Download - Victimologie Bun
-
8/13/2019 Victimologie Bun
1/6
Adrian Ene , Drept, Anul IV, Grupa 340A
Psihologia victimei
1. NOTIUNI DE VICTIMOLOGIE
Studiul fenomenului infractional nu poate fi complet daca nu avem in vedere ca orice act
infractional aduce dupa sine si aparitia de victime. Domeniul stiintific care studiaza victima este
victimologia.
Obiectul de cercetare si actiune al victimologiei actuale, ca latura a criminologiei, se refera lastarea si conditia unei victime individuale sau generale, stare ce este confirmata prin criterii
identificabile ca suferinta fizica, morala sau materiala. Aceasta stare rezulta din efectul si
consecintele unei forme de agresiune (Pirozynski, Scripcaru & Berlescu, 1996).
Victimologia are o ferma si precisa delimitare ce opereaza in cadrul raportului dintre o forma
de agresiune si efectul unei consecinte, confirmate de existenta unei victime si a victimizarii ei.
Victimologia este un concept relational, in care tipurile de relatii nu sunt numai simple si
directe, ci pot avea chiar un caracter polimorf, de la pasivitate la reactii tensionale, violente.
Analiza si cunoasterea rolului pe care il ocupa victima in activitatea infractionala si in cea
judiciara, contribuie la formularea unor recomandari preventive si autoprotective in raport cu
pericolul victimizarii.Intr-un sens mai larg orice persoana poate fi un fel de victima. Astfel, toti suntem victime ale
efectelor negative pe care le are civilizatia asupra noastra: ritmul de viata care depaseste
uneori posibilitatile noastre de a face fata solicitarilor la care suntem supusi, poluarea etc. De
asemenea, suntem victime potentiale ale unor accidente de circulatie, ale unor accidente de
munca, iar unii dintre noi ne autovictimizam prin consumul exagerat de bauturi alcoolice,
fumatul excesiv etc.
Prin victima se intelege orice persoana care fara sa-si fi asumat constient riscul, deci fara sa
vrea, sufera direct sau indirect consecintele fizice, morale sau materiale ale unei actiuni sau
inactiuni criminale (Bogdan & colab., 1983).
Statusul sau ipostaza de victima presupune actiunea unui agent victimizator, reprezentat de
persoana infractorului. Nu orice persoana lezata intr-o actiune infractionala este neaparat si
victima. Cel care pune in miscare o actiune infractionala, cel care initiaza aceasta actiune cu
buna stiinta, nu poate fi considerat victima nici daca este grav ranit sau omorat in cadrul
actiunii respective. Un spargator prins in flagrant si impuscat (de catre persoane abilitate prin
lege) nu este victima. De asemenea nu pot fi considerate victime obiectele distruse de
infractori sau institutiile prejudiciate de activitatile acestora.
Asa cum rezulta din studiul actelor infractionale, intre infractor si victima este de fapt o
-
8/13/2019 Victimologie Bun
2/6
relatie de ordin social, o interactiune care constituie esenta actiunii delictuale. Exista
infractiuni ale caror deznodamant tragic este conditionat de atitudinea si reactia victimei.
Uneori, victima poate impiedica savarsirea infractiunii, poate schimba deznodamantul in
favoarea sa, sau poate intrerupe desfasurarea acestui eveniment. Calitatile, atitudinea,
comportamentul si reactia victimei actioneaza de multe ori asupra fortelor inhibitorii ale
autorului potential, in functie de procesul dinamic ce inlesneste sau conditioneaza trecerea lasavarsirea actului infractional.
2. FACTORI VICTIMOGENI
Situatia psihologica a victimei este foarte complexa. In cadrul actiunii infractionale, direct
sau indirect, victima contribuie la activarea mecanismelor latente agresive ale infractorului. De
aici rezulta notiunea de potential de receptivitate victimala, respectiv capacitatea de a deveni
victima unor infractiuni.
O forma aparte de receptivitate o constituie impresionabilitatea victimei. Astfel, unele
persoane devin victime prin gradul lor de naivitate, fiind impresionate de comportamentul si
tinuta eleganta pe care unii o afiseaza, acordandu-le credit moral. De obicei, infractorii
intelectuali, profita de acest lucru si determina victima sa participe in mod activ la actiuneainfractionala. Persoanele astfel victimizate nu reclama fapta, pentru a nu fi considerate
complice sau pentru a nu fi puse intr-o situatie penibila.
