NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

1 din 22

Drd. DULGHERU Valentin Lagarder

REZUMAT

TEZĂ DE DOCTORAT

TEMA:

PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA MISIUNILE ONU

DE MENȚINERE A PĂCII

ANALIZĂ ISTORICĂ ŞI PROIECŢII DE VIITOR PRIVIND

STRUCTURILE MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE

PARTICIPANTE LA ACESTE MISIUNI

Conducător de doctorat

Prof. univ. dr.

ANDREESCU Anghel

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de

DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE

- BUCUREŞTI, 2018 -

R O M Â N I A

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”

Şcoala doctorală

Nr.______________ din_____________________

NECLASIFICAT

Exemplar nr.____

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 22

Pagina albă

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 22

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1

OPERAŢIILE DE MENŢINERE A PĂCII – FACTORI VITALI PENTRU

SECURITATEA MONDIALĂ

1.1. De la început de „conflict” la final de „război”

Geneza stării de conflict. Concept şi paradigmă

1.1.2. Secolul XX – războiul cuprinde întreaga planetă

Consecinţe resimţite şi astăzi

1.1.3. Necesitatea înfiinţării unui nou arbitru mondial

Schimbarea dimensiunii conflictului în secolul XXI

1.2. Organizaţia Naţiunilor Unite – Garantul Păcii în Lume

1.2.1. Preambulul înfiinţării Organizaţiei Naţiunilor Unite

1.2.2. Obiectivele Organizaţiei Naţiunilor Unite

1.2.3. Rolul „Organizaţiei Mondiale” în menţinerea păcii în lume

1.3. Operaţiile de Menţinere a Păcii –

modalităţi de realizare şi asigurare a unui climat de pace mondial

1.3.1. Modalităţi paşnice de soluţionare a conflictelor

1.3.2. Modalităţi legale de folosirea forţei armate

1.3.3. Misiunile de menţinere a păcii

CAPITOLUL 2

SISTEMUL INSTITUŢIONAL ONU

PRINCIPALELE ORGANISME CU ATRIBUŢII

ŞI RESPONSABILITĂŢI ÎN MISIUNILE DE PACE

2.1. Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite

2.1.1. Comitetele principale ale Adunării Generale ONU

– cu atribuţii şi responsabilităţi cu referire la misiunile de pace

2.1.2. Alte comitete speciale ale Adunării Generale ONU

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 22

cu atribuţii şi responsabilităţi cu referire la misiunile de pace

2.1.3. Comisia pentru Consolidarea Păcii

(Peacebuilding Commission-PBC)

2.2. Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Organe conexe

Consiliului de Securitate

2.2.1. Consiliul de Securitate al ONU

2.2.2. Organe conexe Consiliului de Securitate

2.3. Secretariatul şi Secretarul General

2.3.1. Secretariatul

2.3.2. Secretarul General ONU

CAPITOLUL 3

CONTRIBUŢIA ROMÂNIEI LA EFORTUL INTERNAŢIONAL ONU

PENTRU MENŢINEREA PĂCII. ANALIZĂ ISTORICĂ ŞI PROIECŢII

DE VIITOR PRIVIND STRUCTURILE MAI PARTICIPANTE LA

ACESTE MISIUNI

3.1.Misiunile Organizaţiei Naţiunilor Unite la care participă Ministerul

Afacerilor Interne prin structurile sale specializate

3.2. Legitimitatea intervenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite în zonele de

conflict. Implicarea structurilor MAI în teatrul de operaţii din Kosovo

3.3. Dezvoltarea Unităţii de Poliţie destinată misiunilor Organizaţiei

Naţiunilor Unite de Menţinere a Păcii de tipul Unităţilor de Poliţie Constituite

– FPU – Formed Police Units

3.4. Pregătirea, dislocarea în zona de operaţii

Repatrierea contingentelor

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE REPREZENTATIVĂ

ANEXE

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 22

INTRODUCERE

În elaborarea acestei lucrări analizăm operaţiile de menţinere a păcii, ca

parte a misiunilor de sub această sferă şi efortul susţinut al României la aceste

misiuni. Literatura de specialitate şi regulamentele prezintă că „operaţiile de pace

constau în prevenirea conflictului, realizarea păcii, menţinerea păcii, impunerea

păcii.”1

Lucrarea de faţă reprezintă un studiu de cercetare care demonstrează

importanţa dezvoltării domeniului de misiuni în sprijinul păcii, fapt ce determină

justificarea şi actualitatea temei alese.

