5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

1/28

Obiectul, problematica i metodologia filosofiei dreptului.1.1Definii obiectul de studiu al filozofiei dreptului, aspectele, problemele fundamentale i funciile ei.

1.2Elucidai arsenalul metodologic al filozofiei dreptului.1.3Apreciai rolul i nsemntatea filozofiei dreptului, coraportul ei cu alte tiine juridice.

1.1Definii obiectul de studiu al filozofiei dreptului, aspectele, problemele fundamentale i funciile ei.Obiectul de studiu. Filosofia dreptului studiaza dreptul in universalitatea sa, cerceteaza cauzele aparitieisi legitatile dezvoltarii lui istorice si le apreciaza dupa idealul de justitie afirmata de ratiunea pura.Problemele fundamentale.

- n plan logic, investignd dreptul n totalitatea sa logic, adic s tim care sunt elementele esenialecomune tuturor sistemelor juridice trecnd peste particularitile lor i urmrind conceptual universal aldreptului;-n plan fenomenologic, dezvluind c dreptul pozitiv nu eprodusul unor cauze speciale i excepionale,ci este un fenomen comun tuturor popoarelor n toate timpurile, cu alte cuvinte , este un produs al naturiiumane- n plan deontologic, evideniind faptul c juristul practician se mrginete a nelege i a interpreta nsens propriu normelor pozitive, nentrebndu-se dac nu ar putea s existe i altele mai bune.

Functiile.-de cunoastere/ intelegere a ceea ce este esential/ fundamental/ universal in domeniul dreptului. De accease impune pentru un jurist aprofundarea stiintelor juridice particulare.Metode de cunoastere- observatia,experimentul, comparatia, demonstratia.-de evaluare si previziuneUrmareste formularea anumitor judecati de valoare, stabilirea unor ierarhii avalorilor juridice si stabilirea de actiuni concrete pentru stabilirea/perfectionarea justitiei.-functie practica Filozofia dreptului prin sisemul de valori consacrat ajuta/ contribuie la identificareadeciziilor corecte in materie de drept in prevenirea erorilor judiciare.-functia informative. Cu ajutorul teorii trebuie sa se prezinte informatii noi , creative.-functia referentiala.-functia explicativa. Permite delimitarea elementelor fundamentale ale obiectului realitatii supus

cunoasterii si stabilirea legaturilor dintre aceste elemente , care constituie existenta obiectului cercetat incalitate de sistem.-functia de sistematizare. Aceasta functie isi gaseste exprimare in tendinta omului catre unitateacunostintelor, care se materializaza in descrierea unui numar maxim de fapte, utilizind un numar minim decategorii teoretice (notiuni, principii)

1.2 Metoda in general inseamna calea pe care gindirea umana o parcurge pentru a ajunge la adevar.Metodele filosofiei se pot converti in metede ale filosofiei dreptului, in masura in care se pot adecvapartiularitatilor dreptului.1.Analiza(apreori)metoda de cercetare care se bazeaza pe studiul sistematic al fiecarui element in parte.2.Sinteza(posteriori) metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor, bazata pe trecerea de la partiular lageneral, de la simplu la compus.

3.Inductiaforma fundamentala de rationament, care realizeaza trecerea de la efect la cauza.4.Deductiaforma fundamentala de rationament in care gindirea se misca exclusiv in planul conceptelor.5.Metoda Cri tica.

6.Metoda Dialecticaanaliza si depasirea metodelor contradictorii in scopul stabilirii adevarului.7.Metoda Transcedentalaadaptarea procedeului deductiv sau rationalist la existenta.8.Metoda Fenomenologicaadevarata cunoastere se bazeaza nu pe rationament ci pe intuirea nemijlocita aesentelor.

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

2/28

1.3Filosofia dreptului este forma spiritual superioar de cunoatere i nelegere a esenei, valorii iimportanei dreptului pentru viaa social a oamenilor. De aceea, filosofia dreptului are o importanhotrtoare pentru formarea viziunii profesionale a juritilor n devenire. Studierea acestei disciplinicontribuie n mod esenial la modelarea contiinei juridice, ceea ce ofer viitorilor specialiti instrumentelenecesare dezvoltrii unor aptitudiniintelectuale i filosofico-juridice, cum ar fi:- s gndeasc n concepte filosofico-juridice clare i ntr-o manier corect logic;- s neleag problemele filosofico-juridice de mare importan i s fac cunotin cu soluiile propuse,

precum icu diferite modaliti de argumentare a acestora.Filosofia dreptului va fi deci cercetarea originii dreptului, a fundamentului su i a principiilor generaledup care se stabilesc i evolueaz normele de drept. Rolul filozofiei dreptului: Este acela care- si propunedescoperirea, descifrarea principiilor justitiei, principii izvorate din valorile umane promovate in societatein decursul timpului.Corelatia cu alte stiinte juridice.Filosofia dreptului este strns legat de alte tiine juridice cum ar fi :Teoria Generala a Dreptului , Istoria universala a statului si dreptului , Politologie, Sociologia , Filosofiapractica, Filosofia teoretica , Jurisprudenta. Cea mai interesant i, totodat, cea mai durabil relaie estecea dintre Filosofia dreptului i Jurispruden (Dreptul pozitiv) . Dac Filosofia dreptului studiaz dreptuln esena sa universal, Jurisprudena studiaz aspectele particulare ale dreptului: domeniile aplicriidreptului, diferitele sisteme de drept, practica juridic etc. Fiecare dintre cele dou domenii de cercetareeste baz de plecare pentru cercetarea propriului domeniu. La polul opus se situeaz relaia cu Filosofia

teoretic. Aceasta ofer Filosofiei dreptului universul conceptual propriu filosofiei, precum i ometodologie specific de cercetare. Putem aprecia, deci, c Filosofia dreptului este o aplicaie a filosofiei,n genere, n timp ce Jurisprudena este o aplicaie a Filosofiei dreptului. , Filosofia practic, prin cealaltcomponent a sa, etica, ofer explicaii pertinente asupra relaiilor dintre normativitatea juridic i ceamoral, sociologia este tiina care ofer cadrul experimental al elaborrilor teoretice din domeniulfilosofiei dreptului.

coala sofitilor

1) Prezentai principalele idei politico -juridice ale sofitilor.2) Determinai semnificaia expresiei relativismul gnoseologic al sofitilor.3) Evaluai importana colii sofitilor pentru doctrinele politice i de drept.

1.1Sofistii au fost ginditorii care, de regula sustineau conceptii folozofice, politice si juridice diferite, dar

continutul si metodologia aveau o serie de elemente comune. Ei au fost primii ginditori care au supusdiscutiilor problema justitiei si a fundamentelor ei naturale. In domeniu politico juridic sofistii au prezentato serie de idei, care au marcat gindirea politico-juridica ulterioara.Protagoras a afirmat in calitate defundament al statului virtutea, care, in opinia acestor autori, se baza pe echitatea si egalitatea dintre oameni.Ulterior, notiunea de virtute isi gaseste locul, in calitate de temei al statului, in operele mai multor ginditori,fiecare din acestea incercind sa imbogateasca continutul acestei categorii.Incercindu-se fundamentarealegislatiei existente, prin opera sofistilor se marcheaza o delimitare intre legile statului si legea divina,universala.Unii dintre sofisti au inaintat ideia posibilitatii existentei unei contradictii intre aceste douacategorii ale dreptului.Hippias, de exemplu , afirma ca legea naturii este legea adevarat, care este inopozitie cu legea umana si reprezinta o creatie artificiala(umana). Prin astfel de afirmatii s-a ajuns chiar la

ideea prezentei unei valori superioare a legii naturale in raport cu legile care emana de la stat (Antifont).Inopozitie afirmatiile sofistilor mentionati, Callicles identifica legea cu puterea, constituind,astfel, un temei alcriticii institutiilor statale cu caracter democratic. Mai mult de cit atit, trasimacos atribuie dreptului siechitatii calificativul, putin surprinzator in cazul sofistilor, de atitudine arbitrara si masura a intereselorcelor ce detin puterea. Legea , echitatea reprezinta, astfel , o parere in permanenta modificare. La uniisofisti este prezentata si ideia egalitatii universale dintre oameni dintre oamenii liberi (Antifon, Lycofron)care isi gaseste sorgintea in natura. Aceasta egalitate se extinde pina la egalarea dintre cetaceni sirobi(Alchidam). Un alt temei care s-a impus in cultura politico-juridica europeana, datoritagindirii sofistilo,a fost conceptia contractuala a aparitiei statului, contractul reprezentind atit temeiul legilor, cit si alegalitatii sau inegalitatii dintre oameni (Lycofron,Hippias).

