MIJLOACE DE TRANSPORT

Multa vreme omul a folosit pentru deplasare si pentru transportul greutatilor animalele pe care le domesticise.Taind copacii pentru constructi,au observat ca trunchiurile puteau fi transportate mai usor prin rostogolire.Probabil asa le-au venit ideea construirii rotii,nascocire care a deschis drumul deplasarii terestre,caci de la roata la primele automobile n-a fost decat un pas. Cele mai vechi informatii despre roata le avem din documente descoperite in Egipt si in China.Primele roti imaginate si construite de om erau niste discuri de lemn, fixate pe o osie.Ele erau plasate la carutele trase de boi,cai sau chiar de oameni.Tablitele de lut descoperite in Irak ne vorbesc despre existenta carelor inca din anul 3500 I.HR.La inceput acestea erau scobite in trunchiuri de copac; mai tirziu aratau ca niste roabe cu doua roti,cosurile fiind asezate direct pe osii.O data cu dezvoltarea drumurilor, pentru a mari confortul calatorilor se construiesc trasuri, diligente ,calesti (trasuri elegante cu capota).

Primul vehicul cu motor a fost construit in anul 1769, in Franta.Se deplasa prin forta aburului si a fost denumit "Diavolul pufaitor". Dupa 1800 "Zeul automobil" se impune repede in lumea intreaga. .Constructorii au in vedere obtinerea unei viteze cat mai ridicate, marirea confortului, reducerea poluarii, siguranta circulatiei. Romania s-a numarat printre primele 10 tari din lume posesoare de automobile. In anul 1898, in Bucuresti circula un Oldsmobile si mai multe automobile cu abur. In 1904 erau inscrise in circulatie mai mult de 60 de asemenea "carute fara cai". Geniul romanesc si-a pus amprenta si pe istoria automobilului. In 1923 in student pe nume Aurel Persu construieste primul automobil cu forma aerodinamica din lume.Pe locul unde este astazi Uzina Aro functiona ,inca din 1954 ,o fabrica ce realiza partile componente pentru un automobil. In august 1968 a fost construit, la PItesti ,primul automobil romanesc: Dacia. Au trecut de atunci 37 ani timp in care s-au creat peste 2 milioane de automobile,cu diverse forme si imbunatatiri.  Spre a se putea transporta mai multi pasageri, era nevoie de vehicule mai mari.Asa au fost construite primele autobuze. Ele au circulat in Londra si aveau o capacitate necesara pentru... 10 calatori. Astazi, in Londra circula autobuze supraetajate, iar Romania are o fabrica de autobuze in Bucuresti. Cautandu-se solutii pentru realizarea unor mijloace de transport economice, a fost inventat troleibuzul, vehicul pe roti care circula cu ajutorul curentului electric de la cabluri suspendate. In 1955 troleibuzele au inceput sa circule in Timisoara si in Bucuresti. 

Si pe strazile orasului tau circula tramvaie?Te-ai gandit vreodata cand au aparut aceste vehicule?Ei bine, primul tramvai a fost construit in 1775, era tras de doi cai, dar nu era folosit in oras. S-a mutat aici dupa ce unui francez i-a venit ideea de a incastra sinele de tramvai in pavaj. Primul oras din tara noastra in care s-a putut circula cu un asemenea mijloc de transport in comun a fost Timisoara , in 1869. Trei ani mai tarziu, tramvaiul cu cai devine si atractia Bucurestiului. Nu pentru multa vreme, deoarece in 1894 apar primele tramvaie electrice. In cadrul mijloacelor de transport terestru un loc aparte il ocupa bicicleta. Imaginea unei biciclete apare pentru prima data pe peretele unui templu din Egipt, construit acum 3000 ani. Schite ale unei astfel de vehicule apar si in desenele lui Leonardo da Vinci. Anul nasterii ei este 1813, cand un baron francez a construit-o pentru a se plimba in parcul sau imens. Era formata din doua roti si un cadru de lemn. Ciclistul statea calare si, pentru a se deplasa , misca picioarele pe pamant. Peste 10 ani, cand se realiza roata din fata mobila, se pastreaza acelasi mod de inaintare.

Chiar si dupa inventarea pedalelor si a sistemului de franare pe roata din spate, calatoria pe bicicleta, numita si "scuturator de oase", nu era prea placuta. 

