1991 sau legea admin publice locale, nr 69/1991 in prezent abrogata.

El reprezinta un sediu special in reglemntarea constitutionala a proprietatii.Cel de al doilea text e art 136 intitulat proprietatea.Continutul textului, locul in care acesta este plasat, determina concluzia ca el constituie un sediu constitutional general in reglementarea proprietatii.De aceea, analiza regimului const al proprietatii trebuie sa inceapa de la art 136 deoarece acesta reprezinta sediul general, din constinutul caruia desprindem urmatoarele:

Prin al 1 se determina structura proprietatii care este structura care este publica si privata.Alineatul 2 prevede masurile de protectie care se iau pt proprietatea publica si titularii proprietatii publice, astfel textul prevede ca proprietatea publica este ocrotita prin lege si apartine statului si unitatilor admin teritoriale.El trb coroborat cu art 3 din Const, care prevede ca teritoriul e organizat sub aspect administrativ in comune, orase si judete.Art 3.Art 4.Concesionarea…inchirierea sau darea in folosinta gratuita unor institutii de utilitate publica.Prin al 5 se declara ca proprietatea privata este in conditiile legii inviolabila, textul trbuind coroborat cu art 44 care reglementeaza dr de proprietate privata.