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

3/28

1.2 In domeniu gnoseologiei sofistii, de regula, adoptau o pozitie individualista, fapt pentru care sevorbeste de `relativismul gnoseologic al sofistilor` potrivit caruia orice om detine o intelegere proprie alucrurilor si cunoasterea acestora. Aceasta intelegere are un character dynamic, in permanenta schimbare,fapt pentru care adevarul are un character relative. Aceeasi persoana ``era in drept`` sa adopte, in scurteperioade de timp, pozitii diferite cu privire la aceeasi problema. Aceasta atitudine gnoseologica presupuneinexistenta unei adevarate stiinte ,

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

4/28

natural au un fundament rational. In opozitie cu sofistii, pentru care dreptul reprezinta un element alintereselor si al atitudinii arbitrare a guvernantilor polisurilor, Socrate afirma ca legile reprezinta o valoareuniversala, avind origine divina. Respingind relativismul etic al sofistilor, Socrate se pronunta impotrivalibertatii de evaluare a realitatii statal juridice, depunind eforturi in vederea depistarii elementului de``obiectivizare`` a atitudinii omului fata de realitatea etico-juridica.Fiecare sofist avea ``propriile-i``...```legalitate``, ``echitate``,``egalitate``. Iar Socrate proclama existenta unui singur adevar, a unei singureechitati, care sunt vesnice, care nu se modifica in timp. In acest mod echitatea legilor,dupa Socrate, trebuiesa aiba un caracter rational, in temeiul caruia proclama necesitatea respectarii legilor, care emana de la statsi care erau blamate de sofisti. Caracterul rational al legislatiei ``Temei idealist`` constituie pentru Socratetotodata si fundamentul credintei sale in justitie deoarece, in acest fel, pentru recunoasterea existenteijustitiei nu mai este necesara , obligatorie prezenta formularilor scrise ale legislatiei sau ale sanctiunilor.Este cunoscuta pozitia lui Socrate conform careia cetatenii buni trebuie sa respecte si legile rele, pentru anu instiga cetatenii rai la lipsa de respect fata de legile bune.Respectarea legilor dintr-un stat reprezinta unprincipiu obligatoriu in orice situatie. Pe sofisti nu regimul democratic ii preocupa in mod deosebit cipoliticul ca loc al discursului. Politicul era deci legat nemijlocit de logos.Democratia in sensul sau politicpresupune recuoasterea puterii cuvintului in dezbaterile publice.Pentru sofisti legea nu are nici o influentaasupra naturii individului si nu este capabila de a face din aceasta un cetatean bun si corect.Legile cu altecuvinte, nu au nici o legatura cu natura, ci sunt apanajul statului. In politica deci ceea ce conteaza nu este safii, ci sa pari drept si sa actionezi in propriul tau intere. Socrate spune ca retorica ofera sofistului

modalitatea de asi impune punctul de vedere in adunarile cetatenesti in materie de politica interna si externaEtalonul in politica nu mai este masura, ci devine lipsa de masura. Socrate spre deosebire de sofistipromova respectul fata de lege.

1.2 ``Singurul lucru pe care il stiu, este ca nu stiu nimic`` Se poate spune ca in cazul lui Socrate estevorba ``nu atit de o punere in disctie a cunoasterii aparente pe care credem ca o posedam, ci de o punere indiscutie a noastra si a valorilor ce ne guverneaza propria noastra viata. A te indoi de tine insuti este caleaspre adevar.intelegerii mele, Socrate nu a vrut sa spuna ca nu stie nimic, dar ca nimeni nu poate sti nimiccu certitudine absoluta, desi poate fi increzator referitor la anumite lucruri. Socrate se autoanaliza si cu catdescoperea mai multe lucruri, ajungea sa realizeze ca nu stie nimic. Socrate a fost att de dur n formulareaacestui principiu fiindc i critica pe cei care se credeau n materie de cunoatere alfa i omega, fr s

recunoasc atunci cnd nu tiau ceva.

1.3 Socrate spre deosebire de sofisti sustine respectul fata de lege spunind ca totdeauna este o datorie.Socrate spunea ca cetatenii buni trebuie sa respecte si legile rele, pentru a nu instiga cetatenii rai la lipsa derespect fata de legile bune. Socrate promova ideia conform careia era necesara o supunere absoluta fata deregulile cetatii. Stradania lui Socrate consta in ai ajuta pe oameni sa ajunga la adevar, contrar sustinerilorsofiste, iar gindirea sa direct sau indirect este o incercare remarcabila de a contracara relativismul acestora.Fiind condamnat la moarte i sa propus evadare, refuzind categoric, acest genst echivalind cu o supuneretotala fata de hotarirea cetatii, chiar daca aceasta era nedreapta.Luind apararea cetatii in fata individului,totusi,Socrate , prin gindirea sa si nu prin actiunea ostila, a subminat,poate mai mult de cit sofistii,prioritatea absoluta a acesteia in raport cu indiviul uman. Individualismul uman se intemeiaza pe adevarspunea Socrate.

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

5/28

Platon

1.1.Prezentai principalele concepii politico juridice ale lui Platon pe baza dialogurilor Despre stat (Republica

i Despre legi.

1.2.Analizairaportul dintre organismul individual i organismul social la Platon.

1.3.Exprimai-v atitudinea fa de conceptul statului ideal formulat de Platon. Argumentai.

1.1Dialogul Republica.Comunitatea perfecta isi dobindeste semnificatie si existenta in procesul cunoasterii sitranspunerii, maximal exacte, in practica a ideii ``stat`` In calitate de fundament si scop al acestei forme aorganizarii social-statale Platon impune justitia, prin intermediul careia statul trebuie sa-si dobindeasca existenta.Justitia reprezinta elementul de concordare si coeziune dintre interesele cetatenilor si interesele ocrotirii fiintei

statului, acestea urmind a fi realizate in cadrul vietii social-politice.Statul devine ideal atunci cind activitatea sacorespunde esentei sau functiilor carora le este predestinat.Realizarea justitie dupa Platon are semnificatiainstaurarii in stat a unor relatii de armoni, deoarece prin intermediul justitiei fiecarui cetatean i se impuneobligatia de a actiona in conformitate cu scopul comun. Realizarea justiei dupa Platon mai implica si inexistentaprorpietatii private, prin inlaturarea prorpietatii private Platon urmarea suprimarea ispitei imbogatirii personaleprinttre reprezentantii primelor doua caste.Statul ideal dupa Platon este statul ce-si gaseste temei in legiechitabilesi a carui forma de organizare este aristocratia. Formele de organizare statala dupa Platon sunt :Aristocratia, Timocratia, Democratia, Tirania.Dialogul Legile Preocupat in continuare reelaborarea conceptiei statului ideal Platon impune in calitate defundament al acestei organizari social politice legile.Cu ajutorul legilor, Platon detroneaza filosofii de laconducerea statului ideal.Legea are la baza ratiunea in sens de principiu ordonator. Finalitatea ei nu poate fi decitvirtutea in ordinea cetatii. In cetate trebuie sa fie ratiunea. Datorita acestui principiu cea mai mare importanta instat este educatia si mai ales instructia publica. Prin educatie toate inclinatiile si impulsurile omului sunt dirijate

spre telul urmarit de stat. Stabilirea relatiilor sociale poate fi insituita in temeiul unor legi, prin intermediul carorain masura egala, sunt reprezentate interesele tuturor categoriilor sociale.In aceasta ordine de idei legislatiaelaborata trebuie sa reflecte in masura deplina relatiile sociale reglementate.legile dupa parerea ginditoruluitrebuie sa fie insotite de comentarii prin intermediul carora sa explice cetatenilor scopul adoptarii lor.