Caile ferate au existat cu mult inaintea locomotivelor cu abur, Pe ele se transportau, cu ajutorul cailor, pietre si carbuni. O data cu aparitia locomotivelor si a trenurilor s-a observat ca transportul pe calea ferata era ieftin si rapid. Ca urmare,liniile ferate s-au extins foarte mult. Cam in acelasi timp cu tramvaiul electric este data in folosinta si prima linie de cale ferata din Romania:Bucuresti-Giurgiu. Imbarcarea in tren se facea de pe peronul primei gari din tara, Gara Filaret. astazi, distante uriase sunt strabatute in tot mai putin timp cu trenuri moderne,rapide si sigure. Este vorba de Intercity. O data cu dezvoltarea rapida a mijloacelor de transport,strazile marilor orase au devenit tot mai aglomerate si mai greu de strabatut. Era nevoie de un altfel de mijloc de deplasare iar solutia a fost... metroul!Prima linie de metrou din lume a fost data in folosinta la Londra, in1879. Proiectul metroului bucurestean a fost conceput de Dimitrie Leonida,in 1930. Au trecut aproape 50 de ani pana cand acest proiect sa devina realitate. In 1979 se da in folosinta prima linie de metrou , avand 6 statii amplasate la o distanta de 6 km, intre Semanatoarea si Timpuri Noi. Metroul bucurestean are acum 50 de trenuri care transporta, zilnic, peste 300.000 de calatori.

1.1.             Turismul si sectorul tertiar

 

Conform teoriei lui Jean Fourastie (in 1954), considerat de astfel si Intemeietorul clasificarii sectoriale a ramurilor economice, economia se imparte in trei sectoare avand comportamenet economic diferit: sectorul primar - ce cuprinde agricultura, vanatoarea si pescuitul si industria extractiva; sectorul secundar - alcatuit din activitatile industriei prelucratoare si sectorul tertiar - ingloband toate celelalte activitati desfasurate in economie, sector corespunzand sferei serviciilor.

                   Turismul reprezinta o componenta de baza a sectorului tertiar.

                   Turismul se manifesta ca o ramura distincta de serviciu cu o prezenta tot mai activa in viata economica si sociala cu o participare semnificativa la procesul general si nu in ultimul rand, ca promotor al globalizarii si factor al dezvoltarilor durabile.

1.1.1.          Transportul - componenta de baza a prestatiei turistice

Transportul reprezinta una din componentele de baza ale prestatiei turistice. Serviciul de transport are un continut complex, vizand, pe langa voiajul propriu -zis, ansamblul operatiunilor, conditiilor si facilitatilor legate de organizarea deplasarii fizice a turistilor, a bagajelor si a marfurilor destinate consumului acestora.

Transporturile turistice, desi evidentiate ca activitate distincta, sunt reflectate, in cea mai mare parte, in indicatorii globali ai ramurii "transporturi", deoarece cele doua componente se intrepatrund. Ca exemplu, organizatorii de turism folosesc in proportie insemnata serviciile regulate ale

societatilor de transport, iar turistii pe cont propriu apeleaza frecvent la mijloacele de transport in comun. Astfel, caracterizarea transporturilor turistice nu poate face abstractie de evolutiile inregistrate in sfera transporturilor in general, atat sub aspectul dinamicii, cat si al inzestrarii tehnice. Dezvoltarea si perfectionarea transporturilor turistice sunt conditionate, de progresele din domeniul transporturilor in ansamblul lor si influenteaza, la randul lor, dinamica acestora.

Transporturile turistice, abordate ca parte componenta a prestatiei turistice, prezinta caracteristicile generale ale acesteia, intre care rezonalita 353j92d tea accentuata in exploatare, rigiditatea datorata capacitatii limitate, participarea unui numar mare de prestatori din domenii diferite la realizarea lor .

                   Serviciile de transport au si o serie de trasaturi distinctive in raport cu celelalte servicii si anume: manifesta o receptivitate ridicata fata de progresul tehnic, sunt intensive in capital, necesitand investitii foarte mari, ofera oportunitati pentru economia de scala, au o vulnerabilitate extrema la crizele internationale, economice si politice. Toate acestea isi pun amprenta asupra organizarii activitatii in domeniu, ca si asupra rolului jucat in evolutia turismului.

