Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

{edin]a deconsiliu

NrNrNrNrNr. 2. 2. 2. 2. 2februarie 2018

Seria a XVI-a

Scrisoarea anual#a primaruluiadresat#cet#]enilor

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3

• Pompierii ne informeaz#• Examenul de LOGIC~ Pentru timp liber... pentru minte... pentru distrac]ie

Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4

Sub acest generic Casade Cultur# ”Amza Pellea”\n parteneriat cu Grupul{colar ”{tefan Anghel”din B#ile[ti, \n colabo-rare cu Centrul Jude]eanPentru Conservarea [iPromovarea Culturii Tra-di]ionale Dolj, a organi-zat s@mb#t#, 24 februarie2018, o manifestare prile-juit# de s#rb#toarea dra-gostei la rom@ni. Mani-festarea a \nceput la ora 9:30 cudeplasarea unui grup de elevi aiGrupului {colar “{tefan Anghel”prin centrul ora[ului, care au d#ruitflori doamnelor [i domni[oarelorpe care le-au \nt@lnit, sub deviza,”Eu sunt Dragobetele, s#rut toarefetele”. La ora 11:00 a avut loc oexpunere despre \nsemnatateas#rbatorii de Dragobete [i unspectacol cu ansamblul folcloric“Bobocica” al Casei de Cultur#B#ile[ti, spectacol de muzic# [idansuri populare desf#[urat \n Pia]aCivic# a municipiului, \mpreun#cu soli[tii de muzic# popular#, An-dreea Cioac# [i Ana-Maria Pelea.

Evenimentul a fost deschis princuv@ntul directorului Casei deCultur#, domnul Marcel Bo]a, carea prefa]at momentul s#rb#torii deDragobete [i prezent#rii invita]ilor.Dup# acest minunat intro, a urmats# vorbeasc# \ntr-o manier# destulde elegant#, doamna Amelia Ete-gan, directorul Centrului de Crea]iea Jude]ului Dolj, susccedat# derenumitul grafician, domnul Ga-briel Bratu. Participan]i la acesteveniment au fost elevi [i profesoride la [colile b#ile[tene [i mul]i al]iadmiratori ai frumosului.

Dragobetele este o s#rb#toare ro-m@neasc# cu r#d#cini p#g@ne, ce-lebrat# \n unele zone ale Rom@niei.Este considerat# a fi echivaletul zileiSf@ntului Valentin (Valentine’s

day). Data de celebrare a s#rb#toriiDragobetelui variaz# \n func]ie dezonele etnografice ale ]#rii (24 sau28 februarie, 1 sau 25 martie),datele diferite fiind cauzate de con-fuzia dat# de cele dou# calendare(iulian [i gregorian). _n popor sespune c# se \ntorc p#s#rile migra-toare, c# li se deschide ciocul [i\ncep s# c@nte. De asemenea secredea c# p#s#rile ne\nso]ite \n ziuade Dragobete r#m@n stinghere [if#r# pui p@n# la Dragobeteleurm#tor. Acest ritual a fost preluat[i de oameni. Ca s# nu r#m@n#singuri, fetele [i b#ie]ii, asemeneap#s#rilor, trebuiau s# se \ntalneasc#.

_n folclorul rom@nesc pas#rea,\n special cucul, este personificareadragostei. Credin]a popular# rom@-neasc# spune c# cei care particip#la Dragobete vor fi feri]i de bolitot anul.

Oamenii de la ]ar# \[i mai aducaminte de obiceiul de demult alfetelor [i b#ie]ilor care, \n ziua luiDragobete, se primeneau \n hainecurate, de s#rb#toare [i porneau cuvoie bun# spre p#dure, pentru aculege ghiocei, viorele, t#m@ioas#,pe care le a[ezau la icoane [i lefoloseau la diverse farmece dedragoste. _nspre ora pr@nzului,fetele porneau \n goana spre sat,fuga fiec#reia atr#g@nd dup# sinepe b#ie]ii care le \ndr#geau. Dup#ce \[i prindea aleasa, b#iatul \i fura

Fie ca toate \mplinirile frumoase, s#n#tatea [ispiritul acestei zile s# va \nso]easc#

pretutindeni... [i fie ca prim#var# iubirii s# vainunde sufletul cu bucurie [i cu parfumul

tuturor florilor sale.Profund respect este m#r]i[orul nostru pentruDumneavoastr#, doamnelor [i domni[oarelor,fiin]e sensibile [i delicate, care da]i via]# [i

\ntre]ine]i flac#ra iubirii.Cu ocazia zilei de 8 Martie, v# dorim s#

r#m@ne]i ve[nic tinere, frumoase [i ginga[e caflorile, str#lucitoare ca razele soarelui [i s# v#

bucura]i al#turi de cei dragi!

Eu sunt Dragobetele,s#rut toate fetele

o s#rutare \n v#zul lumii, s#rutcare simboliza leg#m@ntul lor

de dragoste pe \ntregul ande zile.

De aici [i celebra zical#“Dragobetele s#rut# fetele!”

Este, de asemenea, obli-gatoriu ca, de Dragobete,b#rba]ii s# se afle \nrela]ii cordiale cu per-

soanele de sex feminin.B#rba]ii nu au voie s# nec#-

jeasc# femeile [i nici s# seangajeze \n g@lcevi c#ci astfel \ia[teapt# o prim#var# cu ghinion [iun an deloc prielnic. At@t b#ie]ii,c@t [i fetele au datoria de a seveseli de Dragobete pentru a aveaparte de iubire \ntregul an. Dac#vor ca iubirea s# r#m@n# vie de-alungul \ntregului an, tinerii careformeaz# un cuplu trebuie s# ses#rute de Dragobete. Nu ai voienici s# pl@ngi \n ziua de Dragobete.Se spune c# lacrimile care curg \naceast# zi sunt aduc#toare denecazuri [i sup#r#ri \n lunile carevor urma.

Prilej de bucurie [i bun#stare,Dragobetele este unul dintre celemai frumoase obiceiuri str#vechiale poporului rom@n. Probabil c#24 februarie \nsemna, pentru omularhaic, \nceputul prim#verii, ziuac@nd natura se treze[te, p#s#rile \[icaut# cuiburi iar omul particip# [iel la bucuria naturii.

Lucr#rile c@mpului, ]esutul, cusu-tul, treburile grele ale gospod#rieinu sunt permise de Dragobete, \nschimb, cur#]enia este permis#,fiind considerat# aduc#toare despor [i prospe]ime.

Dragobetele a fost [i sper#m c#va r#mane una dintre cele maifrumoase s#rb#tori tradi]ionalerom@ne[ti, \n care se \mpletescsentimentele omului cu ritmurilenaturii.

Marian MILOVAN

_n pragul unei noi prim#veri, at@t de mult a[teptate,v# transmit pe aceast# cale,

doamnelor [i domni[oarelor din B#ile[ti,aflate acas# sau pe meleaguri str#ine, s#n#tate [i

prosperitate, \mplinirea tuturor dorin]elor dumneavoastr#.S# r#m@ne]i mereu z@mbitoare [i la fel de grijulii cu cei

apropia]i [i cu to]i semenii no[tri, ca [i p@n# acum.La mul]i [i ferici]i ani!

Redac]ia

Costel PISTRI}U,Primarul Municipiului B#ile[ti

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2

februarie 2018

{edin]a de consiliu_n baza Dispozi]iei nr. 56 din 16.01.2018

a Primarului Municipiului B#ile[ti [i \n bazaDispozi]iilor art. 39 alin. 1 [i art. 40 dinLegea 215/2001 a Administra]iei PubliceLocale republicat#, \n temeiul art. 68 [iart. 115 alin. 1 lit.a din aceea[i lege,ale[ii urbei [i-au dat \nt@lnire pe data de31.01.2018, ora 8.00 pentru [edin]a ordi-nar# a CL pe luna Decembrie, la salade [edin]e a Consiliului Local, la care aufost prezen]i to]i cei 17 consilieri.

Domnul secretar a declarat deschiselucr#rile, a supus spre aprobareprocesul-verbal al [edin]ei, a ar#tat c#este statutar constituit#, supune la votprocesul-verbal al [edin]ei anterioare [iarat# c# este conform dezbaterilor dintimpul [edin]ei, procesul-verbal fiindaprobat \n unanimitate.

_n continuare a dat cuv@ntul domnuluiPre[edinte de [edin]#, s# preia fr@iele,acesta adres@ndu-i dlui. Viceprimarrug#mintea de a prezenta ordinea de ziconform dispozi]iei de convocare a[edin]ei \nregistrat# sub nr. 1861/2017.Dup# lecturarea acesteia, dl viceprimara prezentat ordinea de zi a [edin]ei [i adat cuv@ntul Pre[edintelui de [edin]#.Prelu@ndu-[i prerogativele, dl. Pre[e-dinte a supus spre aprobare ordinea dezi, aceasta ob]in@nd sufragiile tuturorconsilierilor locali.

_nainte de \nceperea prorpuzis# a[edin]ei, dl. Primar a informat consilieriic# trebuie s# fie prezent \n cel mai scurttimp la Ministerul Dezvolt#rii \n vedereaperfect#rii proiectelor care sunt \n derulare[i a urat succes tuturor consilierilor \n[edin]a ce va urma.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#-r@re prin care se desemneaz# reprezen-tantul CL [i al comunit#]ii locale \n Consi-liulu de Coordonare al CSM “Progresul”B#ile[ti, dna. Ciuciulin Mariana propunes# fac# parte din Consiliul de Coordo-nare din parte comunit#]ii pe dl. GabrielTica, iar dl. Viceprimar propune pe dl.Pistri]u Marian din partea Consiliului Local._n continuare dl. Florin Duinea, pre[edin-tele clubului, prezint# situa]ia deosebit#prin care trece clubul sportiv [i \n spe]#sec]ia fotbal, men]ioneaz# c# antrenoriiau plecat iar salariile nu sunt la zi pentruplata fotbali[tilor. Doamna Ciuciulinpropune o reprofilare \n cadrul clubului,iar dl. Tica propune s# fie luate m#suripentru a renun]a la paz# [i s# se g#-seasc# alte posibilit#]i de asigurare a pazeiprin montarea de camera video. Dl. IrinelMu[uroi propune ca activitatea s# fieanalizat# la nivelul clubului sportiv [i s# fie\ntocmit un raport care s# fie prezentatConsiliului Local pentru a lua m#surilecorespunz#toare. _n urma acestor discu-]ii, proiectul a fost aprobat \n unanimitate.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# schimbarea destina]ieiGr#dini]ei nr. 8 situat# \n str. Drept#]ii nr.37, din Gr#dini]# cu program normal \nGr#din]# cu program prelungit, dl V#duvaCristian, directorul [colii nr 4, a prezentatcostul estimativ [i a dat unele explica]iiprivitoare la ini]ierea acestui proiect,ac]iunile prev#zute \n proiect, discu]iileavute cu diferi]i sponsori [i materialelepe care deja le-a procurat. A mai spus\n continuare c# aceast# activitate va ficontinu# [i vor fi probleme care urmeaz#a fi rezolvate la timpul respectiv.

_n unanimitate s-a votat [i Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# modifi-carea art.1 alin. 3 al HCL nr. 222/2017.Astfel, atribu]iile Serviciului public desalubrizare [i spa]ii verzi \n MunicipiulB#ile[ti sunt de a asigura urm#toarele

activit#]i pe domeniul public [i privat:m#turat, sp#lat, stropit, \ntre]inerea c#ilorpublice; cur#]irea [i transportul z#peziide pe c#ile publice [i men]inerea \nfunc]iune a acestora pe timp de poleisau \nghe]; colectarea de[eurilor de pedomeniul public [i privat al municipiului;amenajarea [i \ntre]inerea spa]iilor verzi;realizarea [i \ntre]inerea marcajelorrutiere; \ntre]inerea mobilierului urban.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#-r@re prin care se aprob# modificarea art.2 al HCL nr. 156/2017, \n care se de-semneaz# reprezentan]ii CL [i membriisuplean]i \n Consiliul de Administra]ie laSpitalul Municipal Prof. dr. Irinel PopescuB#ile[ti, dl. Viceprimar a propus camembru supleant pe dl. Duinea Claudiucare este economist iar dna. Vera B#lanpe dna. Ciuciulin Mariana. Nefiind discu]iiproiectul a fost votat \n unanimitate.

A fost votat \n unanimitate Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# com-pletarea art. 4 al HCL nr. 254/2017 astfel:La momentul recep]iei lucr#rilor imple-mentate prin proiect, \ntregul traseu va fifunc]ional, \n stare bun#, \n integralitateasa, asigur@ndu-se conectarea la re]eauaTEN-T, inclusiv tronsonul ce traverseaz#Municipiul B#ile[ti cuprins \ntre km24+734-25+006.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# acordarea unor burse[colare dl. Primar a spus: Tinerii no[triau nevoie de modele, de aceea trebuies# afle c# aceast# minunat# localitate, adat [i sigur va mai da valori de care noito]i avem mare nevoie. Oamenii devaloare sunt mode[ti, retra[i, consider#c# nu este nevoie de publicitate pentruceea ce realizeaz#. Din aceast# cate-gorie a modelelor positive fac parte [idomnii: prof. dr. Mircea V\n#toru [i dr.ing. Nicolae Mirica, b#ile[teni care auabsolvit Liceul Teoretic B#ile[ti, facultateade chimie \n capital ]#rii [i au f#cut dinstudierea chimiei o pasiune.

Dl. Prof. dr. Mircea V\n#toru [i dl. Dr.ing. Nicolae Mirica, doresc s# sprijineelevii b#ile[teni prin 3 burse oferite prinpremierea elevilor cu cele mai bunerezultate la olimpiada [i concursurile dechimie, din anul [colar 2017-2018, pentrutoate unit#]ile de \nv#]#m@nt din B#ile[ti,iar \n mod special, o burs# pentru eleviiliceului unde [i dumnealor au \nv#]at.

Prima burs# vine ca o recuno[tiin]#pentru dasc#lul dumnealor, profesorul dechimie Constantin Nicolau. Bursa“Profesor Constantin Nicolau” \n sum#de 1 000 lei, se va acorda pentrupremierea elevilor cu cele mai bunerezultate la olimpiada [i concursurile dechimie din cadrul Liceului Mihai Viteazul.

A doua burs# “Doctor Inginer NicolaeMirica” \n sum# de 3 000 lei, se vaacorda pentru premierea elevilor cu celemai bune rezultate din unit#]ile de\nv#]#m@nt din municipiul B#ile[ti, laolimpiada [i concursurile de chimie.

A treia burs# “Profesor Doctor MirceaV\n#toru” \n sum# de 1 000 lei, se vaacorda pentru premierea elevilor cu celemai bune rezultate din unit#]ile de\nv#]#m@nt din municipiul B#ile[ti, laolimpiada [i concursurile de chimie. _n\ncheiere, transmit punctul de vedere alcelor doi cet#]eni de onoare, dl. Prof. dr.Mircea V\n#torul [i dl. Dr. ing. NicolaeMirica, anume, “Cercet#torii creeaz#[tiin]a pe care o transmit mai departe,iar profesorii sunt cheia cu care por]ilecunoa[terii sunt deschise”.

Proiectul de hot#r@re prin care seaprob# Planul de Mobilitate Urban#

Durabil# a municipiului B#ile[ti a fostaprobat \n unanimitate. Cu aceast#ocazie, dl. Viceprimar a informat domniiconsilieri c# la prim#ria noastr# s-auprezentat oficialit#]i de la prim#riaD#buleni pentru a se informa cum a fostdemarat PMUD.