Contributia victimei la savarsirea unei infractiuni, nu se rezuma numai la provocare, ci ea
consta din orice act care, direct sau indirect, antreneaza un mod de manifestare susceptibil de
a deveni periculos. Pietonul care intra intempestiv si total neglijent in fata unui autovehicul
in mers, cei care au o comportare nejustificata in relatiile sociale, de familie ori de munca si
care atrag indignare, cei care nesocotesc in mod nepermis bunul simt, in toate asemenea
situatii este posibil ca persoana vizata sa reactioneze impulsiv si sa savarseasca acte grave de
violenta care, privite izolat, de cele mai multe ori nu au explicatie.
Interesul nostru pentru studiul victimei este cu atat mai mare, cu cat orice persoana poate
deveni victima unei infractiuni. Psihologia judiciara urmareste stabilirea naturii reale a relatieidintre infractor si victima. Aceasta inseamna sa studiem victima si infractorul in acelasi grup
social, in aceeasi cultura sau subcultura in care relatiile sunt supuse evolutiei fie in sens pozitiv,
fie negativ. In analiza unui caz trebuie sa cunoastem intreaga dinamica a evenimentelor,
trebuie ca totul sa fie vazut in context si nu in afara lui.
Gradul de vulnerabilitate victimala depinde de doua categorii de factori: a).factori personali:
varsta, sex, pregatire socio-culturala, inteligenta, aspect bio-constitutional, caracteristici
psiho-comportamentale, calitati morale, atitudini (infatuarea, aroganta, neglijenta,
indiferenta, naivitatea) s.a. b).factori situationali: medii, locuri frecventate, izolarea sociala,
consumul de bauturi alcoolice, jocurile de noroc, relatiile extraconjugale, perversiuni sau
inversiuni sexuale etc.Realitatea confirma ca un numar insemnat de victime provin din randul copiilor, varstnicilor
si femeilor.
Copiii prezinta o vulnerabilitate victimala crescuta datorita faptului ca sunt fragili sub
raportul fortelor fizice si psihice, au o capacitate redusa de anticipare a actiunii agresorilor,
imaturitate in aprecierea oamenilor si situatiilor, sunt sugestibili, creduli etc. Adesea infractorii
ii utilizeaza pe copii drept complici la diverse actiuni.
Formele cele mai grave de victimizare a copiilor sunt: maltratarea fizica, incestul, violul,
-
8/13/2019 Victimologie Bun
3/6
talharia etc.
Persoanele in varsta prezinta un grad ridicat de vulnerabilitate victimala, deoarece forta
fizica si psihica este mult diminuata. Prezinta de asemenea, deficiente senzoriale si motorii,
dificultati la nivelul activitatii intelectuale, amnezie etc. De obicei locuiesc singure si in locuri
mai izolate.
Agresorii acestui gen de victime provin de cele mai multe ori din familie, din anturajulapropiat (prieteni, vecini, persoane care le ingrijesc etc.) sau din cei specializati in acest gen
de infractiuni. Formele cele mai frecvente de actiune sunt: furtul, talharia, violul, omorul,
infractorii cautand sa-si insuseasca valorile materiale pe care victimele le detin (bani, valuta,
bijuterii, tablouri, obiecte de uz casnic, imbracaminte etc.).
O categorie speciala a acestui gen de infractiuni este maltratarea persoanelor in varsta.
Aceasta are loc in familie sau in institutiile de asistenta sociala, fiind infaptuita in diverse forme:
agresiune fizica si psihica, deposedare de bunuri prin minciuna si inselaciune, privare de hrana
si medicamente, izolare sociala etc. Toate acestea sunt fapte greu de stabilit, iar prevenirea si
combaterea lor se realizeaza cu dificultate.
Femeile prezinta un grad ridicat de vulnerabilitate victimala datorita unor particularitatipsihologice proprii: sensibilitate, gingasie, finete, aspect fizic placut, forta fizica redusa, uneori
credulitate, aroganta, indiferenta, consum de bauturi alcoolice, anturaj dubios etc., toate
acestea fiind abil exploatate de infractori.