1.2 Una dintre ideile centrale ale dialogului Republica, prin care Platon explic fenomenele politice, esteanalogia de esen ntre sufletul individual i sufletul cetii, altfel spus ntre constituia interioar a sufletuluiindividual i constituia statului, ce apare ca un fel de mare suflet colectiv. Cercetarea tipurilor de stat (respectiva constituiilor) ngduie nelegerea organizrii interioare a sufletului omenesc. Putem spune c dialogulRepublica, construit n jurul problemei morale a justiiei i dreptii, ne ofer oglinda pe care Platon o aveadespre natura uman i esena ei politic.Platon ne propune, deci, cercetarea dreptii mai nti n stat, unde eaar fi mai uor de perceput, spre a reveni ulterior la dreptatea din individ. Pornind de la aceast idee axial,Platon va construi, va edifica ncet-

ncet, dar sigur, imaginea unei ceti drepte i perfecte, cetatea idealPrincipiul pe care se ntemeiaz construcia cetii ideale este acela al oikeopragiei (cel ce susine c fiecare omtrebuie s fac un singur lucru, i anume cel pentru care este cel mai bine pregtit). Mrindu-se cetatea, va aveade fcut fa rzboaielor; va avea nevoie deci de o armat care va fi format din soldai de meserie pazniciicetii alei, crescui i educai i ei n aa fel nct s fac cel mai bine acest lucru. Pentru a-i face datoria,paznicii trebuie s aib o fire plin de nflcrare, dar i una filosofic, raional. Paznicii, aflai sub influenaunei educaii severe, vor locui i tri avnd totul n comun. Fericirea lor nu va fi personal, ei vor fi fericiinumai dac cetatea n ansamblu va fi fericit. Organismul colectiv al cetii ideale va cuprinde trei claseselecionate cu atenie: conductorii, numii i paznici desvrii, alei dintre cei mai buni paznici, pazniciipropriu-zii sau auxiliarii, formai dup regulile educaionale menionate mai nainte i trind ntr-uncomunism complet, i clasa inferioar lucrtorii, agricultorii, productorii bunurilor materiale. Cetatea va aveapatru virtui: nelepciunea proprie clasei conductoare; curajul specific paznicilor; i dou virtui comune:cumptarea i dreptatea, care se identific cu oikeopragia. n temeiul analizei sufletului colectiv, specific statului

Platon va examina apoi sufletul individual sau cetatea interioar, folosind modelul analogic al cetii colectiveSufletul individual are i el trei pri: partea raional, cea pasional i una apetent. Corespunztor acestor treidimensiuni, pot fi identificate cele patru virtui: nelepciunea asociat prii raionale, curajul asociat celeipasionale, cumptarea i dreptatea unificnd i armoniznd cele dou elemente ntre ele. Aadar, dac fiecaredintre prile sufletului i ndeplinesc misiunea specific, atunci i aciunile lor vor fi armonizate ca ntr-o lirbine acordat, iar omul va fi cu adevrat drept. Omul va fi drept, va aciona n societate conform dreptii.Dreptatea interioar produce, aadar, dreptate exterioar; justiia, dreptatea trebuie s fie inerent interioritiiomului. Regula formal a , exterioritatea justiiei nu pot substitui fiinarea, esena, interioritatea

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

6/28

1.3 Statul este pentru el asemeni omului, iar omul asemeni statului. De aceea omul pote fi perfect din punctde vedere moral doar intr-un stat bine organizat. Si invers numai niste cetateni cu adevarat culti, bineeducati si virtuosi se pot asocia, formind un stat, in care domneste ordinea si legea. Scopul statului este de acrea conditii pentru realizarea dreptatii.Platon porneste de la ideea ca statul este un individ de proportiimari, "un om mare". De aceea actiunile adaugatoare ale cetatenilor, indiferent de postul ocupat si rangulsocial, aduc prejudicii statului si fiecarui cetatean in parte. Virtutiile sociale si cele individuale seconditioneaza reciproc. Oamenii totdeauna isi merita societatea in care traiesc, fie ea buna sau rea. Statuleste intotdeuna asa cum sunt cetatenii lui. Filosofia politica a lui Platon porneste, deci, de la ideea ca naturamorala a omului, dreptatea si virtutea se pot realiza numai in mijlocul unui popor organizat in stat. Acesta ildeschide sa descrie cum ar trebui organizat statul, pentru ca sa se realizeze dreptatea perfecta. Teoria

statului bine organizat sau a statului ideal trebuie sa tina cont, pe de o parte, alcatuirea sufletului omenesc,iar pe de alta parte, de activitatile de care are absoluta nevoie societatea. Invatatura lui Platon despre stat sebazeaza in mare masura pe teoria sufletului.Dupa cum stim, Platon considera ca sufletul uman se compunedin trei parti: ratiunea, pasiunea generala (afectiunea) si dorinta. Lor le corespund cele trei virtuti cardinale:intelepciunea, curajul si cumpatarea. Cea de a patra virtute cardinala - dreptatea.Organizarea statala trebuiesa corespunda celor trei parti ale sufletului omenesc. Pe de alta parte, societatea are nevoie de trei activitatiprincipale: conducerea statului si elaborarea legilor, apararea lui de dusmani din afara si mentinerea ordiniiinterne si in cele din urma de asigurarea bunurilor materiale.

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

7/28

Aristotel1.1. Prezentai concepiile lui Aristotel referitor la apariia, esena i forma statului.

1.2. Clasificai justiia dup Aristotel i caracterizai categoriile acesteia.

1.3.Apreciai corelaia formei de guvernmnt i regimului politic pornind de la concepia aristotelic despre forma

statului.

1.1 Aparitia, Esenta. Potrivit doctrinei aristotelice statul se infiinteaza in mod natural , odata cu evolutianaturala a omului, care presupune si fortificarea caracterului social al omului. Statul isi face aparitia atuncicind oamenii au atins un inalt grad de performanta in evolutia capacitatilor lor organizatorice.Statulreprezinta forma suprema si perfecta a organizarii umane.In felul acesta aparitia statului dupa Aristotel,

este posibila doar in cazul in care viata umana are un caracter social. Reprezentind o creatie a naturii, statulnu mai este inteles in calitate de asociatie constituita in vederea solutionarii,unor probleme cu caractertemporar.Fiind prezentat de Aritotel in calitate de ``continuare`` a personalitatii umane si a celorlalte formede organizare sociale,preexistente aparitiei statului (familiei, marii familii, localitatii si polisului), statulreprezinta o uniune perfecta,organic.Faptul acesta afirma Aristotel are drept consecinte absorbtia sinimicirea partial de catre stat a formelor organizarii sociale mai putin complexe.Crearea statului presupunetransferarea, de la nivelul familiei, tribului la nivelul statului a posibilitatii de a reglementa majoritatearelatiilor sociale. In felul acesta chiar si educarea copiilor in familie, ca exemplu este supusa unorreglementari din partea statului.Spre deosebire de Platon,Aristotel considera familia drept elementindispensabil al existentei polisului.Prin doctrina sa Aristotel considera drept scop al statului asigurareabunastarii de catre fiecare persoana in parte si in cele din urma, de catre majoritatea cetatenilor.Ramine a fiactual si astazi acest criteriu aristorelic al determinarii starii polisului: bunastarea cetatenilor. Scopul