Operaţiile de menţinere a păcii sunt, de obicei, întreprinse în baza

Capitolului VI al Cartei ONU, care se referă la soluţionarea paşnică a disputelor

prin utilizarea negocierilor, medierilor, arbitrajul între părţile aflate în conflict şi

mijloacele juridice ale dreptului internaţional.

Având la origine argumentele observaţiei şi cercetării ştiinţifice şi a

documentărilor şi analizelor efectuate a diferitelor perioade ale secolelor XX şi

XXI se arată că operaţiile de menţinere a păcii au evoluat în ultimii ani, acestea

constituindu-se ca misiuni de generaţia a treia, după cele de observare, considerate

de primă generaţie şi intervenţiile de urgenţă. Astfel, operaţiile de menţinere a

păcii reprezintă acţiunile pentru restaurarea păcii în zone de conflict, prin mijloace

militare şi/sau civile.

Teza de doctorat abordează conceptul „operaţiilor de menţinere a păcii”

prin delimitarea teoretică a acestuia sub influenţările directe a mediului actual de

securitate. Totodată, demersul ştiinţific abordează subiectul „constituirii” unor

1 FT-1 Doctrina Operaţiilor Forţelor Terestre; Bucureşti, 2004, art. 1131.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 22

formaţiuni de poliţie prin prezentarea eforturilor şi avantajelor constituirii

acestora.

Pentru a cuprinde întreg spectrul demersului ştiinţific cercetarea este

orientată spre îndeplinirea a trei obiective:

- primul obiectiv este de a stabili fundamentele teoretice privind operaţiile

de menţinere a păcii ţinând cont de evoluţia conceptuală a termenilor şi de

modul de desfăurare a acestora în diferite perioade;

- al doilea obiectiv este de identificare a căilor şi modalităţilor de

eficientizare a desfăşurării operaţiilor de menţinere a păcii;

- a treilea obiectiv este acela de a găsi căile de constituire a unor formaţiuni

care să desfăşoare operaţii permanente de menţinere a păcii şi indicarea

eforturilor şi avantajelor constituirii şi participarea acestora la misiuni.

- În primul capitol vom evidenţia importanţa operaţiilor de menţinere a păcii;

în abordarea domeniului utilizând metode de cercetare precum analiza şi

sinteza, precum şi analiza comparată. Vom prezenta aspecte generale

privind performanţa, eficienţa eficacitatea.

- În capitolul 2 prezentăm principalele organisme cu atribuţii în

menţinerea păcii şi ne propunem găsirea unor soluţii puctuale de

eficientizare a activităţii acestora.

- În cel de-al treilea capitol şi cel de referinţă al lucrării propunem

dezvoltarea unei unităţi de poliţie care să desfăşoare misiuni de menţinere

a păcii.

- În baza studiului efectuat şi analizelor desfăşurate considerăm că aceste

unităţi de poliţie vor reprezenta un real sprijin la menţinerea păcii pe glob.

- Operaţiile de menţinere a păcii (peacekeeping) devin necesare atunci când

există riscul reaprinderii violente a conflictelor, pentru ca, în cele din urmă,

operaţiile de construcţie a păcii – post-conflict sau de rezoluţie a

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 22

conflictului (conflict resolution/post-conflict, peacebuilding) să asigure

intervenţia în stadiul final al conflictului sau crizei.

CAPITOLUL 1

OPERAŢIILE DE MENŢINERE A PĂCII – FACTORI VITALI

PENTRU SECURITATEA MONDIALĂ

Secolul XX a marcat omenirea prin două războaie ce au cuprins întreaga

planetă.

La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial a fost fondată Organizaţia

Naţiunilor Unite din necesitatea unei structuri specializate care să fie garantul

păcii mondiale.

Organizația Națiunilor Unite a reluat obiectivele Ligii Națiunilor2 –

organizație interguvernamentală care a pus capăt Primului Război Mondial.

Societatea a fost prima organizație internațională de securitate3 ce avea ca obiectiv

principal să mențină pacea mondială.4 Stabilite în Pactul Societății Națiunilor,

scopurile principale ale Societății erau prevenirea războiului prin securitate

colectivă, dezarmarea și rezolvarea disputelor internaționale prin negociere și

arbitraj. Printre altele erau tratate și probleme precum condițiile de muncă,

tratamentul corect al locuitorilor indigeni, traficul de persoane și de droguri,

comercializarea armelor, sănătatea mondială, prizonierii de război, și protejarea

minorităților din Europa. 5

2 Scurtu, Ioan, Politica şi viaţa cotidiană în România în secolul al XX-lea şi începutul celui de-al XXI-lea, Editura

Mica Valahie, Bucureşti, 2011, p. 91. 3 Vlăduț, Ion, Sociologia juridică în opera lui Dimitrie Gusti, Editura Lumina Lex, București, 1997, p. 202. 4 Tomuschat, Christian, The United Nations at Age Fifty: A Legal Perspective. Martinus Nijhoff Publishers, 1995,

p. 77. 5 Nye, Joseph (2005). Descifrarea conflictelor internaționale, Editura Antet, Bucureşti, 2005, p. 86.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 22

