drept administrativ curs 1-13

7/25/2019 Drept Administrativ Curs 1-13

1/23

18.02.2014 Curs 1

Examen scris.

Dreptul administrativ este o ramura a dreptului public,alaturi de dreptul constitutional international

public fnanciar,dreptul uniunii europene. Inca din antichitate, s-a undamentat existenta a doua mari

ramuri ale dreptului,cel public si cel privat distinctia dintre ele re!asindu-se in ada!iul lui "lpian #$

publicum %ust est &uod ad statum rei romanae spectat,privatum est &uod ad sin!ulorum pertinet$.'ceasta inseamna ca dreptul public este cel care studia(a viata statului,a cetatii, raporturile intre

cetate si cetatean pe cand dreptul privat cercetea(a dr intre particulari.

Institutia undamentala a dr adm este administratia publica,etimolo!ic cuv adm provine din prepo(itia

)ad$,care inseamna )la$ si )minister$ care inseamna )servitor$,ea find de la inceput conceputa ca o

actiune in supusenie,ca o activitate prin care anumite structuri duc la indeplinire deci(iile luate de alte

structuri. 'dministratia este o componenta a puterii executive,una din cele trei clasice puteri ale

statului,alaturi de puterea le!iuitoare si cea %udecatoreasca. *e(a existentei in stat a + puteri,a ost

undamentata pt prima data in antichitate de catre 'ristotel,si de(voltata ulterior de catre ontes&uieu

in lucrarea )despre spiritul le!ilor$. *eoria separatiei puterilor in stat,este una din teoriile pe care s-a

cladit !andirea %uridica si politica moderna,alaturi de teoria contractului social si teoria drepturilor

naturale. Ideea de separare a puterilor,s-a nascut in perioada absolutismului monarhic,in care

prero!ativele celor + clasice puteri erau concentrate intr-o sin!ura mana,cea a monarhului. -a

constatat,un enomen existent in toate timpurile anume,$acela care detine puterea,are tendinta

naturala sa abue(e de ea$,de aceea ptr a stopa abu(ul$puterea trebuie sa opreasca puterea$,adica

puterile sa fe incredintate unor titulari dieriti care sa se controle(e si sa se contracare(e reciproc.

/reci(am insa, ca niciodata si nicaieri puterile nu au ost complet separate una de cealalta,ca

intotdeauna a existat o colaborare care sa reali(e(e echilibrul necesar unctionarii unui stat.

ai mult chiar,exista autoritati publice,care apartin unei puteri,dar reali(ea(a prero!ative specifce

altei sau altor puteri. Ex# seul statului,indierent de orma de !uvernamantrepublica sau

monarhie,apartine puterii executive. /este tot in lume insa,$el este cel care promul!a le!ile adoptate

de /arlament$,act care semnifca investirea le!ii,cu orta %uridica obli!atorie pentru toti. Dreptului de a

promul!a le!ea,ii corespunde cel de a se opune promul!arii utili(and proceduri specifce fecarui stat.

Ex# in omania,/residinte poate f sa sesi(e(e 33,in cadrul controlului prealabil sau a priori de

constitutionalitate,atunci cand considera ca le!ea pre(inta vicii de constitutionalitate,fe sa ceara

/arlamentului reexaminarea le!ii,daca o considera inoportuna.Ex# De asemenea seul statului,peste tot in lume este cel care acorda !ratierea individuala,si de re!ula

numeste %udecatorii,exercitand astel atributii in sera puterii %udecatoresti. ai mult chiar,incepand cu

secolul 20 au aparut in statele moderne,autoritati publice care au caracter autonom si nu se pot

incadra prin statutul lor,in niciuna din cele trei clasice puteri. Ex# 33,este sin!urul or!an special si

speciali(at de %urisdictie constitutionala din omania,cu misiunea de a !aranta suprematia constitutiei.

Ea nu apartine insa puterii %udecatoresti,pentru ca %ustitia in omania se exercita numai de I33,si de

celalalte instante %udecatoresti preva(ute de le!e.udecatorii,tribunale si curti de apel

'ceste realitati,au determinat ca principiul separatiei puterilor in stat,sa nu mai fe re!lementat expres

in constitutiile adoptate in a doua %umatate a sec 20,cum erau pana atunci,ci cum s-a procedat si

cu,constitutia omaniei,in varianta sa initiala. 'bia prin le!ea de revi(uire din 200+ le!ea 4256200+,a

ost consacrat acest principiu,prin art. 1 alin.4,conorm carui#$statul roman,se or!ani(ea(a conorm

principiului,separatiei si echilibului puterilor in stat-le!islativa-executiva-%udecatoreasca,in cadrul

democratiei constitutionale$. 'utoritatile publice,care reali(ea(a prero!ativele celor trei puterii in statsunt re!lementate in titulul +,care s.n. 'utoritati publice,in urmatoarea structura#

1. /arlamentul,care este defnit ca or!an repre(entativ al poporului roman,si unica autoritate

le!iuitoare a tarii.cap12. /resedintele cap 2+. 7uvernul cap+4. aporturile /arlamentului cu 7uvernulcap4. 'dministratia publica cap 9. 'utoritatea %udecatoreasca cap 9


2/23

'utoritatile publice,de ran! constitutional care nu se incadrea(a si in clasica trinitate a puterilor,avand

caracter autonom sunt re!lementate in constitutie,fe in alte titluri,fe in titluri separate. Ex# 'vocatul

poporului,care este autoritate autonoma cu misiunea de a suprave!hea respectarea drepturilor si

libertatilor persoanelor f(ice,e re!lementat in constitutie in titlul2,reeritor la drepturile,libertatile si

indatoririle undamentale. 33,e re!lementata distinct in titlul ,iar curtea de conturi,data find

misiunea sa de a controla modul de ormare,administrare si de intrebuintare a resurselor fnanciare ale

statului,si ale sectorului public este re!lementata in titlul 4 privind economia si fnantele publice.Definitia dreptului administrativ

Este acea ramura a dreptului public care reglementeaza raporturile din sfera administratiei publice active,raporturile cu alte

autoritati publice cu particularii cele care privesc organizarea si functionarea administratiei precum si cele de natura

conflictuala dintre administratie pe de o parte si cei vatamati in drepturile si interesele lor legitime pe de alta parte.

Dreptul administrativ reglementeaza doua categorii de relatii sociale si anume prima :

a) cea care concretizeaza cele trei dimensiuni cele 3 categorii ale administratiei publice in sistemul constitutional legal actual si

anume :

- executarea legii

- emiterea de acte normative cu o forta juridica inferioara legii sau egala cu a legii(ordonantele de Guvern),

- prestarea de servicii publice in limitele legii.

b) cele de natura conflictuala care i-au nastere intre autoritatile administratiei publice si cei vatamati in drepturile si in interesele

lor legitime.

Dreptul administrativ este o ramura de drept care apare mai tarziu comparativ cu alte ramuri ale dreptului (dreptul civil spreexemplu) .n tara noastra putem vorbi despre aparitia acestei ramuri de drept odata cu regulamentele organice,desi normele de

drept administrativ au existat inca din perioada medievala respectiv organizarea administrativ-teritoriala a tarilor romane(!ara

"omaneasca,#oldova si !ransilvania).

Dreptul administrativ desi este o ramura a dreptului public se delimiteaza de celelalte ramuri ale dreptului public nu numai prin

obiectul de reglementare ci si prin modul de aplicare.

1)Delimitarea dreptului administrativ de dreptul constitutional

n timp ce dreptul constitutional cuprinde totalitatea normelor de organizare interioara a statului si de guvernare a raporturilor

statului cu persoanele fizice si juridice,dreptul administrativ cuprinde norme juridice prin care se reglementeaza organizarea si

functionarea administratiei publice,raporturile juridice dintre autoritatile administrative precum si raporturile dintre acesteautoritati si particulare.

$stfel in timp ce dreptul constitutional reglementeaza modul de formare a Guvernului,dreptul administrativ reglementea modul

de lucru al Guvernului precum si actele juridice adoptate de acesta.2) Delimitarea intre dreptul administrativ si dreptul financiar

%pre deosebire de dreptul administrativ care reglementeaza printre altele organizarea si functionare organelor administrative

publice cu atributii financiare,dreptul financiar cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza modul in care suntrealizate veniturile bugetului de stat si ale bugetelor locale precum si destinatia acestora.3) Delimitarea dintre dreptul administrativ si dreptul penal

n timp ce dreptul administrativ reglementeaza raporturile dintre organele administratiei publice si particulari precum si

sanctiunile aplicabile celor care incarca normele de drept administrativ ,dreptul penal reglementeaza modul de sanctionare al

celor care savarsesc fapte prevazute de legea penala si anume infractiuni .n dreptul administrativ sanctiunile au preponderent uncaracter pecuniar (amenda) , in timp ce in dreptul penal intalnim sanctiuni privative de libertate.4) Delimitarea dintre dreptul administrativ si dreptu procesual penal si civil

Dreptul procesual civil si penal reglementeaza regulile dupa care instanta de judecata solutioneaza conflicte juridice in materiepenala sau civila , in timp ce pentru dreptul administrativ normele procesuale sunt unele exceptii mai putin reglementate.

&u toate ca exista deosebiri intre ramurile dreptului public indeosebi in ceea ce priveste obiectul reglementarii constatam insa si

existenta unor asemanari cum ar fi,astfel cel putin unul dintre subiectele raporturilor este statul si de aici consecinta ca subiecteleraportului juridic nu se afla pe pozitie de egalitate.

Deasemenea atunci cand ne referim la autoritati publice ,observam ca toate actioneaza in regim de putere publica.Obiectul dreptului administrativ

n literatura de specialitate s-au conturat trei mari curente :

')primul curent este cel care promoveaza teza unicitatii potrivit careia administratiei publice ii este aplicabila o singura ramurade drept si anume dreptul administrativ.