statului instituit de ginditor intr-o oarecare masura ne aminteste si Teoria statului social , formulate intimpurile moderne.Abordind problema dimensiunilor statului, stagiritul afirma ca teritoriul polisului trebuiesa fie intr-atit de mare incit sa permita realizarea unei bune administrari a statului. Aceste reflectii aleautorului isi pastreaza actualitatea si astazi, prin avertismentul cu privire la pericolul asupra existenteilibertatilor politice ale cetatenilor, care isi poate face aparitia prin extinderea excesiva a teritoriului statuluisi majorarea excesiva a populatiei statului.Statul este constituit si isi extinde puterea asupra unor oameniliberi si egali, capabili sa inteleaga rational semnificatia si valoarea propriilor action. In temeiul acestei idei,Aristotel isi extinde aria reflectiilor asupra fenomenului robiei, afirmind ca oamenii lipsiti de ratiune, decapacitatile necesare conducerii propriei peroane, trebuie sa se afle sub conducerea altorpersonae.Extinderea statului nu este posibila in absenta robilor, a caror preocupare este solutionareaproblemelor de ordin material.Robii asigurind populatia polisului cu bunuri materiale, ofera cetatenilorposibilitatea de a se ocupa de activitatile publice, de stat. Forma statului Un interes deosebit prezinta,

datorita influentelor exercitate asupra gindirii politico-juridice ulterioare, si reflectiile aristotelice asupraformelor de organizare statala. Potrivit acestei doctrine formele de organizare statala trebuie delimitate inbaza a trei criteria: a)cri teri ul determinari i categor iei cetateni lor .Dupa parerea stagiritului, fiecarei formede guvernamint ii corespunde un criteriu distinct al definirii categoriei de cetatean. Prin cetatean Aristoteldesemneaza persoana care este in drept de a participa personal la procesul de legiferare si exercitare ajustitiei. b)cri teri ul numarului de guvernanti. Aristotel distinge trei categorii de forme de organizarestatala: state in care guverneaza o singura persoana; state in care guverneaza un numar mic de persoane;state in care guverneaza toti cetatenii sau majoritatea lor. c)cri teri ul scopului guvernanti lor. Aristoteldelimiteaza doua categorii de forme de organizare a statului: forme corecte de organizare astatulu(monarhia, aristocratia si politia) si forme incorecte de organizare a statului (tirania, oligarhia sidemocratia). In baza acestor criteria, Aritotel deosebeste urmatoarele sase forme de organizare a statului:1)Monarhia reprezint forma statului in care guvernarea este realizata de o singura persoana in interesul

tuturor cetatenilor;2)Aristocratia este forma de organizare a statului in care guvernarea este realizata in interesul intregiipopulatii a statului de un numar mic de persoane ce detin inalte calitati morale si intelectuale;3)Politia este caracterizata ca fiind cea mai buna forma de organizare a statului, fiindu-i specifica realizareaputerii de catre toti cetatenii sau majoritatea acestora, in vederea realizarii intereselor tuturor cetatenilorstatului.4)Tiraniareprezinta acea forma a organizarii statului in care puterea este exercitata de o singura persoanain vederea realizarii propriilor interese.5)Oligarhiaeste forma de organizare in care puterea in stat este realizata de pesoane bogate.6)Democratia reprezinta forma de organizare a statului in care puterea politica este exercitata de catreintreaga populatie a polisului.

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

8/28

1.2 Categoriile ``lege``si ``echitate`` in operele lui Aristotel capata semnificatii echivalente. Continutullegilor este justitia.Principiul fundamental al justitiei este egalitatea, care poate si trebuie sa fie aplicata,dupa parerea ginditorului antic, in mai multe forme. Aristotel distinge astfel:a)Justitia distributiva are ca temei principiul ``egalitatii geometrice``. Acesta categorie a justitieiconstituie fundamentul realizarii echitatii intre persoane, in functie de contributia fiecareia la prosperitateastatului.Domeniul administrarii justitiei distributive il constituie raporturile sociale, intemeiat pe contributiipersonale, a caror evaluare obiectiva nu este posibila. Persoanele se deosebesc prin cunostintele siexperienta pe care le detin.In consecinta actiunile fiecarei persoane, fiind determinate de capacitatileindividuale, vor avea o influenta si o eficienta diferita in ceea ce priveste prosperitatea statului. Aplicareajustitiei distributive isi poate gasi materializarea si in procesul de repartitie a onorurilor; acordare a

accesului la putere; instituire pentru anumite persoane sau categorii de persoane a unor drepturi sauobligatii suplimentare; distribuire a bunurilor. In urma administrarii justitiei distributive se creeaza situatiain care participantii la raporturile sociale dobindesc o cota egala cu contributia personala la viata social-politica.b)Justitia corectivaare la baza principiul ``egalitatii aritmetice``. Aceasta categorie a justitiei constituiefundamental realizarii echitatii in raporturile in care daunele si/sau avantajele fiecareia dintre parti pot fievaluate obiectiv(economic). Personalitatea fiecaruia dintre participant la asemenea raporturi sociale nu seia in considerare, partile raportului social fiind considerate egale. In calitatae de rezultat al procesului deadministrare a justitiei corrective se impune egalitatea materiala a partilor.Potrivit acestei conceptiiaristotelice, justitia corectiva isi gaseste realizare, atit fata de faptele voluntare(raport de vinzare-cumpararecit si fat de faptele involuntare(delictuale), egalitatea partilor instituindu-se prin intermediulraportului``delict-sanctiune``. Justitia corectiva se poate present la rindul ei sub doua forme: justitia

comutativa si justitia judiciara. Justitia comutativaapare in urma aplicarii principiului egalitatii, a caruiadministrare este realizata, de regula, de catre participantii la raporturile in cauza. Justitia judiciara, spredeosebire de justitia comutativa, presupune interventia judecatorului, in calitate de terta parte. Instituireaegalitatii in procesul realizarii justitiei, dupa parerea lui Aristotel presupune si evitarea extremelor, precumar fi saracia si bogatia, deoarece realizarea justitiei presupune si intituirea unui echilibru social.

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

9/28

coala stoic

1.1 Descriei ideile politico juridice a stoicilor.

1.2 Stabilii cauzele rspndirii ideilor colii stoice n Roma Antic i evideniai particularitile ideilor stoicilor romani.

1.3 Apreciai influena colii stoice asupra filosofiei cretine.

1.1 Apariti a statului.Statul este prezentat in aceasta doctrina in calitate de forma a organizarii vietii umane,care are un caracter natural. Aparitia si existenta statului isi gaseste temei in caracterul social al omului(Aristotel), in tendinta omului de a-si organiza viata in baza convetuirii sociale. Dreptul natural. Soticiireafirma existenta dreptului natural, pentru care este caracteristica universalitatea, egalitatea si libertatea

naturala a oamenilor. Guvernarea statelor si a intregii lumi trebuie realizata in baza dreptului natural.Aceastaguvernare trebuie sa fie intemeiata pe echitate, a carei origine este divinitatea, natura creatiei universale.Cunoasterea dreptului natural este posibila: dreptul natural se reflecta in constiinta fiecaruia dintre oameni,reprezentind o expresie a ratiunii creatiei lumii. Prin natura sa, fiecare om poate si trebuie sa participe larealizarea dreptului universal. Principial, conceptia stoica a dreptului natural presupunea devalorizarealegislatiei existente in fiecare stat in parte. Cu toate acestea, stoicii afirmau necesitatea respectarii obligatiilorcare isi aveau sorgintea in dreptul pozitiv. Statul universal. Dreptul natural constituie fundamentulreprezentarilor statale cosmopolite. In conformitate cu aceasta conceptie, prin destinul sau, omul trebuie safie cetatean al statului universal.Reprezentantii Scolii stoice declara omul cosmopolit `` cetatean al lumii, alstatului universal``. Intre oameni nu exista deosebire, chiar daca sunt cetateni ai unor state diferite. Stoiciiincercau sa demonstreze ca oamenii pot sa distruga orice legatura cu statele existente. Cu toate acestea,stoicii considera activitatea social-politica a cetatenilor necesara pentru existenta statului. Idealul statului. In

calitate de ideal al statului, Scoala stoica afirma statul in care guvernarea este exercitata de intelepti.Prioritate se acorda aristocratiei si formei mixte de organizare a statului. Promovind principiul `` a trai inconformitate cu natura``, stoicii afirma ca exista o singura echitate, un singur stat, un singur drept. Echitatea,cosmopolisul si dreptul natural are un caracter universal-valabil:identice in raport cu orice persoana. Trebuiementionat faptul ca doctrina stoica nu a avut in calitate de consecinta modificari radicale de ordin politico-juridic. Aceasta se datoreaza caracterului temperat al stoicismului: stoicii nu aveau ca scop modificarearealitatilor social-politice existente, directiile principale ale influentei doctrinei stoice fiind domeniulcunostintei (etice, politice, juridice).