1.1.2.                   Transporturile si dezvoltarea turismului

 

 

Turismul inglobeaza ideea de miscare, de deplasare in spatiu. Transporturile au astfel un rol bine determinat in relatie cu turismul: in primul rand, prin intermediul lor se asigura patrunderea turistilor in zonele de mare atractivitate si odata cu aceasta, inlantuirea ofertei cu cerea, transformarea lor din "potentiale" in "efective" pe de alta parte, crearea conditiilor de acces permite valorificarea potentialului turistic al zonei sau tarii respective.

De aici rezulta ca, de nivelul de dezvoltare a transporturilor si mai ales, de organizarea lor, depinde activitatea prestatiei turistice. Majoritatea specialistilor aprecieaza ca "programul adecvat, siguranta, confortul, rapiditatea transporturilor reprezinta preconditia turismului de masa".

Timpul total de vacanta al unui turist poate fi descompus in doua componente: timp de transport (calatorie) si timp de sejur. Astfel

turistul este interesat in efectuarea unor deplasari rapide, deci cu o cheltuiala de timp minima.

Odata cu intensificarea circulatiei turistice, problema realizarii unor transporturi rapide capata o importanta deosebita, in primul rand ideea satisfacerii calitativ superioare a nevoi de calatorie pentru un numar in continua crestere de turisti si, in al doilea rand, in vederea exploatarii eficiente a mijloacelor de transport. Reducerea timpului de deplasare apare ca necesitate si datorita unei alte tendinte manifestate in evolutia circulatiei turistice si anume cresterea interesului pentru calatoriile pe distante lungi si foarte lungi.Optimizarea relatiei distanta-timp devine, elementul esential de dimensionarea a activitatii, in sfera transporturilor, criteriul principal de apreciere a eficientei si rolului in dezvoltarea turismului.

Trebuie sa se tina seama de necesitatea asocierii atributelor rapid si confortabil in derularea calatoriei. Confortul este unul din aspectele importante in stimularea deplasarilor de interes turistic; tot mai des, turistii doresc sa dispuna, pe timpul voiajului, de toate comoditatile civilizatiei moderne. Calitatea necorespunzatoare a serviciului de transport si lipsa confortului actioneaza ca frane in dezvoltarea turismului.

Confortul se refera atat la conditiile oferite in interiorul mijlocului de transport (posibilitatea de odihna, de relaxare, de servire a mesei), cat si alte aspecte legate de organizarea calatoriei, cum ar fi : asigurarea transportului de la statia de destinatie la hotel si invers, desfasurarea fara intreruperi, chiar si in situatia folosirii combinate a mai multor tipuri de mijloace de transport.

O alta problema a relatiei turist-transport este reliefata de influenta costurilor. Parte constitutiva a pretului global al vacantei, cu ponderi variind intre ¼ si ½ din total, in functie de forma de turism, modalitatea de transport, mijlocul folosit, sezon, distanta, costul serviciilor de transport influenteaza nemijlocit si in proportie insemnata nivelul general al preturilor produselor turistice si indirect cererea de vacante.

Cu un continut complex si dependente de o multitudine de factori (piata mondiala a combustibililor, dezvoltarea infrastructurii, etc.) costurile serviciilor de transport au inregistrat de-a lungul timpului o scadere, ceea ce s-a reflectat intr-o sporire a circulatiei turistice. Avand in vedere natura relatiei dintre cele 2 fenomene, reducerea costului transportului si pe aceasta baza a celor generale ale produselor turistice -  reprezinta preocupari constante. In acest sens se impune respectarea catorva cerinte: realizarea unei corespondente riguroase intre nivelul preturilor si calitatea serviciilor (astfel, reducerea costurilor trebuie sa fie rezultatul progresului tehnic, perfectionarii organizarii, utilizarii rationale a mijloacelor si nu al scaderii cantitative sau calitative a serviciilor); asigurarea unei palete largi de preturi, cu niveluri adecvate tuturor categoriilor de clienti potentiali si practicarea unui sistem de facilitati in functie de perioada, distanta, grup de turisti.

In consecinta se creaza premisele unei mai largi accesibilitati si, pe aceasta bazaeste stimulata circulatia turistica.

                  

Intre transporturi si turism exista asa cum se poate deduce din cele prezentate, o dubla legatura cauza-efect. Transporturile reprezinta un domeniu sensibil la realizarile stiintifice si tehnice, in concluzie se impune ca obiectiv strategic, dezvoltarea si modernizarea continua a acestora, intre tacticile de materializare a acestui obiectiv pot fi mentionate: dotarea cu noi capacitati de transport, cresterea gradului de confort, imbunatatirea performantelor de viteza si siguranta, crearea unei retele de cai de comunicatie adecvata etc.