)al doilea curent este cel al pluralitatii potrivit caruia administratiei publice ii sunt aplicabile doua categorii de norme juridice

si anume : norme ale dreptului public si normele ale dreptului privat.3)cel de-al treilea curent potrivit careia dreptulului administrativ se aplica nu numai administratiei publice ci si activitatilor de

natura administrativa realizate de alte organe de stat ,ne referim astfel la administratia mijloc de realizare a competentei evocata

de *%coala de la &luj+


3/23

Scopul administratiei

%copul administratiei il reprezinta satisfacerea interesului general fapt care presupune ca autoritatile administrative sa dispuna

pe deoparte de anumite mijloace iar pe de alta parte sa detina anumite prerogative si o pozitie de superioritate fata de cei

administrati.Daca raporturile dintre particulari se bazeaza pe egalitate juridica raporturile dintre administratie si cei administrati presupune o

inegalitate juridica in sensul caracterului supraordonat al autoritatii administrative. "egimul juridic specific administratiei este generat de prerogativele exorbitante pe care le detine administratia.Dreptul

administrativ se caracterizeaza in principal prin existenta unor drepturi exorbitante recunoscute administratiei ,drepturi care suntcalificate ca prerogative de putere publica.uterea publica desemneaza drepturile speciale de care dispune orice autoritate a administratiei publice si implicit orice autoritate

publica in vederea exercitarii atributiilor sale si pentru satisfacerea interesului public.

rin notiunea de interes public putem desemna necesitatile materiale si spirituale ale cetatenilor la un moment dat interesulpublic vizeaza interesul intregii colectivitati in genere.$dministratia publica se desfasoara in regim de putere publica care

presupune ansamblul unor prerogative cu care sunt investite autoritatile administrative si prin intermediul carora interesul public

dobandeste proeminenta fata de cel privat."egimul juridic specific administratiei fiind generat de prerogativele pe care aceasta le detine implica de exemplu : dreptul de

executare silita ,dreptul de expropiere , dreptul de politie administrativa .

rganizarea statala reflecta necesitatile ce trebuiesc satisfacute in cadrul sistemului social,iar valorile pe care le realizeazaautoritatea statala sunt valori politice ,stabilite potrivit specificului organizarii societatii.$ceste valori privesc satisfacerea

trebuintelor de interes general intr-un regim de putere publica."egimul de putere publica este factorul comun pentru toateautoritatile publice nu numai pentru cele administrative si are drept specific :

- niciun act sau fapt administrativ nu poate depasi litera si spiritul legii deci impune principiul egalitatii.

- aplicarea legii se realizeaza prin adoptarea de acte normative .- fixeaza ieraric fiecare autoritate in functie de sarcini si competenta.

/xercitarea puterii publice are loc in interes public .resupune pe deoparte consacrarea legislativa a nevoilor sociale fapt care

presupune ca au autoritate administrativa sa nu desfasoare o activitate daca nu este reglementata juridic ciar daca ar fi de interespublic.

e de alta parte pentru satisfacerea unui interes public este necesara competenta unei autoritati adica dreptul si obligatia sa

legala de actiona in acest sens. rincipala misiune a adminsitratiei publice este satisfacerea nevoilor sociale care se manifesta la un moment dat si ca interese

politice.

$utoritatile administratiei publice stabilesc prioritatile si organizeaza sau autorizeaza activitatile pentru satisfacerea interesuluipublic tinand seama si de programul politic al partidelor aflate la guvernare precum si de coordonatele legislative stabilite de

aceste forte politice./xistenta unui regim de putere publica nutrebuie inteleasa in sensul ca particularii n-ar avea nici o cale de a se plange de

masurile dispuse de administratie atunci cand acestea sunt luate cu abuz de putere si vatama drepturi si interese legitime ale

cetateanului.ntr-o astfel de situatie cel vatamat se poate adresa instantei prin intermerdiul conteciosului administrativ(legea00121 a conteciosului administrativ republicata).

Definitia si trasaturile administratiei publice4otiunea de admn publica este definita in acceptiuni:a)o prima acceptiune este in sens formal organic-termenul evoca un ansamblu de autoritati,institutii,structuri administrative in

acceptiunea lato sensu a termenului care desfasoara activitati de natura administrativa

b)in sens material functional termenul evoca modalitatile concrete prin care se realizeaza activitatea administrativa ,respectiv actejuridice ,fapte si operatiuni materiale administrative sau prestatoare de servicii publice

"eunind cele sensuri definim administratia publica astfel : ea reprezinta o activitate desfasurata de presedintele"omaniei,Guvernul ,ministerele si alte organe ale administratiei centrale de specialitate,prefectul si organele administratiei

publice locale prin care in regim de putere publica se duc la indeplinire legile sau in limitele legii se presteaza servicii publice.Trasaturile:-este o activitate desfasurata de un ansamblu de autoritati si institutii denumite generic autoritati sau organe ale

administratiei publice dupa cum urmeaza:I. La nivel central

'.resedintele 5 Guvernul 6 care sunt cei sefi ai executivului care este bicefal sau dualistn "omania,ca si in 7ranta, intalnim un bicefalism al executivului adica acesta are capete , sefi,unul este presedintele (un

organ unipersonal) si celalalt este Guvernul (care este un organ colegial sau pluripersonal).n 7ranta care are un regim politicsemiprezidential tipic bicefalismul executivului este reprezentat de presedinte si primul ministru.

"egimul politic din "omania este un regim semiprezidential atenuat sau parlamentarizat in sensul ca atributiile care revin

presedintelui intr-un semiprezidentialism tipic sunt exercitate cu aprobarea arlamentului,la propunerea Guvernului,arlamentulfiind declarat organ reprezentativ suprem al poporului roman.

.rganele administratiei centrale de specialitate care sunt reprezentate de :-ministere care se organizeaza si functioneaza numai in subordinea Guvernului

-alte organe centrale de specialitate care se pot organiza in subordinea Guvernului( altele decat ministerele)

-in subordinea unui minister


4/23

-ca autoritati centrale autonome.La nivel judetean -nivelul judetean reprezinta singurul nivel intermediar existent intre nivelul central si nivelul de baza

reprezentat de comune si orase (municipii).

"omania este organizata astfel sub aspect administrativ ca avand un nivel de baza si unul intermediar,existand discutii privindinfiintarea celui de al lea nivel intermediar : regiunea.$cest lucru presupune insa revizuirea &onstitutiei pentru ca organizarea

administrativ-teritoriala a tarii este reglementata prin art.3(3) al acesteia.8a nivel judetean avem atat o administratie de stat (statala sau etatica)precum si o administratie publica autonoma exercitata de

autoritati publice alese de colectivitatile locale prin vot universal ,egal ,direct ,secret si liber exprimat.8a nivel judetean gasim administratia de stat care este reprezentata de prefect si de serviciile publice deconcentrate aleministerelor si celorlalte organe ale administratiei centrale de specialitate.(inspectorate,agentii etc)

n al doilea rand ,avem o administratie publica autonoma reprezentata de consiliile judetene care sunt organe cu caracter

deliberativ ,presedintii consiliilor judetene care sunt organe cu caracter executiv,si sunt regii autonome,societaticomerciale,institutii publice aflate in subordonarea 2coordonarea consiliilor judetene.

.La nivel local(nivelul de baza)

-consiliile locale care sunt organe deliberative-primarii care ca si presedintii consiliilor judetene sunt organe executive

-regii autonome,societati comerciale,institutii publice care se afla sub coordonarea2subordonarea autoritatilor

deliberative,autoritatilor autonome localerecizam ca administratia publica realizeaza nu numai autoritatile publice ci si diferite structuri private2agenti privati care au fost

autorizati prin lege sa presteze anumite servicii catre cetateni ,care desfasoara o activitate de interes sau utilitate publica."ezulta ca administratia publica din punct de vedere al naturii sau statutului juridic al organelor care o presteaza este realizata de

categorii de organe sau autoritati :

a)organe sau autoritati publice care apartin statului sau unitatilor administrativ-teritoriale care in limbajul de drept public suntevocate prin sintagma sau denumirea de persoane juridice sau morale de drept public.9nitatile administrativ-teritoriale ca si statul

de altfel si autoritatile acestora sunt calificate de lege ca fiind persoane juridice de drept public.(legea nr '02')

b)structuri private sau agenti privati autorizati potrivit legii sa presteze anumite servicii publice ,sa desfasoare o activitate deinteres publicele sunt denumite in doctrina interbelica drept stabilimente de utilitate publica ,in vreme ce prima categorie era

evocata prin forma stabilimente publice.- are 2 forme de concretizare a activitatii sale ,respectiv :

a)executarea legii

b)prestarea de servicii publice in limitele legii

4otiunea de executare a legii presupune atat forme 2mijloace 2proceduri prin care legea este pusa efectiv in executare ,cat siadoptarea de acte juridice cu forta inferioara legii care au aceeasi finalitate de a executa in concret legea2de a pune in executare

legea. ex:otararile Guvernului potrivit art ';() din &onstitutie se adopta pentru organizarea executarii legilor.$celasi rol au sicelelalte categorii de acte juridice emise sau adoptate de alte autoritati administrative cum ar fi otararile consiliilor

judetene,locale ,ordinele ministrilor etc prin care se pune in concret2in executare legea.

&ele componente ale actiunii adminstratiei au determinat doctrina sa se exprime in sensul ca administratia publica are un dublucaracter prestator si prescriptiv.$ceasta inseamna ca ea presteaza 2executa anumite activitati pentru cetateni sau prescrie ,adica

reglementeaza modul in care legile trebuie puse in executare.#ai mult ciar,Guvernul care este clasicul executiv dispune potrivit

articolului ''1 din &onstitutie de o delegare legislativa,adica de atributul de a adopta acte normative cu forta legii numiteordonante,care pot fi simple sau de urgenta.

%erviciul public reprezinta modalitatea traditionala de concretizare a activitatii administratiei ,dreptul administrativ insusi fiind

definit2caracterizat multa vreme ca fiind un drept al serviciilor publice.%erviciul public reprezinta o activitate desfasurata de un organ public sau de un agent privat autorizat de un organ public prin care

se satisfac nevoi sociale de interes public.$tunci cand statul,prin autoritatile sale,transfera unui particular dreptul de a presta diferite servicii publice el isi conserva un

drept de a supravegea modul in care particularul realizeaza acest lucru respectand legea si realizand scopul2finalitatea actiunii pe

care a transmis-o spre executare unui agent privat.$tunci cand considera ca activitatea acestuia excede legii2nu corespunde legiisau nu isi realizeaza scopul poate sa aplice anumite sanctiuni care pot merge ciar pana la suspendarea sau suprimarea dreptului

de a isi desfasura in continuare activitatea.

nsasi &onstitutia recunoaste existenta celor forme de prestare a diferitelor publice2a unor servicii publice.ex:art 3'(1) vorbeste

despre mijloacele de informare in masa ,publice si privateart 3(0) prevede ca invatamantul de toate gradele se desfasoara inunitati de stat ,particulare si confesionale in limitele legii.