1.2 Gindirea elena din sec.IV pina in a doua jumatate a sec.II i.e.n constituie asa numita perioada tirzie,numita si perioada elenista. Pe parcursul acestui timp, formatiunile statale din Grecia Antica sun in proces dedecadenta, dupa care urmeaza disparitia lor:La sfirsitul sec. IV i.e.n polisurile grecesti cad sub domintia

Macedoniei, iar mai tirziu trec sub standardele militare si ocupatia Romei Antice. In noile conditii politicojuridice, locuitorii polisurilor grecesti dobindesc statut de cetateni ai unor state imense ca teritoriu sipopulatie: monarhiile orientale si Imperiul Roman. Cauzele respindirii stoicismului in Roma Antica sedatoreaza cuceririlor de teritorii care au avut loc. Iar cel care a raspindit ideia de cetatean al luminii a fostchiar intemeietorul stoicismului Zenon o idee cu totul nou i generoas n acele timpuri. A avut de luptat cuprejudecile, ntruct aceast idee necesita depirea barierelor "cetii" - unitate de baz a culturii, i chiarpoliticii elene. Imperiul roman acceptase mai demult aceast idee, ns nu datorit urmrii unor scopurinobile, ci expansiunii militare. n Imperiul Roman, stoicismul a gsit un teren favorabil. Romanii au acceptatcu uurin ideea decetean al lumii. Diferena dintre cetate i provincie disprea treptat.Romanii au fost nuatt colonizatori (cei care impuneau o cultur), ctcuceritori, civilizatori (au construit ceti, au oferit o bazmaterial teritoriilor cucerite). Astfel stoicismul roman impunind ideea de om liber. Epictet.n concepia saomul liber era acela care i baza raiunea pejudeci( idei ce reflectau adevrurile divine), i nu

pe opinii (idei personale despre adevr). Libertatea era, n acest sens, rezultatul unui exerciiu de voin:voina de a tri n acord cu Sinele su, i nu cu personalitatea egoist.Marc Aureliuspunea caomul trebuies tind ctre ceea ce este util i pe msura comunitii. Important este prezentul, nici viitorul, nici trecutulcare ne mpovreaz. Moartea face parte din Natur, pentru c totul este n continu transformare, conformeternitii n care totul se produce, se reproduce i se transform la infinit.

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

10/28

1.3 Dupa pierderea suveranitatii polisurilor grecesti si respectiv a libertatii politice, impune cercetatorilordin domeniul politico-juridic o revizuire a valorilor, care atrage o serie de importante modificari indomeniu. Elementele caracteristice ale noilor curente de gindire a acestei perioade sunt: substituireaoptimismului prin pesimism; a activismului cetatenilor in domeniul solutionarii problemelor de ordin socialprin pasivitate; a spiritului civic prin individualism. Individualismul se instituie pentru grecii antici incalitate de unic temei posibil al vietii culturale. In opozitie cu libertatea social-politica, in permanentaproclamata si consolodata in perioada anterioara, in perioada elenista in baza conceptiei individualiste seproclama libertatea spirituala a persoanei. Astfel se instituie conditii favorabile pentru constituirea unoratitudini cu caracter utopic si respectiv dezvoltarea acestui gen literar. In timp gindirea mistica si respectiv

religioasa dobindeste un rol dominant in fundamentarea vietii spirituale, atit la nivel individual cit si social.Momentul culminant al acestui proces este asa numita transformare a filosofiei si respectiv a gindiriipolitico juridice in sluga a religiei, adica intrument si element secundar al gindirii crestine caracteristicaEvului Mediu. Elementele prin care s-au manifestat insa afinitatile religioase intre greci si religia crestinanou aparuta au fost platonismul, cu ideea nemuririi sufletului, si stoicismul, cu ideea lumii de dincolo.Contributia romanilor la constituirea noii religii a fost una special politica. Ei au avut ca nimeni altii panaatunci sentimentul unitarii omenirii sub o lege universala. Cuceririle romane au dus, pe de alta parte, lapierderea credintei multor popoare in propriii lor zei, instituind un model comun.

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

11/28

Cicero

1.1.Expunei principalele idei referitoare la stat i drept ale lui Cicero.1.2.Determinai categoriile dreptului n concepia lui Cicero.

1.3. Estimai legtura conceptual a ideilor politico juridice ale lui Cicero i Aristotel.1.1Aparitia Statuluieste fundamentata de Cicero pe ideia caracterului social al omului. Cicero afirma castatul si dreptul reprezinta o expresiei a naturii si ratiunii avind , concomitent un caracter divin. Exista dup

parerea lui anumite cerinte ale naturii in fata carora omul este neputincios, deoarece natura si omul suntdominati de ratiunea universala. Statul spunea Cicero trebuie guvernat dup principiul raportrii la cauzaoriginar a comunitii omeneti, iar puterea trebuie ncredinat fie unei persoane (monarhia), fie unei elite(aristocraia), fie tuturor cetenilor (democraia); ns niciuna dintre aceste forme de guvernmnt nu asigurao bun conducere a statului, astfel nct o a patra form de guvernmnt rezultat din combinarea optim acelorlalte trei forme asigur buna guvernare. Dintre cele trei forme originare de guvernmnt ceamonarhic este mai bun, dac monarhul este virtuos, Cicero plecnd de la premisa c universul fiind condusde o divinitate suprem unic, iar statul are ca temei legea natural, implicit trebuie respectat principiulconducerii unice.Forma statului.Cicero preia de la Aristotel cele 6 forme simple de organizare a statului :monarhia-tirania,aristocratia-oligarhia, politia-democratia.Dreputl natural. Afirmind ca cunoasterea acestei ratiuni divine si totodata , naturale este posibila ginditorul

roman afirma existenta dreptului natural. Cu timpul, Conceptia dreptului natural devine un element generalaceptat si distinctiv pentru cultura politico-juridica romana. Dreptul natural este identificat de autor cuechitatea , care reprezinta esenta dreptului natural. Dreptul natural are un caracter imuabil(neschimbator intimp si spatiu),constituind un factor de echilibru, rational si totodata divin in raport cu dreptul pozitiv. Inacest sens dreptul natural isi face aparitia cu mult inainte de dreptul volitivreprezentind o emanatie a statului.In temeiul acestei conceptii, autorul afirma ca cucerirea dreptului natural si a echitatii naturale reprezinta unscop al fiecarui om , in caz contrar omul fiind sortit a suporta pedeapsa divina. Autorul instituie primatuldreptului natural asupra dreptului pozitiv, idee prin care se impune obligatia omului de a se dirigui inprocesul de reglementare a relatiilor sociale de principiile si normele dreptului natural si de a recunoastenulitatea legilor contrare dreptului natural.

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

12/28

Doctrinele politico-juridice i cretinismul1.1 Expunei ideile politicojuridice a sf. Toma d'Aquino.

