8/15/2019 Dragostea În Filosofie

1/2

Grecu Iolanda

Clasa a XII-a E

Dragostea în filosofie

“Toate neputin ele se reduc la una: aceea de a iubi, aceea de a evada din propria triste e.”ț țEmil Cioran

Ce e dragostea? Ce chipuri poate cunoa te ? Arbitrariul acestor răspunsuri este unul cert:ș

fiecare persoană are alte răspunsuri, niciunul nu poate fi contrais. !ubirea adevarată este

caracateriată de incapacitatea de a fi in eleasă. "u e#istă o logică pentru faptul de a iubi, dreptț

 pentru care e#perien a iubirii $nu poate fi comunicată”. %ant spri&ină această viiune, punct'ndț

că $datoria de a iubi este o absurditate”( dragostea neput'nd avea ca ivor voin a.ț

)recii au, *n vocabularul lor, patru termeni diferi i pentru a denumi diversele ipostae aleț

iubirii. Astfel, vorbind despre iubire, ei se pot referi la iubirea parentală, la cea ospitalieră, la

iubirea dintre prieteni i, *n fine, la iubirea erotică.ș

Abordările filosofilor antici privind sentimentul de iubire sunt diferite.

+ocrate considera că $posedă o singură tiin ă: aceea a iubirii”. Acesta se referea, vorbindș ț

despre iubire, la dragostea pentru filosofie, la *nclina ia tinerilor către $adevăr i virtute” i nu laț ș ș

dragostea carnală, pe care o respingea, consider'ndo un păcat.

-laton era de părere că dragostea, *n interiorul căsătoriei, nu poate purta numele de

$eros”. El *mbră i a ideea comună a societă ii grece ti, aceea că femeia trebuie să se achite deț ș ț ș

datoriile casnice, care *i revin i sa procreee, $pentru familie i +tat”.ș șAristotel era, pe de altă parte, mai degrabă un filosof al prieteniei, dec't al iubirii. a

Aristotel, $prietenia se ata/eaă virtu0ii, iubirea frumuse0ii, iubirea este o calitate, da1, numai că

una accidentală.”

Ceea ce este cert este faptul că fiin a ideală nu este un partener de dragoste deirabil sauț

necesitabil, lăs'nd la o parte faptul că fiin a ideală nu e#istă, iar dacă ar e#ista atunci aceasta neț

ar depă i capacită ile de ai c' tiga dragostea, pentru că stabilirea acesteia ca reper inteligibil iș ț ș ș

nonempiric al e#perien elor noastre amoroase sensibile i curente creeaă o eternă tensiune *ntreț ș

ceea ce avem i ceea ce neam dori, condamn'nd ma&oritatea cuplurilor umane la efemeritate iș ș

nefericire.

-e de altă parte, oamenii au tendin a de a i supraaprecia partenerii sau posibiliiț ș

 parteneri oricum, chiar i atunci c'nd nu i raporteaă sentimentele la un ideal nemai*nt'lnit p'năț ș

atunci *n e#perien a lor proprie. 2nsă, e#taul *ndrăgostirii conduce la hipertrofierea *nsu irilor ț ș

8/15/2019 Dragostea În Filosofie

2/2

Grecu Iolanda

Clasa a XII-a E

 persoanei iubite, finalmente urm*nd să constatăm că originea ma&orită ii calită ilor unice, idealeț ț

 pe care le plasasem *n perechea noastră fusese propria noastra minte.

-oate că nu *nt'mplător, -laton considera că fiin e supranaturale intermediare *ntreț

oameni i ei, asanumi ii $daimoni”, care aveau *n parte *nsu iri divine, *n parte demonice,ș ț ș

stăteau la baa tuturor stărilor suflete ti mai speciale ale oamenilor, a transelor lucide *n care seș

găseau marii arti ti atunci c'nd lucrau sau *ndrăgosti ii atunci c'nd * i glorificau obiecteleș ț ș

iubirilor lor. Este o doă semnificativă de nebunie i de ira ionalitate *n dragoste, *nsă tocmaiș ț

aceasta este for a interioară care o substan iaă i care stă la temelia multora dintre marile crea iiț ț ș ț

culturale ale umanită ii.ț

“3ragostea este spa iul i timpul măsurate cu inima.” 4arcel -roustț ș

5ibliografie6. http:778uotationsfrea9.ordpress.com7;. http:77.uaic.ro73. http:77internetstructure.ordpress.com7