$tributia statului de a supravegea2controla modul in care agentii privati autorizati isi desfasoara activitatea poarta denumirea depolitie administrativa,care se deosebeste ca semnificatie de acceptiunea curenta a termenului politie prin care se urmareste

asigurarea ordinii publice si in acelasi timp se aseamana cu aceasta avand rolul de a contribui la apararea starii de drept si

respectarea legii.-administratia publica se realizeaza intr-un regim de putere publica acesta presupunand acele prerogative speciale

exorbitante de la dreptul comun cu care sunt investite autoritatile publice si prin intermediul carora fac sa prevaleze interesul

public sau general atunci cand intra in contradictie cu interesul particular;de altfel preemptiunea interesului public asupra

celui privat este de esenta dreptului administrativ in general si a activitatii administratiei in particular


5/23

rganele care reglementeaza autoritatea publica sunt reglementate in capitolul 0 al titlului 3 din &onstitutie care poartadenumirea de


6/23

Deosebiri de regim juridic:-domeniul de reglementare :

legea organicareglementeaza acele materii prevazute expres si limitativ in &onstitutie ,in art.=3(3) sau in alte norme

constitutionale la care trimite litera termenul de promulgarea este de de zile de la primire,iar in cazul in care s-a cerut examinarea legii de catre resedinte sau

sesizarea &urtii &onstitutionale termenul este de ' zile de la data primirii legii revizuite sau a deciziei &urtii &onstitutionale care

ii confirma constitutionalitatea-publicarea in #onitorul ficial care trebuie raportata la principiul


7/23

%unt acte administrative,normative sau individuale obligatorii pentru subiectele de drept din unitatile administrativ-teritorialeunde functioneaza autoritatile de la care emanaIzvoarele formale nescrise ale dreptului administrative 1.Obiceiul(cutuma)

Exista state in care obiceiului i se recunoaste valoarea de i(vor de drept existand inclusiv constitutii

cutumiare nescrise ,cum au spre pilda e!atul "nit al arii :ritanii si Irlandei de ;ord si Israelul.

In omania obiceiul nu a ost considerat traditional a repre(enta un i(vor de drept.'ctuala 3onstitutie

obli!a la re!andirea acestei vi(iuni avand in vedere existenta unor norme constitutionale care ii

consacra o orta %uridica cum ar f art.44 sau> care lea!a cele 2 concepte le!e sau obiceiul conerindu-le aceeasi orta

%uridica.

'rt.120 re!lementea(a principiile care !uvernea(a or!ani(area si unctionarea administratiei publice in

unitatile administrativ-teritoriale,respectiv autonomia locala,descentrali(area,deconcentrarea

serviciilor publice si dreptul minoritatilor nationale de a isi utili(a limba natala in scris si vorbit in

relatiile cu administratia publica locala si cu serviciile deconcentrate ale ministerelor si celorlalte

or!ane ale administratiei centrale de specialitate.

?e!ea administratiei publice locale nr.21 din 2001 prevede ca autonomia locala are exclusiv caracteradministrativ si fnanciar iar prevederile care re!lementea(a principiile de or!ani(are si unctionare a

administratiei publice in unitatile administrativ-teritoriale trebuie raportate la caracterele statului

roman de stat national,unitar,independent,indivi(ibil si suveran.

'utonomia locala nu poate !enera sau %ustifca o autonomie politico-teritoriala ,dimpotriva o inter(ice

potrivit art.1 si 12 ale le!ii undamentale.'utonomia locala poate !enera anumite cutume care

trebuiesc respectate de autoritatile autonome ca si cand ar repre(enta veritabile norme %uridice cu

consecinta sanctionarii autoritatilor autonome care le incalca cum ar f # or!ani(area unor evenimente

in (ilele in care ofcial sunt declarate libere nunti,tar!uricare obli!a autoritatile administrative sa-si

desasoare activitatea pentru buna or!ani(are a evenimentelor respective.

/entru ca o norma cutumiara sa repre(inte un i(vor de drept ea trebuie sa intruneasca mai multe

conditii si anume #

apractica indelun!atarepetabilitatea

bconvin!erea caracterului obli!atoriucsa re!lemente(e relatii din sera administratiei publice

2.Jurisprudenta(practica instantelor judecatoresti)

3a re!ula,nu este i(vor de drept,desi hotararile %udecatoresti in@uentea(a procesul de laborare,aplicare

si interpretare a dreptului.

In Aranta,exista o %urisdictie administrativa distincta sau separata de %urisdictia %udiciara de drept

comun exercitate de tribunale administrative in runtea carora se a@a o autoritate suprema numita

consiliul de stat.

urisprudenta totalitatea hotararilor pronuntaterepre(inta in Aranta o sursa de inspiratie pentru

dreptul administrativ rance( despre care se spune ca este acut mai mult de %udecator decat de

le!iuitor.In@uenta si rolul %urisdictiei administrative in crearea dreptului rance( este evocata prin

sinta!ma >%urislator>.

i in omania exista hotarari %udecatoresti care repre(inta i(voare de drept.'stel,3onstitutia prevede

in art.129+ ca I33 asi!ura interpretarea si aplicarea unitara a le!ii de catre celelalte instante

%udecatoresti potrivit competentei sale.'tunci cand pe aceeasi problema %uridica practica este

neunitara procurorul !eneral poate promova un recurs in interesul le!ii care se solutionea(a de Inalta

3urte sectiile unite ,iar deci(ia pronuntata este obli!atorie pentru toate instantele %udecatoresti de la

data pronuntarii ei.

?e!ea contenciosului administrativ contine si ea dispo(itii prin care transorma %urisprudenta in i(vor

de drept.Este vorba de prevederea conorm careia hotararile %udecatoresti defnitive si irevocabile prin

care se anulea(a in tot sau in parte acte administrative cu caracter normativ sunt !eneral obli!atorii si

au putere pt viitor,ele se publica in onitorul =fcial al omaniei atunci cand vi(ea(a acte ale


8/23

autoritatilor centrale si in onitoarele =fciale ale %udetelor si municipiului :ucuresti atunci cand

vi(ea(a acte ale autoritatilor autonome locale.

"n act administrativ are caracter normativ cand produce eecte %uridice !eneral-obli!atorii si este

opo(abil er!a omnes si caracter individual atunci cand eectele vi(ea(a subiecte determinate de

drept.e(ulta ca aceste hotarari %udecatoresti sunt i(voare pentru dreptul administrativ.

'ceasta solutie %uridica a ost in@uentata de re!imul constitutional si le!al al deci(iilor 3urtii

3onstitutionale,astel art.14< din 3onst. si le!ea nr.4< din 1552 privind or!ani(area si unctionarea3urtii 3onstitutionale prevad ca deci(iile 3urtii 3onstitutionale se publica in onitorul =fcial ,iar de la

data publicarii sunt !eneral obli!atorii si au putere pentru viitor.

3.Doctrina(literatura de specialitate)

;u repre(inta un veritabil i(vor de drept ,insa ea este invocata si utili(ata in procesul de aplicare ,dar si

de elaborare a dreptului.

orma de drept administrativ

3a orice norma %uridica si ea repre(inta o re!ula de conduita !enerala,abstracta,cu caracter obli!atoriu

a carei respectare si executare se asi!ura de buna voie ,iar in ca( de nevoie prin interventia ortei de

constran!ere a statului.3a orice norma %uridica si ea are o structura dihotomica ormata din #

aipoteza- in care re!asim impre%urarile in care se aplica norma,defnitii,intelesul unor termeni,ea

putand f #

-absolut determinata -Batunci cand le!iuitorulnorma descrie ri!uros conduita partii ,subiectul dedrept trebuind sa o aplice intocmai,ceea ce !enerea(a competenta le!ata

-relativ determinata -B cand conduita este prescrisa !eneric urmand ca subiectul care o pune in

executare sa decida modalitatile in care o va ace

bdispozitia - cuprinde mie(ul normei %uridice adica prescriptiile privind conduita partilor,actiunile si

inactiunile pe care acestea trebuie sa le intreprinda

Exista + cate!orii de dispo(itii respectiv#

-onerative-Bcare impun o conduita

-permisive-Bcare nici nu obli!a,nici nu inter(ic

-prohibitive-Bcare inter(ic

Intr-o vi(iune dihotomica dispo(itiile pot f #

-supletive-Bin sensul ca inter(ic sau obli!a la o conduita

-permisive

csanctiunea- cuprinde consecintele6urmarile in ca(ul incalcarii normei, putand exista sanctiuni cu

privire la persoane,la bunuri,la acte %uridice sau mixte

Din punct de vedere al ormei de raspundere administrativa in care sunt dispuse6instituite exista#

sanctiuni specifce raspunderii administrativ-patrimoniale,raspunderii contraventionale si raspunderii

administrativ-disciplinare.

Raportul de drept administrativeste o relatie sociala re!lementata in mod direct sau in mod

indirect urmare a aparitiei unui pact %uridic printr-o norma de drept./otrivit 3onst.actuale pot f

indentifcate mai multe cate!orii de raporturi#

araporturi de subordonare- care exista intre o autoritate publica a@ata pe o po(itie de

superioritate %uridica ,si un alt subiect de drept care ii este subordonatCsubiectul supraordonat are mai

multe prero!ative asupra celui subordonat,respectiv #

-dreptul de a ii or!ani(a activitatea

-de a ii numi si revoca din unctie conducatorii-de a ii controla activitatea

-de a ii da instructiuni cu caracter obli!atoriu

-de a aplica sanctiuni cu privire la acte si personalex# raporturile dintre 7uvern si ministere

braporturile de colaborare - care exista intre autoritati publice a@ate pe aceeasi po(itie

%uridica,care unctionea(a autonom ,cum ar f raporturile dintre 2 autoritati centrale autonome sau

dintre primar si consiliul local

craporturile de coordonare- preva(ute si de art.122 conorm caruia consiliul %udetean coordonea(a

activitatea consiliilor comunale si orasenesti in vederea reali(arii serviciilor de interes %udetean


9/23

draporturile de tutela administrativa -preva(ute si de art.12+ conorm caruia preectul ca

repre(entat al 7uvernului in teritoriu poate ataca la instantele de contencios administrativ actele

autoritatilor autonome locale ,ceea ce atra!e suspendarea acestora

!rasaturile raporturilor"

aunul din subiecte 6partile raportului este califcat find vorba de o autoritate publica sau de un subiect

de drept privat autori(at sa desasoare o activitate cu caracter public

brelatiile sociale re!lementate au ca obiect executarea le!ii sau prestarea de servicii in limitele le!ii !eoria #enerala a activitatii administratiei publice

'utoritatile administratiei publice ca orice alte autoritati publice de altel isi concreti(ea(a activitatea

prin acte %uridice si prin dierite apte si operatiuni materiale administrative direct productive sau

prestatoare de dierite servicii publice . Din punct de vedere al re!imului %uridic aplicabil unele din

ormele de activitate ale administratiei publice sunt !uvernate de norme ale dreptului public ca actele

administrative, contractele administrative, lucrarile si serviciile publice, iar altele sunt !uvernate de

normele dreptului comun. Aaptele si operatiunile administrative sunt unele producatoare de eecte

%uridice, altele contribuie la producerea de eecte %uridice de catre actele %uridice ale administratieiC de

exemplu la ba(a emiterii in ca(ul or!anelor unipersonale, adoptariiin ca(ul or!anelor pluripersonale

sau incheierii in ca(ul actelor bilaterale sau multilaterale, al contractelor se re!asesc dierite acorduri,

avi(e, care sunt operatiuni administrative prealabile care a%uta la nasterea actului %uridic, ceea ce a si

determinat doctrina sa le denumeasca acte pre!atitoare sau a%utatoare.Dintre toate ormele de activitate cea mai importanta este actul administrativ. In perioada interbelica

erau identifcate 2 cate!orii de acte %uridice prin intermediul carora administratia publica isi concreti(a

activitatea# prima cate!orie o repre(entau actele administrative de autoritate care erau actele

unilaterale ale puterii executive supuse normelor de drept public, iar cea de-a doua cate!orie era

constituita din actele de !estiune repre(entate de actele bilaterale sau multilaterale ale administratiei

supuse normelor de drept comun, respectiv contractele in sensul lar! al termenului.