1.2 Comparai raportul stat biseric i scopul statului la sf. Augustin i sf. Toma d'Aquino.

1.3 Apreciai influena filosofiei greceti asupra perioadei scolastice a filosofiei cretine.

1.1Conceptia lui Sf. Toma despre staturmeaza, in mare parte, ideile politice avansate inca de Aristotel.Statul ocupa in cadrul societatii un loc insemnat pentru ca el asigura in cel mai inalt grad desavirsireaindividului uman. Rolul statului este acela de a organiza desavirsirea umana.El este cel care asigura ordineain societate si cu toate ca individul uman trebuie sa se supuna acestei ordini, el are totusi o anumita libertatede a actiona. La fel statul are o anumita autonomie fata de indivizi care il compun, are o activitate proprie.

Pe de alta parte, statul este limitat de catre drept si de catre morala, in acest sens el nefiind necesar decit inmasura in care isi duce aportul la desavirsirea naturii umane. Statul dezvolta intr-o strinsa corelatie cudesavirsirea membrilor societatii, nu contra lor. In functie de acest scop, formele de guvernamint, dupaToma, in consonanta cu Aristotel, sunt: monarhia, aristocratia, republica, care degenereaza in tiranie,oligarhie si democratie. In ceea ce priveste dreptul natural Sf.Toma a extins conceptia sa mistica asuprafenomenului juridic.El subordoneaza idee de drept natural ratiunii divine, astfel fenomenul juridic nu poatefi decit rational. Dreptul este intemeiat pe ratiune.Toma dAquino delimiteaza patru categorii ale dreptului(Legi)a) Lex aeterna- reprezinta ratiunea si vointa divina, ambele constituind un tot intreg.Legea universalatrebuie sa fie acceptata prin intermediul credintei, deoarece nu poate fi cunoscuta in intregime de om.Legea universala reprezinta izvorul tuturor celorlalte categorii de legi.b)Lex divina- reprezinta legea instituita prin normele Bilbiei.

c)Lex naturalis- reprezint predispunerea naturala a oamenilor de a trai in societate, de al cunoaste pedumnezeu, tendinta oamenilor spre bine, spre autoconservare.d)Lex humana validitatea acestei legi depinde de caracterul ei rezonabil, ea se imparte in legeanatiunilor(cea care este comun la toate popoarele) si legea civila (ceea ce este specific omului, cetateanului)

1.2Raportul Stat-Bisericala SF.AugustinIn ascensiunea institutiilor religioase catre puetere putemdelimita urmatoarele etape:a)comunitatile crestine timpuriiin drum spre afirmare. In perioada timpurie a crestinismului se creeazacomunitati religioase, in care viata comuna este instituita in baza unor principii diferite de cele ale vietiilaice greco-latine: a)obligatia fiecarei persoane de a munci, b)proprietatea comuna asupra bunurilor dupanecesitati.Prezenta istorica a acestor comunitati religioase in evolutia crestinismului a servit mai tirziu catemei pentru afirmarea existentei in lumea antica a asa numitului comunism stiintific.

b)opozitia tacita. Prin intermediul doctrinei crestine se instituie:a)condamnarea bunastariimateriale :Fericiti voi cei saraci, ca a voastra este imparatia lui Dumnezeu, b)condamnarea guvernantilorstatului c)asa numita opozitie tacita in raport cu statul roman: `Dati Cezarului cele ale Cezarului, iar luiDumnezeu cele ale lui Dumnezeu`c)relatii de buna vecinatate In baza acestei ultime teze biblice sa constituit mai tirziu tendintareprezentatilor crestinismului de asi ingradi existenta si de asi impune, in raport cu Statul, relatii de bunavecinatate.d)similitudini intre interese Ulterior aceasta atitudine fata de stat este modificata de catre apostolulPavel: ``Tot sufletul sa se supuna inaltelor stapiniri , caci nu este stpinirea decit de la Dumnezeu ; iar celece sunt de la Dumnezeu sunt rinduite``. ``Pentru aceea, cel ce se impotriveste stapinirii se impotrivesterinduielii lui Dumnezeu``.Iar cei ce se impotrivesc lui vor lua osinda. Este realizata astfel o ameliorare inrelatiile dintre reprezentantii religiei crestine si reprezentantii statului.

e)recunoasterea crestinismului de catre stat Imbunatatirea relatiilor cu Statul permite crestinismuluilegitimarea existentei sale. In anul 331 existenta crestinismului este legitimata, este recunoscuta oficial decatre stat.In anul 324 crestinismul este declarat religie oficiala a statului.Scopul Statului la Sf.Augustin. Scopul cetatii lui dumnezeu este de a instaura si mentine pacea intreoameni.totodata statul are si scopul de a ajuta biserica in vederea instaurarii cetatii lui dumnezeu.Raport Stat-Biserica la Sf.Toma.Statul, la fel precum si in perioada initiala a evolutiei crestinismului,ramine subordonat bisericii, careia trebuie sai acorde sprijin in vederea realizarii scopului ei. ScopulStatului, potrivit doctrinei tomiste, este binele comun. Statul nu mai reprezinta pentru Toma un rau, insusiraul fiind doar negarea binelui.Statul trebuie sa contribuie la asigurarea cerintelor de ordin material sispiritual ale oamenilo, permitind educarea unor adevarati crestini in persoana fiecarui cetatean.Statul carenu se subordoneaza Bisericii are un caracter ilegal, pierzindusi dreptul la existenta.

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

13/28

1.3 - Scolastic - tendin din filosofie i teologie care, ncepnd din perioada tardiv a Evului Mediu, ancercat s explice i s fac nelese fenomenele supranaturale ale revelaiei cretine cu ajutorul raiuniiumane i, mai ales, al filosofiei lui Aristotel. asimilare creativa de catre barbari a patrimoniului filosofic allui Platon si aristotel> o confruntare din tre gandirea religioasa europeana si gandirea laica din Ev Mediucare-si accentueaza trasaturile rationale prin asimilare opera aristotelica. Au fost studiate lucrarile lor inbaza doglemor religioase.Interesul principal al scolasticilor nu consta n descoperirea i cercetarea unorfenomene noi, ci doar s explice cunotinele deja dobndite n antichitate n lumina dogmelorcretine,astfel toate ideile expuse.toate tezele filosofilor precum aristotel,socrate,platon erau analizte decatre crestini prin prisma crestinismului. Metoda preferat a scolasticilor consta n operarea cu vocabularullogic i filosofic al lui Aristotel, att n predarea nvturilor, ct i n argumentare i dialog. Discuiile peteme teologice se bazau pe Biblie care reuneau cugetrile i concepiile vechilor prini ai bisericii(statulapare c urmare a caracterului social al omului aristotel)

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

14/28

Nicolo Machiavelli1.1 Prezentai doctrina politico juridic a lui Nicolo Machiavelli.

1.2 Stabilii semnificaia maximei Scopul scuz mijloacele pe baza ideilor lui Nicolo Machiavelli.

1.3 Evaluai machiavelismul ca principiu istoric i ca realitate.

1.1 -Se indeparteaza de conceptia religioasa despre lume,statulse intemeiasza pe relatiile intre guvernati siguvernanti,care este fundamentul stabilirii guvernelor, sa fie organizat astfel ca o clasa s anu poata trai faraalta clasa, sa existe echilibru. .scopul statului-siguranta cetatenilor si garantarea intangibilitatii proprietatii

private.forma in acre statul atinge un nivel cel mai inalt este republica.este primu care cercetreaza relatiilepolitico juridice prin prsma pshihologica si sociologica.Esenta politicii consta iin intelegere fenomenelorexistente prin prismaactivitatii umane.Rolul religiei in viata social politica este una utilitarrista oexamineaza dar in caliatte de de element al realizarii puterii de stat,si al realizarii unitatii statuluiitalianunic.scopul cercatarior sale era asigurarea unitatii statului italian cu orce pretz,el este primul care dadifinitia statului,org statului,sef de stat etc.pentru pria data folseste termenul de republica,in semnificataiade azi ca forma de guvernamint. Forme de guvernamint:monarihia potriviat in caz de neintelegeri.republicapotrivita in caz de stabilitate in relatiile sociale.