_n ceea ce prive[te Proiectul de ho-t#r@re prin care se aprob# modificareastatului de func]ii la Spitalul MunicipalPof. Dr. Irinel Popescu B#ile[ti, astfel:pozi]ia 21 asist, med PL gr. 3; pozi]ia 49asist. Med. PL gr. 2; pozi]ia 198 asist.Med. PL gr. 3; pozi]ia 220 asist. Med.PL gr. 4; pozi]ia 84 medic spec gr. 2;pozi]ia 74 asist. Med. Pr. SSD gr. 4; semodific# \n pozi]ia 21 asist, med pr. PLgr. 3; pozi]ia 49 asist. med. pr. PL gr. 2;pozi]ia 198 asist. Med. pr. PL gr. 3;pozi]ia 220 asist. Med. pr. PL gr. 4;pozi]ia 84 medic primar gr. 2; pozi]ia 74asist. Med. Pr. S gr. 4. Modific#rile sefac \ncep@nd cu 01.02.2018.

Prin Proiectul de hot#r@re nr. 16, seaprob# scoaterea la concurs (examen)pentru ocuparea urm#toarelor posturi laSpitalul Municipal prof. dr. Irinel PopescuB#ile[ti: medic specialist \n specialitateaCPU; medic medicin# general# \n cadrulStructurii de Management al calit#]iiServiciilor Medicale; chimist debutant \ncadrul Laboratorului de Analize Medicale.Doamna economist Mirela }ibreanu,managerul unit#]ii a men]ionat: _n acestmoment \n cadrul Compartimentului dePrimiri Urgen]e \[i desf#[oar# activitateaun singur medic [i este necesar# asigu-rarea continuit#]ii asisten]ei medicale cupersonal medical superior de specialitatenou angajat. De asemenea av@nd \nvedere cerin]elor standardelor de acre-ditare, din structura de management alcalit#]ii fac parte medici a c#ror preg#tireeste util# \n desf#[urarea activit#]ilor.Obiectivul ocup#rii acestui post estecre[terea calit#]ii medicale [i a siguran]eipacientului prin implementarea [imen]inerea Sistemului de Managemental Calit#]ii. Pentru a asigura desf#[urareaactivit#]ii \n dou# ture \n cadrul Labora-torului de Analize Medicale este nece-sar# angajarea unui chimist.

A fost aprobat \n unanimitate [i Pro-iectul de hot#r@re prin care se revoc#HCL 185/2017, prin care se acorda unteren agricol cu titlu gratuit Bisericii “IzvorulT#m#duirii” \n suprafa]a de 92,00 ha terenarabil din izlazul comunal, pentru ob]inereade furaje \n anii agicoli 2018-2020.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se ia act de activitateadesf#[urat# de c#tre asisten]ii personaliai persoanelor cu handicap grav pesemestrul II al anului 2017. Raportul con-]ine date referitoare la: dinamica angaj#riiasisten]ilor personali; modul cum seasigur# \nlocuirea asisten]ilor personalipe perioada concediului de odihn# \nstr@ns# leg#tur# cu lipsa sau posibilitateade dezvoltare a centrelor de tip respire;num#rul de controale efectuate potrivitprevederilor Legii 448/2006 republicat#,rolul autorit#]ilor este de a monitoriza \ncondi]ii optime atribu]iile [i obliga]iile carele revin asisten]ilor personali, \n vedereaamelior#rii situa]iei persoanelor cu han-dicap GRAV, astfel \nc@t ace[tia s#primeasc# \ngrijire special# la nivelul lacare starea lor o cere, pentru satisfa-cerea \ntregului lan] de nevoi fizice,personale, sociale [i spiritual.

Prin Proiectul de hot#r@re nr. 24/26.01.2016 se aprob# revocarea HCL163/2017 cu privire la aprobarea Actuluiadi]ional nr.1 la Contractul de concesiune1961/18.10.2005 \ncheiat \ntre CL \n calitatede concendent [i SC PIEBI CONFEZIO-NE SRL \n calitate de concesionar, pentrudiminuarea suprafe]ei de teren conce-

sionat# de la 3630,60 mp la 1855,10mp. Suprafa]a de teren r#mas# dispo-nibil# de 1775,50 mp este utilizat# pentruconstruc]ia centrului intermodal detransport public de persoane din cadrulProgramului Opera]ional Regional 2014-2020, axa prioritar# 3. Institu]ia Prefec-tului jude]ului Dolj, \n urma verific#riilegalit#]ii acestei hot#r@ri a f#cut cunoscutprin referatul nr. 36967/2017 c# estenelegal#, propun@nd revocarea acesteia.Proiectul a fost aprobat \n unanimitate.

Potrivit Proiectului de hot#r@re nr 25/26.01.2018 se aprob# revocarea HCLnr. 122/2017 cu privire la aprobareaprelu#rii contractului de concesiune23313/2015 de c#tre SMCRO SRL dela SC SIEM IMPEX SRL pentru supra-fa]a de teren 17,18 mp situat# \n str.T#b#cari nr 22 din municipiul B#ile[ti.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#-r@re nr 27/26.01.2018 se aprob# revo-carea HCL 123/2017 cu privire la apro-barea prelu#rii contractului de concesiunenr 19400/2015 de c#tre II CATAIONELA de la SC SIEM IMPEX SRLpentru suprafa]a de teren 18,00 mpsituat# \n str. T#b#cari nr. 22 dinMunicipiul B#ile[ti.

_n unanimitate a fost aprobat Proiectulde hot#r@re privind prelungirea durateicontractului de \nchiriere nr 11/2010\ncheiat cu PFI Prun# Florin av@nd caobiect terenul apar]in@nd domeniuluipublic al municipiului B#ile[ti situat \n str.Revolu]iei, nr 6 \n suprafa]# de 12,00mp, cu destina]ia de activitate economic#(cism#rie), p@n# la data de 30.01.2019.

A fost am@nat# aprobarea Proiectulde hot#r@re privind prelungirea durateicontractului de \nchiriere nr 14060/31.05.2011 pentru terenul \n suprafa]#de 4 500 mp apar]in@nd domeniului pri-vat al municipiului B#ile[ti, situat \n tarlaua133, titular C#ld#raru Dumitru. Pre[e-dintele comisiei economice propune am@-narea acestui proiect deoarece nu a fostf#cut# o analiz# corect# a chiriei, propunedin partea comisiei analizarea chiriilorpentru toate terenurile \nchiriate [i dup#aceea s# se revin# cu proiectul respectiv.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#r@-re prin care se aprob# modificarea anexeice cuprinde patrimonial public al municipiu-lui B#ile[ti, executivul propune modificarea[i completarea domeniului public allocalit#]ii cu elementele identificate conformAnexei 1 la prezenta hot#r@re. Proiectula fost aprobat \n unanimitate.

Prin adresa 2083/2018 SC EURO-MAGNUM TRADE SRL Craiova, \n cali-tate de proiectant al SC CEZ DISTRI-BU}IE SA, solicit# acordul privindamplasarea unui punct de conexiune20KV al unui post de transformareaerian PTA ICIL [i echipamente de joas#tensiune ale acestuia prin relocare depe amplasamentul privat al SC RomcimImpex SRL, montajul \n sistem LES adou# circuite de 0,4 KV ce vor \ntregicele dou# circuite aeriene ce alimenteaz#consumatorii de pe strada Independen]ei[i montajul unui st@lp MT SCI 5014echipat cu separator ce se va racorda lare]eaua MT de pe amplasament peterenul Consiliului Local B#ile[ti. Lucr#rilese execut# pe domeniul privat al localit#]ii[i ocup# o suprafa]# de 50 mp.

Conform Proiectului de hot#r@re 31/29.01.2018 se aprob# \n unanimitatedarea \n folosin]# a suprafe]ei de terende 50 mp pentru amplasarea acestuipost de transformare aerian PTA ICILce alimenteaz# Pia]a agroalimentar#din municipiul B#ile[ti c#tre CEZDISTRIBU}IE SA.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# preluarea contractuluide concesiune 19390/2015 de c#tre SC

ANTORA STYLE SRL B#ile[ti de laBecea Gheorghe PFA pentru suprafa]ade 169,78 mp situat# \n Pia]a T#b#carinr 22, pe care este amplasat un spa]iucomercial de]inut de c#tre BeceaGheorghe. Proiectul a fost votat \nunanimitate.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se ia act de rezultatulfinanciar \nregistrat la 31.12.2017 la SCPAZA CLB SRL B#ile[ti, dl. ViceprimarIrinel Mu[uroi aten]ioneaz# conducereaunit#]ii de a lua m#surile corespunz#toarede recuperare a pierderilor de lapersoanele vinovate. Proiectul a fostaprobat cu 16 voturi “pentru”, dl Pistri]uMarian ab]in@ndu-se.

Tot \n cadrul SC PAZA CLB SRLB#ile[ti, a fost aprobat \n unanimitateProiectul de hot#r@re prin care semodific# Actul constitutive la pct. IV –Administrarea societ#]ii, art. 6.1, \n sensulnumirii ca administrator a doamneiDasc#lu Mariana-M#d#lina, aceasta fiindnecesar# pentru \nscrierea \n certificatulconstatator emis de Oficiul RegistruluiComer]ului de pe l@ng# Tribunalul Dolj.

Proiectul de hot#r@re 21/25.01.2018a fost votat \n unanimitate privindaprobarea d#rii \n administrare a corpuluiC6 \n suprafa]# de 350 mp, situat \n str.Revolu]iei nr 1-3 c#tre SC PAZA CLBSRL B#ile[tip e durata func]ion#rii sale.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se propun spreaprobare tarifele estimative pentrulucr#rile [i serviciile funerare desf#[urate\n cimitirele de pe raza municipiului,pentru anul 2018, a fost am@nat.

Doamna Dasc#lu M#d#lina a ar#tatc#, \n urma datelor prezentate la comisie[i a discu]iilor purtate cu dl. Primar arezultat c# acest proiect trebuie am@natde la ordinea de zi [i urmeaz# a fi supusdiscu]iilor Consiliului Local odat# cuproiectul de buget al societ#]ii. DlPre[edinte de [edin]# a supus la votpropunerea f#cut# [i men]ioneaz# c#\ndepline[te condi]iile legale [i a propusretragerea acestuia de pe ordinea de zi,cerere ce a fost aprobat# \n unanimitate.

La punctul “Diverse”, dl. Pre[edintede [edin]# a ar#tat c# la comisii s-aprezentat o adres# a Casei de Cultur#“Amza Pellea” B#ile[ti prin care sesolicit# aprobarea statului de func]ii laaceast# institu]ie, mai precis o “aliniere”a salariilor angaja]ilor din aceast#institu]ie de la salariul (actual primit) minimpe economie, la salarii decente apropiateca valoare a func]ionarilor publici.

Dl. Viceprimar a informat pe domniiconsilieri c# aceast# adres# a fost\naintat# aparatului de specialitate alPrimarului pentru a \ntocmi raportulnecesar pentru ini]ierea unui Proiect dehot#r@re, ce urmeaz# a fi introdus peordinea de zi la urm#toarea [edin]# deconsiliu.

Dl. Director al Casei de Cultur#,Marcel Bo]a, a prezentat domnilorconsilieri situa]ia \n care se afl# unitateape care o conduce [i a motivat c#propunerea f#cut# este perfect legal#,realist# [i echitabil# d@nd exemple realede institu]ii cu acela[i profil din ]ar# lacare s-au ob]inut referate de legalitatedin partea Institu]iei Prefectului. Amen]ionat \n continuare c# nu vede dea exista niciun impediment pentruConsiliul Local B#ile[ti de a urma acela[iprocedeu.

Nemai fiind discu]ii “\n cadrul [edin]ei”cu privire la acest aspect, domnulPre[edinte de [edin]# a declarat \nchiselucr#rile urm@nd s# se reia, ca fiind peordinea de zi, la urm#toarea {edin]# deConsiliu.

Marian MILOVAN

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2februarie 2018

M#rturisesc c# idei preconcepute [ilipsa de timp m-au ]inut dintotdeaunadeparte de c#r]ile SF, horror, fantasyetc. Adic# am preferat literatur# obi[-nuit# [i doar sporadic am citit c@te cevadin acest gen de scrieri (Asimov, King,Crichton, Koontz).

Numai c# via]# inactiv# de la SatuMare [i curiozitatea m-au determinats# renun] la prejudec#]i [i s# iau taurulde coarne, deci s# citesc una dintrezecile de asemenea c#r]i ale fiicei mele,[i chiar pe cea mai voluminoas#:“Apocalipsa” lui Stephen King, ap#rut#\n 2005 la editura bucure[tean#Nemira, carte care \nsumeaz#, \n celedou# volume ale sale, 1404 pagini.Dup# ce am ispr#vit-o mi-am f#cut meaculpa [i am \n]eles c# este o carte cutotul special# (fiind un bestseller,romanul a fost [i ecranizat, beneficiindde o tehnologie de zile mari). F#r# pre-ten]ii de critic literar [i f#r# influen]e...externe, m# voi limita la propriile-miimpresii de lectur#, care nu sunt pu]ine!,provocate de nara]iunea incitant# ascriitorului american.

…_ntr-un centru secret al armateiamericane se fac cercet#ri pentrucrearea unei arme biologice letale. Oeroare de computer permite \ns# eli-berarea unor viru[i mortali [i provoac#o molima catastrofal#, o pandemie caredistruge aproape \ntreag# popula]ie aSUA [i, probabil, a \ntregii planete.

Spre lauda lui, romancierul nu re-curge la secven]e tragice, care s#-lafecteze emo]ional pe cititor. R#sp@n-direa molimei ucig#toare este descris#aproape neutru, cu c@teva “flash-back”-uri care marcheaz# moartea primilormolipsi]i: un lucr#tor de la laboratorulsecret [i familia lui, clien]ii de la o ben-zin#rie, mama unui t@n#r solist vocal,p#rin]ii unei fete \ns#rcinate, de]inu]ii dinarestul unei sec]ii de poli]ie \mpreun#cu [eriful [i so]ia acestuia etc.

_n rest, lipsesc scenele \ngrozitoare,lacrimile, disperarea [i ]ipetele obi[nuite,interesul autorului deplas@ndu-se spreeforturile autorit#]ilor de a limita propor-]iile catastrofei [i spre str#daniile preseide a descoperi adev#rul. Dup# care,aproape firesc, Stephen King se axeaz#pe \ncerc#rile de reconfigurare a socie-t#]ii americane, pe reac]ia pu]inilor su-pravie]uitori imuni la efectele Super-gripei sau “Captain Trish” cum fusesenumit#.

Cei r#ma[i \n via]#, pu]ini la num#r,pornesc \n c#utarea altor semeni de-ai

lor, – c#l#toriile singurticesau \n mici grupuri simbo-liz@nd nevoia disperat# decomunicare interuman#,de socializare [i de soli-daritate \n suferin]#. Iarreac]iile lor par s# exprimemai \nt@i reg#sirea tr#irilorsuflete[ti ale popula]iilor pri-mitive, divinizarea soareluic# zeitate absolut# [i,nuan]at, manifestarea pro-priilor valori etice.

Din aceast# perspectiva,autorul insist# pe c@tevaepisoade semnificative: ungrup de b#rba]i domina]ide instincte animalice cap-tureaz# c@teva femei lipsitede ap#rare, pe care leoblig# s# devin# parteneresupuse pentru amor, ceeace induce ideea umilitoarea sclaviei sexuale.