'ctele unilaterale ale administratiei au ost evocate in perioada postbelica prin doua concepte #

a 'cte de drept administrativ, notiune care scotea in evidenta re!imul %uridic aplicabil lor care este

unul de drept administrativ

b 'ctele administrative, notiune prin care se scotea in evidenta cate!oria de or!ane de la care

acestea emana, respectiv or!anele administratiei publice

In pre(ent conceptul care are o consacrare constitutionala este cel de act administrativ C el este

preva(ut in art. 2 care prote%ea(a dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, drept care,

alaturi de cel de petitionare, re!lementat de art. 1, constituie cate!oria drepturilor-!arantii. *extul

prevede in alin. 1ca persoana vatamata intr-un drept al sau sau interes le!itim de o autoritate publica

printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul le!al al unei cereri este indreptatita sa

obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului le!itim, anularea actului si repararea pa!ubei

Din interpetarea acestui text raportat la problemele actelor autoritatilor administrative re(ulta

urmatoarea conclu(ie# textul oloseste atat notiunea de act administrativ care este orma tipica de

maniestare a actelor %uridice specifce administratie cat si notiunea de act administrativ care e orma

tipica de maniestare a actelor %uridice administrative, cat si notiunea de nesolutionare in termen le!al

al unor termeni, care este orma atipica sau asimilata actului administrativ. 'ceasta orma asimilata

sub aspectul re!imului si al eectelor pe care le produce actul administrativm, care la randul ei poate

avea doua modalitati de concreti(are tacerea administratiei sau reu(ul ne%ustifcat de a solutional o

cerere precum si tardivitatea intar(ierea adica nesolutionarea in termenul preva(ut de le!e insolutionarea unei cereri.

' doua conclu(ie consta in reerirea textului la acte administrative ale autoritatilor publice# notiunea de

autoritate publica si autoritate administrativa nu sunt sinonime, intre ele existant o relatie de la parte

la intre! sau, in termenii lo!icii ormale, de la dierenta specifca la !enul proxim relatia specie-!en.

'ceasta inseamna ca autoritatea administrativa este un tip sau o specie de autoritate publica ara a fi

sin!ura cate!orie de autoritati publice existente. Denumirea titlului III al 3onstitutiei este de )'utoritati

publice$ si, in continutul lui re!asim autoritatile le!islative, executive si %udecatoresti.


10/23

?e!iuitorul constituant a utili(at conceptul de )act administrativ al unei autoritati publice$ pentru a

evoca aptul ca actele administrative nu emana doar de la or!anele administrative ci de la orice

autoritate publica. Este aici corelatia intre doua tipuri de administratie a caror existenta a ost

discutata in doctrina#

1. *eoria administratiei-scop, potrivit caruia administratie publica inaptuiesc numai autoritatile din

serele executive, a carei misiune e doar sa execute misiunea si sa preste(e servicii

2. *eoria administratia-mi%loc de reali(are al competentei, potrivit careia activitati de naturaadministrativa desasoara orice or!an public, in acest el mi%locind modifcarea competentei lor, care

este alta decat aceea de a ace administratie exemplu /arlamentul are ca misiune principala sa

elabore(e le!i adica sa desasoare activitate de le!ierare, el find sin!ura autoritate le!iuitoare a tarii

Insa pentru a reali(a aceasta misiune principala, el are nevoie de personal, trebuie sa incheie anumite

contracte, sa aca achi(itii, toate acestea concreti(andu-se prin acte administrative care pot vatama un

particular, si care pot le!itima dreptul acestuia de a sesi(a instanta %udecatoreasca pentru a obtine

anularea actului vatamator si eventuale despa!ubiri

3onstatam ca prin 3onstitutie disputa dintre cele doua tipuri de administratii a ost transata in

avoarea teoriei de administratie-mi%loc de reali(are al comeptentei care in!aduie ca orice act

administrativ care, indierent de la autoritatea de la care emana, sa poata sa fe cen(urat, le!itimand

dreptul celui vatamat de a solicita anularea lui in tot sau in parte, cu sau ara despa!ubiri

3el de-al doilea act care utili(ea(a conceptul de act administrativ este art. 129 alin. 9 care a ost

introdus prin le!ea de revi(uire a 3onstitutiei nr. 4256200+. /rima ra(a a acestui text !arantea(acontrolul %udecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice pe calea contenciosului

administrativ exceptie acand actele care privesc raporturile cu /arlamentul si cele de comandament

cu caracter militar. 3onstatam ca si acest text utili(ea(a conceptul de act administrativ al autoritatii

publice ca si art. 2.

In aara notiunii de act administrativ in 3onstitutie mai !asim si alte concepte ca art. 12+ alin. care

ace reerire despre un act al consiliului %udetean, al celui local sau al primarului, care poate sa fe

atacat de catre preect in ata instantelor de contencios administrativ , daca il considera ile!al. In aara

acestor denumiri !enerice 3onstitutia mai oloseste concepte specifce pentru dierite cateo!orii de

acte administrative re!lementate de art. 108 sau decretele /resedintelui re!lementate de art. 100 din

3onstitutie B in pre(ent sinta!ma )act administrativ$ are o consacrare constitutionala prin

articolele 2 si 129 alin. 9 care le!itimea(a utili(area ei in doctrina si le!islatie cu precadere in le!ea

contenciosului administrativ nr. 462004 care nu doar o re!lementea(a ci o si defneste atat in orma

tipica ci si in cea asimilata

Defnitia si trasaturile actului administrativ#'ctul administrativ repre(inta orma %uridica princpala care

emana de la o autoritate publica, care consta intr-o maniestare de vointa unilaterala, expresa, prin

care, in re!im de putere publica, se nasc, se modifca sau se stin! drepturi si obli!atii, si care este

supusa controlului principal de le!alitate excercitat de instantele %udecatoresti de contencios

administrativ. 'ctul administrativ este orma %uridica principala de activitate a administratiei publice.

'ceasta trasatura este determinata nu de ratiuni de ordin cantitativ, dat find aptul ca, de re!ula,

activitatea administratiei nu se concreti(ea(a prin acte administrative ci prin dierite apte si

operatiuni. atiunea pentru care actul administrativ repre(inta orma %uridica principala de activitate a

administratiei este de natura calitativa care tine de orta %uridica si de eectele actului administrativ,

astel actul administrativ se bucura de + pre(umptii#

a. /re(umtia de le!alitatepresupunerea ca el corespunde le!ii

b. /re(umtia de autenticitatepresupunerea ca emana de la or!anul exprimat in orma saexterioarastampila, semnaturi

c. /re(umtia de veridicitate presupunerea ca este veridic

'ctul se supune principiului )executio ex ocio$ executarea din ofciu, el constituind titlu executoriu

ara a necesita vreo alta ormalitate.

3ea de-a doua trasatura a actului administrativ este ca actul este o maniestare de vointa expresa si

unilaterala

3aracterul expres obli!a ca din continutul lui sa re(ulte in mod indoielnic intentia de a produce eecte

%uridiceC el nu poate obli!a orma unei opinii6ru!aminti, find necesar ca vointa pe care o exprima sa


11/23

releve intentia autorului sau de a aduce o modifcare in realitatea %uridica existenta. 3aracterul

unilateral al vointei %uridice semnifca aptul ca indierent cate persoane f(ice sau %uridice ar f

implicate in emiterea lui, indierent daca a existat sau nu o cerere6o solicitare, el exprima o sin!ura

vointa %uridica care apartine or!anului de la care actul emanaC exemplu ca(ul or!anelor

pluripersonale6cole!iale membri acelui or!an exprima prin vot vointa lor de a se adopta sau nu actul

acest lucru nu il trasorma in multilateral deoarece vointele tuturor membrilor or!anului cole!ial se

contopesc intr-o sin!ura vointa %uridica, sin!ura producatoare de eecte care apartine or!anului de lacare actul eman. Fotul repre(inta o modalitate procedurala concomitenta de adoptare a actului. In

ca(ul actelor emise la cerere se pastrea(a de asemenea caracterul unilateral dat find aptul ca or!anul

public sau autoritatea publica emite actul in orma si continutul preva(ute de le!e si nu in ba(a unei

conventii cu solicitantulC mai mult chiar, prin renuntarea benefciarului la act acesta nu isi incetea(a

eectele %uridice, find necesar un nou act prin care autoritatea sa revoce actul la care s-a renuntat.

= alta trasatura este ca actul administrativ da nastere, modifca sau stin!e obli!atii in re!im de putere

publica. Din aveasta trasatura actul isi vadeste apartenenta la actele %uridicr, de esenta oricarui act

%uridic find aptul ca naste, modifca sau stin!e obli!atii sau drepturiC ceea ce-l deosebeste de restul

actelor %uridice este re!imul de putere in care este emis si isi produce eectele %uridice, specifc

administratiei in ansamblul sau.

' patra trasatura poate emana de la orice autoritate publica, nu doar de la cele administrative, inclusiv

de la o structura privata, autori(ata sa preste(e un serviciu public.

"ltima trasatura este ca actul administrativ se supune cotrolului de le!alitate executate de instantele%udecatorestiC exista insa cate!orii de acte aministrative care sunt sustrase acestui control ca cele

preva(ute de art. 129 alin. 9 si de le!ea contenciosului administrativ nr. 4 62004 de exemplu actele

de comandament cu caracter militar.

$e#imul juridic al actelor administrative

%e#alitatea actului administrativ

/rincipiul le!alitatii semnifca pe de o parte suprematia le!ii in sensul ca toate subiectele de drept

trebuie sa se supuna le!ii ,iar pe de alta parte ba(a le!ala in sensul ca aceste subiecte de drept in

activitatea lor trebuie sa se incadre(e in limitele dreptului.

Corelatia le#alitate&oportunitate

/rincipiul le!alitatii a ost anali(at in doctrina de 2 mari scoli de drept public in corelatie cu

oportunitatea astel# scoala de la 3lu% a conceput le!alitatea si oportunitatea ca 2 conditii distincte de

validitate a actelor administrativeCscoala de la :ucuresti a conceput le!alitatea ca pe o suma a tuturor

conditiilor de validitate a unui act administrativ astel din aceasta perspectiva oportunitatea apare

drept un element al le!alitatii si nu drept o conditie de validitate de sine statatoare.