          1.2.             Rolul si importanta transporturilor turistice.

 

Prin intermediul transporturilor se realizeaza deplasarea in spatiu a bunurilor materiale si a persoanelor in vederea satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale membrilor societatii.

Rolul si importanta transporturilor in economia nationala

Transporturile constituie o ramura importanta a economiei nationale, menita sa asigure desfasurarea nestingherita a proceselor de productie si legatura organica intre resursele de materii prime, unitatile de prelucrare si de fabricatie si unitatile de distributie a bunurilor materiale pe teritoriul tarii, in volumul, la timpul si in directiile necesare, dictate de interesele si ritmurile de dezvoltare ale economiei nationale.

Dezvoltarea transporturilor este rezultatul procesului de dezvoltare a intregii noastre societati. Transporturile se desprind ca o ramura de sine statatoare a productiei materiale. Transporturile, ca sector al economiei nationale, reprezinta o prelungire a proceselor de productie pana la locurile de consum productiv sau neproductiv (individual) iar orice intarziere sau dereglare a transporturilor are repercusiuni asupra intregului angrenaj al economiei unei tari. In consecinta, circulatia bunurilor materiale si a oamenilor reprezinta o conditie esentiala a desfasurarii normale a vietii, iar posibilitatile de transport conditioneaza cooperarea economica intre ramurile productiei materiale, schimburile de valori si dezvoltarea armonioasa a tuturor regiunilor tarii.

Activitatea de transporturi se caracterizeaza printr-o serie de particularitati economico-organizatorice specifice atat transporturilor, in general, cat si unor forme de transport, in particular.

                  

Astfel, dezvoltarea transporturilor este conditionata de existenta, in primul rand, a unui parc rulant, specific fiecarei forme de transport: terestru, feroviar, aerian sau naval, care constituie elemente de baza materiala ale transporturilor, iar in al doilea rand de caile corespunzatoare de circulatie pentru aceste mijloace de transport (sosele, autostrazi, linii de cale ferata, gari, autogari, porturi fluviale si maritime, aeroporturi etc.), care constituie elemente de infrastructura tehnica generala ale transporturilor.

Mijloacele de transport au un rol bine definit in activitatea de transporturi; utilizarea fiecarui mijloc de transport se caracterizeaza printr-o serie de avantaje si dezavantaje economico-organizatorice privind capacitatea, continuitatea, rapididatea, comoditatea etc. a transporturilor care limiteaza conditiile de folosire in economia nationala a mijloacelor respective de transport.

Pentru a satisface cerintele de transport ale economiei nationale cu o eficienta economica sporita, existenta si utilizarea in paralel a diferitelor mijloace de transport ridica problema coordonarii si cooperarii nationale intre aceste mijloace de transport, care se completeaza reciproc, in procesul de asigurare a continuitatii deplasarii bunurilor materiale si persoanelor.

Transporturile se caracterizeaza prin oscilatii sezoniere pronuntate ale cererii de servicii, in functie de frecventa solicitarilor in varfurile de sezon si in perioadele de extrasezon. Serviciile de transport nu pot fi stocate; mijloacele de transport se deplaseaza o data cu incarcaturile respective si indiferent de numarul de calatori transportati intr-o cursa, respectiv gradul de utilizare a capacitatii unui mijloc de transport; dupa terminarea cursei, serviciul de transport a fost practic consumat. Ca atare inceteaza si functia de productie a transporturilor, iar pierderile rezultate din nefolosirea capacitatilor unui mijloc de transport intr-o perioada data nu mai pot fi recuperate, deoarece in ciclurile viitoare de productie mijlocul respectiv de transport participa in procesul de productie intotdeauna cu intreaga sa capacitate.

Spre deosebire de elasticitatea caracteristica a cererii de transporturi, oferta de servicii in transporturi este o oferta rigida: volumul maxim al ofertei se limiteaza practic la nivelul de dotare cu capacitati de transport intr-un moment dat, al firmelor transportatoare.

1.2.2.          Transporturile - element constitutiv si factor determinant al dezvoltarii turismului

Circulatia turistica presupune deplasarea persoanelor spre locurile alese ca destinatie a calatoriilor. In consecinta fluxurile turistice implica derularea unui trafic turistic considerabil localitatile (tarile) de resedinta si localitatile (statiunile, zonele, regiunile turistice) primitoare de turisti.