Dimpotriv#, un alt grupreprezint# speran]a c# r#m#[i]elepoporului american vor g#si resurselenecesare rena[terii, ale unei noiciviliza]ii. _n acest context impresioneaz#scen# \n care Mark, unul dintresupravie]uitori, contracteaz# o banal#apendicit#. Tovar#[ii s#i au acces latoate instrumentele medicale din spitale[i farmacii, dar nu dispun [i de unchirurg. Totu[i, spiritul de solidaritate [isperan]a \n triumful speciei umane \idetermin# s# \ncerce, dup# un tratatde medicin#, s#-l opereze pe bolnav.C#ci, cred ei, acesta “e mai bine s#moar# fiindc# cineva a \ncercat s#-lsalveze dec@t s# moar# \n timp ce noist#m [i ne uit#m la el”. Din p#cate,Mark moare \n timpul “opera]iei” pe carei-o face un … technician computerist !Totu[i, \n ciuda cumplitelor \ncerc#ri,micul grup va fi nevoit s#-[i reiac#ut#rile-spre trecut dar [i spreviitor.”Vom parcurge din nou aceea[ipoveste, p@n# ce vom proceda cum secuvine ... Iar autorul, tocmai pentru asublinia c# at@t r#ul c@t [i binele ]in destructura dual# a omului, recurge la ocugetare cunoscut#: “Cei ce nu \nva]#din istorie sunt condamna]i s-o tr#iasc#din nou... Pe c@nd un alt personajconchide cinic c# via]# de dup#cataclism impune o cerin]# fundamental:“Este o lume \n care trebuie s# fiide[tept. Dac# nu te de[tep]i, e[ti sortitpieirii...”.

Altfel, esen]a romanului se insinuea-z# prin visele obsedante ale supravie]ui-torilor: pe de o parte apare b#tr@n#negres# -108 ani – Mother Abagail iarpe de alt# Randall Flagg, Omul\ntunecat. _nzestra]i cu puteri magice,paranormale, inexplicabile, ace[tia pars# coaguleze cei doi poli simbolici aiumanit#]ii, Binele [i R#ul, spre careconverg cei r#ma[i \n via]#, dup# cumle este fiec#ruia caracterul, sufletul [i,p@n# la urm#, menirea, destinul.

C# o consecin]# a acestei polariz#ri,speran]a \nt@lnirii cu al]i supravie]uitori aicataclismului se \mbin# firesc cu precau]ia[i team# fa]# de posibile primejdii. Deaceea, grupurile mici deja constituiteadun# de pe drum adev#rate arsenalemilitare (arme [i muni]ie) pentru ar#spunde eventualelor atacuri sau pentrua ataca ele \nsele. {i se contureaz# dejacele dou# grup#ri ostile: indivizii pu[i perele se vor concentra \n jurul “Ochiuluiro[u/negru/\ntunecat”, fire[te, aduna]i laLas Vegas-Nevada; respectiv cei buni,afla]i \n c#utarea b#tr@nei Abagail, la

Boulder, Colorado. Cele dou# universuri sunt marcate

corespunz#tor: cel bun este dominatde duio[ie, solidaritate, credin]#religioas#, spirit constructiv, nevoia dea avea al#turi umanitatea [i iubire,mult# iubire. ... “Numai dragostea [ibunele rela]ii dintre noi-roste[te unuldintre ace[tia – ne vor ajuta s# r#zbimprin toate; iar \mpotriva noastr# luptaura, mai r#u, neantul” ,a[adar o ple-doarie mi[c#toare pentru iubire, ar-monie [i toleran]#. Dimpotriv#, dincologuverneaz# crima, l#comia, ura, jaful,limbajul trivial, dispre]ul fa]# de cei dinjur, egoismul [i toate celelalte \nsu[irisatanice, diavole[ti. La Boulder nou#comunitate a[teapt# c# FrannieGoldsmith s# nasc#-primul n#scutdup# cataclism-\n vreme ce \n Vegaspiromanul Trashcan provoac# incendii[i pagube uria[e iar Heck Drogan estecrucificat pentru consum de stupefian-te. (Scen#-absurd# [i ambigu#-parea fi un simulacru de replic# la r#stig-nirea lui Iisus, ceea ce ar sugerana[terea uneiu noi religii!? A r#ului?...).

Dup# \ncetarea ucigatoarei pandemii\ncepe opera de reconstruc]ie a na]iunii,a statului [i a institu]iilor lui, recreareaspiritului democratic american, reve-nirea la normalitate, reinventarea ]#rii,cuvintele de ordine fiind autorit#]ile,organizarea, refacerea economiei, re-punerea \n func]iune a centralelorenergetice etc. _n paralel continu#ostilit#]ile dintre Boulder [i Las Vegasiar plecarea lui Abagail \n mun]iechivaleza \n plan biblic cu urcu[ul luiMoise pe munte, pentru \nt@lnirea cuDumnezeu [i aducerea celor ZecePorunci, a[adar confirmarea de c#treDumnezeu a noii comunit#]i, \ncredeaLui \n capacitatea de rena[tere aacesteia. Totodat#, episodul poate avea[i o alt# semnifica]ie-nevoia colectivit#]iide a se debarasa de idoli, liderispirituali, zei sau alte entit#]i religioase,magice [i de a se conduce dup# pro-priile convingeri, aspira]ii [i resurse.

Dar, continu@nd paralelismul real/biblic, premoni]ia sumbr# a b#tr@neiexprim# clar ideea nimicniciei omului:“Voi nu sunte]i olarul, ci lutul olarului...Dup# cum mesajul ei final “Vrerea Luieste s# \ncerca]i s#-l distruge]i pePrin]ul \ntunecat” [i sugestia adresat#liderilor Free Zone pare o reeditare a\ndemnului f#cut Apostolilor de c#treIisus-acela de a pleca \n lume [i apropov#dui cuv@ntul Lui.

_n opozi]ie cu B#tr@n#-ba chiar cuceva \n plus!-Randall Flagg este ofiin]# demonic#, supranatural#, cuputeri diavole[ti [ubicuu, proteic,misterios, atot[tiutor, cu porniri malefice[i despotice, cu puteri verificate at@tpe seama oamenilor c@t [i a animalelor(ciori, lupi, nev#stuici). Dar \nsu[irea

definitorie a Omului \ntunecat estegroaz#, groaz# absolut# [i ocult# pecare o treze[te \n sufletele acoli]ilorlui, o singur# privire r@njita a acestuiaf#c@ndu-i s#-[i piard# min]ile.

Cu timpul \ns#, Flagg \ncepe s#capete conturul unei fiin]e omene[ti,dar aflat# \n leg#tur# cu diavolul,exponent al R#ului Absolut. El este, \nrealitate, un dictator capricios [iimprevizibil, crud [i autoritar. Practicaura lui mistic#, fantastic# \ncepe s#fie \nlocuit# cu tr#s#turi negativespecific omene[ti: voin]# oarb#, setede putere, r#utate, tiranie, obsesiaautorit#]ii infailibile. Nu \nt@mpl#torautorul \l compar# cu dictatorii dinRusia, China sau Iran iar raporturilelui cu subordona]ii amintesc de epocanazismului german.

Odat# cu descoperirea identit#]ii celuide al treilea spion estic-t@n#rul retardatTom Cullen-imperiul-fort#rea]a al luiRandall \ncepe s#-[i arate primelefisuri. O afl# din gura Nadinei Cross,devenit#, dup# “nunt#”, ostil# cumva“mirelui” ei. Femeia \i repro[eaz#acestuia c# este pe cale de a pierdepartida cu Estul, c# tot mai mul]i dintreoamenii lui dezerteaz# tocmai dincauza fricii pe care Flagg le-o inspir#.Chiar moartea femeii este provocat#nu numai de furia Omului \ntunecatdar [i de propria ei c#in]#, sinucidereaechival@nd cu asumarea \nfr@ngerii.

Fiindc#, \ntr-adev#r, propriet#]ile ma-gice ale lui Randall \ncep s# p#leasc#.Levitatia, darul miraculos de a pluti, estetot mai anemic#, pe c@nd Ochiul luisatanic nu mai are capacitatea enorm#de p@n# atunci. “Puterea r#ului nudureaz# dec@t relativ pu]in”, conchidesemnificativ autorul. Iar ambiguitateaOmului \ntunecat \ncepe s# se estom-peze, acesta r#m@n@nd un om cu\nsu[iri paranormale, expresie a R#uluiSuprem dar, cu toate acestea, om! _nvreme ce “diavolii imperfec]i”, ipostaz#\n care se reg#sesc Lloyd, Harold sauNadine, \ncep s#-l p#r#seasc# pe Flagg;ba, chiar, piromanul Trashman declan-[eaz# bomb# atomic# de la Las Vegas,\n momentul execut#rii celor 2 spioni estici,Larry [i Ralph, ceea ce provoac# moarteatuturor celor prezen]i, c# o pedeapsadumnezeiasc# adus# oamenilor r#i.

P@n# la urm#, chiar t@n#rul retardatTom sesizeaz# diferen]a dintre celedou# comunit#]i simbolice: dragostea(Est) versus frica (Vest). _n schimbasist#m la salvarea miraculoas# a luiStuart Redman, unul din protagoni[tiiromanului, ceea ce confirm# pre-moni]iile b#tr@nei clarv#z#toare MotherAbagail. R#nit grav [i aflat la mii de kmde cas#, \nso]it doar de un t@n#rretardat [i de un c@ine credincios, Studemonstreaz# prin ceea ce face nunumai voin]# lui Dumnezeu, dar [i

d@rzenia specific uman#, setea de via]#[i convingerea c# luptase pentru ocauza dreapt#.

Finalul c#r]ii este echivoc: pe de oparte, triumful ideii de libertate [idemocra]ie, chiar cu riscul revenirii lavechile lacune ale liberalismului ame-rican (vezi dilema: mai bine un scanda-lagiu mort sau un poli]ist r#nit [i utilitatea\narm#rii poli]iei). A[adar, mesajulpacifist al unei societ#]i autentice [inuan]ate. Pe de alt# parte, spectrulapari]iei unui nou Randall, spirit “civili-zator” \ntr-o alt# zona, s#lbatic#, a lumii,care s# profite de spaima, obedien]# [i\napoierea b#[tina[ilor. C#ci, nu-i a[a,istoria se repet#, mai ales c@nd con-di]iile sunt prielnice, omenirea risc@ndadesea s# piard# controlul asuprapropriilor libert#]i iar excesele put@ndavea consecin]e fatale...

Iat#, \n loc de concluzie, p#rereaautorului: “Ceea ce s-a \nt@mplat \n iunies-a \nt@mplat tocmai pentru c# preamul]i oameni s-au jucat cu focul (n.n.-experimentul militar Project Blue). N-afost vorba de o lucrare a Domnului.Oamenii au fost cei care au dat totulpeste cap”.

Iar \n \ncheiere, doar c@teva impresiidespre dimensiunea estetic#, artistic#a c#r]ii:

- Combina]ia bine dozat# \ntre real[i imaginar, \ntre veridic [i magic, \ntreromantic [i horror. Autorul face foartefiresc trecerea de la un registru la altulf#r# efecte derutante.

- Latura oniric# a nara]iunii; persona-jele au frecvent co[maruri, vise eufo-rice, obsesii, regrete sau speran]e.

- Prezen]a redus# a unor scene gro-te[ti, de suspans sau co[mar (atentatulpus la cale de c#tre Harold Lauter [iNadine Cross \mpotriva pasnicilorlocuitori din Boulder, sechestrareanebunului The Kid \n cabina unei ma[inide c#tre lupii din p#dure, cioara carespioneaz# colib# unde se ad#postisejudele Farris, b#t#lia c@inelui Kojak culupii trimi[i de c#tre Randall sau [edin]ade spiritism de pe vremea studen]ieiNadinei). De asemenea, autorul recur-ge [i la alte practici oculte: [edin]e demagie, hipnoz#, sugestii posthipnotice,telepatie, fluxuri magnetice, parapsi-hologie. Toate aceste procedee au \nplanul secund ambiguitatea, \nc@t sce-nele respective se integreaz# organic\n desf#[urarea verosimil# a nara]iunii.

- La r@ndul ei, componen]a religioas#se \ncadreaz# armonios \n aceea[istructura unitar# a romanului, ceea ce-i spore[te evident valoarea literar#.

- Iar ca o ultima impresie, de[i extremde \ntins#, dar nu prolix#, cartea secite[te pe ner#suflate, suspansul fiindexcelent dozat, iar nara]iunea curg@ndfiresc [i conving#tor.

Marian PIRNEA

Motto:“Satana nu exist# cu adev#rat... exist# r#ul venind din p#catul

originar, probabil, dar se afl# \n noi to]i...” Stephen King

12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345

Lecturile unui pensionar

Stephen King –Apocalipsa sau omenirea\ntre Dumnezeu [i Satana

B~ILE{TI4 GazetadededededededededeNr. 2

februarie 2018

Scrisoarea anual# a primarului adresat# contribuabililor reprezint# nu numai o obliga]ie, ci [io necesitate fireasc# \n contextul preocup#rii pentru o real# deschidere [i transparen]# a institu]ieiPrim#riei, fa]# de dumneavoastr#.

Din anul 2004, Guvernul Rom@niei prin Hot#r@rea de Guvern nr. 1723 privind aprobarea Progra-mului de m#suri pentru combaterea birocra]iei \n activitatea de rela]ii cu publicul, impunea prin art.5 ”ca \n prima lun# a anului, primarii s# comunice fiec#rui contribuabil, \n scris, principalele activit#]ide interes public desf#[urate \n anul \ncheiat, precum [i obiectivele [i sarcinile pentru anul \n curs”.

_ncep@nd cu anul 2009 primarul municipiului B#ile[ti, a transmis aceast# scrisoare cet#]enilor dinlocalitatea noastr#, prin care a informat [i totodat# a mul]umit tuturor celor care au contribuit la bunulmers al administra]iei publice locale a municipiului B#ile[ti.

Doresc pe aceast# cale, s# v# mul]umesc dumneavoastr#, tuturor celor care a]i con-tribuit la bunul mers al administra]iei municipiului B#ile[ti \n anul 2017, prin impozitelepl#tite bugetului local.

Totodat# v# informez c# m#surile luate prin emiterea unui num#r de 7490 decizii de impunere,a unui num#r de 1835 soma]ii de plat#, dar [i a unui num#r de 1835 titluri executorii, au f#cut posibilbunul mers al administra]iei municipiului B#ile[ti.

_n continuare, v# inform#m asupra principalelor activit#]i de interes public derulate de Prim#riamunicipiului B#ile[ti \n anul 2017.

Bugetul municipiului B#ile[ti \n anul 2017 a fost de 30 250 000 lei, fiind constituit din:• sume defalcate din TVA, primite de la bugetul de stat reprezent@nd 56,80% din bugetul local

(pentru plata salariilor profesorilor [i anumite cheltuieli sociale);• subven]ii primite de la bugetul de stat reprezent@nd 0,02% din bugetul total;• veniturile proprii din taxe [i impozite locale, respectiv valorificarea de bunuri, reprezent@nd

19,08% din bugetul total;• sume defalcate din impozitul pe venit al popula]iei 24,10%.Din totalul cheltuielilor, 47,20% au reprezentat cheltuielile de personal (personal din \nva]amant

[i administra]ie, asisten]i sociali pentru persoanele cu handicap); 13,60% pentru cheltuieli materiale(serviciile publice, salubrizare, \ntre]inere zone verzi, iluminat public, materiale), 25,18% pentrucheltuieli de capital (cofinan]are proiecte europene, investi]ii, studii [i proiecte), 14% cheltuieli cultur#,culte, s#n#tate, poli]ie local#, 0,02% ajutoare sociale [i funda]ii.