?e!alitatea repre(inta conormitatea unui act administrativ cu le!ea undamentala ,cu le!ile adoptate

de catre /arlament ,cu actele 7uvernului precum si cu toate celelalte acte normative care au o orta

%uridica superioara.

=portunitatea unui act administrativ repre(inta capacitatea pe care o are autoritatea emitenta a

actului de a ale!e dintre mai multe solutii posibile si e!ale pe cea care corespunde cel mai bine

interesului public.

Conditii #enerale de le#alitate

1.espectarea principiului suprematiei 3onstitutiei in emiterea actului administrativ.

2.espectarea principiului le!alitatii in adoptarea actului administratiei.

+.'ctul administrativ sa fe adoptat de or!anul competent in limitele competentei sale.4.Aorma actului administrativ si procedura de emitere sa fe cele preva(ute de le!e.

=portunitatea mai poarta denumirea si de putere discretionara a administratiei si repre(inta acultatea

de a ale!e dupa aprecierea lora autoritatilor administrative intre mai multe solutii pe cea mai optima

in cadrul concret.

'orma actului administrativ

'orma repre(inta structura interna si externa a unui continut ,modul de or!ani(are a elementelor din

care se compune.'ctul administrativ trebuie sa imbrace orma scrisa.Exista si situatii cand actul


12/23

administrativ poate imbraca orma oralaex# avertisment,dar numai in ca(ul actelor administrative

individuale.

=bli!ativitatea ormei scrise revine din necesitatea cunoasterii exacte si complete a continutului

actului ,necesitatea executarii si respectarii de catre cei care cad sub incidenta actului,necesitatea de

a constitui mi%loc de proba in ca( de liti!iu,necesitatea verifcarii le!alitatii lui in vederea sanctionarii

celor vinovati de eventualele vicii de le!alitate a actului,reali(area rolului educativ al actului

administrativ.Aorma scrisa este o conditie de validitate a actului,ea find impusa ad validitatem si ad probationem.De

conditia ormei scrise se lea!a si alte conditii de concreti(are exterioara a actului.

Conditii de concretizare eterioara a actului

'ctul administrativ trebuie redactat in limba romana potrivit art.1+ din 3onstitutie.

otivarea actului.

In ca(ul actelor administrative normative supuse re!ulii publicitatii acestea se motivea(a printr-o nota

de undamentare,expunere de motive reerat plasat sub orma de preambul inaintea actului propriu

(is.

=bli!ativitatea motivarii actului poate sa sub(iste si in ca(ul unor acte administrative individuale cum

ar f # hotarari de 7uvern cu caracter individual .

'ctele administrative %urisdictionale sunt intotdeauna motivate.

rocedura de emitere sau adoptare a actelor administrative

Identifcam + cate!orii de orme procedurale in functie de momentul in care intervin#a. orme procedurale anterioare emiterii sau adoptarii actului administrativ

b. orme procedurale concomitente adoptarii sau a emiterii actului administrativ

c. orme procedurale ulterioare emiterii sau adoptarii actului administrativ

In functie de consecintele juridiceidentifcam#

a. orme procedurale care produc prin ele insele eecte %uridice

b. orme procedurale care nu au implicatii in ceea ce priveste le!alitatea actelor administrative

c. orme procedurale care nu aectea(a le!alitatea actelor administrative

Aormele procedurale anterioare emiterii sau adoptarii actului administrativ# cele mai importante sunt

avi(ul si acordul.

*vizul

epre(inta un punct de vedere pe care il solicita altui or!an autoritatea emitenta a actului

administrativ.3uvantul avi( are + acceptiuni#

-instiintare scrisa cu caracter ofcial

-parere6apreciere competenta emisa de cineva din aara autoritatii emitente a actului

-re(olutie a unei autoritati competente

'vi(ele sunt de + eluri#

-avi( acultativ -B situatie in care or!anul emitent al actului nu este obli!at nici sa solicite avi(ul si nici

sa respecte continutul sau

-avi( consultativ -B autoritatea emitenta a actului este obli!ata sa solicite avi(ul,dar nu este obli!ata

de a tine cont de continutul sau

-avi( conorm -B atunci cand autoritatea emitenta a actului este obli!ata sa solicite avi(uri si de

asemenea sa-l respecte intocmai

Din punct de vedere al naturii %uridice avi(ele sunt operatii administrativeCintre avi(e ,indierent de

orma pe care o imbraca, si actele administrative exista asemanari,dar si deosebiriundamentale.'stel,atat avi(ele cat si actele administrative sunt maniestari de vointa cu caracter

unilateral.In timp ce actul administrativ da nastere,modifca si stin!e drepturi si obli!atii corelative

avi(ele nu au acest eect intrucat ele nu porduc prin ele insele eecte %uridice.

olul lor este de a contribui la caracterul le!al al actului administrativ sau de a intari le!alitatea

acestuia.'tat avi(ele cat si actele administrative sunt emise de dierite cate!orii de autoritati publice.

'orme procedurale concomitente adoptarii sau emiterii actului administrativ

1.Guorumul


13/23

epre(inta ma%oritatea ceruta de le!e pentru unctionarea valabila a or!anului emitent al actului

administrativ in ca(ul or!anelor cole!iale.

2.a%oritatea ceruta pentru adoptarea actului -B aceasta are in vedere numarul de voturi impus de

le!e pentru ca un act al or!anului cole!ial sa fe adoptat.'vem + tipuri de ma%oritati#

-ma%oritate simpla -B respectiv ma%oritatea membrilor or!anului cole!ial pre(enti la sedinta

-ma%oritatea absoluta -B ma%oritatea membrilor care compun or!anul cole!ial

-ma%oritatea califcata -B respectiv 2 treimi sau + patrimi din numarul membrilor care compun or!anulcole!ial

+.e!ula semnarii sau contrasemnarii actelor-B in ca(ul unora dintre decretele presedintelui omaniei

se impune re!ula contrasemnarii de catre primul ministru.De asemenea,actele 7uvernului#hotarari si

ordonante sunt semnate de catre primul ministru si contrasemnate de ministrii care au obli!atia

punerii lor in executare.Hotararile consiliului local se contrasemnea(a pentru le!alitate de catre

secretarul unitatii administrativ teritoriale.

4.=bli!atia incheierii unei minute -B punctele de vedere exprimate cu oca(ia desasurarii sedintelor

autoritatilor administratiei publice locale se consemnea(a intr-o minuta care va include si votul fecarui

membru cu exceptia ca(ului in care s-a hotarat vot secret.

.otivarea actului -B orma actului administrativ trebuie sa fe scrisa si motivata.

'ormele procedurale ulterioare emiterii actului administrativ

1.3omunicarea -B repre(inta operatiunea procedurala care vi(ea(a actele administrative cu caracter

individual ,care produc eecte %uridice din momentul comunicarii lor celor interesati.2./ublicarea -B vi(ea(a de re!ula actele administrative cu caracter normativ ,dar este specifca si unor

acte administrative cu caracter individual.ex# actele 7uvernului #hotararile de 7uvern cu caracter

individual care sunt publicate in onitorul =fcial sub sanctiunea inexistentei actului

'orta juridica a actelor administrative

3eea ce undamentea(a orta %uridica a actului administrativ este pre(umtia ca acesta a ost emis cu

respectarea tuturor conditiilor impuse de le!e in acceptiunea sa lato sensu pentru emiterea lui si care

imbraca + orme#

-pre(umtia de le!alitate -B repre(inta conditia ca actul administrativ sa corespunda le!ii in termenul

sau lato sensu

-pre(umtia de autenticitate -B care evoca trasatura actului administrativ de a f emis de or!anul

mentionatcel competentprin orma sa exterioara cu stampila, antet, semnatura

-pre(umtia de veridicitate -B potrivit careia actul administrativ este pre(umat a corespunde adevarului

Aorta %uridica a actului administrativ este conditionata de mai multe elemente si anume#

-locul or!anului emitent in sistemul or!anelor administratiei publice

-natura or!anului emitent din punct de vedere al caracterului si al competentei sale materiale si

teritoriale

-cate!oria de act respectiv act administrativ ,act individual

3a o consecinta a ortei %uridice a actului administrativ si ca o particularitate a acestuia re!asim re!ula

executarii din ofciu a actului administrativ care se mai numeste si principiul executio ex ocio.

principiul executarii din ofciu a actului administrativ

+fectele actelor administrative

1.omentul de la care actul administrativ incepe sa isi produca eectele %uridice./entru or!anul

emitent actul administrativ produce eecte %uridice din momentul adoptarii sale in sensul ca

acestaor!anul emitent are obli!atia de a-l ace cunoscut prin publicare sau comunicare si obli!atia de

a nu il modifca sau abro!a decat dupa procedura in!aduita de le!e./entru celelalte subiecte de dreptcare cad sub incidenta actului este necesar sa acem distinctia intre actul normativ si actul

individual.In doctrina s-a undamentat te(a potrivit careia actul administrativ normativ produce eecte

%uridice de la data publicarii sale in timp ce actul administrativ individual produce eecte %uridice de la

data comunicarii sale.

Anularea actelor administrativeAnularea este operatiunea juridica prin care se desfinteaza de regula cu eecte pentru trecut

un act administrativ; spunem de regula pentru ca se admite in doctrina ca atunci cand anulareaintervine pentru conditii de neoportunitate, eectele ei se produc pentru trecut. Anularea intervine ca osanctiune atunci cand actul administrativ sau un act juridic in general nu indeplineste conditiile de


14/23

legalitate necesare pentru valabilitatea actului. Legalitatea reprezinta conormitatea actuluiadministrativ(a actului juridic in general)cu legea inteleasa in acceptiunea ei lato sensu care includeonstitutia, legile !arlamentului, ordonantele si "otararile #uvernului precum si orice alt act juridicobligatoriu pentru un organ administrativ si pentru un subiect de drept in general. $portunitatease deosebeste de legalitate prin aptul ca ea semnifca starea de conormitate a actului administrativcu nevoile sociale pe care trebuie sa le satisaca, reprezentand vocatia unui act administrativ de asatisace anumite nevoi sociale determinate dintr%un timp si loc date. &ntelegem astel ca un act

administrativ poate sa fe legal dar sa nu fe oportun (e'emplu intr%o localitate unde este nevoie delucrari publice de amenajare a cailor de comunicatie, salubritate, canalizare, autoritatile administratieipublice locale decid sa amenajeze un parc de distractii.

&nstanta de contencios administrativ este competenta sa se pronunte atat asupra legalitatii catsi asupra oportunitatii actelor administrative, o asemenea solutie rezultand din spiritul si litera legiiundamentale, a legii contenciosului administrativ nr. *+, precum si din jurisprudenta celor douacurti europene de la Lu'embourg si de la -trasbourg.