1.2 ``Scopul scuza mijloacele``.In vederea realizarii scopului politic urmarit Machiavelli propune, inclitate de mijloace de atingere a scopurilor politice: siretenia, viclenia, minciuna, tradarea, violenta,cruzimea. Asemenea mijloace, fara indoiala, erau utilizate la scara larga in acele timpuri. Insa faptul ca au

fost propuse in mod deschi, a influentat negativ asupra renumelui lui Machiaveli. Prin aceasta, in politica sinu numai, termenul``machiavelism`` a capatat o conotatie negativa, care se rezuma la formula ``scopulscuza mujloacele``. E necesar ca un principe sa faca in asa fel incit sa invinga si sa-si pastreze statul iarmijloacele lui vor fi socotite totdeauna onorabile i de fiecare ludate, deoarece oamenii de rnd sunt atrainumai de ceea ce pare i de succesul unui lucru. Iar lumea nu e fcut dect din asemenea oameni de rnd.

1.3 Termenul de machiavelism se rezuma la fraza scopul scuza mijloacele ceea ce era un principiu de bazala timpul de trai al sai si nu este o exceptie si in zilele noatre cind politicienii folosesc orice mijloc pentru aajunge la putere si a se mentine in fotoliu.i n timpurile moderne se discut dac recurgea la anumite cide aciune mai puin tolerabile (s ne amintim ce s-a ntmplat pe teritoriul fostei Iugoslavii sau n Irak)compromit scopul urmrit sau dac sunt doar mijloace pentru atingerea acelui scop nobil. Asta putem i artrebui s dezbatem. Fr a fi n mod obligatoriu de partea lui Machiavelli, suntem obligai s

recunoatem meritele gnditorului florentin care a reuit s formuleze ideea ntr-un asemenea mod nctdevine util, i utilizabil n ziua de azi. Este i motivul pentru care Niccolo Machiavelli i principeleimaginat de acesta n urm aproape cinci secole rmne unul extrem de actual.termenul de machiavelism acapatat o conotatie negativa insa machiaveli sia expus public viziunile sale fara careva minciuni saueschivari de la edevar si idealurile sale

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

15/28

Jean Bodin1.1.Descriei ideea suveranitii statului n concepia lui Jean Bodin.

1.2.Stabilii i caracterizai trsturile fundamentale ale suveranitii dup Jean Bodin.

1.3.Evaluai trsturile formelor de guvernmnt n concepia politico-juridic a lui Jean Bodin.

1.1 Ideea suveranitii statului. In fiecare stat trebuie sa existe, potrivit doctrinei lui Bodin, o putere

suprema:unica si indivizibila. Deoarece nu exista stat fara putere suverana, ea se instituie in calitate deelement distinctiv al existentei statale. Reprezentind puterea ``permanenta si indivizibila`` a statului,suveranitatea este reprezentata de autor in calitate de realizare stat a celor mai importante activitati:a)adoptarea legilor:trasatura principala a practicii politice, in temeiul careia este determinat suveranul-prezenta dreptului la legiferare. b) declararea si incheirea razboaielor. c) numirea functionarilor.d)realizareajustitiei, inclusiv gratierea. e) stabilirea si colectarea impozitilor.

1.2Trasaturile suveranitatii sunt:

a)caracterul permanent:puterea de stat se instituie pentru o perioada de timp care nu se determina inmod anticipat.Potrivit doctrinei lui Bodin, detinatorul puterii de stat, investit in functie pentru o perioada

determinata de timp, nu este suveran.

b)caracterul absolut: suveranul dupa parerea lui Bodin, nu poate fi supus acestor legi. Suveranul estedeasupra legilor, comportamentul lui nu poate fi supus reglementarilor juridice. Vointa suveranului estemai presus de lege si vointa celorlalti subiecti de drept.

c)caracterul indivizibil si uni tar:Bodin afirma necesitatea detinerii depline a puterii de stat de catre opersoana sau organ de conducere, respingind forma mixta de guvernare.

d)caracterul neconditionat si continuu: dreptul detinatorului puterii de stat de a solutiona problemesocial-politice, fara a fi obligat sa-si coordoneze propriile decizii cu alte persoane sau institutii.

1.3Corelaia formelor de organizare a statului i formelor de guvernmnt.

Formele de organizare ale statului sunt determinate in baza criteriului apartenentei puterii de stat. Bodinafirma existenta a trei forme ale suveranitatii: a)democratia:puterea intregii sau a majoritatii cetatenilor,b)aristocratia:puterea celor alesi, c)monarhia:puterea unei singure persoane.

Bodin afirma astfel trei forme de guvernare, care sunt identice cu formele de organizare a statului:democratia, aristocratia, monarhia. Pentru Bodin ``forma de organizare a statului ``si ``forma deguvernamint`` nu se confunda: in practica, afirma autorul``forma de organizare a statului poate sa nu

coincida cu ``formele de guvernamint``. Astfel, de exemplu, in cazul monarhiei, inteleasa in calitate deforma a organizarii statului, monarhul poate incredinta aristocratilor sau poporului guvernarea statului sau opoate realiza in mod independent, de sine statator. Potrivit doctrinei lui Bodin, in fiecare dintre formele deorganizare a statului poate fi prezenta fiecare dintre cele trei forme de guvernamint.

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

16/28

Hugo Grotius

1.1.Definii i determinai fundamentul, principiile i metodele de cunoatere a dreptului natural dup Hugo

Grotius.1.2.Determinai contribuia lui H.Grotius n dreptul internaional public.

1.3.Argumentai aplicabilitatea principiului pacta sunt servanda n dreptul intern i n dreptul internaional

1.1 Fundamentul. Fundamentul dreptului natural este ratiunea umana. Grotius spune c dreptul areoriginea n nsui natura omului i c exist independent de legile stabilite la diferitele popoare. Dreptul,consider el, trebuie s fie neles ca aciune just, corespunztoare naturii fiinelor social-raionale. Aadar,

la Grotius, primul izvor al dreptului este natura omului. Aici trebuie s remarcm totui o inconsecvenntruct el face o rezerv c dei dreptul natural ar aciona i fr Dumnezeu, acesta exista i este creatorulntregii existene.

Principiile.a) respectarea a tot ceea ce apartine altuia (viata, bunuri, valori morale);b) respectarea promisiunilor, angajamentelor, a cuvantului dat;c) repararea pagubelor pricinuite altora (regula veche romana)d) pedepsele statuale juridic sunt toti cu care incalca regula/ norma

Metodele. Dreptul natural poate fi cunoscut prin dou metode: a priori i a posteriori. Prin metoda apriori(determinare a ceea ce este conform naturii sociabile a omului prin intermediul ratiunii) omul poate

descoperi conformitatea sau neconformitatea necesar a unui anumit lucru fa de natura raional i socialPrin cea de-a doua metod, a posteriori (metoda empirica, determinare a tot cee ce este comun in sistemuldreptului a tuturor popoarelor sau cel putin a popoarelor civilizate- bine conduse) poate fi observat unfenomen oarecare considerat ca just de toate popoarele. ns ea este imperfect i are numai o valoare deprobabilitate, fiind deci i o obieciune capital, deoarece dreptul natural trebuie s valoreze prin sine nsuichiar dac este violat sau nesocotit.