Principalele ac]iuni derulate de Prim#ria Municipiului B#ile[ti \n anul 2017:1. Planul de Mobilitate Urban# Durabil# (PMUD) al municipiului B#ile[ti, reprezint# planul strategic

conceput pentru a satisface nevoia de mobilitate a cet#]enilor, \n vederea cre[terii calit#]ii vie]ii.Mobilitatea cet#]enilor \n interiorul localit#]ii, se poate realiza la un nivel bun [i foarte bun, dac#

exist# cel pu]in un transport public urban, care folose[te o infrastructur# rutier# reabilitat# [i modernizat#,o re]ea pietonal# dezvoltat#, c@t [i un sistem de \nchiriere biciclete.

Programul Opera]ional Regional (POR) Axa prioritar# 3: Sprijinirea tranzi]iei c#tre o economie cuemisii sc#zute de carbon, reprezint# pentru localitatea noastr# [ansa de a dezvolta infrastructurarutier#, pietonal#, dar [i transportul public urban.

Dup# data de 15 februarie, se depune la ADR Sud - Vest Oltenia, Proiectul integrat ”\mbunat#]ireamobilit#]ii urbane [i reducerea emisiilor de CO2 \n municipiul B#ile[ti” proiect finan]at cu fondurieuropene nerambursabile, prin Obiectivul specific 3.2.: Reducerea emisiilor de carbon \n zoneleurbane bazata pe planurile de mobilitate urban# durabil#, proiect integrat care con]ine cinci mariproiecte de dezvoltare, a localit#]ii noastre.

Proiectul nr. 1 - Reabilitarea [i modernizarea a 20 de str#zi urbane: • A.I. Cuza; • Ardealul; •Banu Manta; • Banu M#r#cine; • Br@ncoveni; • G-ral. I. Ghenescu; • Mihai Viteazul; • Tismana;• Viilor; • Libert#]ii; • M-ral Averescu; • Ana Ip#tescu; • Ecaterina Teodoroiu; • Radu Paisie; •Speran]ei • Tudor Vladimirescu; • Vlad }epes; • Dun#rii; • Cernei; • Vasile Alecsandri.

Proiectul nr. 2 - Reabilitarea [i modernizarea aleilor pietonale (trotuare) aferente str#zilor: • Av.Petre Ivanovici; • Horia Clo[ca [i Cri[an; • Dragalina; • Mihai Viteazul; • A.I. Cuza; • Banu Manta;• Banu M#r#cine; • Ardealul; • Libert#]ii; • G-ral I. Ghenescu; • Br@ncoveni; • Viilor; • Speran]ei;• Mare[al Averescu; • Dun#rii; • Cernei; • Vasile Alecsandri; • Ecaterina Teodoroiu; • Ana Ip#tescu;• Tismana; • Radu Paisie; • Tudor Vladimirescu; • Vlad }epe[.

Proiectul nr. 3 - Amenajare autogar# [i sta]ii de transport public local. Prin acest proiect, se varealiza autogara localit#]ii, ce va fi amplasat# \n zona unde a existat \n trecut autogara, c@t [irealizarea de sta]ii pentru mijloacele de transport \n comun, pentru cele patru trasee de transportpublic de persoane, la nivelul localit#]ii.

Proiectul nr. 4 - Amenajarea centrului intermodal de tip Park & Ride, cea mai mare parcarepentru autoturismele personale, ce va fi realizat# l@ng# vechea autogar#.

Proiectul nr. 5 - Achizi]ia a 5 autobuze electrice cu capacitate maxim# de 24 persoane, care voropera pe cele 4 trasee desemnate \n Planul de Mobilitate Urban# Durabil# al localit#]ii noastre. \nacest proiect se va realiza [i un centru de \nchiriere a unui numar de 200 biciclete, centru care vaavea 7 puncte de \nchiriere la nivelul localit#]ii.

Prima condi]ie \n acest proiect integrat, ce are o valoare de maxim 10 milioane de euro, esteaceea c# numai un procent de 40% din aceasta sum# poate fi folosit pentru modernizarea str#zilorpe care vor circula mijloacele de transport \n comun. A doua condi]ie se refer# la complementaritate,\n sensul c# municipalitatea trebuie s# fac# dovada moderniz#rii din fonduri proprii a 9 str#zi urbanepe care vor circula aceste autobuze electrice, str#zi pe care le men]ion#m la punctul 2.

2. Proiectul de modernizare al str#zilor din fonduri proprii ale localit#]ii, pentru dovedireacomplementarit#]ii la proiectul integrat ”\mbun#t#]irea mobilit#]ii urbane [i reducerea emisiilorde CO2 \n municipiul B#ile[ti”, trebuia s# \nceapa din anul 2017, dar datorit# procedurilorgreoaie, s-a \nt@rziat foarte mult. Se modernizeaz# un numar de 9 str#zi, cu o lungime total# de7,8 km, c@t [i trotuarele aferente acestora.

Str#zile [i trotuarele care urmeaz# a se moderniza \n acest an sunt:Denumire strad# Lungime Lungime | Denumire strad# Lungime Lungime

strad# (m) trotuar (m) | strad# (m) trotuar (m)• Independen]ei 1 060 2 120 | • Buze[ti 348 696• Unirii 1 711 3 422 | • Eternita]ii 510 510• Progresul 1 686 3 372 | • P#cii 178 -• Eremia Grigorescu 1 720 3 440 | • G-ral I. Ghenescu 462 924

| • P#stori 185 370

Stimat# doamn#, stimate domn,

ROM^NIAJUDE}UL DOLJ

PRIM~RIA MUNICIPIULUI B~ILE{TICABINET PRIMAR

P@n# la sf@r[itul anului 2016, s-au modernizat (asfaltat) un num#r de 33 de str#zi cu un totalde 31,9 km [i aproximativ 45 km de trotuare.

3. Proiectul de reabilitare a re]elei cu ap# la nivelul localit#]ii B#ile[ti, prevede schimbareabran[amentelor pentru toate cele 29 de str#zi urbane ce urmeaz# a fi modernizate (asfaltate).

Pentru acest proiect, lucrarile privind schimbarea bran[amentelor, vor \ncepe \naintea lucr#rilorde asfaltare a str#zilor, la sf@r[itul lunii aprilie anul acesta. Pentru cele 29 de str#zi suntprev#zute un numar de 1486 de bran[amente, iar investi]ia este de 4,7 milioane lei, fiindasigurat# din Fondul de \ntre]inere, \nlocuire, Dezvoltare (I.I.D.).

4. S-a semnat \n data de 8 iunie 2017 contractul de finan]are privind proiectul ,,Amenajarezon# parc Balasan” prin Programul Opera]ional Regional (POR) 2014-2020 prioritatea deinvesti]ii 5.2. Realizarea de ac]iuni destinate \mbun#t#]irii mediului urban, revitaliz#rii ora[elor,regener#rii [i decontamin#rii terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie),reducerii polu#rii aerului [i promov#rii m#surilor de reducere a zgomotului.

Prin acest proiect, se amenajaz# terenul din jurul celor dou# lacuri formate de p@r@ul Balasan,\n suprafa]# de 70.095 mp. Se va crea posibilitatea cet#]enilor de a putea petrece timpul liber\ntr-un mediu s#n#tos, av@nd la dispozi]ie zone pentru diferite activit#]i sportive (terenuri pentrutenis, fotbal, handbal, baschet, patinoar pe timp de iarn# [i platforma pentru skateboard petimp de var#).

Se vor realiza locuri de joac# pentru copii, zone pietonale, piste pentru biciclete, zone verzi(zone cu gazon), se vor planta peste 200 de arbori. Se va realiza iluminatul public al zonei,sistemul de udare centralizat, c@t [i un sistem de monitorizare cu un numar de 32 camerevideo pentru supraveghere.

_n perioada aprilie-mai a acestui an, se finalizeaz# procedura de licita]ie privind lucrarile cese vor executa \n acest proiect. Termenul de finalizare a lucr#rilor este luna martie 2019.

Terenul \n suprafa]# de 70.095 mp, se va transforma zona \ntr-o zon# verde, care vafunc]iona ca zon# de agrement, unde se pot desf#[ura activit#]i socio-culturale, sportive, zon#de odihn# [i relaxare pentru to]i cet#]enii (copii, adul]i, b#tr@ni).

5. _n luna martie a acestui an se va depune spre finan]are cu fonduri europene, proiectul,,Balasan – zon# de pescuit [i agrement”. Prin acest proiect se dore[te transformarea celordou# lacuri formate de p@r@ul Balasan, \n zone de pescuit [i agrement.

Se vor realiza:• 6 pontoane, ce vor avea dublu rol;• Cl#dire administrativ# peste luciul apei pentru depozitarea echipamentelor sportive pentru

pescuit;• 8 b#rci;• 8 hidrobiciclete;• 8 caiace;• echipamente de pescuit.Prin realizarea acestui proiect, s-a urmarit crearea de oportunit#]i cet#]enilor care doresc s#

petreaca timpul liber \ntr-un mod pl#cut.6. Proiectul ,,Extinderea re]elelor de ap# Balasan” finan]at prin Programul Opera]ional

Sectorial de Mediu, ce urmeaz# a fi depus pentru a fi finan]at din fondul de Coeziune al UniuniiEuropene, reprezint# pentru localitatea Balasan, \nceputul dezvolt#rii infrastructurii \n domeniulapei [i apelor uzate.

Prin acest proiect se vor realiza: • re]eaua de alimentare cu ap# \n lungime de 7 527 m; •sta]ie de clorare [i sta]ie de pompare; • rezervor tampon pentru re]eaua de distribu]ie a apei;• conduct# de aduc]iune la sta]ia de pompare din Balasan; • racord la re]eaua existent# \nmunicipiul B#ile[ti.

Pentru acest proiect, s-au prevazut 7527 m conducte de alimentare cu ap#, 11 c#mine cuvane-aerisire [i golire, 20 de hidran]i [i 184 de bran[amente.

Str#zile pe care vor \ncepe lucr#rile pentru introducerea re]elei de distribu]ie a apei sunt: •Olteni; • St#nescu; • S#ndulescu; • Dr#gaica; • Faranga; • C#prioarei; • Cilieni; • Doinei; •Miori]a; • Pescarilor; • Dumbraveni.

Urmeaz# procedura de achizi]ie – scoaterea la licita]ie a lucrarilor pentru sistemul de aduc]iunecu ap#, urm@nd ca dup# desemnarea constructorului s# \nceap# efectiv lucr#rile.

Proiectul privind sistemul de canalizare a apei uzate pentru localitatea Balasan, este \n fazade realizare a documenta]iilor tehnice, urm@nd ca \n cursul acestui an s# fie finalizate lucr#rilede proiectare.

7. Proiectul “Dotare cu aparatur# performant#” a Spitalului Municipal, “Prof. Dr. IrinelPopescu” B#ile[ti, r#m@ne o prioritate, pentru mine [i echipa din care [i eu fac parte.

S-au finalizat lucr#rile de reabilitare [i modernizare a s#lilor, unde, \nc# din luna aprilie2017, s-a montat aparatur# modern#, const@nd \n computer tomograf [i mamograf.

La \nceputul anului 2017, s-a depus un proiect transfrontalier cu finan]are european#,\mpreun# cu reprezentan]ii autorita]ii publice locale din localitatea Bergovitza – Bulgaria.

Prin acest proiect, se vor putea realiza schimburi de experien]# ale medicilor din cele dou#spitale, respectiv B#ile[ti [i Bergovitza, dar [i dotarea cu aparatur# performant#:

• computer tomograf;• echipament radiologie mobil#;• trus# laparoscopic# cu accesorii;• aparat anestezie [i ventila]ie mecanic#;• fibrobonhoscop.Prin toate aceste proiecte, municipiul B#ile[ti, va trece la un nivel mediu de dezvoltare, ceea

ce va aduce pentru noi to]ii beneficii._n final, v# urez s# ave]i s#n#tate [i un an c@t mai bun.

PRIMAR,Costel PISTRI}U

Deputa]ii Sfatului }#rii participan]i la [edin]a legislativului basarabean \nziua de 27 noiembrie/10 decembrie 1918, la care s-a votat reforma

agrar# [i unirea necondi]ionat# a Basarabiei cu Rom@nia

5Gazeta B~ILE{TIdededededededeNr. 2februarie 2018

Continuare din num#rul trecutTextul declara]iei a fost dezb#tut [i

adoptat de c#tre legislativul RepubliciiDemocratice Moldovene[ti \n [edin]adin noaptea de 23 spre 24 ianuarie.Bine\n]eles c# data 24 ianuarie nu afost aleas# \nt@mpl#tor, aceasta fiindcunoscut# multor deputa]i basarabenica una din datele cele mai importanteale istoriei na]ionale a rom@nilor, ZiuaUnirii Principatelor Rom@ne sub domnialui Alexandru-Ioan Cuza la 24 ianuarie1859. Faptul \n sine al alegerii acesteidate simbolice urm#rea s# imprime onot# \n plus de entuziasm [i deoptimism pentru deputa]ii care urmaus# voteze Declara]ia de independen]#[i pentru toat# popula]ia Basarabiei.Sigur c# \n alegerea acestei date [i \nb#t#lia foarte \ncins# care a trebuit dat#\n Sfatul ]#rii pentru convingerea ma-jorit#]ii deputa]ilor s# voteze indepen-den]a, esen]ial a fost rom@nismul unoroameni politici ca Ioan Pelivan, Ion Buz-dugan, Anton Crihan, Pan Halippa [i,nu \n ultimul r@nd, important# a fostatitudinea lui Ion Incule], pre[edinteleSfatului ]#rii, care [tiuse s# ob]in#

Prin intermediul Gazetei de B#ile[ti, aducem \n aten]ia cititorilor dar [i atuturor b#ile[tenilor serviciile medicale pe care Spitalul Municipal “Prof. Dr. IrinelPopescu” B#ile[ti le asigur#, [i anume: servicii medicale \n spitalizare continu#(ATI, boli infec]ioase, medicin# intern#, neonatologie, pediatrie, recuperare, medi-cin# fizic# [i balneologiechirurgie general#, obstetric#-ginecologie, oftalmologie,otorinolaringologie), servicii medicale \n spitalizare de zi (medicin# de urgen]#, boliinfec]ioase, pediatrie, medicin# intern#, chirurgie general#, obstetric#-ginecologie,oftalmologie) [i servicii medicale ambulatorii de specialitate (dermatovenerologie,medicin# intern#, neurologie, pneumologie, recuperare, medicin# fizic# [i balneologie,chirurgie general#, obstetric#-ginecologie, oftalmologie, psihiatrie, boli infec]ioase,otorinolaringologie).

_n toate aceste specialit#]i exist# \ncadrat personal de specialitate medico-sanitar, inclusiv medicin# de laborator, radiologie-imagistic# medical# [i supra-veghere [i control al infec]iilor asociate asisten]ei medicale, epidemiologie.