Anularea actului administrativ este o institutie de rang constitutional, ea find prevazuta inarticolul +, potrivit caruia persoana vatamata intr%un drept al sau ori intr%un interes legitim printr%unact administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri este indreptatita sa obtineanularea actului alaturi de recunoasterea dreptului sau a interesului legitim pretins si reparareapagubei.a si in dreptul privat si in dreptul public identifcam doua tipuri de nulitati din punct de vedere alcauzelor care le determina a) /ulitatea absoluta 0 este atrasa de incalcarea conditiilor de ondesentiale pentru validitatea actului

b) /ulitatea relativa*anulabilitatea 0intervine pentru anularea conditiilor deorma mai putin esentiale adica pentru incalcarea unui interes privat, spre deosebire de nulitateaabsoluta prin care se incalca interese cu caracter public

u toate acestea nulitatea actului administrativ, prin e'ceptie de la dreptul comun poate saintervina si prin incalcarea unor conditii de orma (e'emplu ordonanta nr. +*+1 privind regimuljuridic al contraventiilor prevede ca un !2 contraventional trebuie sa cuprinda anumite mentiuni sauclauze iar lipsa din continutul lui a unei asemenea mentiuni atrage nulitatea absoluta a actului. 3atfind aptul ca respectivele mentiuni constituie conditii de orma constatam ca absenta lor atragenulitatea absoluta a actului. /ulitatea din punct de vedere al eectelor poate sa fe a) 4otala, cand aecteaza actul in integralitatea sab) !artiala, cand aecteaza mai multe parti*elemente ale actului5a poate sa fe dispusaa)3e organul ierar"ic superior, find o componenta a raportului de subordonare ierar"icab) 3e instanta de judecata, respectiv cea de contencios administrativ, in baza articolelor + si 1+6 alin.

6 din onstitutie si a prevederilor legii nr. *+ a contenciosului administrativc) 3e alte autoritati publice (e'emplu 7inisterul !ublic) poate sa anuleze anumite acte ale A/!(Administratia /ationala a !enitenciarelor)3e esenta regimului juridic al nulitatii este ca anularea unui act administrativ atrage dupa sineanularea tuturor actelor care au ost conditionate sub aspectul legalitatii lor de actul administrativanulat, cuprins in adagiul latin 8uot nullum est, nullum producit e9ectum (ceea ce este nul produceeecte nule)

&ne'istenta este un caz particular al nulitatii care intervine in situatii in care actul este lovit devicii atat de :agrante incat orice persoana, c"iar si una cu inteligenta medie, poate sa realizeze acestlucru (e'emplu un act emis de un organ necompetent sau ara procedura obligatorie prevazuta delege, ca de e'emplu adoptarea de catre #uvern a unei ordonante ordinare ara sa aiba lege deabilitare sau ara sa o publice in 7$)

&ne'istenta este o institutie de rang constitutional , ea regasindu%se in articolele 1 si 1 dinonstitutie; nepublicarea in 7$ atrage ine'istenta actelor; de esenta ine'istentei este ca actul nu semai bucura de prezumptia de legalitate, nu mai are orta e'ecutorie a.i. subiectele de drept vizate de

act nu mai pot f obligate la e'ecutarea acestuia iar autoritatea nu mai poate sa procedeze lae'ecutarea silita a actului.

!rin doctrina s%a propus consacrarea prin legislatie a e'ceptiei de ine'istenta ca un mijlocprocedural de aparare alaturi de e'ceptia de nelegalitate a actului, componenta a acontenciosuluiadministrativ


15/23

auzele revocarii pot f anterioare, concomitente sau ulterioare emiterii sau adoptarii actuluiadministrativ.and cauzele sunt concomitente sau anterioare eectele sunt pentru trecut, si cand eectele revocariisunt ulterioare emiterii sau adoptarii eectele sunt pentru viitor6 reglementeaza suspendarea de drept a !resedintelui care a ost pussub acuzare pentru inalta tradare, art. 1> reglementeaza suspendarea din unctie a membrilor#uvernului care poate f dispusa de catre !resedinte in situatia in care s%a cerut urmarirea penalaimpotriva unui membru al #uvernului. 4rimiterea in judecata a acestuia atrage suspendarea lui dedrept ; 1+? alin. care prevede dreptul ceva ceva contencios, actele autoritatilor autonome locale saujudetene ceea ce atrage suspendarea de drept a actului atacat. -uspendarea poate fi dispusaa) 3e o autoritate publica (organul emitent, cel superior)b) 3e legiuitor (suspendare de jure sau ope legis)c) 3e instanta de judecata (art. 1 si 1 din legea contenciosului administrativ) 0 in cazuri bine

justifcate si pentru prevenirea producerii unor pagube iminente reclamantul poate sa solicite siinstanta poate sa dispuna suspendarea actului pana la solutionarea cauzei

3?'IAI3'E' '3*E?= 'DI;I*'*IFE In doctrina se utili(ea(a mai multe domenii de

clasifcare, dintre care cu semnifcatie deosebita a criteriului intinderii eectelor pe care actul le

produce in unctie de care se determina #

'cte administrative cu caracter normativ, care produc eecte %uridice !eneral obli!atorii si sunt

opo(abile er!a omnes.


16/23

'cte cu caracter individual , care produc eecte %uridice ata de un subiect determinat de drept ut

singuri exemplu# o hotarare a !uvernului, denumirea unui preect in unctie, este un act administrativ

cu caracter individual, iar o hotarare prin care se adopta norme metorolo!ice de punere in aplicare a

unei le!i, este un act administrativ cu caracter normativ.In randul actelor cu caracter normativ, il au

autori(atiile care sunt acele acte %uridice prin intermediul carora se conera unei persoane f(ice sau

%uridice dr de a desasura o activitate sau de a echita o constructie , unele din autori(atii sunt libere,

find la atitudinea benieciarului daca sa o solicite sau nu, iar altele sunt impuse, le!ea conditionanddesasurarea unei activitati de existenta a lor.

Contractul administrativ# este o creatie a %uristprudentei, a consiliului de stat rance(, care a

ost receptata tipic cu re(erve si in doctrina romaneasca, interbelica, iar in perioada post-belica a ost

mar!inali(ata alaturi de alte institutii ale dr public in !eneral si ale dr admin in particular considerate

incopatibile cu specifcul acelui re!im, cum ar f contencios administrativ, unctionarul public,

domeniul public.3onstitutia.Ea o recunoaste insa de o materie implicita prin art 1+9, care prevede ca bunurile

proprietate publica pot f date in admin re!iilor autonome ori institutiilor publice, pot f concesionate ori

inchiriate sau pot f date in olosinta !ratuita institutiilor de utilitate publica.*oate acestea repre(inta

modalitati de punere in valoare a proprietatii publice si sunt ca natura %uridica contracte

administrative.?e!ea continciosului admin nr 462004 asimilea(a actului admin contractele prin care

se pun in valoare bunurile de proprietate publica, se prestea(a servicii publice, se eectuia(a lucrari

publice , se reali(ea(a o achi(itie publica , precum si toate celelalte pro!rame care printr-o le!especiala sunt considerate a avea un re!im care %ustifca solutionarea eventualelor liti!ii unor parte din

ele de catre instantele %udec de contincios-admin...si care !enerea(a liti!ii care sunt in competenta instantelor de contincios admin.

!rasaturile contractului admin#1.=rice contract repre(inta un acord de vointa care are un obiect determinat ce poate consta in

desasurarea unor activitati prin care se urmareste slu%irea interesului public, respectiv se valorifca

bunurile publice, se reali(ea(a activitati, lucrari cu caracter publicservicii, achi(itii cu lucrari publice

sau alt obiect cand o le!e speciala stabileste ca eventualele liti!ii !enerate de contract intra in

competenta continciosului administrativ.2.Din obiectul determinat re(ulta re!imul %uridic care le este specifc, respectiv re!imul de putere

publica, acesta ase(and partile contractului pe o po(itie de ine!alitate %uridica .+."nele din subiectele contractului este in mod obli!atoriu o autoritate publica inteleasa in sensul lar!

a termenului pe care il conera si le!ea nr 462004./otrivit acestei le!i, autoritatile publice sunt acele

or!ane ale statului sau unitatilor admin teritoriale, care actionea(a in re!im de putere publica pt

reali(area unui interes le!itim public, precum si subiectele de dr privat care au dobandid statut de

utilitate publica si sunt autori(ate sa preste(e o activitate de interes public.?iti!iile derivate din incheierea , incetarea, executarea unui contract admin, intra in competenta de

solutionare a instantelor de contincios admin.Domeniul public si proprietatea publica.Inca din antichitate, s-a recunoscut existenta a doua cate!orii de bunuri, din punct de vedere al

aptitudinilor de a f detinute in proprietate de cineva #es in patrimonium bunuri care pot f proprietate unui subiect de dreptExtra patrimonium bunuri care nu pot f detinute in proprietate de o anumita persoana.pietele,

drumurile, apeleDe aceea au ost edictate anumite acte cum ar f edictul de la uleni, prin care se proclama interdictia

instrainarii acelor bunuri

In timpul revolutiei rance(e din 18


17/23

perioadei re!imului totalitar cand domeniul public a ost desfintat ormal si in realitate inlocuit cu

institutii specifce acelui re!im cum ar f proprietatea intre!ului popor asupra unor cate!orii de

bunuri.Dupa 1550, institutia domeniului public redevine de actualitate si ea se re!aseste re@ectata in

le!islatie, inclusiv in cea adoptata inaintea 3onstitutiei din 1551, cum ar f le!ea ondului unciar nr

1861551 sau le!ea admin publice locale, nr 9561551 in pre(ent abro!ata.El repre(inta un sediu special in re!lemntarea constitutionala a proprietatii.3el de al doilea text e art 1+9 intitulat proprietatea.3ontinutul textului, locul in care acesta este plasat, determina conclu(ia ca el constituie un sediu

constitutional !eneral in re!lementarea proprietatii.De aceea, anali(a re!imului const al proprietatii

trebuie sa inceapa de la art 1+9 deoarece acesta repre(inta sediul !eneral, din constinutul caruia

desprindem urmatoarele#/rin al 1 se determina structura proprietatii care este structura care este publica si privata.'lineatul 2 prevede masurile de protectie care se iau pt proprietatea publica si titularii proprietatii

publice, astel textul prevede ca proprietatea publica este ocrotita prin le!e si apartine statului si

unitatilor admin teritoriale.El trb coroborat cu art + din 3onst, care prevede ca teritoriul e or!ani(at sub aspect administrativ in

comune, orase si %udete.'rt +.'rt 4.3oncesionareainchirierea sau darea in olosinta !ratuita unor institutii de utilitate publica./rin al se declara ca proprietatea privata este in conditiile le!ii inviolabila, textul trbuind coroborat cu

art 44 care re!lementea(a dr de proprietate privata.