1.1. De la început de „conflict” la final de „război”

În Arta războiului Sun Tzu spunea: „Cel ce nu înţelege în profunzime răul

războiului, nu poate să înţeleagă profund nici avantajele lui.”

Într-o legătură antagonică strânsă cu „liniştea” este „conflictul”, iar cu

„războiul” este „pacea”.

Pentru a delimita conceptele „liniştea”, „conflictul”, „războiul” şi „pacea”,

trebuie înţeleasă în profunzime şi însemnătatea acestor termeni ce reliefează

stările în care se găsesc statele la un moment dat.

Războiul cel Mare sau Războiul Naţiunilor, denumit şi Primul Război

Mondial a fost un conflict de dimensiuni globale. Acesta s-a produs în contextul

refuzului imperiilor de a acorda populaţiilor dreptul la auto-determinare.

Niciun conflict anterior nu a implicat un număr de militari și părți atât de

mare pe câmpul de luptă. Combatanții războiului erau Antanta și Puterile

Centrale. La final, acest război, a devenit al doilea conflict pe lista celor mai

sângeroase conflicte notate de întreaga istorie (după Rebeliunea de la Taiping);

asta ca mai apoi cel de-al Doilea Război Mondial să le depăşească cu mult pe

amândouă.

1.2. Organizaţia Naţiunilor Unite – Garantul Păcii în Lume

Organizaţia Naţiunilor Unite – înfiinţată în anul 1945, după ce s-a încheiat

cel de-al Doilea Război Mondial, de către un grup compus din 51 de state care s-

au angajat să menţină pacea şi securitatea internaţională, să sprijine dezvoltarea

relaţiilor prieteneşti dintre naţiuni, să promoveze progresul social, standardele mai

bune de viaţă şi drepturile umane.

Nicolae Titulescu afirma spre sfârşitul carierei sale politice: „Întreagă

politică externă pe care am urmat... n-a avut decât acest ţel: nu de a pregăti

războiul, ci de a pregăti o reţea de alianţe de aşa fel încât războiul să devină

imposibil.”

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 22

1.3. Operaţiile de Menţinere a Păcii –

modalităţi de realizare şi asigurare a unui climat de pace mondial

Operaţiile de menţinere a păcii sunt definite ca fiind acţiunile militare care

se desfăşoară cu acordul părţilor implicate în conflict ori dispută, cu scopul

facilitării punerii în aplicare sau monitorizării unui acord şi a sprijinirii, totodată,

a eforturilor diplomatice întreprinse pentru a ajunge la o înţelegere politică de

durată. Nicolae Titulescu menţiona la debutul „operaţiilor de menţinere a păcii” –

ca un deziderat universal: „Orice clauză pledată pe un ton mai ridicat decât cel

normal este dinainte pierdută.”

Baza legală a desfăşurării operaţiilor de menţinere a păcii o reprezintă

capitolul VI din Carta Naţiunilor Unite, ce se referă la soluţionarea paşnică a

disputelor. În baza prevederilor capitolului VI al Cartei sunt utilizate medierea,

negocierea, arbitrajul între părţile aflate în conflict şi mijloacele juridice ale

dreptului internaţional. Sunt utilizate, de asemenea, operaţiile de menţinere a păcii

şi sunt stabilite misiuni de observatori ONU.

Menţinerea păcii (Peacekeeping-PK) – presupune măsurile de

păstrare a păcii fragile, după oprirea ostilităţilor, şi obţinută în urma

acordurilor facilitate de misiunile de restabilire a păcii. Aceste operaţii s-au

transformat pe parcursul anilor de la modelul militar, ce presupunea

observarea încetării focului şi separarea forţelor implicate într-un conflict

interstatal, la actualul model complex format din forţe de poliţie, forţe

armate şi experţi civili animaţi de acelaşi obiectiv – realizarea unei păci

durabile.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 22

CAPITOLUL 2

SISTEMUL INSTITUŢIONAL ONU.