Unitatea noastr# asigur#,totodat#, prin cele dou# linii degard# (chirurgie [i medicin#intern#) continuitatea asisten]eimedicale \n specialit#]ile boli in-fec]ioase, medicin# intern#, pe-diatrie, pneumologie, chirurgiegeneral#, obstetric#-ginecologie,oftalmologie, otorinolaringologie.

Datorit# unui managementperformant, conducerea spita-lului a \ndeplinit obiectivele din

Planul strategic de dezvoltare pentru anul 2017, asigur@nd furnizarea deservicii de calitate excelent# prin dezvoltarea capacit#]ii de diagnostic [i tra-tament, eficientizarea contactului pacient-spital, aprovizionarea cu medicamente,materiale sanitare, materiale de cur#]enie [i dezinfectan]i \n limita cerin]eloractelor medicale, dar [i achizi]ia, din venituri proprii, de aparatur# medical#/echipamente: electrocardiograf pentru CPU [i boli infec]ioase, monitor fetalpentru obstetric#-ginecologie, monitor func]ii vitale pentru CPU, mas# radiant#pentru neonatologie, perimetru computerizat, defibrillator automat pentru medicin#intern# [i ATI [i altele.

Pentru anul 2018, c# [i obiective fundamentale, conducerea spitalului \[ipropune efectuarea de lucr#ri de reabilitare a cl#dirii unde se afl# sec]iile obstetric#-ginecologie [i pediatrie, reabilitarea instala]iei de \nc#lzire [i a centralei termicedin toate cl#dirile precum [i efectuarea de repara]ii curente \n sec]iile [icompartimentele din spital. De asemenea, se dore[te achizi]ionarea urm#toarelor:ma[in# developat automat# radiologie, linie laparoscopic# cu accesorii,electrocardiograf, aparat hematologie.

Frecvent, se urm#re[te men]inerea statutului de personal medical performantprin programe de instruire intern# [i extern#, implementarea unei strategii deamplificare a rela]iilor de bun# comunicare [i colaborare \ntre personalul medical[i crearea unui mediuambiant \n spital care s#reflecte demnitatea [irespectul fa]# de actulmedical [i \n special, fa]#de pacien]i.

Un management a-decvat [i o tratare se-rioas# cu simt de r#s-pundere a tuturor pro-blemelor vor fi beneficepentru popula]ia muni-cipiului B#ile[ti c@t [ipentru locuitorii din co-munele arondate.

Elena-Viorica NE{A

Proclamarea independen]ei Basarabieila 24 ianuarie 1918

S#n#tate lastandarde \nalte

sus]inerea tuturor frac]iunilor parlamen-tare [i care st#p@nea ca nimeni altulme[te[ugul manevrelor politice [i artaconcilierii grupurilor cu interese diferitesau chiar aflate \n conflict. Nu \ncape\ns# nici o \ndoial# c# data de 24 ia-nuarie 1918 a fost aleas# [i sub in-fluen]a unui important factor din afaraparlamentului. Este vorba de faptul c#,\n zilele acelea, \n Basarabia se afla unnumeros grup de intelectuali rom@ni deprim# m@n#, printre care Onisifor Ghibu,George Tofan, George Murgoci, PetreHane[. Mai devreme printre intelectualii[i oamenii politici de la Chi[in#u se afla-ser# Octavian Goga, Romulus Cioflec[i Ion Nistor, unii c#rturari [i oamenipolitici basarabeni, ca Pelivan, Buzdu-gan, Halippa, }an]u, Buruian#, Alistar[.a. erau \n leg#tur# cu o serie de per-sonalit#]i de prim# m#rime din Ia[i, \ntrecare Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu,Duiliu Zamfirescu, care \n cur@nd va finumit comisar al guvernului rom@n laChi[in#u. Unii din ace[ti oameni decultur# rom@ni au semnat, chiar la 24ianuarie, o declara]ie prin care salutauproclamarea independen]ei Basarabiei

[i ar#tau leg#tura acestei date cuevenimentul din 1859.

_n declara]ia de independen]# aSfatului ]#rii se men]iona faptul c# oastfel de decizie politic# devenise onecesitate, deoarece poporul basara-bean nu avea de unde s# a[tepte”or@nduirea vie]ii sale”. Textul docu-mentului con]ine c@teva principii deorientare \n perspectiv# a politiciiRepublicii Independente Moldovene[ti.Se specifica, \ntre altele, faptul c# \npolitica sa extern#, republica va urm#ri”\ncheierea c@t mai degrab# a p#ciiob[te[ti, democratice, \n \n]elegere cuto]i \ntov#r#[i]ii”, iar “\n politica sa l#un-tric#, Republica Moldoveneasc# Nea-t@rnat#, chez#[luind drepturi deplinetuturor na]iilor, va urma cu \nt#rireaslobozeniilor c@[tigate prin revolu]ie [ivestite... prin Declara]ia Sfatului ]#rii dela 2 decembrie 1917. _ndeosebi, Sfatul]#rii [i Sfatul Mini[trilor RepubliciiMoldovene[ti se vor sili s# cheme c@tmai repede adunarea poporan# petemeiul gl#suirii ob[te[ti, care va hot#r\des#v@r[it r@nduiala l#untric# \n ]ar# [ileg#turile ei de unire cu alte ]#ri, dac#aceasta o va cere binele popoarelorrepublicii noastre. _n al doilea r@nd,Sfatul ]#rii [i Sfatul Mini[trilor RepubliciiMoldovene[ti Neat@rnate au grij# s#hot#rasc# \n cel mai scurt timp treabap#m@ntului. Acesta va trece \n m@inileplugarilor f#r# plat#, pe temeiul \mp#r]iriidrepte, dup# cum s-a spus \n declara]iade la 2 decembrie”. _n afar# de proble-ma agrar# [i necesitatea convoc#rii c@tmai grabnice a unei Adun#ri Consti-tuante, \n actul de la 24 ianuarie sesubliniaz# [i faptul c# armata rom@n#aflat# pe teritoriul Basarabiei are rolulde a p#zi depozitele de hran# [i c#ileferate de bandele anarhizate desprinsedin armata rus# [i c# ea nu amenin]#cu nimic independen]a Basarabiei.

Declara]ia de independen]# a Basa-rabiei a avut dou# urm#ri importante._n primul r@nd, prin actul de la 24ianuarie Republica Democratic#Moldoveneasc# \[i preciza statutulinterna]ional \ntr-o vreme \n caresitua]ia din aceast# parte a Europeiera extrem de incert#. Sub imperiulamenin]#rii bol[evice, Ucraina \[ideclarase independen]a, dar la r@ndulei amenin]a s# \nghit# teritoriul pruto-nistrean, care din acest moment nuavea o leg#tur# direct# cu Rusia, de[ipericolul rusesc nu disp#ruse. Unanumit pericol prezenta [i influen]acresc@nd# a Puterilor Centrale.Proclam@ndu-[i \ns# independen]a,Basarabia demonstra dorin]a de a ie[ide sub influen]a Rusiei.

Dar cea mai important# consecin]# aactului de la 24 ianuarie a fost faptul c#,\n mod obiectiv, el a preg#tit terenul pen-tru realizarea unirii Basarabiei cu Rom@-nia la 27 martie 1918. Odat# devenit#independent#, Basarabia a fost perfect\ndrept#]it# s#-[i hot#rasc# singur#soarta \n conformitate cu voin]a poporuluis#u [i a reprezentan]ilor s#i \n organeleputerii de stat.

Faptul c# Sfatul ]#rii a proclamat la24 ianuarie independen]a RepubliciiDemocratice Moldovene[ti [i tot el ahot#r@t, la 27 martie, unirea cu Rom@niaeste o dovad# a consecven]ei linieipolitice a parlamentului basarabean [ideci a legitimit#]ii sale [i a deciziiloristorice pe care le-a luat.

Alina PREDA

Sf@ntul Trifon s-a n#scut \n satulLampsac, din provincia Frigia, la sf@r[itulsecolului al III-lea, regiune care ast#ziapar]ine Turciei. Dumnezeu i-a d#ruit dincopil#rie darul vindec#rii bolnavilor [iputere asupra demonilor. _nc# din tinere]eDomnul l-a \nvrednicit cu puterea izgoniriidemonilor [i a vindec#rii diferitelor boli.Odat#, mucenicul a salvat \ntreag# s#comunitate de la \nfometare, oprind cuputerea rug#ciunii, invazia l#custelor caredevorau culturile [i gr@nele oamenilor.Pe c@nd avea 17 ani, a scos de subst#p@nirea diavolului pe fiica \mp#ratuluirom@n Gordian. Dup# [ase zile de post[i rug#ciune, Sf@ntul Trifon le-a desco-perit p#g@nilor existen]a diavolului. Laporunca s#, diavolul s-a ar#tat tuturor,\n chip de c@ine negru, av@nd ochii c#de foc. Prin aceast# minune a atras pemul]i p#g@ni la cre[tinism.

Mai t@rziu, \n vremea \mp#ratuluiDeciu, persecutorul cre[tinilor, Trifon afost prins [i supus la multe chinuri: afost lovit cu b@tele, a fost ars, i s-aub#tut cuie \n t#lpi [i dus descul] prinora[, pe vreme de iarn#. Toate acesteasf@ntul le-a \ndurat cu r#bdare. Pentruc# nu va sluji zeilor, a fost condamnat

la t#ierea capului cu sabia. S-a rugatlui Dumnezeu s# moar# \nainte de a fisupus la pedeapsa dat# de \mp#rat.Astfel, c@nd solda]ii au ridicat sabia s#-i taie capul, sf@ntul [i-a [i dat sufletul \nm@inile lui Dumnezeu.

Cre[tinii au luat trupul Sf@ntuluiTrifon, cu inten]ia de a-l \ngropa \nNiceea. \ns#, sf@ntul li se va descoperi[i le va cere s#-l duc# trupul \n satulnatal, Lampsac. Mai t@rziu, moa[teleSf@ntului Trifon au fost mutate laConstantinopol [i apoi la Roma.

_n Rusia, Sf. Trifon este consideratsf@ntul patron al p#s#rilor deoarece,dup# cum se poveste[te, odat# ]arulIvan cel Groaznic a ie[it la v@n#toareiar \ngrijitorul [oimului a sc#pat dinneaten]ie pas#rea preferat# a ]arului.Acesta i-a dat termen \ngrijitorului TrifonPatrikeiev s# aduc# pas#rea \n trei zile,iar dac# nu, va fi condamnat la moarte.Trifon a c#utat pas#rea prin toat#p#durea dar f#r# rezultat.

_n cea de-a treia zi, sf@r[it deoboseal# dup# at@ta c#utare, \ngrijitoruls-a \ntors la Moscova, la locul numitCr@ngul Marinaya. _ntinz@ndu-se c# s#se odihneasc#, s-a rugat sf@ntului

patron al s#u, Sf. Mucenic Trifon,chem@ndu-l \n ajutor.

_n vis a v#zut un t@n#r pe un cal albcare ]inea pe m@n# [oimul ]arului.Acesta i-a spus: “Ia pas#rea pierdut#[i o du ]arului [i nu te mai nec#ji.” C@nds-a trezit, \ngrijitorul a z#rit pas#reast@nd pe un brad. A luat-o, a dus-o]arului [i i-a spus ce ajutor miraculos aprimit de la Sf. Mucenic Trifon. Dreptmul]umire c# i-a salvat via]a, TrifonPatrikeiev a construit o capel# \n loculunde i-a ap#rut Sf. Trifon. Mai t@rziu, aconstruit chiar [i o biseric# cu hramulSf. Trifon \n Moscova.

_n Biserica Ortodox# Rus# sf@ntuleste sl#vit c# [i protectorul divin alMoscovei. \n multe icoane ruse[]i,Sf@ntul Trifon apare cu un [oim pe bra].

Sf@ntul Trifon este cunoscut \ncredin]# popular# c# cel ce p#ze[telivezile de omizi [i l#custe, iar peoameni, de nebunie. _n vechime,viticultorii [i pomicultorii ]ineau post \naceast# zi [i chemau preotul s# lestropeasc# cu agheazm# livezile [i via,c# aceastea s# fie ferite de nerodire [ide seceta sau grindin#.

Sf@ntul Trifon la Galicea Mare

Continuare in pag. 8

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2

februarie 2018

Balada z#peziiBalada z#peziiBalada z#peziiMuz#, fii inspiratoare,Pentru \nc# o balad#,Ca altele, dar, \n careS# c@nt falnica z#pad#!Apei – vremelnic# stare,De-ale frigului frisoane,Se preface \n covoare,Dup# tainice canoane.Ciclic# manifestare,Cu variabile reci{i form# de exprimareA Naturi-n veci de veci,Fantastic# feerie,Ce unor legi se supune,Dar, de ce nimeni nu [tieCum e, pentru mul]i, minune...De c@nd \ncepe s# cad#{i din v#zduh se abate,Imaculata z#pad#Se a[eaz# peste toate;Manta a culturilor,De geruri ap#r#toare{i-n b#taia v@nturilor,Troienit#, pe ninsoare.{tiin]a zice c# ninsoareaE fenomen naturalCe-[i manifest# grandoarea,_n reprize, anual,C# e-ntr-un an, c@t e zarea,A Terrei solu]ieDe a se afla-n mi[careaEi “de revolu]ie”...Privirii odihnitoare,C@nd se-a[terne prima dat#{i, mai t@rziu, orbitoare,C@nd e-n soare \nghe]at#{i pe spa]ii nesf@r[ite,Pe care-a fost s# se-ntind#,P@n# \n z#ri infinite,Se preface \n oglind#,Sau, \n dimine]i geroase,C@nd, peste noapte, nori grei,Pot foarte jos s# se lase,Peste toate, cu... polei...Z#pada e-o vr#jitoareA v@rstei copiilor,Ca-n basme, la fiecare –Leag#n bucuriilor;De aceea-n orice zi,S# revin#-ar vrea cei miciAlb# ca Z#pada [iAi ei cei [apte pitici{i-n lumea diversit#]ii,Albul z#pezii-n toate,E simbolul purit#]iiFeminine nentinate;

De aceea orice fat#_mbrac# rochie-aleas#Alb# [i imaculat#,_n ziua c@nd e mireas#.Nicidecum \nt@mpl#tor,Matroane-n antichitate,_ntr-un alb str#lucitorSe purtau \nve[m@ntate{i-astfel, au c@ntat aezii{i fecioare [i matroane,Ca pe flori ale z#pezii,_n gr#dini]e romane,Iar la Pontu-Euxin,_n z#pezi nemaiv#zute,C@nt# Ovidiu – senin –_n exil, iubiri pierdute...Mai t@rziu, Francois Villon,_ntr-o celebr# balad#,_ntr-un han, de la Dijon,Se-ntreba cine-o s# cread#Cum, anume, un damnat,Spadasin [i be]ivan{i urm#rit a c@ntat“Mais, cu sont les neiges d’antan?!”Pentru el, z#pezile,Deveneau, cu nostalgie,Metaforic, doamneleCe-au f#cut istorie.Pagini antologiceAu dedicate scriitori{i lucr#ri simfonice,Z#pezii-compozitorii...Z#pada, \n poezie,A fost, iarna, contemplat#{i-n proz#, dramaturgie,De autori evocat#...C@nta Poe, \n lungi poemeCum v@nturi americaneAduceau z#pezi devreme_n marile Canioane{i mustangii, \n cirezi,P@n# s# fie-mbl@nzi]i,Doar iarba, de sub z#pezi,_nfulecau h#mesi]i.La Hemingway, prozeleSunt perle [i e-n zadar oVorb# de “Z#pezileDe pe Kilimandjaro”!Z#pezile nordiceDe Jack London [i de Nansen,Iar, nop]ile ve[nice,De Christian Andersen.Pasternak [i Soljeni]\nAu v#zut-o “diafan#”{i, \naintea lor, Pu[kin,_n Stepa Siberian#.