Pentru derularea traficului turistic se apeleaza la o gama variata de mijloace de transport. Deseori, deplasarea turistilor necesita folosirea combinata a mai multor mijloace de transport, in functie de distanta pana la locul de distinctie, de caracteristicile itinerarelor alese, de starea cailor de comunicatie de intensitatea si sezonalitatea circulatiei turistice.

Timpul liber total (T) de care dispune un turist potential pentru efectuarea unei calatorii de vacanta este compus din doua elemente principale: timpul cheltuit pentru deplasare, respectiv pentru realizarea transportului pentru a ajunge la destinatia acceptata (t) si durata sejurului (S), ceea ce permite stabilirea urmatoarei relatii.

                            

T = t + S

In functie de formele de turism practicate, de distantele parcurse pana la locul de destinatie si respectiv de viteza de deplasare, componenta "t" poate afecta sensibil bugetul total de timp liber al turistului, rezultand o serie de relatii derivate, ca de exemplu:

                            

T = t + S (minim),

in cazul formelor de turism caracterizate prin sejururi scurte (de exmplu, tururi de circuit, raliuri automobilistice, drumetie).

                             T = t (minim) + S,

in cazul diferitelor forme de turism sedentar (de exmplu, vacante la munte sau pe litoral, tratamente balneomedicale) precum si in cazul folosirii unor mijloace rapide de transport;

                             T = S,

cand destinatiile sunt situate in apropierea localitatii de resedinta a turistului (de exmplu: turismul preorasanesc) caz in care practic, durata deplasarii nu mai este luata in considerare.

Prin urmare, se poate aprecia ca, intre dezvoltarea industriei turistice si a transporturilor, exista o stransa dependenta : cresterea volumului circulatiei turistice, respectiv dezvoltarea diferitelor forme de turism organizat, semiorganizat si pe cont propriu depind de gradul de dezvoltare a transporturilor, si in cosecinta de posibilitatile oferite turistilor pentru folosirea eficienta, in timp si spatiu, a diferitelor mijloace de transport, iar existenta unor forme variate si accesibile de transport influenteaza, la randul lor, atat volumul si structura fluxurilor turistice cat si repartizarea teritoriala si rezonalitatea activitatii turistice.

Interdependenta amintita intre oferta turistica si transporturile de calatori se manifesta cu aceeasi intensitate atat la nivelul economiilor nationale, cat si la nivelul unor zone, localitati si statiuni turistice; posibilitatile de transport oferite pentru asigurarea accesului turistilor in zonele respective reprezinta un factor primordial, care influenteaza sensibil trasformarea ofertei potentiale in oferta turistica efectiva si in acelasi timp, o conditie esentiala a valorificarii eficiente a potentialului turistic al acestui teritoriu.

                  

Dinamica circulatiei turistice internationale a Romaniei in perioada 1990-2000 ofera o imagine asupra mijloacelor de transport utilizate de cetatenii romani cu ocazia vizitelor in strainatate si ale turistilor straini care auvizitat tara noastra. (tabelul nr.1)

                   Circulatia turistica internationala a Romaniei dupa mijloacele de transport utilizate

Tabelul nr.1.1.

A.   Sosirile vizitatorilor1997 1998 1999 2000 2001

straini in Romania 5205 5149 4831 5224 5264

1. Rutiere 4073 3850 3529 3930 3808

2. Feroviare 492 596 589 586 660

3. Aeriene 479 533 553 567 655

4. Navale 161 170 160 141 141B.   Plecarile vizitatorilor

romani in strainatate5748 6243

.

68336274 6388

1. Rutiere 4202 4664 5308 4999 5018

2. Feroviare 1065 996 976 654 687

3. Aeriene 324 405 448 484 535

4. Navale 157 178 161 132 148

Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica, Anuarul Statistic al Romaniei : anii 1997-2001 si Informatii statistice operative. Activitatea de turism in anul 2001.

Rezultatele progresului tehnic influenteaza in mod direct si dezvoltarea transporturilor turistice, in volumul si structura transporturilor putandu-se distinge perioade ciclice caracterizate printr-o competitie intensa pentru mentinerea suprematiei diferitelor forme de transport si pentru castigarea unei noi clientele.