PRINCIPALELE ORGANISME CU ATRIBUŢII

ŞI RESPONSABILITĂŢI ÎN MISIUNILE DE PACE

Principalele organe ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sunt, în conformitate

cu Carta ONU: Adunarea Generală, Consiliul de Securitate şi Secretariatul

General.

2.1. Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite – organul suprem de

guvernare – cel mai înalt for de decizie – format din 193 de state membre, state

care au acceptat obligaţiile stipulate în Carta Organizaţiei – solicitând să devină

membre ONU, au fost acceptate cu drepturi depline.

Fiecare stat membru are dreptul de vot în cadrul Adunării Generale –

deciziile fiind luate de cele mai multe ori cu majoritate simplă, cu excepţia

problemelor foarte importante când este necesară obţinerea a două treimi din

voturi.

2.2. Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Organe conexe Consiliului de Securitate

Principalul scop al Organizaţiei Naţiunilor Unite, după cum este stipulat

în primul articol al Cartei ONU este cel de a menţine pacea şi securitatea

mondială.

Statele membre atribuie Consiliului de Securitate, tot prin intermediul

Cartei principala răspundere pentru acest deziderat asumându-şi îndatoririle

impuse de această răspundere, Consiliul de Securitate acţionând în numele lor.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 22

Consiliul de Securitate este alcătuit din 15 membri, dintre care 5 membri

permanenţi (China, Franţa, Rusia, Marea Britanie şi SUA); ceilalţi 10 membri

având un mandat de 2 ani – aleşi în cadrul Adunării Generale, respectând

principiul repartiţiei geografice echilibrate (3 din Africa, 2 din Asia, 1 din Europa

de Est, 2 din Europa Occidentală şi alte state), astfel încât toate regiunile şi

interesele globale să fie temeinic reprezentate în Consiliul de Securitate.

Comitetele Permanente ale Consiliului de Securitate

Organe conexe Consiliului de Securitate

- Comitetele Permanente ale Consiliului de Securitate

- Comitetul de Stat Major al Consiliului de Securitate

- Comitetele de Sancţiuni ale Consiliului de Securitate

- Comitetul de Luptă Împotriva Terorismului

2.3. Secretariatul şi Secretarul General

Componenţa Secretariatului cuprinde doar angajaţii proprii ai Organizaţiei

– daca celelalte organe ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sunt alcătuite din

reprezentanţii statelor membre – nu facem referire aici – la Curtea Internaţională

de Justiţie – formată din judecători având acelaşi statut de angajaţi ai ONU şi nu

de reprezentanţi ai statelor membre.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 22

CAPITOLUL 3

CONTRIBUŢIA ROMÂNIEI LA EFORTUL INTERNAŢIONAL

ONU PENTRU MENŢINEREA PĂCII. ANALIZĂ ISTORICĂ ŞI

PROIECŢII DE VIITOR PRIVIND STRUCTURILE MAI

PARTICIPANTE LA ACESTE MISIUNI

România este prezentă în componenţa şi activitatea Organizaţiei, încă, de

la început.

La 30 iunie 2017, România era prezentă în operaţiile ONU de menţinere

a păcii cu un total de 77 militari, poliţişti şi jandarmi în 10 misiuni ONU de

menţinere a păcii, dintr-un total de 15, ceea ce corespunde locului 72 din 127 de

state contributoare6, astfel:

- Misiunea ONU Interimară de Administrare în Kosovo (UNMIK) cu un

observator militar;

- Misiunea ONU din Cipru (UNFICYP) cu 4 ofiţeri de poliţie;

- Misiunea ONU de Stabilizare în RD Congo (MONUSCO) cu 22 de

observatori militari şi 2 ofiţeri de poliţie;

- Misiunea ONU din Coasta de Fildeş (UNOCI) cu 3 observatori militari;

- Misiunea ONU din Liberia (UNMIL) cu 1 ofiţer de poliţie;

- Misiunea ONU din Sudanul de Sud (UNMISS) cu 7 ofiţeri de poliţie şi

5 observatori militari şi 2 ofiţeri de stat major;

- Misiunea ONU din Republica Centrafricană (MINUSCA) cu 5 ofiţeri

de poliţie;

- Misiunea ONU din Republica Mali (MINUSMA) cu 7 ofiţeri de

poliţie şi un ofiţer de stat major;

- Misiunea ONU din Haiti (MINUSTAH) cu 14 ofiţeri de poliţie;

6 www.mae.ro – accesat la 7 septembrie 2017

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 22

România participă la Misiunea ONU de asistenţă din Afganistan

(UNAMA) cu 4 observatori militari.