{i-a c@ntat Esenin, beat,“Hei, voi s#nii [i voi, cai”,Ce, ca fulgerul, prin sat,Treceau cu mare alai,Cu slugi, nobili [i culaciBe]i de vodk#, prin z#pad#,Ca, cei umili [i s#raci,De prin bordeie, s#-i vad#...Alecsandri, Eminescu,La noi, Co[buc, Sadoveanu,Galaction (Pi[culescu),Bacovia, Top@rceanu...Intuia StamatiadCum se v#d [i cum se-audZ#pezile [i cum cad,“La Polul Nord, la Polul Sud!”V. I. Popa, Mu[atescu,Tradem, Goga [i Rebreanu,Labi[, Nichita, Sorescu,D. R. P. [i S@ntimbreanu.F#nu[ Neagu, mai numit{i Decebal [i Trifan,Din Gr#di[tea a privitCum “Ningea \n B#r#gan”.C# “Iarna b#rba]ilor”,B#nulescu a f#cutElogiul z#pezilorPrin care neamu-a trecut...{i mul]i al]ii, cine [tieC@]i au scris despre z#pad#?Dar nici c@]i or s# mai scrie,Poate [i alt# balad#...Z#pad#, om#t sau neaSunt sinonime – [tim bine –_ns#, de asemenea,{tim care de unde vine;Fiecare – sens subtilCap#t# \n poezie,_n figurile de stil,Sintax# [i prozodie.E evident c# natura,Cu ale ei fluctua]iiA vrut ca literaturaS#-o surprind#-n situa]iiDin cele mai diferite –Vr#jma[# de c@nd se las#,_n avalan[e cumplite,Bl@nd# sau capricioas#,Peste-a[ez#ri troienit#,C#zut# \n straturi groasePeste c@mp binevenit# -P#turi reci, dar c#lduroase,Peste sate [i ora[e{i c#tune izolate,Pe v@rfuri de mun]i, gola[e{i pe potecile toate,{i c@nd ninge prima dat#,An de an, iar# [i iar#,Z#pada e admirat#,Din zori, pe zi, p@n#-n sear#...

Pastel, nuvel#, roman,Poem, balad#, eseu,Elaborate sau spontan,Au evocat-o mereu...........................................Z#pada e, rar, povar#C@nd cade ne\ncetat,Peste tot ce e afar#,Din cerul \nnourat{i, c@nd, de-at@ta ninsoare,Oamenii mii pot s# ias#,_n zilele urm#toare,Doar cu lopata din cas#,Dar, [i, c@nd neaua lipse[te{i b@ntuie ger uscat,Gr@ul doar cu greu mai cre[teDin p#m@ntul \nghe]at.De-un an credem c# e bun,C@nd sunt pe mas# de toate{i z#pad#, la Cr#ciun,Cu ur#ri de s#n#tate,C#ci, pe uli]e, fl#c#i,La case de gospodari,Cu bice [i zurg#l#i,C@nt# “Scula]i, boieri mari!”{i, \n zumzet de buhai,C@nd anul se \nnoie[te,Cu \ndemnuri de “Hai, Hai”,“Plugu[orul se porne[te”...Din vremea romano-dac#,“Semne bune anul are”,{tim [i cum, anume, dac#,“Iarna-i grea, om#tul mare”,C# [i boga]i [i s#rmani,Ne afirm#m existen]a,Noi, de dou# mii de ani{i, prin z#pezi, rezisten]a.Ca, demult, [i-n acest veac,De departe s# se vad#,Tineri [i copii mai fac{i azi, oameni de z#pad#,Cu o crati]#-c#ciul#,Cu c#rbuni-nas, ochi [i gur#{i cu z#pad# destul#,Se pl#m#de[te-o statur#Scriu cronici ca [i uitateDe \nz#peziri cumplite,Ca pedepse meritate,De la Dumnezeu venite,Cereau de la El minuni{i nu ezitau s#-L cheme,Adres@ndu-I rug#ciuni,Iar z#pezilor – blesteme._n astfel de zile triste,Se rugau, \n slujbe, clerici,D#dea lumea acatiste,_n m@n#stiri [i biserici...S#rmanii, pe geruri mari,Nuntreau nostalgia verii{i a[teptau solitari,_ntoarcerea prim#verii...

Boga]ii, din iarn#-var#,F#ceau, pe la sta]iuni{i gustau (a c@ta oar#?)Din delicioasele minuni.Vara-n Alpi, \n plin# zi,F#ceau c@te-o escapad#,Pe pante, la bob [I ski,Unde mai era z#pad#;Mai priveau [i nop]ile,La rulet# petrecute,Prin geamuri, z#pezile,_n \ntuneric pierdute...Am#r@]ii, \n ierni grele,_nfruntau gerurile,Pun@nd pe foc toate cele,P@n# [i gardurile...To]i, cu sufletul la gur#,A[teptau, iar, s# renasc#,Toate [i, pe b#t#tur#,Z#pada s# se topeasc#,S#-nvie gr#dinile,Mun]ii [i c@mpiile,_n zare – p#durile,Florile [i viile...Din prielnic#, la toate,Pe f@ne]e [i planta]ii,Z#pada-calamitateE \n alte situa]ii –_n furtuni [i uragane,M@nat#, parc#, de draci,Pe multe meridian,Lovea doar pe cei s#raci...Cei ce-aveau un minim rost,R#m@neau, din ce-au avut,Chiar [i f#r# ad#post{i-o luau de la-nceput...C#-i ap#sau greu n#me]ii_n zile [i nop]i dear@ndul,{i-n bine mai sperau, bie]ii!Doar cu sufletul [i g@ndul.Z#pezile orbitoare_i \nghe]ate – o droaie –Au fost chiar hot#r@toare,Cum se [tie, \n r#zboaie.A fost foarte mult s# ning#,_n Rusia, peste ghea]#,Pe Napoleon s#-nving#,Prin viforni]# [i cea]#;

La fel ca la Berezina{i nem]ii au fost “Kaputt”,C#ci le-a \nghe]at benzina{i tancurile-au t#cut;Dar Stalin, privind paradeVictoriei, s-a g@nditC# pe nem]i, de fapt, z#pada{i \nghe]ul i-au zdrobit..................................................De c@nd cu globalizarea,Iarna, acum, omenirea,Fa]# cu normalizarea,Lupt# cu desz#pezirea,C#ci, pentru oameni, z#padaD#, din plin, cu tifla, [tiin]ei{i mul]i, prin[i \ntr-o lambada,Fac dovada neputin]ei;Cu a[ez#ri troienite,Str#zi, [osele, c#i ferate,Cu ma[ini \nz#pezite{i trenuri \nt@rziate,Aeroporturi \nchise{i cu curse suspendate,Intr#ri/ie[iri interzise,_n porturi calamitate,Cu c#l#tori dispera]i –_ntreb@nd la “Informa]ii”C@nd ar putea fi pleca]iS#-ajung# la destina]ii...La noi, dup# analiz#,To]i prefec]ii [i primarii,Cu “celulele de criz#”,Pun la treab# greu drumarii,Cu pluguri [i cu tractoare,Cu [enilate [i freze,Remorci [i escavatoare,Z#pada s# degajeze,Dar cu sau f#r# model,La Na]ia Rom@neasc#,Corup]ia-n orice fel,Cum ar putea s# lipseasc#?!Pe sume mari peste fire,Se truncheaz# licita]ii,La orice desz#pezireTacit [i cu... dedica]ii...Astfel c#, din amor]ireOamenii sunt sco[i [i gataS# fac# desz#pezireCu bra]ele [i lopata...

Valentin TURCU

Doamnei Vivi Ignat

Dragi m#mici, v# scriu azi despre voi.Despre cum nedreptatea bate la u[idincolo de care se st# pe genunchi [i seroag# pentru via]#. Dincolo de care seaud strig#te mute de ajutor, vorbe ur@te,pl@nsete de copil [i chin.

V# scriu azi despre ABUZ. Despreo durere pe care nimeni, niciodat#, nuo va putea lua cu m@na, ci numai noi,cele care sim]im suferin]a altora, oputem bandaja. O putem \ngriji apoi,p@n# prinde un strat de durere \mputer-nicit# s# se lupte cu b#rba]ii aceia carelovesc. Care las# inimile femeilor-mame, \ns#rcinate cu traume c#roracele 9 luni nu le aduc bucurie, ci fric#,

groaz# [i \ntreb#ri f#r# r#spunsuri.Luna trecut# au fost ucise 2 femei.

Mame. Era s# scriu FEMEI, dar nu erade ajuns. Mai clar de at@t, au fost ucise2 FEMEI-MAM~. [i aten]ie, au fost ucise,nu au murit! Spune]i p#catului pe nume,oameni buni! Nu da]i nume mai pu]indramatice unor fapte absolut abomina-bile! {i nu \ndulci]i cafeaua cu miere, cicu amintiri! Amintiri reale!

Femeile acestea dou#, mame pedeasupra, sau mai presus de orice, aufost omor@te. De b#rba]ii cu care f#cuse-r# copii, nu p#pu[i din c@rpe sau bebelu[idin plastilin#. {i copiii #[tia au r#mas singuripe lume. _l au pe Dumnezeu, vor spune

unii, [i El le va purta de grij#. Eu nu a[putea vreodat# s# \i contrazic, dar astanu \nseamn# c# ei nu vor r#m@ne cusechele ad@nci. Nu \nseamn# c# se vorpleca pe genunchi [i le va fi alinat#suferin]a. A[a, la o strigare c#tre Dum-nezeu. Sunt mici, [i asta e [i mai grav!

_n fa]a mor]ii, nimeni nu vine cutonele de c#r]i dup# el [i \n cer nimeninu se duce cu legisla]ia at@rn@ndu-ide g@t!

Nu vreau s# dezbat acum subiectulcopiilor, ci vreau s# con[tientiz#m cu to]iigravitatea faptelor acestor b#rba]i. Ei AUOMOR^T, nu au comis o crim# sau ofapt# penal#, \n urma c#reia s-a constatatdecesul victimei! S# nu mai \ndulcimp#catul, folosind termeni de specialitate!S# fim OAMENI [i s# l#s#m la o partec#r]ile dup# care \nva]# cei ce fac [i desfaclegea, [i s# recunoa[tem c# \n fa]a mor]ii,nimeni nu vine cu tonele de c#r]i dup# el,

[i \n cer nimeni nu se duce cu legisla]iaat@rn@ndu-i de g@t!

Haide]i s# spunem p#catului P~CAT[i anume omorului OMOR! S# ne trezimla realitate, ar#t@nd cu degetul fapta, nugestul. Omorul NU e un gest, s# ne fieclar! Omorul e ceea ce bag# \nmorm@nt, nu \n \nchisoare, unde tu, celcare ai comis o crim#, ai dreptul s#m#n@nci, s# bei, s# folose[ti telefonul, s#dormi, s# te treze[ti, s# fii vizitat!

Femeile astea dou# nu-[i vor mai vedeaniciodat# copiii! Nu vor mai vedea luminazilei, vor putrezi [i \[i vor lua adio de la lume!

Nu [tiu c@te femei mai trebuie s#moar#, ca justi]ia s#-[i fac# treaba, [i nuo spun a[a, \ntr-o doar#! C@nd eu amtrecut prin iad, poli]ia m-a \ntrebat ironic:

”{i ce vrei, domni[oar#, s#-]i facem,dac# te-ai \ncurcat cu un nemernic?Ce, noi suntem ca-n America, s# tep#zim zi [i noapte? Nu te va omor\,

stai lini[tit#, doar te amenin]#, s# tesperie! Mergi mereu \nso]it# [i dataviitoare ai grij# cu cine te \ncurci!”

Era acum 13 ani. Nu, nu s-a schimbatde atunci mare lucru! _nc# aud cazuriparc# trase la indigo! Nu spun c# poli]ianu-[i face treaba, pentru c# \n Bucure[tiam g#sit sprijin mult peste a[tept#rilemele, deci exist# [i oameni care-[i facmeseria cum trebuie, \ns# sunt excep]iile,nu regula! Exist#, \n schimb, o majoritatecare acuz# femeile c# stau, c# se \ntorc,c# se ”\ncurc#” cu nemernici!

Unul dintre poli]i[tii cu care am statde vorb# atunci mi-a replicat z@mbind:

”Dar ce-]i f#cea diferit, de nu teputeai rupe de el? C# un penis auto]i!”

Pentru acel om al legii, singuraproblem# era s# afle detalii din dormitorulfemeilor pline de s@nge [i dev@n#t#i, nu s#-[i mi[te picioarele,

Dou# femei AU FOST OMOR^TE,nu au fost victimele unor fapte penale!

O-MO-R^-TE!

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2februarie 2018

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901

Centenarul Marii Uniri –\ntre nep#sare [i controverse (VII)_n numerele trecute am \ncercat evo-

carea permanen]ei con[tiin]ei de sinea poporului rom@n [i a caracterului uni-tar al spiritualit#]ii rom@ne[ti sub aspec-tele mai importante. Potrivit principiilormaterialismului istoric, aproape ojum#tate de veac, adev#rul istoric a fostascuns sau interpretat aberant. Rea-lizarea Marii Uniri a fost considerat# caun act de ocupare de teritorii [i popula]ii,prin for]a armelor, iar Rom@nia Mare –“un stat imperialist”. Nici o vorb# despre“Hot#r@rea Sfatului }#rii de la Chi[in#udin 27 Martie 1918” sau despre “MareaAdunare de la Alba Iulia de la 1 decem-brie 1918”.

Despre unirea Basarabiei cu Rom@-nia Dic]ionarul Enciclopedic Rom@nscrie \n 1966 “la \nceputul lunii decem-brie 1918 Basarabia a intrat \n compo-nen]a statului rom@n... Datorit# MariiRevolu]ii Socialiste din Octombrie carea permis o alt# configura]ie a Europei”.

Cum “Stat imperialist”, c@nd Carpa]iin-au fost niciodat# un hotar adev#rat,ca, dealtfel, nici Prutul, \n cei 106 ani dest#p@nire ruseasc# a Basarabiei?! Istoriaprive[te cele trei ]#ri rom@ne[ti separateadministrative veacuri de-a r@ndul, \ns#nu neag# nicicum caracterul unitar alspiritualit#]ii rom@ne[ti. Nu e necesar# opreg#tire intelectual# de specialitate cas# se [tie c#, indiferent c# e bucovinean,basarabean, oltean etc. vorbe[te rom@-ne[te [i c# rom@n vine din roman, iarrom@na din roman#. Au demonstrat-o\n c#r]i marii lingvi[ti romani[ti ai lumiiprecum Gaston Paris – francez, WilhemMauer-Lubke – german-elve]ian, AlfLombard – suedez, Mateo Bartolli –Italian, V.F. {i[mariov – sovietic, numairenega]ii de la Chi[in#u sus]in c# eivorbesc limba... moldoveneasc#...

Spiritualitatea rom@neasc# s-aindividualizat \n cele dou# milenii deexisten]a [i de aceea ce are caracterunitar, dovedit prin documente [i exem-ple concrete, din care voi enumera \ncele ce urmeaz#.