Analizand transportul ca pe un element constitutiv si ca pe o conditie de baza a desfasurarii activitatii turistice, se pot desprinde urmatoarele sarcini esentiale pentru transporturile turistice:

In primul rand, transportul trebuie sa asigure deplasarea sigura, sincronizata si confortabila a pasagerilor-turisti, in numarul si la termenele fixate, pana la destinatia dorita. Din acest cosiderent, transportul turistic nu este decat un instrument necesar pentru atingerea unui scop caruia ii ramane subordonat. Aceasta functie de dependenta a transportului fata de ramurile de activitate economica pe care le deserveste este o caracteristica predominanta a transportului.

                  

In al doilea rand, stiind ca tarifele pentru transporturi reprezinta un element component al tarifelor pentru aranjamentele turistice, este important atat pentru calatori, cat si pentru industria turismului, ca pretul transportului sa ramana cat mai stabil posibil.

In al treilea rand, atat guvernele tarilor trimitatoare, respectiv ale celor primitoare de turisti, cat si agentii economici conteaza, inainte de toate, pe serviciile proprii de transport, asupra carora pot exercita un control mai sigur si mai eficient decat asupra transporturilor straine. Prin acestea se poate asigura o exploatare mai buna a capacitatilor de transport, atat pentru necesitatile turismului international, cat si ale turismului intern, iar in perioade de activitate turistica redusa (extrasezon) aceste capacitati de transport pot fi folosite mai rational, prin acoperirea altor necesitati ale economiei nationale.

Este limpede ca, in zilele noastre, turismul intern si international nu se poate dezvolta fara transporturi. Ca element creator al turismului, transportul determina deci volumul traficului turistic si ii imprima trasaturile sale caracteristice. In afara de aceasta functie primara, care conditioneaza orice fel de trafic turistic, transportul are, de asemenea,un rol activ ca factor stimulativ al resterii circulatiei turistice. Astfel, masurile de perfectionare a activitatii turistice si introducerea de noi servicii si facilitati in domeniul transporturilor pot crea un trafic turistic complet nou sau pot dirija un trafic preexistent spre noi destinatii, fie in detrimentul unor destinatii mai vechi, care devin mai putin atractive, fie ca rezultat al introducerii unor noi programe si aranjamente turistice. Aceasta dezvoltare se poate produce in special datorita progresului tehnic permanent, in urma caruia:

-         sunt oferite publicului noi mijloace si servicii de transport, noi capacitati, frecvente si corespondente imbunatatite;

-         voiajul devine mai rapid si se efectueaza cu mai multa regularitate, cu mai mult confort si securitate;

-         introducerea unui material rulant tehnic tot mai modern si mai eficace si a unor metode perfectionate de exploatare pot conduce la o reducere a costurilor de exploatare si ca urmare, la o relativa reducere a tarifelor, argument concurential deloc neglijabil in economia de piata.

Cunoscand faptul ca importanta fiecarei forme de transport si rapiditatea evolutiei sale variaza in pas cu dezvoltarea tehnicii moderne, se poate spune ca fiecare forma de transport se dezvolta numai dupa propriile sale reguli, iar noile mijloace de transport le inlocuiesc pe cele ce se dovedesc perimate. In epoca noastra, exlozia turismului mondial a devenit nu numai posibila, dar a fost chiar provocata de evolutia rapida inregistrata in domeniul transporturilor.

                  

Ritmul de dezvoltare a transportului este mai rapid decat al altor factori de dezvoltare a turismului international ca, de exemplu, industria hoteliera etc. Acest fapt explica eforturile intreprinderilor de transport de a incuraja prestatorii de servicii in dezvoltarea bazei materiale turistice.

In anumite situatii, disproportiile in dezvoltarea unor elemente componente ale bazei materiale turistice provoaca o incetinire a dezvoltarii transporturilor. Totusi, este putin probabil ca progresul tehnic sa poata fi oprit, solutia fiind mai degraba o coordonare mai eficienta intre factorii care orienteaza dezvoltarea in perspectiva a turismului intern si international.

In ceea ce priveste transporturile turistice internationale ele indeplinesc un rol economic important care nu depinde in mod necesar de rolul si de importanta altor activitati economice care se servesc de ele.

Functia identica a transportului este identica cu cea a exportului de bunuri sau cu orice alta activitate a comertului invizibil, prin care o tara isi procura devize straine. Ca sursa de devize, transportul international are un rol din ce in ce mai important in economia mondiala, contribuind la echilibrarea balantei de plati a multor tari.