Poliţia de Frontieră Română a participat cu 13 reprezentanţi la misiuni de

menţinere a păcii şi asistenţă la frontiere fiind prezenţi în teatre de operaţii,

precum:

- Moldova-Ucraina – EUBAM cu 5 poliţişti de frontieră;

- Haiti – MINUSTAH cu 1 poliţist de frontieră;

- Misiunea OSCE din Ucraina cu 2 poliţişti de frontieră;

- Sahel Mali – EUCAP cu 2 poliţişti de frontieră;

- R D Congo – MONUSCO cu 1 poliţist de frontieră;

- Moldova-Ucraina – EUBAM cu 4 poliţişti de frontieră.

3.1.Misiunile Organizaţiei Naţiunilor Unite la care participă

Ministerul Afacerilor Interne prin structurile sale specializate

Structurile de bază ale Ministerului Afacerilor Interne cu atribuţii privind

menţinerea, asigurarea şi restabilirea ordinii publice, dar care la nevoie sunt

pregătite şi abilitate pentru a interveni şi în misiuni de siguranţă naţională şi

internaţională sunt Poliţia Română, Jandarmeria Română şi Poliţia de Frontieră

Română. Aceste structuri s-au remarcat, nu de puţine ori, prin rezultate deosebite

în misiunile internaţionale pentru susţinerea păcii.

Ministerul Afacerilor Interne a fost şi este un real contributor la misiunile

Organizaţiei Naţiunilor Unite de menţinere a păcii, indicându-le în continuare pe

cele mai reprezentative dintre acestea.

În baza solicitării Organizaţiei Naţiunilor Unite, adresată României şi

aprobată de Parlament, Jandarmeria Română a desfăşurat, începând cu data de 22

februarie 2002, misiuni de menţinere a păcii în Kosovo.

Efectivele participante la această misiune au totalizat 115 jandarmi: 12

ofiţeri, 103 maiştri militari şi subofiţeri. Al şaptelea contingent a fost dislocat în

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 22

zona de operaţii în luna mai 2008; campusul jandarmilor români se afla în

localitatea Pec (Peja), situată în S-V provinciei Kosovo.

România şi-a adus contribuţia prin structurile sale sale specializate, de

fiecare dată, când a fost solicitată, la efortul internaţional de menţinere a păcii.

Apreciem că Organizaţia Naţiunilor Unite – „garantul păcii mondiale” are

nevoie de un sprijin mult mai solid din partea statelor membre – de forţe

constituite pentru a rezista pe termen lung în misiune, cu referire la robusteţea

acestora şi disponibilitatea de a se angrena în cel mai scurt timp (exemplu în acest

sens stă şi situaţia din Kosovo).

De aceea considerăm că o variantă verosimilă ar fi constituirea FPU-ului

(Formed Police Units) – Unităţi de Poliţie Constituite cu cel puţin 160 de jandarmi

selectaţi şi pregătiţi pentru a desfăşura misiuni de menţinere a păcii pe o perioadă

de până la 18 luni.

Unităţile de poliţie prin competenţele lor ar fi capabile să formeze şi să

instruiască personal local cu aptidudini necesare pentru a putea prelua/ îndeplini,

după stabilizarea păcii, atribuţii de menţinere a siguranţei şi securităţii locale.

Apreciem că forţele de poliţie sau militare şi-au îndeplinit cu succes de

fiecare dată misiunea; au întâmpinat însă dificultăţi la constituire, procedura fiind

de lungă durată şi întârziind uneori desfăşurarea misiunii. Analizând acestea la

intervenţia din Kosovo, propunem înfiinţarea unor formaţiuni de poliţie pregătite

permanent pentru a desfăşura misiuni de menţinere a păcii.

3.2. Legitimitatea intervenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite în zonele de

conflict. Implicarea structurilor MAI în teatrul de operaţii din Kosovo

Structurile specializate în competenţa cărora era menţinerea păcii nu şi-au

asumat de fiecare dată în întregime răspunderea şi promptitudinea în intervenţie

pentru crearea/restabilirea/menţinerea climatului general de pace pentru care erau

constituite. Legislaţia incompletă sau lipsa experienţei ori poate dubla comandă

au favorizat ezitările în anumite situaţii.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 22

Exemplu în acest sens este şi intervenţia „umanitară” din Kosovo. Urmare

a Rezoluţiei 1244 a CS ONU şi a Acordului Militar-Tehnic dintre NATO,

Republica Federală Iugoslavia şi Serbia – avea misiunea de a asigura un mediu de

securitate sigur şi stabil. În acest scop, NATO a desfăşurat în provincie o forţă

militară (KFOR), NATO fiind implicat în Kosovo din 1999.