Au fost atestate documentar caintrate \n tradi]ie deplas#ri anuale pentruiernarea \n b#l]ile Dun#rii a numeroaseturme din M#rginimea Sibiului [i dinp#r]ile Hunedoarei. De asemenea,localit#]i din Transilvania au fostst#p@nite de domni munteni saumoldoveni: Cet#]ile F#g#ra[ul [iAlma[ul, \n secolele al XIV-lea [i al XV-lea au apar]inut domnilor munteni careau purtat titlul de “Her]eg”, Ciceiul [iCetatea de Balt# au fost d#ruite deMatei Corvin, a ajuns rege al Ungariei,lui {tefan cel Mare [i au fost st#p@nite[i de urma[ii s#i timp de un veac iarm@n#stirea S@mb#ta de Sus, de l@ng#Sibiu a fost ctitoria lui Constantin Vod#Br@ncoveanu.

Au fost numeroase cazuri de stabilire

de persoane , familii [i chiar neamuridin Ardeal [i Basarabia \n Moldova,Muntenia sau Oltenia, Banat [i invers.Se [tie c# \nsu[i Eminescu s-a crezutdescendentul unor str#mo[i ardeleni [inu \nt@mpl#tor a trecut mun]ii p@n# \ninima Ardealului, la Blaj, pe care, depe un deal, la sosire, l-a \mbr#]i[at cuprivirea, strig@ndu-i “Te salut, Mic#Rom#!”. De asemenea se [tie c# bu-nicul dinspre mam#, c#ruia i-a luat [inumele, al prietenului s#u Creang#,venise \n copil#rie cu toat# familia dinArdeal [i se stabilise la Pipirig, \n ]inutulNeam]ului, unde s-a n#scut [i a copil#ritSmaranda Creang#, c#s#torit# la Hu-mule[ti, cu {tefan al Petrei Ciubotariul– p#rin]ii clasicului povestirii rom@ne[ti.

Caracterul unitar al spiritualit#]iirom@ne[ti, \n plan c#rtur#resc e dovedit[i de activitatea de traduc#tor [i tipografa diaconului Coresi, mai \nt@i la T@rgo-vi[te [i apoi la Bra[ov, care a constituit\nceputurile constituirii limbii rom@neliterare, pe baza graiului folosit \n Nor-dul Munteniei [i Sudul Transilvaniei,activitate \mbog#]it# [i prin tip#rirea“Catehismului Lutheran”, la Sibiu, \n1544 de c#tre Filip Moldoveanul (PhilipMahler sau Philipus Pictor) [i continuat#de {erban Coresi, fiul diaconului, laOr#[tie, prin tip#rirea “Faliei”, la 1582.E corba de prima parte a Bibliei, pe careevreii o numesc “Tora” [i care cuprinde“Bitia” (“Facerea” [i “Ishodul” “Ie[irea”adic# “Legile lui Moise”). Traducerea afost f#cut# de c#tre {tefan Herce, EfremZacan, Moise Pe[ticel [i Archirie –protopopul Hunedoarei, din maghiar#,dup# “Petnhatechul” lui Heltay Gaspar,la ini]iativa superitendentului calvinTordasi Mihaly.

C#r]ile reprezentan]ilor {colii Arde-lene au fost cunoscute de c#rturariimunteni [i moldoveni ai vremii; la felGramatica lui En#chi]# V#c#rescu,tip#rit# la Viena la 1787, \n Transilvania.De asemenea, Asachi a recuperatmanuscrisele lui Ion Budai Deleanu dela Lemberg, \nstr#inate de un ginereignorant [i risipitor – fapt ce atest#permanen]a leg#turilor spirituale inter-rom@ne[ti. (Asachi a mers personal \nGali]ia cu inten]ia de a-l determina peBudai-Deleanu s# mearg# la Ia[i, caprofesor la “Academia Mih#ilean#”, \ns#autorul “}iganiadei” murise \ntre timp).

C#r]ile rom@ne[ti au servit chiar ca

manual de citire \n epoca propa[optist#.Costache Negruzzi \n “Cum am \nv#]atrom@ne[te” a relatat cum, \n praguladolescen]ei, dezam#git de metodeledasc#lului Ion Alboteanu, g#sit deboierul Dinu Negru], tat#l s#u, a \nv#]atsingur dup# “Istoria... ” lui Petru Maior,pe care a g#sit-o printre c#r]ile tat#lui.

Tot pe atunci Alecsandri [i Kog#lni-ceanu au fost \nv#]a]i dup# “Hronica...”lui {incai, citirea rom@neasc# de c#trec#lug#rul maramure[an Gherman Vida._n Bucure[ti, la Sf. Sava, \nv#]#m@ntul\n limba rom@n# a fost introdus de c#treardeleanul Gh. Laz#r (din Avrig, del@ng# Sibiu) unde, mai t@rziu, elevulNicolae B#lcescu \nv#]a Latina [i IstoriaNa]ional# cu Ardeleanul Florian Aaron.P@n# la Revolu]ia din 1848, \n careB#lcescu s-a implicat cu toat# fiin]a sa,\n }ara Rom@neasc# [i \n Transilvania,a scos la Bucure[ti, “Magazin Istoricpentru Dacia” \mpreun# cu alt ardelean– August Treboniu Laurian [i l#sa \n“Rom@nii sub Mihai Vod# Viteazul”, oevocare a Ardealului – pagin# antolo-gic# privind arta descrierii.

La Craiova, Ioan Maiorescu, ctitor al{colii Centrale (azi Colegiul Na]ionalCarol I, fost o vreme, B#lcescu) puneabazele \nv#]#m@ntului secundar oltean,fapt pentru care municipalitatea a atribuitnumele s#u str#zii care leag# str. “MihaiViteazul” cu str. “Madona Dudu”, pe carestr#juie[te bustul dasc#lului, \ntreColegiile “Carol I” [i “Elena Cuza”.Pa[optist ardelean, Ioan Maiorescu a fost\n contact permanent cu Ardealul natal.Fiul s#u, n#scut la Craiova, unde a primit[i primele \nv#]#turi, a fost dat mai depar-te la liceu la Bra[ov [i apoi la “ColegiumTheresianum” din Viena, apoi a urmatFilosofia la Berlin [i Literele la Paris, iarla v@rsta de 21 de ani era doctor \nfilosofie [i licen]iat \n litere francize [i-[i\ncepea cariera universitar# la Ia[i [i [i-a \ncheiat-o la Universitatea din Bucu-re[ti, fiind “spiritus rector” al “Societ#]iiJunimea”, politician conservator, parla-mentar, ministru [i [ef de guvern al Ro-m@niei, dar care s-a stins cu pu]in\naintea realiz#rii Marii Uniri ca [i con-temporanii s#i Co[buc [i Delavrancea.

S-au remarcat, privind caracterulunitar al spiritualit#]ii rom@ne[ti, reac]iilepolitice, cu puternice ecouri \n presarom@neasc# [i str#in# a vremii (spresf@r[itul secolului al XIX-lea), dup#R#zboiul de Independen]#, cu sprijinulcondamn#rilor \n Procesul Memoran-di[tilor, din 1892. Era, de fapt, o urmarefireasc# a particip#rii unui num#r deardeleni ca voluntari \n armata rom@n#,d@ndu-[i jertfa de s@nge pentru“Neat@rnarea }#rii”, ceea ce a constituit\nc# un pas important c#tre _ntregireaNeamului.

Valentin TURCU

ca s# nu zic altceva, [i s#-l cautepe cel care putea s# \mi ia via]a!

Din p#cate, suntem jignite, batjocorite,ironizate [i l#sate s# a[tept#m ore \ntregipe holurile sec]iilor de poli]ie, ”s# v# maig@ndi]i dac# \i face]i pl@ngere penal#, c#e foarte complicat [i asta implic# drumuripe la noi dese, s# afle facultatea, p#rin]ii!”

Da, domnilor poli]i[ti, noi suntem proas-tele care ne \ntoarcem repetat la cei carene ofer# ceva mai bun sexual dec@t al]ii.

{ti]i ce?Violuri [i pumni.

Picioare [i t#ieturi pe m@ini. Cred c#dumneavoastr# tare v-a]i amuza s# v#vin# feti]a acas# t#iat# [i tremur@nd#.Tare v-ar amuza s# o vede]i pierdut#,cu privirea \n gol [i dezbr#cat# de sine...

Iubirea este subiectul care-mi arde \npiept, oric@t de mult ar ploua, [i oric@teg#le]i cu ap# a]i turna peste sufletu-mi.E iubirea femeii-cuv@nt, care a \n]elesc# dragostea nu se asorteaz# niciodat#cu suferin]a, cu lacrimile [i cu umilin]a.

Iubirea este despre sacrifiu, desprelep#dare de sine [i acceptare. Despre

bun#tate, r#bdare, iertare [i z@mbet.Despre 2 palme care se unesc \n rug#-ciune, pentru a cere de la Dumnezeusalvare. Despre 2 palme mici, de copilcare \[i vede m#mica lovit#, umilit# [il#sat# s# moar# de foame. Nu defoame de m@ncare, ci de m@ng@iere.

De ce st# femeia cu b#rbatul care oagreseaz#? Povestim m@ine despreasta, dar p@n# atunci, SPUNE}ICRIMEI PE NUME!

Monica BERCEANUwww.monicaberceanu.ro

Greu este pentru cel care-[i asum#responsabilitatea de a reactualizaevenimente mai cu seam# c@nd acesteas-au petrecut \n urm# cu 111 ani [i tota[a de greu pentru cel care trebuie s#p#trund# \n \n]elesul cuvintelor purt#toarede mesaje rezultate din realitatea unortimpuri apuse. Dar mai greu este c@ndaceste evenimente vizeaz# o clas# so-cial# aflat# de ani buni \n disolu]ie,]#r#nimea. Oamenii aceia care s-aunumit simplu – ]#rani – [i au fost capabilis# \nfrunte cu furci, coase [i topoarevitregia sor]ii, impuse de condi]iilefeudale \mpinse p@n# \n epoca moder-n#, \n ]ara noastr# [i care, \n prim#varaanului 1907 au trecut la lupta pentru\mbun#t#]irea condi]iilor \nvoielilor agri-cole pe mo[ia familiei reprezentat# deIorgu Gheorghe {tirbei. Interesant estede v#zut c# nemul]umirea era venit#chiar din partea bog#ta[ilor din B#ile[ticare fuseser# obliga]i s#-[i cumperemo[ii \n alte localit#]i: Ion Gabroveanu la Belcin, Ion Dec# Iure[ la Urzicu]a,G. Berbecaru la Zimnicele etc.

Gravitatea evenimentului rezult# [i din adresa din data de 07 aprilie 1907,posterioar# evenimentului adresat# ministrului agriculturii pe care o prezent#mmai jos.

M#rturiile oamenilor tim-pului au fost purtate \n timpde c#tre participan]ii la eve-niment care au supravie]uit,au povestit dimensiuneaacestuia pe teritoriul B#ile[-tiului \n]eleg@nd c# toat#suflarea satului a participatactiv \ncep@nd de la “Curteaadministra]iei {tirbei” undese aflau magaziile cu cerea-le p@n# la Palatul {tirbeiaflat \n mijlocul localit#]ii [imai cu seam# \n spateleGr#dinii Publice unde seg#seau depozite de cereale.

Locurile acestea unde,atunci, au fost incendii [ilupte cu autorit#]ile [i apoiconfrunt#ri cu armata [i-au modificat \nf#]i[areape care o vedem ast#zi.

La toate aceste urm#riputem ad#uga [i informa]iile din ziarul “Universul” dar [i documente foarteinteresante care m#rturisesc despre eveniment. _n acela[i timp s-aorganizat o \ntreag# re]ea de literatur# prin care se m#rturise[te simpatiafa]# de ]#r#nimea capabil# de o asemenea lupt#: Liviu Rebreanu(“R#scoala”), I. L. Caragiale (“Din prim#var# p@n#-n toamn#”), poe]i caGeorge Co[buc, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Octavian Goga. Literaturareferitoare la ]#r#nime a luat sf@r[it prin consumarea fenomenului MarinPreda (“Morome]ii”) [i prin Marin Sorescu.

_n B#ile[ti, ne-a r#mas drept m#rturie monumentul “1907” ridicat dinini]iativa Comitetului pentru Cultur# [i Educa]ie Socialist# a Jude]ului Doljcare a autorizat executarea lucr#rilor de sculptur# monumental# princompozi]ia intitulat# 1907 de c#tre arhitectul inginer Ion Vlasiu, a c#ruilucrare s-a executat la Bucure[ti [i a fost transportat# la B#ile[ti, unde afost turnat# funda]ia pentru soclu \n ziua de 07 iulie 1977. Lucrarea debaz#, art# sculptural#, este constituit# din soclu, grup sculptural [i estealc#tuit# dintr-un st@lp de 6,5 m, un ]#ran de 5,0 m [i un copil de 1,92 m.Ansamblul artitectural a fost dezvelit \n ziua de 25 decembrie 1977 a[ezat\n parte de nord a Gr#dinii Publice, monumentul a fost lucrat pe buc#]i [itransportat la B#ile[ti. Pe fa]a dinspre Est se afl# o plac# cu dimensiunile1660/30 cm, ce poart# inscrip]ia: “_n memoria ]#ranilor din B#ile[ti, care\n 1907, s-au ridicat la lupta revolu]ionar# \mpotriva regimului burghezo-mo[ieresc, pentru libertate [i dreptate social#”.

_n 1978 s-au \nlocuit pl#cile de granit Roz de M#cin, cu care a fostplacate ini]ial soclu, cu pl#ci de beton armat din mozaic turnat \n cofrag.Monumentul r#m@ne m#rturie [i atrage aten]ia c# nu va conta pentru noinum#rul anilor trecu]i ci admira]ia fa]# de ]#r#nime pe care trebuie s-oiubim [i s-o cinstim. Mai trebuie amintit c# interpret#rile felurite ce s-au datevenimentului au fost adesea controversate mai cu seam# c# istoria nostr#a fost f#cut# de c#tre oameni str#ini de na]ie a[a cum a fost profesorul,istoric Roller.

Prof. Nicolae MIU

Revenire la eveniment

Compozi]ia monumental# esteformat# din: soclu, grup

sculptural alc#tuit dintr-un st@lpde 6,5 m; un ]#ran de 5 m [i

un copil de 1,92 m

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar: S.C. ALMA DCMI - CraiovaTel. / Fax: (0251) 587.300

Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marian MILOVANCaricatura - Adrian ENIC~

REDAC}IA:

Nr. 2februarie 2018

Consiliul consultativ: Mirela Matara, Andreia-Helga Stroe, Dan Gheorghi[an,C#t#lin Neac[u, Ciprian Catan#, Marian Pirnea, Constantin Surcel, Nicolae Miu,Florin Duinea, Cristi V#duva, Daniel Marian Ciuc#, Veronica Ne[a, Lelia Mitroi.

Iat# o noua provocare la care v# invit#m, conform promisiunii f#cute innum#rul anterior al publica]iei.

Regulamentul este acela[i. Mai multe particip#ri, mai multe [anse dec@[tig. Itemii au grade diferite de dificultate si implicit punctaj diferit, anun]atpentru fiecare item.