Domeniul public1 Defnitia si trasaturile domeniului publicDomeniul public este alcatuit din ansamblul bunurilor mobile si imobile, publice sau private, care prinnatura lor sau prin vointa le!iuitorului sunt supuse unor norme speciale de protectie, deduse din aptulca au o utilitate publica, satisacand in mod direct sau indirect un interes public.'ceste bunuri sunt supuse preponderent unui re!im de putere publica, asupra lor exercitandu-se decatre o persoana morala de drept public, un drept de proprietate publica sau un drept de pa(a siprotectie administrativa*rasaturile domeniului public/rin natura sa ori prin vointa le!iuitorului bunul mobil sau imobil, public sau privat, sa pre(inte aceleparticularitati care sa %ustifce protectia speciala de care se bucura.:unurile domeniului public au o utilitate publica, ele au rolul de a satisfce interesul public, in moddirect sau indirect, prin intermediul unui serviciu public:unurile care apartin domeniului public sunt !uvernate, in ansamblul lor, de un re!im de puterepublica, astelCa6 fe un re!im de putere publica exclusiv, pentru bunurile proprietate publica apartinand domeniuluipublicCb6 despre preeminenta unui re!im de putere asupra unuia de drept comun,deci un re!im mixtCe!imul de putere publica aplicabil unui bun domenial poate imbraca doua ormeC"n re!im de exercitare a dreptului de proprietate publica, subiectul find statul si unitatea administrativteritorialaC"n re!im de limitare a exercitiului dreptului de proprietate privata, pentru bunurile private care apartindomeniului public."n bun domenial implica o persoana morala de drept public, care poate exercita urmatoarele drepturiCa6 titularul unui drept de proprietate publica, find vorba despre stat sau unitatea administrativ-teritorialaCb6 titularul unui drept de pa(a si protectie , drept care poate f exercitat de orice persoana publica care

actionea(a in numele statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale2 e!imul constitutional al proprietatii publice. elatia domeniu public-proprietate publicaIntre cele doua concepte este o relatie de la !enul proxim la dierenta specifca.a6 se stabileste care sunt titularii proprietatii publice-potrivit art. 1+9, alin. 2 din 3onstitutie-si anume,statul si unitatile administrative teritorialeIdentifcam astel o proprietate publica a statului, care cuprinde bunuri de interes national, si oproprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale care cuprinde bunuri de interes local.b6 se stabileste de catre constituantul roman ce bunuri pot intra in sera proprietatii publice, ara aepui(a toate bunurile care o compunC


18/23

c6 din opo(itia dintre re!imul %uridic de putere aplicabil unor cate!orii de bunuri si re!imul %uridic dedrept comun aplicabil proprietatii private, re(ulta existenta a doua domenii-domeniul public sidomeniul privat.In omania proprietatea este publica sau privata.-art. 1+9 din 3onstitutie, art. 44 din 3onstitutied6 /roprietatea publica este !arantata si ocrotita prin le!e si apartine statului si unitatilor administrativ-teritoriale.Ea nu exclude existenta unor orme de valorifcare si de antrenare in circuitul social si %uridic.

'ceasta se reali(ea(a prin icheierea unor contracte administrative-de concesionare, de administrare,de inchiriere si de olosinta !ratuita./roprietatea privata este inviolabila, in conditiile le!ii or!anice.Domeniul public si domeniul privat$e#imul juridic al domeniului public;otiunea dere#im juridicevoca un ansamblu de conditii de ond si de orma care dau identitate uneiinstitutii in circuitul %uridic existent.Despre domeniul public s-a sustinut in mod traditional ca are un re!im %uridic exorbitant care dero!ade la normele sau re!ulile dreptului comun,respectiv un re!im de putere publica.'cest re!imrepre(inta o trasatura defnitorie a domeniului public cu preci(area ca atunci cand este vorba desprebunuri private care tin de domeniul public acestea se supun in e!ala masura re!imului de drept privatspecifc proprietatii private peste care se asea(a insa anumite norme de drept public prin care seprote%ea(a bunul respectiv datorita specifcului sau de a olosi tuturor,de a satisace un interespublic.ai mult chiar,re!imul de putere publica nu mai trebuie perceput ca un re!im exorbitant pentruca el ace parte din ordinea %uridica a statelor contemporane unde re!asim pe lan!a norme ale

dreptului privat care sunt specifce unei economii de piata si societati libere si norme de drept publiccarora se supun autoritatile si institutiile in !eneral ale dreptului public inclusiv domeniul public.*rebuie acuta dierenta intre principiile care !uvernea(a bunurile proprietate publica ale domeniuluipublic si bunurile private care apartin acestuia./rimul principiu care !uvernea(a domeniul public esteinalienabilitatea care este consacrat chiar de 3onstitutieart 1+94si care semnifca imposibilitateainstrainarii.El este specifc proprietatii publice.In ceea ce priveste bunurile private din domeniul public ,ele sunt in principiu alienabile cu preci(areaca instrainarea lor este supusa unor restrictii,conditii si proceduri.ex# terenurile care apartin unor persprivate in principiu pot f instrainate.ai mult chiar,de data relativ recenta incepand cu 2014a inceputsa-si produca eecte %uridice le!ea care permite instrainarea terenurilor catre cetatenii straini siapatri(i.eamintim ca pana in 200+ la revi(uirea 3onstitutiei era inter(isa instrainarea terenurilor catreacestia cetatenii straini si apatri(i,iar din 200+ este posibil acest lucru ,insa art.44 conditionea(a oasemenea posibilitate de urmatoarele aspecte#ainstrainarea sa se aca in conormitate cu conditiile re(ultate din tratatul de aderare a omaniei la "E

si din alte tratate internationale la care omania este parte Cpreci(am ca aceste tratate ratifcate deomania devin parte a dreptului intern.bpe ba(a de reciprocitatecin conditiile re(ultate dintr-o le!e or!anica,ceea ce a presupus in omania adoptarea unei asemeneare!lementari care s-a reali(at in anul 200< si a intrat in vi!oare in 2014Caceasta re!lementarepresupune ca apatri(ii si cetatenii straini pot sa dobandeasca supraete nelimitate de terenuri,inclusiva!ricole,insa este necesar ca la instrainarea terenurilor a!ricole sa se respecte un drept de preemtiunecare apartine in succesiune statului,coproprietarilor si vecinilor.'cest drept se respecta indierent dacapersoana care optea(a sa cumpere este cetatean strain sau roman.ddobandirea de terenuri se poate ace si prin mostenire le!ala ,nu si testamentara.'l doilea principiu este insesi(abilitatea care inseamna interdictia ca bunurile proprietate publica saaca obiectul urmaririi sau executarii silite.El re(ulta din inalienabilitate,deoarece daca bunurileproprietate publica ar f sesi(abile ele ar putea ace obiectul instrainarii prin intermediul executariisilite ceea ce ar !oli de continut inalienabilitatea.'l treilea principiu este imprescriptibilitatea care trebuie inteleasa sub ambele aspecte#

-din punct de vedere al prescriptiei extinctive dreptul la actiune privind bunurile proprietate publica nuse stin!e indierent cat timp el nu ar f ost exercitat,iar din punct de vedere al prescriptiei achi(itive unbun proprietate publica nu poate deveni proprietatea privata a unei persoane indierent cat timpacesta s-a a@at in posesia persoanei respectiveIn dreptul privat re!asim principiul conorm caruia posesia de buna credinta valorea(a titlu deproprietate cu privire la bunuri mobile,iar in ceea ce priveste bunurile imobile exista u(ucapiunea sauprescriptia achi(itiva potrivit careia un bun imobil a@at in posesia indelun!ata a unei persoane devineproprietatea acestuia.'l patrulea principiu este imposibilitatea !revarii de sarcini sau servituti cu exceptia celor naturale.;33nu il mai retine ca un principiu de sine statator insa in doctrina este admis ca o re!ula prote!uitoare


19/23

pentru bunurile publice.:unurile private din domeniul public sunt sesi(abile,prescriptibile,pot f!revate,insa le!ile speciale care le !uvernea(a re!imul %uridic impun anumite restrictii ale eectuariiunor asemenea operatii.,odalitatile de punere in valoare a domeniului public(a proprietatii publice)-sunt preva(ute in art.1+9 dupa cum urmea(a#1.Darea in administrare - care potrivit 3onstitutiei si 33 se poate ace doar catre o re!ie autonoma sauinstitutie publicaC

-re(ulta ca actul %uridic de dare in administrare se incheie intre 2 persoane %uridice de drept public,respectiv statul sau unitatea administrativ-teritoriala pe de o parte ca titulari ai proprietatii publice si ore!ie autonoma sau institutie publica pe de alta parte.-in unctie de natura %uridica a bunurilor titularul ea se poate reali(a # a prin hotarare a 7uvernuluicand este vorba despre un bun proprietatea statuluiC bprin hotarare a 3onsiliului %udetean saulocalinclusiv a consiliului !eneral al municip.:ucuresti cand este vorba despre un bun al unitatiiadministrativ-teritoriale-cel care administrea(a un bun are dreptul sa dispuna de el,sa il concesione(e,sa-l inchirie(e2.3oncesiunea bunurilor publice - aceasta repre(entand modalitatea traditionala prin care un bunpublic este pus in valoare ,utili(ata inca din cele mai vechi timpuri de catre re!i,fe ca un mi%loc de a isiimbo!ati visteria,fe ca un mi%loc de a-si rasplati supusii.-de esenta concesiunii a ost # acaracterul limitat in timp ,in pre(ent este de 45 de anibcaracterul oneros - ea presupunand un avanta% care de re!ula este valoric ,dar poate f si material sicare poarta denumirea traditionala de redeventaccaracterul rascumparabil in sensul ca concedentul cel care transmite concesiuneapoate sa

rascumpere de la concesionarcel care primeste concesiunea bunul concesionat atunci cand interesulpublic o cere-concesiunea se incheie intre # atitularul dreptului de proprietate publica sau dupa ca( al dreptului deadministrareconcedento pers %uridica de drept publicborice persoana f(ica sau %uridica romana sau strainaconcesionaro pers de drept privat-actul normativ 462009 la care se adau!a 462009 si se mai adau!a +462009 si prevederile 33+.Inchirierea - se poate reali(a ca si concesiunea intre titularul dreptului de proprietate sau deadministrare si orice persoana f(ica sau %uridica romana sau straina ,adica o pers de drept privat-ca si concesionarea si administrarea se poate reali(a prin hotararea 7uvernului cand este vorba debunuri proprietatea publica a statului sau prin hotararea 3onsiliului local sau %udetean cand este vorbade bunuri publice ale unitatilor administrativ-teritoriale4.Darea in olosinta !ratuita institutiilor de utilitate publica a bunurilor publice,se reali(ea(a pe operioada determinata de timp prin aceleasi instrumente %uridice

