“ DE DRAGOBETE , IUBEŞTE ROMÂNEŞTE !“

Biblioteca

“Ion Ghelu

Destelnica”

în

parteneriat cu

Şcoala

Gimnazială

cu clasele I-

VIII Maltezi

TITLUL ACTIVITĂŢII:

“Dragobetele, sărută

fetele! - sărbătoarea

Dragobetelui ”

DATA: 24 Februarie 2015

ORGANIZATOR:

Biblioteca “Ion Ghelu Destelnica”

PROGRAM-Prezentarea semnif icaţie i zi le i de Dragobete

în tradiţ ia populară românescă-Legenda lui DRAGOBETE

-- Hai să scr iem cea mai frumoasă declaraţ ie de dragoste!

Tradiţie românească

OBIECTIVE GENERALE:• cunoaşterea unor elemente de cultură şi civilizaţie tradiţională

OBIECTIVE SPECIFICE:• Familiarizarea elevilor cu realităţi culturale de tradiţie

românească• Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare• Creerea unei frumoase atmosfere de socializare a elevilor

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:• O1.să cunoască data aniversară a sărbătorii• O2. să cunoască semnificaţia acesteia• O3. să îşi însuşească semnificaţiile mitice sau religioase;

24 februarie -Ziua îndrăgostiţilor

la români

Semnificaţia zilei

• Prilej de bucurie si bunăstare, Dragobetele reprezintă una dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român. Păcat însă că foarte mulţi i-au uitat semnificaţia şi au substituit-o cu sărbătoarea vecinilor noştri occidentali, aceea a sf-ului Valentin, ce nu are nici o înrudire cu mitologia populară română. Românii care cunosc legenda lui Dragobete o celebrează pe 24 februarie a fiecărei primăveri.

• 24 februarie însemnă pentru omul arhaic începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.

• Se spune că dacă în această zi plouă, primăvara va veni devreme şi va fi frumoasă.

• Cine aude pupăza în această zi va fi harnic tot anul. • Alte denumiri ale acestei sărbători mai sunt "Ioan

Dragobete", "Drăgostiţele", "Sântion de primăvară", dar şi "Dragomiru-Florea" sau "Granguru".

• Iubirea este la ea acasă! Să fim mândri că avem o zi a

noastră, a românilor în care să ne sărbătorim iubirea.

• De Dragobete, Cap de primăvară (aşa se mai numeşte în unele zone), să adunăm din toate zonele noastre cele mai frumoase ritualuri şi să le facem rând pe rând pe toate, onorând ziua, primăvara şi originea noastră.O să ne-ntoarcem în noi şi în originea sângelui dac şi-o să o ţinem ca zi sfântă, ziua de Dragobete. N-o să muncim la câmp şi n-o să coasem şi-o să ne amuzăm că sacrificiul ăsta închinat dragostei e chiar atat de mic în viaţa noastră urbană. O să ne îmbrăcăm de sărbătoare şi o să ne oferim flori gândindu-ne la straie vechi şi cum femei frumoase culegeau nu cumpărau buchete colorate.

• De Dragobete se sărbătoreşte dragostea, se împart sărutări, se declară iubiri, se oferă flori, se simte primăvara, se spune că e ultima zăpadă, se dau îmbrăţişări şi se fac mari promisiuni, se crede şi trăieşte prin iubire. Dacii o respectau, generaţiile trecute o respectau ca sărbătoare şi de azi vreau s-o respectăm şi noi. Să credem cu putere la fel ca ei că Dragobetele o să ne facă mai deschişi iubirii tot anul abia început, că o să ne ferească de singurătate şi-o să ne-ajute să ne (re)găsim.

• Sunt datini ce încă se păstrează neatinse, sunt români care încă mai cred în puterea unei sărbători aşa de vechi, sunt zone unde datina straveche încă este respectată. Zăpada zânelor, sărutul dat în văzul lumii, semnele de bunăstare, atingerea pentru a fi drăgăstoşi tot anul, zburătorul, florile în lăutoarea fetelor şi nu în ultimul rând recunoaşterea iubirii. Datini străvechi ce ar fi bine să le învăţăm şi aplicăm o dată pe an…

Cele mai frumoase SUPERSTIŢII DE DRAGOBETE:

"Îndrăgosti ii trebuie neapărat să..."ț • Cine participa la

această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, fiindcă Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute flori de primăvară – mai ales ghiocei - prin păduri şi lunci.

• - Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, de Dragobete fiind ziua în care trebuiau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă dar şi de păsările cerului – ce se puteau logodi atunci.

• - În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor.

• - Se spunea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul.

• - Fetele mari strângeau de cu seara ultimile rămăşiţe de nea, numită “zăpada zânelor” iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.

• Dacă unei fete îi place de un anumit băiat, aceasta trebuie să face tot ce îi stă în putin ă pentru a se țîntâlni cu el în ziua de Dragobete. Potrivit tradi iei țpopulare, dacă fata nu se întâlne te cu șbăiatul pe care îl place, ansele de a fi șîmpreună cu el sunt nule.

• La ora prânzului fetele obişnuiau să fugă către sat în timp ce baieţii le fugăreau în încercarea lor de a le prinde şi de a le săruta. Dacă băiatul era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă şi sărutată. Semnificaţia sărutului în acest caz era un echivalent al logodnei şi al infiripării iubirii dintre cei doi. Seara logodna se anunta în cadrul comunitaţii satului şi a membrilor celor două familii. 

• În ziua de Dragobete bărba ii nu au voie sț ă necăjească femeile i șnici să “stârnească gâlcevi”. Cei care vor face altfel vor avea de a face cu o primăvară cu ghinion i un an șdeloc prielnic.

În unele regiuni din ţară se obişnuia ca în această zi să se scoată din pământ rădăcini de spânz pe care oamenii le foloseau pe post de leac pentru vindecarea unor boli.

• În ziua de Dragobete nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece a a va fi tot anul i va ș șatrage ghinioanele asupra sa. Ba chiar mai mult: fiecare trebuie să petreacă i să se veselească pentru șca tot anul să îi meargă bine i să aibă parte de voie șbună.

• De obicei, tinerii, fete si băieţi, se adunau mai mulţi la o casă, pentru a-şi “face de Dragobete”, fiind convinşi că, în felul acesta, vor fi îndrăgostiţi întregul an, până la viitorul Dragobete. Această întâlnire se transforma, adesea, într-o adevărată petrecere, cu mâncare şi băutură.

• Se mai credea că în ziua de Dragobete păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, îşi aleg perechea şi încep să-şi construiască cuiburile, păsările neîmperecheate acum rămânând fără pui peste vară.

• În unele regiuni din ţară, ajunul de Dragobete este tratat la fel ca şi noaptea de Bobotează. Tinerele care doresc să îşi afle ursitul îşi pun sub pernă busuioc sfinţit, sperând că Dragobetele le va ajuta să-şi găsească ursitul.

• Flăcăii strânşi în cete sau mulţimile de fete obişnuiau ca, în ziua de Dragobete, să îşi cresteze braţul în formă de cruce, după care îşi suprapuneau tăieturile, devenind astfel fraţi, respectiv surori de cruce.

• Tradiţia mai spune că, în această zi, când biserica creştină sărbătoreşte Aflarea Capului Sfântului Ioan, oamenii îşi întrerupeau toate muncile, curăţându-şi şi aranjandu-şi însă casa, pentru a-l întâmpina cum se cuvine pe zeul iubirii, care nu venea singur, ci însoţit de aşa-numitele zâne Dragostele, ce le şopteau vorbe de amor îndrăgostiţilor.

• O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană, numită Năvalnic, de Maica Precista, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.

Iubirea este un act de credinţă

Iubirea este arhitectul universului

„A iubi nu inseamnă a ne privi unul pe celălalt, ci a privi amandoi în aceeași direcție.”

Iubirea este o comoară fără de preţ, cu care poţi dobândi o lume întreagă, care-ţi îngăduie să răscumperi nu

numai păcatele tale, dar şi pe ale altora.

Iubirea este coloana care susţine lumea să nu se

prăbuşească... şi să se stingă pentru totdeauna. Un capăt

se sprijină în inima Pământului, celălalt se înalţă

şi se pierde în nesfârşitul Universului.

"Iubirea adevărată înfruntă lumea, e generoasă i mândră. Nici o șplăcere în iubire nu se poate compara cu afi area ei în fa a ș ț

oamenilor. Numai iubirea vinovată se ascunde.“

Liviu Rebreanu

Prezentare real izată de Bibl iotecar: Şerban Ionelia

Stelnica , Ialomiţa24.02.2015