3.3. Dezvoltarea Unităţii de Poliţie destinată misiunilor Organizaţiei Naţiunilor

Unite de Menţinere a Păcii de tipul Unităţilor de Poliţie Constituite – FPU –

Formed Police Units

Unităţile de Poliţie de tipul celor FPU au fost utilizate pentru prima dată

în cadrul Misiunii Naţiunilor Unite din Kosovo (UNMIK), cât şi în administraţia

de tranziţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite în Timorul de Est (UNATET) în 1999.

În ambele misiuni Organizaţia Naţiunilor Unite a avut întreaga responsabilitate

pentru aplicarea legii în ceea ce priveşte ameninţările la ordinea publică. De

atunci, numărul unităţilor de poliţie de tipul FPU a crescut de la 9 la 71 de unităţi

(în 2016) cu peste 10 000 de cadre.

La cea de-a 70-a aniversare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, din

septembrie 2015, preşedintele României a menţionat despre susţinerea pe care a

primit-o ţara nostră de la ONU, mai cu seamă perioadei din era ce a urmat celui

de-al Doilea Război Mondial, dar şi efortul pe care l-a depus de-a lungul timpului

pentru susţinerea Organizaţiei. România s-a angajat, totodată, în septembrie 2015

la susţinerea misiunilor de menţinere a păcii cu formaţiuni de poliţişti/militari de

tipul „FPU”.

Unităţile de Poliţie Constituite pot fi formate pentru a interveni ca entităţi

de coeziune capabile, instruite şi disponibile spre a acţiona în cele mai complexe

misiuni.

FPU se pot pregăti pentru a activa în trei misiuni principale: gestionarea

ordinii publice, protecţia personalului Organizaţiei Naţiunilor Unite și facilitarea

şi sprijinirea operaţiilor la care participă forţe de poliţie ce necesită reacţii

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 22

imediate, fără a intra în atribuţiile principale, dar fiind capabile de a interveni şi

la ameninţările militare.

Unităţi de Poliţie sunt dislocate de ONU în misiunile din Sudanul de Sud

(UNMISS), Liberia (UNMIL), Drafur (UNAMID), Côte d'Ivoire (UNOCI),

Congo (MONUSCO), Haiti (MINUSTAH), Mali (MINUSMA) şi Republica

Centrafricană (MINUSCA).

Avantajele aplicării conceptului de „FPU” în România:

- structura ar dispune de un efectiv special destinat misiunii externe

disponibilă oricând (mobilizare, intervenţie, dislocare etc.);

- câştigarea de timp în situaţie de mobilizare;

- cunoaşterea exactă a capacităţilor, a forţelor disponibile pentru misiune;

- centralizarea cu mult mai facilă a efectivelor asigură şi un control

eficient asupra lor, cu o răspundere directă a conducătorilor;

- pregătirea efectivelor/personalului s-ar putea efectua sistematic, iar

transmiterea de informaţii de la organismele de conducere din ONU către unităţile

naţionale s-ar putea realiza mai repede;

- s-ar putea produce un eficient schimb de experienţă între FPU-urile

naţionale;

- nu mai sunt afectate efectivele instituţiilor ce desfăşoară misiuni

naţionale;

- efectivele ce se întorc din misiuni pot pregăti mai facil pe cele ce

urmează să plece.

De asemenea pentru o sistematizare a informaţiilor necesare pregătirii

comune şi specifice, susţinem importanţa întocmirii unui proiect de manual cu

procedee de acţiune; sursele de documentare principale fiind legislaţia, bunele

practici, standardele de performanţă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi

experienţa personalului ce a participat deja la misiunile internaţionale. Manualul

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 22

necesită a cuprinde şi indicaţii metodice, iar acesta ar trebui să fie elaborat în

colaborare de ONU cu forţele (reprezentanţi ai forţelor) participante.

Se impune, de asemenea, elaborarea unui proiect de lege şi proceduri care

să reglementeze întreaga activitate – cu referire specială la misiunile ONU – ce să

cuprindă metodologia selecţiei personalului şi monitorizarea întregii activităţi a

acestuia de la selecţie, cuprinzând pregătirea, evoluţia/performanţele,

desfăşurarea misiunii, până la întoarcerea din misiune şi împărtăşirea sau

valorificarea experienţei dobândite.

