Dragobetele

Prof. Belciug Adriana Melania Elev Micu Georgiana Isabella

Clasa a IX-a

Dragobete este fiul Dochiei, un barbat chipes si iubaret nevoie mare. El, este de origine, un zeu varlav din panteonul balcanic, un zeu al fertilitatii, fecunditatii, senzualitatii si al dragostei. Nu bland ca Sf. Valentin, ci navalnic, el era la daci zeul care, ca un "naş cosmic", oficia in cer la inceputul primaverii nunta tuturor animalelor. De Dragobete, fetele si baietii se intalnesc pentru ca iubirea lor sa tina tot anul, precum a pasarilor ce se "logodesc" in acesta zi. Dragobete este si un zeu al bunei dispozitii de ziua lui facandu-se petreceri. De acolo pornesc de multe ori viitoarele casnicii... Inainte de vreme pretutindeni prin sate se auzea zicala: "Dragobetele saruta fetele!".

Pe 24 februarie cand Biserica Ortodoxa sarbatoreste Aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, spiritualitatea populata consemneaza ziua lui Dragobete, fiul Babei Dochia, patron al dragostei si al bunei dispozitii.

Dragobetele este o sărbătoare din timpul dacilor, o sărbătoare mai veche decât Sf. Valentin.

Dragobetele este o divinitate mitologică, asemenea zeilor antici ai dragostei, Eros şi Cupidon

Originea acestei sarbatori este in ciclurile naturii, mai ales in lumea pasarilor. Nu intamplator pasarea era considerata una dintre cele mai vechi divinitati ale naturii si dragostei. Romanii numeau sarbatoarea Dragobetele si Logodnicul pasarilor sau Navalnicul. Pasarile care nu reusesc sa se imperecheze in aceasta zi raman fara pui tot anul. Motivatiile preluarii erau profunde, din moment ce pasarile erau privite ca mesagere ale zeilor

Legenda

Legenda spune ca, atunci cand il vedeau, femeile cadeau in mrejele lui precum mustele. O ipoteza este aceea ca numele “Dragobete” vine din cuvintele dacice “trago” – tap (mai tarziu a devenit “drago”) si “bete” – picioare (ca in latina – pedes). Iar tapul simbolizeaza la romani puterea de procreare. Inainte de Dragobete insa a fost Sfantul mucenic Vlasie, protectorul pasarilor de padure si al femeilor gravide. Poporul roman crede ca de ziua lui se intorc pasarile migratoare, ca li se deschide ciocul si incep sa cante. Iar la Dragobete aceste pasari se vor strange in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile in care vor creste puii.

De Dragobete, orice fată sau femeie este tentată să atingă un bărbat şi să-l calce pe picior, pentru a-l fi ţinut sub papuc până la următoarea sărbătoare a dragostei.Chiar daca nu are un iubit, de Dragobete o fata trebuie macar sa rîda si sa faca glume cu baietii pentru a se marita în curînd Daca fata si baiatul care formeaza un cuplu nu se intalnesc si nu se saruta in aceasta zi, ei nu se vor mai iubii in anul ce urmeaza.

Obiceiurii

Sub aparenta unui flacau aratos, Dragobetele pandea prin paduri pentru a pedepsii fetele care indraznisera sa lucreze de ziua lui. Unele fete sau femei doreau chiar sa fie pedepsite de Dragobete, lucrand de ziua lui, iar apoi luand drumul padurii, aici fiind “nevoite” sa se lase iubite de Dragobete.Fetele şi femeile adunau ultimele urme de zăpadă - „zăpada zânelor” - cu care se spălau pentru a fi frumoase şi drăgăstoase tot restul anului. Zăpada topită se păstra şi peste an, pentru a fi folosită la descântece.

Cine ia parte la sarbatoarea de Dragobete, va fi ferit de boli si in special de friguri tot anul.In ziua de Dragobete se face curatenie in casa pentru a avea un an imbelsugat.Daca ploua de Dragobete va fi o primavara frumoasa si timpurieDe Dragobete nu se sacrifica animale sau pasari, nu se munceste la camp, nu se carpeste sau coase. De Dragobete iese ursul din barlog; daca isi vede umbra inseamna ca va mai dura pana se va incalzi.Daca auzi pupaza cantand in ziua de Dragobete, vei fi harnic tot anul.

Obiceiurile de Dragobete, zi asteptata candva cu nerabdare de toti tinerii bucovineni, au fost in buna parte uitate, pastrandu-se doar in amintirea batranilor. Iar in ultimii ani, Dragobetele autohton risca sa fie dat cu desavarsire uitarii, el fiind inlocuit de acel Sfant Valentin ce nu are legatura cu spiritualitatea romaneasca.

Totusi, cei care tin la traditii si obiceiuri, nu uita ca in 24 februarie dragostea este cel mai frumos cadou oferit romanilor!

Detalii ale proiectului

Imaginile 3D au fost generate cu editorul 3DS Max

Slide-ul 3 - Manastirea Curtea de Arges din Parcul International Klagenfurt – Minimundus Austria

Modelele taranesti sunt creatii proprii desenate in editorul Paint