V# invit#m la ...logica [i iste]ime. Succes!1. Care num#r completeaz# logic [irul: 100, 90, 75, 55, ....a) 45, b) 35, c) 25, d) 30, e) 15; (1p)2. Nina este sora lui Mihai, iar mama lor, Marina, este sora lui Grigore,

atunci tat#l Ninei ii este lui Grigore:a) Unchi; b) nepot, c) cumnat, d) socru, e) v#r (1p)3. Din [irul de cuvinte: creion, caiet, stilou, p#larie, manual, face

not# discordant# cuv@ntul:a) Stilou, b) creion, c) p#larie, d) caiet, e)manual; (1p)4. P#strand rela]ia g#sit# \n prima pereche de cuvinte, g#si]i termenul

corespunz#tor pentru a doua pereche de cuvinte:Om-revolver, albin#-……….a) Roi, b) miere, c) stup, d) ac, e) zbor ; (2p)5. O remorca-platform# merge pe drum accidentat cu 6 km/or# , pe o

distan]# de 66 km. C@te ore face?a) 10; b) 11; c) 1,1; d) 6; e) 6,6 (2p)6. Rechinul este pentru pe[te, ceea ce algebra este pentru …………a) Matematic#, b) calcul, c) geometrie, d) opera]ie, e) ecua]ie(2p)7. Ionel are 10 lei. Dac# ar avea cu 3 lei mai pu]in, ar avea jum#tate

din c@t are Toma. C@]i lei are Toma \n plus fa]# de Ionel?a) 1 leu, b) 2 lei, c) 3 lei, d) 4 lei, 7lei (2p)8. Fie [irul 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15Care este al [aptelea num#r dup# num#rul imediat \naintea lui 6?a) 13, b) 5, c) 7, d)15, e) 12 (3p)9. Aranj@nd literele N E L E A M T O R \ntr-o anumit# ordine, ve]i

ob]ine denumirea unuia) Animal, b) ora[, c) jude], d) erou, e) r@u (3p)10. G#si]i r#spunsul corectV 2, XII 4, XIX 5, VIII ....a) 3, b) 5, c) 4, d) 6, e) 8 (3p)

Mirela MATARA

A[a cum v-am obi[nuit, v# prezent#m activitatea pompierilor b#ile[teni din luna precedent#._n luna ianuarie, au fost executate, conform planific#rii, patru recunoa[teri preliminare [i patru patrule de pompieri.

De asemenea s-a executat un exerci]iu cu for]e \n teren la {coala Gimnazial# nr. 5 B#ile[ti.Ambulan]a SMURD a fost solicitat# pentru acordarea primului-ajutor medical de urgen]# la 131 cazuri, deci o medie

de 4,2 interven]ii pe zi. Referitor la activit#]ile echipajelor specializate de stingere [i descarcerare, acestea au fost urm#toarele:1. De dou# ori \n luna ianuarie, subunitatea a participat cu echipaje specializate la asigurarea m#surilor de ap#rare

\mpotriva incendiilor la manifest#rile organizate de autorit#]ile locale \n centrul ora[ului.2. A[a cum ne-au obi[nuit \n fiecare an, la 24 ianuarie, pompierii au organizat o impresionant# defilare cu tor]e [i

c@ntece patriotice, primind ca \ntotdeauna, aplauze [i aprecierile numeroasei asisten]e.3. _n ziua de 11.01. garda de interven]ie a fost solicitat# s# intervin# \n comuna Peri[or, unde a izbucnit un incendiu

la SC Azalis SRL. Fiind vorba de o sta]ie de distribu]ie carburan]i, [eful de tur# a luat hot#r@rea s# se deplaseze cudou# autospeciale de lucru cu ap# [i spum#. La sosirea la locul interven]iei s-a constatat c# ardeau cca 2mp din firmaluminoas#, exist@nd posibilit#]i de propagare la pompele de combustibil. Din fericire, interven]ia prompt# a pompierilora f#cut ca pagubele s# se rezume la arderea a 2 mp din firma luminoas#. Cauza incendiului a fost folosirea unorechipamente de iluminat defecte.

4. _n ziua de 17.01 pompierii au fost solicita]i s# intervin# \n com. Urzicu]a la un incendiu izbucnit la locuin]a lui DumitruMarian, \n baie. Salvatorii au intervenit cu profesionalism salv@nd \ntreaga locuin]#, pagubele fiind destul de mici – u[ade la baie [i un prelungitor electric. Cauza incendiului a fost un scurt circuit provocat de un cablu electric neizolatcorespunz#tor. Revenim cu aten]ionarea ca interven]iile, la instala]iile electrice s# fie f#cute de speciali[ti. Nu v# juca]icu via]a [i cu bunurile dumneavoastr#.

5. _n ziua de 19, pompierii au fost solicita]i s# intervin# \n B#ile[ti, str. Panduri nr 121 la locuin]a lui Iona[cu Constantin,pentru salvarea unui c@ine. La sosirea la locul interven]iei s-a constatat c# era un c@ine c#zut \ntr-o f@nt@n# cuad@ncimea de 10 metri [i diametrul de 1,5 m. Dup# o opera]iune dificil# constat@nd \n cobor@rea unui pompier \nf@nt@n# cu ajutorul cordi]elor din dotare, c@inele a fost salvat, scos \n via]#, gudur@ndu-se mult timp pe l@ng# pompieri,semn c# [i necuv@nt#toarele percep la adev#rata lor dimensiune eforturile, riscurile [i sacrificiile salvatorilor.

6. _n ziua de 28, Sec]ia B#ile[ti a fost solicitat# s# intervin# \n Rastu Vechi, str. Gabroveni, nr. 98, la locuin]a luiGhionescu Angela. La sosirea la locul interven]iei pompierii au constatat c# ardea co[ul de fum, exist@nd posibilit#]i depropagare la plafon [i la acoperi[ul locuin]ei. Salvatorii au intervenit rapid salv@nd locuin]a. A ars doar funinginea depe co[ul de fum. Cauza incendiului a fost co[ de fum necur#]at de funingine. V# reamintim c# periodic, co[urile defum trebuie cur#]ite.

7. _n ziua de 29.01. Sec]ia Pompieri B#ile[ti a fost solicitat# s# se deplaseze pe DN56 la ie[irea din Galicea Mare spreCalafat pentru descarcerarea a patru victime dintr-un autoturism. S-a deplasat un echipaj specializat cu o autospecial# dotat#

cu modul de descarcerare [i prim-ajutor. La sosirea echipajului la loculinterven]iei s-a g#sit un autoturism marca Audi A6, r#sturnat pe parteast@ng# a [oselei pe direc]ia de mers Galicea Mare – Calafat. Din fericirecele patru victime erau deja scoase din autoturism. Nu a mai fost nevoie dedescarcerare, iar echipajul a deconectat bornele bateriei pentru evitareaizbucnirii unui incendiu. _n urma evenimentului a rezultat avariereaautoturismului Audi \n propor]ie de aproximativ 70%.

A[adar [i \n luna precedent# “p#zitorii” no[tri au avut o activitate destulde intens# pe care, sunt ferm convins, c# o aprecia]i cum se cuvine.

_nchei prin a v# reaminti, a[a cum v-am obi[nuit, c# pompierii salvatorisunt 24 din 24 \n slujba dumneavoastr#.

Plt. Adj. {ef. (R) Daniel GHEORGHI{AN

Examenul de LOGIC~Pentru timp liber...pentru minte...pentru distrac]ie

Pompierii ne informeaz#

_n Oltenia, \n localitatea doljana Gali-cea Mare, ziua de 1 februarie, dedicat#Sf. Trifon este s#rb#torit# de \ntreag#comunitate. Diminea]# b#rba]ii \[i pre-g#tesc caii [i c#ru]ele de s#rb#toarepentru a pleca la sfin]irea viilor. _n timpce b#rba]ii se preg#tesc, femeile mergla Sf@nta Biserica pentru a le fi sfin]itesemin]ele plantelor ce urmeaz# a fis#dite \n gr#dini. Dup# terminareaslujbei, preo]ii satului \mpreun# cu alaiulde b#rba]i pornesc spre vii pentru a fisfin]ite. \n fiecare an este ales alt loc,av@nd \n vedere faptul c# Galicea Mareeste \nconjurat# de vii. Aici preotulroste[te rug#ciunea Sf. Trifon, dup#care binecuv\nteaz# viile prin stropirecu ap# sfin]it#.

_n rug#ciunea sf@ntului, se spune [icauza pentru care insectele d#un#toaresunt blestemate [i alungate: “... c# s#nu strica]i via, nici hold#, nici gr#dina,nici pomii [i nici legumele robului luiDumnezeu (N), ci duce]i-va \n mun]ii

cei pustii, \n copacii cei neroditori \n carev-a d#ruit vou# Dumnezeu hran# ceade toate zilele. (...) S# nu strica]i nicihold#, nici via, nici gr#dina, nici oricepom roditor [i neroditor; nici frunz#legumelor s# nu strica]i din cuprinsul [ilocul robului lui Dumnezeu (N). Ie[i]idin locurile acestea [i va duce]i \n locurineumblate [i f#r# ap# [i neroditoare,cum mai \nainte am zis vou#. Ie[i]i dinlocul [i cuprinsul robilor lui Dumnezeu,care pe mine m# cheam# \n ajutorul,folosirea [i m@ntuirea lor. C# [i \ntruacestea s# se sl#veasc# preasf@ntulnume al Tat#lui [i al Fiului [i al Sf@n-tului Duh [i s# se plineasc# rug#ciunile[i cererile smeritului Trifon. C# luiDumnezeu se cuvine slav# [i st#p@nirea\n vecii vecilor. Amin.”

S#rb#toare se \ncheie cu un osp#]\mbel[ugat, semn al abunden]ei, stropitcu vin de calitate, semn al rodului vieipentru anul care \ncepe.

PR. Claudiu GOLOGANParohia Galicea Mare

Sf@ntul Trifon laGalicea Mare

Continuare din pag. 5• _n armat# (partea a II-a). Dup#

ultima isprav#, f#cut# \n postul de paz#nr. 5, comandantul g#rzii nu mai aveacuraj s#-l trimit# pe olteanul nostru s#p#zeasc# ceva. Doar a[tepta ziua l#s#riila vatr#. _ns#, cu doar trei zile \nainteafericitului eveniment, se treze[te c# nuare oameni suficien]i s# acopere totperimetrul – erau prea mul]i pleca]i \npermisii s# \[i aduc# hainele civile. A[ac# este obligat s# \i dea acestuia o ultim#misiune: de paz# la Poarta Vizitatori,unde duminic# de duminic#, \ncep@ndcu ora 8 diminea]a, rudele se puteau\nt@lni cu solda]ii din unitate. A[a se facec# ultima duminic# de militar a olteanului\l g#se[te gros \mbr#cat [i sub]ire \nar-mat (doar cu arma, f#r# muni]ie) \n fa]aunit#]ii, gata s# ghideze primii vizitatori.P#truns de importan]a misiunii [i dornics# demonstreze c# e un soldat bun, seholbeaz# \n lungul drumului ce duce spreunitate, doar-doar o z#ri vreun r#uf#c#torpe care s# \l prind#. Iat# ca prin cea]adimine]ii de ianuarie se z#re[te osiluet# \naint@nd prin z#pada b#t#to-rit#... C@nd se apropie mai mult, sol-datul \l recunoa[te pe t#t#l s#u, darb#tr@nul nu realizeaz# cine este sol-datul. Urmeaz# incredibilul...

- Stai! Stai c# trag! Cine-i acolo?- Om bun! Sunt Gogu P..., aduc

hainele civile fiului meu.- Poarta se deschide la 8. Ce cau]i la

6 diminea]a?- Acum ajunse trenul. Ce s# fac \n

gar#?- Culcat! T@r@[ p#n# la mine, se r#sti

soldatul [i \ndrept# pistolul-mitralier# sprenea Gogu.

Apoi sufl# \n fluierul cu care era dotat[i strig# s# dea alarma.

Tat#l execut# cu team# ordinul,aproape pl@ng@nd, insist# mereu c# nue infractor, c# nu vrea dec@t s# \[i vad#fiul. Dup# ce se t@r#[te vreo 50 metriprin z#pad#, ajunge la picioarelesoldatului [i dorin]a i se \ndepline[te: \[irevede propriul fiu, care \l amenin]a cuo arm#...

- Soarele cui te-a f#cut! P#i, pe minem# amenin]i cu arma?

Se ridic# greu, dar hot#r@t, \n picioare,\i smulge arma din m@ini [i \l ia la o seriede palme [i de scatoalce, ba \i mai scap#[i vreo 2 pumni. Ce s# mai, b#taiep#rinteasc# \n toat# regula! Noroculolteanului c# d#duse alarma, pentru c#patrula sosit# \n ajutor, abia reu[e[te s#\l scoat# de sub tirul loviturilor. Apoi tat#lface st@nga \mprejur [i pleac# f#r# s#mai lase saco[a cu haine...

Cine s-a plimbat trei zile prin toat#cazarma plin de v@n#t#i [i cu ochii negri,cer[ind haine civile, cu care s# se\mbrace la ”liberare”? Singurul soldat dinistorie, care a luat b#taie \n post, cupropria arm#, de la propriul tat#!

• La [tiri. “Extraterestru r#pit de olteni”Interviu fulger realizat de reporterul

special, acreditat de Gazeta de B#ile[ti.Acesta s-a deplasat \n zona incidentului,pentru a ob]ine un interviu \n exclusivitatecu oltenii implica]i. {i de ce nu, chiar cuextraterestrul cu pricina. Din consideren-te de securitate nu v# putem dezv#luinici loca]ia [i nici identitatea persoanelorimplicate.

Iat# aici transcrierea mot-a mot a dis-cu]iei purtat# cu singurul personaj caremai era capabil s# vorbeasc# cevainteligibil:

“Reporterul GdB: Bun# seara! Este

adev#rat ce s-a auzit azi-diminea]#\n pia]#?

Olteanul Anonim: Da! S-au scumpitou#le!!!

Reporterul GdB: Nu asta. Cealalt#,despre extraterestru.

Olteanul Anonim: _hm... da.Reporterul GdB: Deci sunte]i \n

posesia unui extraterestru veritabil?Cum s-a \nt@mplat?

Olteanul Anonim: P#i, cum s# v# spuimai pe scurt? Acum o lun# [i vreo treis#pt#m@ni am deschis, cu doi prieteni,singurul Service de S#nii autorizat, dinEuropa. Primul client a ap#rut mai repe-de dec@t credeam... Mo[ Cr#ciun!R#m#sese blocat, cum ie[i din CaleaLactee, pe dreapta – un ren nu maiintra \n vitez#! L-am rezolvat rapid cuni[te ardei iute!

Reporterul GdB: Nu prea v#d leg#-tura... {i?

Olteanul Anonim: {i la \ntoarcere amdat de micu]ul #sta, care-[i proptiseO.Z.N.-ul \ntre inelele lui Saturn! Lordof the Rings, ce s# mai! A[a c# l-amluat pe la mine. Mi s-a p#rut cam firav,cam sl#bu], s#racu! Spre \ntremare i-am pus o perfuzie cu zaib#r, iar acua[tept s#-[i revin#. Vorba vine ”revine”,c# la c@t vin o s# aib# \n el... Decibeau [i io oala asta cu zaib#r, iar c@ndi[i revine micu]ul, aflu ce c#uta pe lanoi prin Sistemul Solar.

Reporterul GdB: _n ce limb# v# ve]i\n]elege?

Olteanul Anonim: _n ce limb# ne-n]e-legem? _n Z#ib#re[te, limba intergalac-tic# universal#! {i v# ]in la curent cunout#]ile! Auzi? Cam r#ut#cios titlul!Ziari[tii #[tia...”.

Confirm#: Daniel Marian Ciuc#