3.4. Pregătirea, dislocarea în zona de operaţii.

Repatrierea contingentelor

Premergător dislocării – toate echipamentele necesită a fi pregătite de

naţiunea contributoare pentru a fi în deplină stare de operativitate şi de

funcţionare. Costurile totale asociate pregătirii echipamentelor şi pentru a atinge

standardele stabilite de Naţiunile Unite pentru dislocarea în misiune, prin

închiriere completă ori parţială, (ex. vopsire, aplicarea marcajelor cu „Naţiunile

Unite”, adaptarea la condiţiile de iarnă) şi pentru repatrierea echipamentelor la

finalizarea misiunii (ex. revopsirea în culorile naţionale) vor fi rambursate de

Naţiunile Unite. Rambursarea se limitează la echipamentele stabilite prin MOU,

la care se adaugă 10% rezervă, în funcţie de situaţie.

Cheltuielile speciale puse la dispoziţie pentru perioade relativ scurte de

timp pentru pregătirea şi revitalizarea echipamentelor specializate nu vor fi

cuprinse în sistemul de rambursare prin închiriere completă/parţială, dar vor fi

negociate separat între Naţiunile Unite şi naţiunea contributoare.7

7 A/C.5/49/66, anexa, apendice I.A., paragraf 23.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 22

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Concluzii

În baza întregului demers ştiinţific apreciem că Unităţile de Poliţie

Constituite ale Națiunilor Unite, specializate, coezive şi mobile, pot oferi un plus

de forţă operaţiilor Națiunilor Unite prin asigurarea siguranţei și securității

personalului și bunurilor Organizației Națiunilor Unite; contribuind la protecția

civililor; și sprijinirea operațiilor de poliție care necesită un răspuns ferm şi

imediat.

În funcție de mandatul misiunii speciale, FPU-urile pot îndeplini aceste

sarcini în mod independent, (în cazul mandatului executiv de aplicare a legii) sau

în sprijinul agențiilor de aplicare a legii existente ale statului gazdă și în limitele

capacităților operaționale și logistice, domeniile de implementare și politicile

ONU relevante.

Sarcinile exacte și componenţa FPU-urilor, compunerea personalului

(putere, capabilităţi, comandă și control,capacități specializate etc.), precum și

cerințele privind echipamentul se determină în etapa de evaluare strategică a

procesului de planificare integrată a misiunii. Ele pot suferi ajustări pe parcursul

desfăşurării.

Această politică defineşte condiţiile de desfăşurare, rolul şi compunerea

Unităţilor de Poliţie Constituite desfăşurate în cadrul operaţiilor de menţinere a

păcii ale ONU. Acestea direcţionează conducerea FPU în domeniu, oferind o

delimitare clară a sarcinilor, utilizarea corespunzătoare a forţelor şi valorilor care

stau la baza abordării ONU.

Ca urmare a analizelor desfăşurate cu privire la misiunile de profil

desfăşurate până în prezent rezidă că principalii factori care gestionează

activitatea de la nivelul unităţilor sunt comanda operaţională şi comanda tactică.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 22

În conformitate cu sarcinile mandatate şi a competeţelor deţinute,

apreciem că aceste unităţi de poliţie pot desfăşura şi misiuni de publică şi privată.

Comanda tactică este autoritatea delegată unui comandant să atribuie

sarcinile forţelor de sub comanda sa pentru îndeplinirea misiunii atribuită de o

autoritate superioară.

Controlul tactic este autoritatea de comandă peste forţele atribuite sau

ataşate sau comenzi ori forţe puse la dispoziţie pentru efectuarea sarcinilor.

Autoritatea operaţională a ONU este autoritatea transferată de statele

membre către ONU să utilizeze capacităţile operaţionale ale cetăţenilor lor.

Formând unităţi de poliţie îşi asumă misiuni şi sarcini mandatate, ce includ

şi autoritatea deplină de a emite directive: mandat specific al Consiliului de

Securitate, un acord pentru o perioadă de timp şi pentru o anumită zonă.

Acestea nu includ responsabilitatea pentru anumite aspecte administrative

cum ar fi plata, alocaţii şi promoţii.

FPU-urile se pot disloca în baza unui Memorandum de Înțelegere (MOU)

între Națiunile Unite și țara contributoare (PCC), în cadrul sistemului de

echipamente aflate în proprietatea contingentului (COE), descris în Manualul de

echipare.

În concluzie opinăm că România are capacitatea de a-şi întări statutul de

ţară contributoare la menţinerea păcii mondiale cu resurse la misiunile ONU şi de

a ajuta astfel Organizaţia.