Cea mai intalnita forma de victimizare a femeii este violul. Acesta este expresia unei
agresiuni sexuale exercitate de agresor asupra unei persoane de sex feminin, sub impactul
fortei fizice sau a presiunii psihologice. De regula, violatorii provin fie din categoria persoanelor
cunoscute, fie din categoria unor indivizi cunoscuti numai din vedere sau complet necunoscuti.
O alta modalitate de victimizare a femeii este maltratarea si chiar uciderea acesteia de catre
sot. Cauzele care duc la acest gen de infractiuni sunt diverse: conflicte intrafamiliale, gelozie,
infidelitate conjugala, alcoolism sau unele boli psihice de care sufera sotul.
De o complexitate aparte sunt unele cazuri in care sotia maltratata, ajunge in postura decriminal, ucigandu-si sotul.
Se apreciaza ca sunt si profesii cu o vulnerabilitate victimala ridicata, iar altele cu una mai
scazuta. Printre profesiile din randul carora se recruteaza mai multe victime se afla cele de
factor postal, vanzator, casier, taximetrist, reporter, personalitate politica etc. Explicatia
consta in faptul ca astfel de profesii implica prezenta persoanelor respective in locuri izolate
unde pot fi atacate cu usurinta. Vulnerabilitatea victimala poate fi atenuata prin gradul ridicat
de socializare si integrare psihosociala pe care il implica unele profesii.
S-a constatat ca timpul si spatiul constituie factori victimogeni. Astfel, in zilele de sambata
si duminica, numarul victimelor este mai mare decat in celelalte zile ale saptamanii, iar spatiile
inchise si izolate favorizeaza comiterea unor infractiuni cu violenta.3. COMPORTAMENTUL VICTIMAL
Victima nu este implicata in mod identic in derularea unui act infractional, iar interactiunea
comportamentala a celor doi parteneri are caracteristici diferite.In faza preinfractionala
relatiile dintre cuplul infractional (infractor-victima), de cele mai multe ori, sunt de indiferenta.
De regula, initiativa apartine infractorului, atitudinea viitoarei victime fiind aproape
nerelevanta pentru declansarea actiunii infractionale.
In faza infractionala raporturile functionale dintre infractor-victima nu se modifica in mod
-
8/13/2019 Victimologie Bun
4/6
esential, exceptand cazurile cand prin comportamentul manifestat victima il determina pe
infractor sa isi schimbe planul de actiune sau chiar sa renunte la unele din obiectivele sale.
Comportamentul victimei din aceasta faza este marcat atat de modul de actiune al
infractorului, cat si de starile emotionale puternice pe care le traieste (teama, frica, spaima,
groaza).
Activismul comportamental al victimei se accentueaza substantial in faza postinfractionala,in special pe parcursul desfasurarii anchetei penale si a cercetarii judecatoresti, avand uneori un
rol decisiv in derularea acestora.
Devenita parte in proces, victima poate oferi informatii utile pentru mersul cercetarii, in
special, pentru stabilirea identitatii infractorului si a reconstituirii infractiunii. Desi foarte
valoroase declaratiile victimei, acestea trebuie analizate si verificate minutios, cu competenta
si responsabilitate, deoarece pot intra in actiune unele mecanisme psihologice speciale care
contribuie la denaturarea involuntara a faptelor.
In general, depozitia victimei despre evenimentul la care a participat depinde de mai multi
factori: a) de modul in care a perceput evenimentul; b) de modul in care l-a pastrat in memorie;
c) de modul in care poate sa si-l aminteasca; d) de modul in care poate sa-l exprime; e) demodul in care vrea sau este interesata sa-l exprime.
Memoria victimei poate fi distorsionata de urmatoarele surse: a) schemele cognitive la care
victima raporteaza evenimentul; b) trairea afectiva asociata evenimentului respectiv; c)
informatiile posteveniment; d) modul de reactualizare a informatiei despre eveniment. Aceste
surse de distorsiune trebuie raportate permanent la sugestibilitatea interogativa.