aspunderea

Distinctia dintre notiunea de raspundere si notiunea de constran#ere.a dpdv al cau(elor J raspunderea este atrasa de savarsirea unei apte antisociale, pe candconstran!erea poate interveni si in absenta comiterii unei astel de apte.b dpdv al scopului pe care si-l propune fecare constatam ca nu exista identitate de obiectiv intreconstran!ere si raspundere.'stel raspunderea repre(inta consecinta comiterii unei apte antisociale siisi propune mai multe obiective #- la nivel social restabilirea ordinii de drept incalcate prin eliminarea atitudinii care contravineacestuia.- la nivel de individ prin raspundere exprima de(acordul societatii,al autoritatii ata de comportamentulacestuia neconorm prin care se incarca valorile instituite prin norme %uridice.3ele doua obiective enuntate atra! dupa sine un al treilea intalnit in orice orma de raspundere sianume prevenirea savarsirii aptei antisociale.3onstran!erea isi propune anumite scopuri #- mentinerea neaectata a ordinii de drept in cadrul in care constran!erea intervine atunci cand aptaantisociala s-a comis aceasta isi propune restabilirea ordinii de drept incalcate

c dpdv al modului de actiune orice orma de raspundere se obiectivea(a prin intermediul unei actiunide constran!ere .= alta notiune de ba(a in teoria !enerala a raspunderii este cea de executare silita , care poateinterveni #- atunci cand subiectul de drept se impotriveste ,nu executa de bunavoie obli!atiile care-i revin.Ea poate interveni si atunci cand subiectul de drept a comis o apta antisociala impletindu-se astel curaspunderea dar si ca(ul in care subiectul de drept nu a comis o astel de apta ,find astel ortat sa nuo comita prin eliminarea conditiilor care ar avori(a riscul comiterii ei.Defnitia si trasaturile constran!erii administrative


20/23

3onstran!erea repre(inta totalitatea masurilor dispuse de catre autoritatile administratiei publice intemeiul le!ii in scopul de a preveni savarsirea de apte antisociale,de a sanctiona comiterea unor astelde apte , de a apara drepturile si libertatile cetatenilor.*rasaturile constran!erii administrative- repre(inta un ansamblu de masuri care se pot concreti(a in oricare din ormele de activitate specifceadministratiei publice# acte administrative,operatii administrative,apte materiale.- caracterul le!al al acestor masuri

- se ba(ea(a pe puterea publica- scopul unui masuri de constran!ere administrativa poate consta in #a prevenirea aptei antisocialeb sanctionarea aptei antisociale in ca(ul in care aceasta s-a produsc apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor.d asi!urarea executarii obli!atiilor lore punerea in executare a unor deci(ii emise de dierite autoritati publice3lasifcarea masurilor de constran!ere- dupa scopul pe care si-l propune #a masuri ara caracter sanctionator - numite si masuri de politie administrativa sau sanctiuni de dreptadministrativ care intervin in scopul preintampinarii comiterii unor apte antisociale .asuri care potvi(a persoane ,bunuri ,acte %uridicetratament obli!atoriu,masuri de do(intoxicare a persoanelor careau dependenta,instituirea carantineib masuri cu caracter sanctionator J care intervin in ca(ul comiterii unor apte antisociale cum ar f #amen(i ,anulari totale sau suspendari de acte %uridice .

c masuri de executare silita J care intervin in situatia in care cele doua cate!orii de masuri enumerateanterior nu sunt duse la indeplinire de bunavoie.- dupa obiectul masurii adoptate ,putand f vorba de masuri de constran!ere cu privire la#bunuri,persoane,protectia mediului incon%urator.- dpdv al or!anului care poate dispune astel de masuri intalnim #a masuri dispuse de or!anele administratiei publice in mod exclusivb masuri dispuse de or!anele ale administratiei publice impreuna cu alte or!ane de stat precum sior!ani(atii nestatale sau cu spri%inul cetatenilor.- vi(ea(a re!imul %uridic aplicabil .a masuri care se desasoara intr-un re!im adminsitrativ in mod exclusiv.b masuri care se desasoara intr-un re!im %uridic mixt .-ubiectul activ si subiectul pasiv al faptei respectiv al raspunderii.*eoria !enerala a dreptului reali(ea(a distinctia dintre subiectul activ si subiectul pasiv al aptei,subiectul activ si pasiv al raspunderii.

ubiectul activ al aptei este # aptuitorul care devine subiect pasiv al raspunderiubiectul activ al raspunderii este # autoritatea publica ata de care se restran! consecintele aptei siin a carei competenta cade tra!erea la raspundere a aptuitorului.ubiectul pasiv al aptei devine subiectul activ al raspunderii.Aormele de raspundere specifce dreptului administrativ.In unctie de apta comisa si de consecintele sale identifcam trei orme de raspundere specifcedreptului administrativ si anume # raspunderea administrativ disciplinara ,raspundereacontraventionala si raspunderea adminsitrativ patrimoniala.1.aspunderea administrativ disciplinara.Aundamente constitutionale si le!al actuale privind raspunderea administrativ discplinara.'ctuala 3onstitutie contine dispo(itii in acest sens astel # art.


21/23

- aceasta situatie %uridica repre(inta continutul unui raport %uridic sanctionator ara caractercontraventional.- partile raspunderii administrativ disciplinare sunt subiectul activ si pasiv subiectul activ alraspunderii disciplinare este autoritatea publica competenta de a sanctiona pe aptuitor si care poate f#n or!an administrativ,un alt or!an public dar prin exceptie instanta de contecios-administrativ,ununctionar publicubiectul pasiv al raspunderii este autorul abaterii disciplinare care poate f # un or!an de stat ,o

structura nestatala,o persoana f(icaunctionar sau neunctionar public.- caracterul aptei savarsite- temeiul obiectiv al raspunderii aceasta intervenind pentru comiterea unei abateri discplinare.pecifc acestei abateri administrative este ca apta poate repre(enta de re!ula o incalcare a normelorde drept administrativ iar prin exceptie poate interveni si pentru incalcarea altor norme de drept.- aceasta orma de raspundere este conditionata de vinovatie deci raspunderea administrativdiscplinara este o raspundere subiectiva- absenta vinovatiei atra!e imposibilitatea interventiei raspunderii administrativ-disciplinare.- caracterul sanctionator specifc raspunderii administrativ-disciplinare este aptul ca sanctiunile salenu sunt privative de libertate.$aspunderea administrativ&contraventionalaDefnitia si trasaturileIn materie contraventionala avem o le!e cadru ordonanta 262001 care se reera la re!imul %uridicaplicabil contraventiilor.3onorm art.1 din oae!%an!laea% republicata contraventia este apta savarsitacu vinovatie stabilita si sanctionata prin le!e ,acte ale 7uvernului ,hotarari ale consiliilor

locale6%udetene si ale consiliului !eneral al municipiului :ucuresti.*rasaturi#- apta savarsita cu vinovatie- apta preva(uta si sanctionata prin le!e J acte ale 7uvernului.Finovatia poate imbraca atat orma intentieidirecte sau indirecte si a culpei.Intentia directa J atunci cand aptuitorul prevede re(ultatul aptei sale si urmaresteIntentia indirecta J cand aptuitorul prevede re(ultatul aptei sale ,nu urmareste producerea acestuiadar accepta3ulpa3ulpa cu previ(iune J aptuitorul prevede re(ultatul aptei sale ,nu-l accepta socotind ara temei caacesta nu se va produce3ulpa ara previ(iune J atunci cand aptuitorul nu prevede re(ultatul aptei sale desi trebuia si puteasa-l prevada.- o actiune

- o inactiune- apte cu caracter mixt omisive si comisive'rt.+ alin din le!ea cadru stabileste ca actele normative prin care se stabilesc contraventii trebuie sacuprinda in mod obli!atoriu . Aaptelor care constituie contraventii.b sanctiunea care urmea(a sa se aplice pentru acesta actul normativ ar trebui sa cuprinda #limita minima si maxima a acestei sanctiuni sau dupa ca( cotele procentuale din anumite valori/ot f cuprinse anumite tarie de determinare a despa!ubirilor pentru pa!ubele priciniute prinsavarsirea contraventieiElementele constitutive ale contraventiei/entru a f in pre(enta unei contraventii toate aceste elemente specifce trebuiesc intrunite cumulativ .obiectul contraventiei J il repre(inta valorile sociale aparate de normele %uridicecontraventia poate interveni in ca(ul incalcarii unor norme de drept administrativ sau in ca(ul incalcariiunor norme apartinand altor ramuri de drept fnanciar,comercial,transporturilatura obiectiva a contraventiei J consta in actiunea sau inactiunea aptuitorului iar in unele situatii inapte omisiv-comisive care produc urmari periculoase din pdv social sau care ameninta anumite valori

socialeubietul activ al aptei este contravenientulExceptia este ca nu poate avea calitatea de contravenienti minorii pana la 14 ani care nu raspundcontraventional,iar minorii intre 14 si 18 ani au capacitate de exercitiu restransa in sensul ca acestiaraspund contraventional pe %umatate .De ex # minimul si maximul amen(ii se reduc la %umatatestabilite in actul normativ pentru apta savarsita

3?'IAI3'E' '3*E?= 'DI;I*'*IFE


22/23

In doctrina se utili(ea(a mai multe domenii de clasifcare, dintre care cu semnifcatie deosebitaa criteriului intinderii eectelor pe care actul le produce in unctie de care se determina #'cte administrative cu caracter normativ, care produc eecte %uridice !eneral obli!atorii si suntopo(abile er!a omnes.'cte cu caracter individual , care produc eecte %uridice ata de un subiect determinat de drept utsinguri exemplu# o hotarare a !uvernului, denumirea unui preect in unctie, este un act administrativcu caracter individual, iar o hotarare prin care se adopta norme metorolo!ice de punere in aplicare a

unei le!i, este un act administrativ cu caracter normativ.In randul actelor cu caracter normativ, il auautori(atiile care sunt acele acte %uridice prin intermediul carora se conera unei persoane f(ice sau%uridice dr de a desasura o activitate sau de a echita o constructie , unele din autori(atii sunt libere,find la atitudinea benieciarului daca sa o solicite sau nu, iar altele sunt impuse, le!ea conditionanddesasurarea unei activitati de existenta a lor.

Contractul administrativ# este o creatie a %uristprudentei, a consiliului de stat rance(, care aost receptata tipic cu re(erve si in doctrina romaneasca, interbelica, iar in perioada post-belica a ostmar!inali(ata alaturi de alte institutii ale dr public in !eneral si ale dr admin in particula

drept administrativ curs 1-13

Documents