Propuneri

Apreciem, în baza studiilor, că la nivelul României Unitatea de Poliţie

Constituită ar putea fi formată din 160 de jandarmi/poliţişti (ofiţeri şi subofiţeri).

FPU-ul ar constitui un real sprijin în activiţăţile de menţinere a păcii şi ar

reprezenta o structură permanentă, constituită la nivelul fiecărui stat membru.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20 din 22

La nivelul României, găsim de cuviinţă ca structura de poliţie constituită

să se pregătească pentru misiune într-o unitate distinctă, special destinată

misiunilor ONU în sprijinul păcii.

În urma cercetărior efectuate apreciem ca selecţia personalului din cadrul

Jandarmeriei/Poliţiei să se realizeze în baza performanţelor şi competenţelor,

dezvoltându-se apoi în baza comună de pregătire, specific pentru fiecare tip de

misiune. Trebuie valorificată şi experienţa celor care s-au întors dintr-o misiune

de pace ONU; ei trebuie să împărtăşească, mai departe, experienţa acumulată.

Totodată, conştientizând anvergura şi importanţa unei asemenea misiuni,

subliniem importanţa pe care o are dotarea şi echiparea corespunzătoare pentru

personalul participant; atent selecţionată şi distribuită către fiecare

ofiţer/subofiţer, operativ/neoperativ, în aşa fel încât misiunea să poată fi

îndeplinită în cele mai bune condiţii.

Pentru o eficienţă şi o continuitate a misiunii permanente de menţinere a

păcii apreciem că durata optimă a unui tur standard de misiune pentru personalul

FPU este de un an, iar în condiţii excepţionale ar putea ajunge la18 luni.

În urma analizelor şi consultărilor cu ofiţerii specialişti ai Direcţiei

Logistice din Inspectoratul General al Jandarmeriei Române – în baza expertizei

şi experienţelor anterioare, propunem următorul necesar de fonduri pentru dotarea

şi echiparea unei Unităţi de Poliţie Constituite (conform anexei 6).

De asemenea, pentru crearea unui cadru legal, care să acopere nevoile

legislative spre o desfăşurare eficientă a misiunilor internaţionale de menţinerea

păcii, propunem adăugarea la titlul denumiri precum şi la conţinutul legii

121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara

teritoriului român, următoarele:

- titlul să devină „Legea 000/2018 privind participarea forţelor armate şi

a structurilor specializate în domeniul siguranţei naţionale şi a prevenirii şi

combaterii terorismului la misiuni şi operaţii în afara statului român”. Astfel

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

21 din 22

efectivele care ar participa la misiunile din afara teritoriului român s-ar compune

şi din celelalte structuri specializate, cum ar fi Ministerul Afacerilor Interne

(Poliţia Română nu era acoperită de textul precedent de lege);

- reglementarea la „Capitolul 5 – Aspecte financiare”, a faptului că

efortul financiar necesar desfăşurării unei misiuni în afara statului român este

responsabilitatea instituţiei beneficiare ori a statului beneficiar, iar realizarea

desfăşurării de efective româneşti se relizează doar în baza tratatelor la care

România este parte;

Pentru standardizarea misiunilor în sprijinul păcii din afara teritoriului

ţării la care România participă cu efective ale Ministerului Afacerilor Interne

găsim de cuviinţă înfiinţarea unui „FPU” – Unitate de Poliţie Constituită –

permanent disponibilă pentru a desfăşura operaţii de menţinere a păcii.

Pentru o eficienţă sporită şi stabilizarea păcii mondiale propunem ca

Unităţile de Poliţie Constituite să formeze şi să instruiască personal local cu

aptidudini necesare pentru a putea prelua/ îndeplini, după stabilizarea păcii,

atribuţii de menţinere a siguranţei şi securităţii locale.

Pentru o coordonare a pregătirii şi un control al acesteia, spre o asumare a

responsabilităţii şi păstrării unui standard cât mai înalt propunem ca acestea să fie

realizate sub directa îndrumare a şefilor de arme: inspectorul general al Poliţiei

Române şi inspectorul general al Jandarmeriei Române.

De altfel considerăm necesară înfiinţarea de FPU în fiecare stat membru

ONU, numărul FPU-urilor ar depinde de capacitatea de contribuţie a fiecărui stat.

Importanţa Organizaţiei Naţiunilor Unite, în contextul vulnerabilităţii

păcii şi a securităţii, sub multiplele aspecte la care este ancorată omenirea în

prezent; subliniază cu fermitate necesitatea susţinerii Organizaţiei de toate statele

membre.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

22 din 22

Pagina albă