In cadrul actiunii infractionale, victima, dintr-o persoana oarecare devine cineva, de care se
ocupa familia, autoritatile, mass-media etc. In aceasta situatie apare fenomenul psihologic
numit schimbare de rol, care duce la modificarea comportamentului initial: persoana incepe
sa traiasca noul rol, pozeaza in victima, accentueaza, amplifica actiunea infractionala. In
acest fel victima castiga simpatii, se bucura de credit, simte nevoia de a fi compatimita.
Dorind sa aiba o pozitie cat mai favorabila in proces, victima poate ajusta fapteleinfractionale in mod constient, fie prin exagerari, fie prin omisiuni. In unele cazuri aceste
ajustari sunt influentate de afectivitate, sugestibilitate, imaginatie etc. Jocul psihologic,
dramatizarea - nu intotdeauna constienta - pe care o realizeaza victima, ne determina ca si fata
de ea sa procedam cu acelasi spirit critic ca si fata de orice alt participant la actul infractional.
Depozitiile victimelor trebuie analizate cu grija, chiar cu circumspectie, intrucat ele joaca un
rol special in procesul judiciar. O prudenta deosebita se impune in cazurile cand victimele
sufera traumatisme, ca urmare a infractiunilor comise prin violenta, deoarece socul produs de
traumatism poate denatura continutul obiectiv al depozitiilor.
Cu toate rezervele necesare fata de relatarile oferite de victime, in numeroase cazuri grave,
mai ales in infractiunile de omor, acestea au un rol important in dezlegarea enigmelor careapar in elucidarea cazului. In aceste situatii putem obtine informatii cu valoare deosebita, din
reconstituirea si descifrarea personalitatii, preocuparilor, viciilor, mentalitatii si obiceiurilor
victimei, a activitatii desfasurate, precum si a cercului de relatii, a anturajului si locurilor
frecventate cu predilectie, a miscarilor in timp si spatiu, mai ales in perioada anterioara
producerii evenimentului infractional. Investigarea acestei perioade preinfractionale prezinta
un interes prioritar si trebuie realizata nu numai strict tehnic, ci si prin modalitati de maniera
psihologica, care sa dezvaluie aspectele cheie din viata si relatiile victimei.
-
8/13/2019 Victimologie Bun
5/6
-
8/13/2019 Victimologie Bun
6/6
elementare de autoprotectie; circa 50% din omucideri sunt comise fie la domiciliul
infractorului, fie la cel al victimei; de obicei, infractorii si victimele infractiunilor cu violenta se
cunosc si locuiesc in aceeasi zona; aproximativ 55% dintre victime sunt tineri intre 17 si 35 de
ani; in grupa de varsta de peste 60 de ani, procentul victimelor din randul femeilor este de 3 ori
mai mare decat al barbatilor; 68% din victimele infractiunilor de talharie au fost atacate in
apropierea domiciliului; iluminarea stradala nu impiedica infractorii sa comita fapte penale;prezenta unor martori potentiali nu protejeaza populatia de victimizare (Abraham & Iasnic,
2000).
In tarile cu democratie avansata, conform atributiilor ce ii revin, politia acorda victimei ajutor
de urgenta (prim ajutor medical, transportarea la cea mai apropiata unitate sanitara, la o
resedinta sigura etc.), precum si sprijin in a contacta agentiile de asistenta sociala si juridica. Pe
tot parcursul procesului penal, politia realizeaza legatura intre procuratura, instanta de
judecata si victima, furnizandu-i acesteia informatii in legatura cu variantele legale pe care le
are la dispozitie, evolutia anchetei, statutul juridic si locul in care se afla agresorul etc.
Expertizele si procedeele speciale de interogare a victimelor (mai ales in cazul copiilor si a
femeilor agresate) sunt concepute si realizate de specialisti in diferite domenii (psihologi,sociologi, medici etc.). Victima trebuie contactata cat mai rapid posibil dupa consumarea
evenimentului, atat pentru a impiedica eventualele actiuni de intimidare din partea
agresorului, cat si pentru a-i acorda sprijin moral.
Se impune ca legislatia romana sa se armonizeze cu prevederile documentelor
internationale si in domeniul protectiei victimei.