1.2Dreptul international public. Logica si principiile puse de grotius la baza dreptului international isigasesc originea in teoria contractului social.Temei al dreptului international sunt intelegerile dintre popoareSpre deosebire de ginditorii Romei Antice, pentru care dreptul international se prezenta in calitate de dreptnatural, Grotius afirma necesitatea intelegerii dreptului international in calitate de drept volitiv.Intelegerileinterstatale trebuie, in acest fel, sa se instituie in baza dreptului si nu a puterii:temei al relatiilor

internationale este dreptul avind origine contractuala, caruia ii sunt specifice atit trasaturile dreptuluinatural, cit si cele ale dreptului volitiv. In ceea ce priveste studiile lui Grotius in domeniul dreptuluiinternational, trebuie evidentiate si afirmatiile autorului despre delimitarea razboaielor legitime de celenelegitim, precum si despre necesitatea instituirii unor norme, in temeiul carora urmeaza sa se realizezereglementarea relatiilor in timp de razboi. Constructiile teoretice inaintate de Grotius vor contribui laevolutia relatiilor internationale din perioada moderna, avind ca temei si dreptul international, precum si laconstituirea fundamentelor teoretice ale reglementarii relatiilor sociale in timp de conflicte militare. Grotiusspunea ca pacea eterna poate fi obinuta numai cand statele in relatiiledintre ele se vor conduce dupaprincipii universal valabile, izvorate din dreptulnatural.

1.3 - obligatiile generate de conventiile internationale (sau in general de acte de drept international) ca si

cele ce rezulta din principiile dreptului international trebuie aduse la indeplinire cu buna credinta.astefelconform acestui principiu a dreptului international statul trebuie sa-si respecte obligatiile indiferente deforta sa militara, putera politica de influientare. Este un principiu de egalitate a tuturor statelor care nu arpermite statelor puternica incalcare a drepturilor statelor mai putin dezvoltate cu un teritoriu mai mic. Afost preluat si de dreptul intren, dreptul civil la incheerea contractelor partile sunt obligate de buna credintasa-si indeplineasca obligatiile.

Thomas Hobbes

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

17/28

1.1 Prezentai teoria contractului social n viziunea lui Thomas Hobbes.1.2 Determinai raportul dintre drept i lege dup Thomas Hobbes.

1.3 Exprimai o atitudine fa de ideea lui Thomas Hobbes despre egoismul nnscut al omului.

1.1 Contractul social.Starea naturala a omului, potrivit doctrinei lui Hobbes reprezinta ``razboiul tututorcontra tuturor`` Eliberarea de aceasta stare naturala a razboiului ``tuturor contra tuturor`` este posibila doarin urma incheierii unui contract social.in baza acestui contract, oamenii trebuie sa adopte o serie de deciziiconcomitente.

a) refuzul f iecarei persoane la l ibertatea neingradita, care este specifica omului in stare naturala. Fiecareperosoana, potrivit acestei doctrin, este capabila de a parasi aceasta,vrednicade mila si sila, starenaturala:stare de pericole, pe care le impune razboiul natural.b)deoarece in stare naturala drepturilesubiective ele fiecarei persoane sunt nelimitate, omul detine olibertate neingradita.Acest fapt conditioneaza refuzul deplin si neconditionat al fiecarui om la statutulspecific starii natural, deoarece in caz contrar este posibila reintoarcerea societatii la anarhia initiala, lainitialul egoism al fiecrei persoane.c) in urma refuzului fiecarei persoane la drepturile sale subiective, specific starii naturale, are loctransferarea drepturi lor indi vizil or de catre stat.d)urmatoarea decizie, adoptata in baza contractului social, presupune institui rea pentru sefu l statului adreptului exclusiv de a emite legi. Doar seful statului, determina diferenta dintre legitim si nelegitim,echitabil si inechitabil.

1.2. Delimitare drept- lege: drept- fumnadent al posibilitatii omului de-a actiona intr-un fel/altul, temeiul drsubiective si al categoriei libertate. Lege- fundament al obligatiilor, temei al necesitatii de-a actiona intr-un fel / altul. Contractul social, n viziunea lui Hobbes, prevede asocierea tuturor indivizilor n baza uneilegi naturale care alctuiete temelia raiunii i presupune o activitate general pentru toi indivizii. Legeanatural are la baz ideea acordului ntre membrii unei colectiviti, care interzice individului dea faceceva ce ar duna lui sau celorlali membri.A doua lege, fiind o emanaie a celei fundamentale, preconizeazc, n cazul acordului ntre indivizi, omul trebuie s renune la dreptul su asupra tuturor lucrurilor n limitaacceptat de acord. Proprietatea privat este o condiie de convieuire, un mijloc al pcii.A treia legenatural presupune ca indivizii s ndeplineasc toate cerinele impuse de acordul ncheiat. Ea reprezintfundamentul justiiei. Injustiia, opus justiiei, const n nerespectarea obligaiilor asumate n urmaacordului. Necesitatea existenei justiiei pune temelia unei puteri, cu drept de constrngere, care impune

fiecrui individ o msur unic a libertii umane. Aceast putere i aparine statului, care o folosete pentrua nlturi nenelegerile dintre indivizi.

1.3 Omul, potrivit conceptiei lui Tomas Hobbs, nu este sociabil de la natura, impuninduse in calitate defiinta pur egoista si ambitioasa, in permanenta goana dupa onoruri. Omul este preocupat doar de adevarullui, este preocupat doar de bunastarea sa si e profund indiferent fata de nefericirea altora. Starea naturala aomului reprezinta razboiul tuturor impotriva tuturor , oamenii se afla intr-un razboi neingradit, deoareceomul este intro permanenta cautare a bunastarii sale in dauna celorlalti. Insa sa demontrat ca omul esociabil de la natura, omul nu poate trai in societate fara ajutorul altor oameni omul, el este o firedependenta de oameni si de conditiile naturale de existenta.

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

18/28

John Locke

1.1.Descriei teoria contractului social n viziunea lui John Locke.

1.2.Analizai principiile obligatorii pentru stabilirea regimului de libertate evideniate de John Locke.

1.3.Apreciai contribuia lui John Locke la formularea teoriei separrii puterilor.

1.1Incheierea contracutlui social, rezultatul caruia este constituirea statului, este necesara in scopulinstaurarii justitiei: a unor garantii suplimentare pentru mentinerea oridinii publice si a bunastariioamenilor. Conform ideilor lui Locke, omul este, n mod natural o fiin social, adic starea naturalpresupune existena societii. n aceast stare, omul, conducndu-se de legii naturii, dispune de dreptul lalibertate personal, la munc la proprietate, etc. Aceast lege, fiind expresia raiunii naturale a omului,creeaz condiii de convieuire panic i de siguran pentru fiecare individ n parte. Egalitatea oamenilorse afirm ca oreciprocitate dintre orice putere i drept, nct nimeni nu poate avea mai mult dect altu.Aprarea i realizarea legilor naturii n relaiile reciproce ale oamenilor este efectuat de fiecare individprin mijloace i forme individuale cu care ia nzestrat natura. Aceste mijloace i forme nu snt suficientepentru ca legea naturii s fie aceeai pentru fiecare individ. Pentru a-i garanta drepturile lor date de naturoamenii, n baza unui contract social, s-au organizat politic, dnd, astfel, natere statului. Scopul suprem alstatului este asigurarea drepturilor naturale ale oamenilor. El nu trebuie s atenteze la aceste drepturi, ci

dimpotriv, printr-o organizare raional, s aspire pentru ca omul s aib posibilitatea real s se bucure pedeplin de aceste drepturi naturale scop stat-orcrotirea propr private.

1.2 In vederea transformarii ideii libertatii in practica a libertatii, John Locke inainteaza o serie deprincipii, aplicarea carora urmeaza sa permita constituirea unui stat al carui regim este libertatea:a)activitatea unui astfel de stat trebuie sa fie intemeiata pe respectul dreptur il or naturale ale omulu i,excluzinduse orice incalcare ale acestora.b)in activitatea unui stat al liberatii trebuie sa fie respectat principiu l separatiei puteri lor in stat.c)un alt principiu al instituirii regimului libertatii in stat este principiul l egali tatii. Autorul inainteazacerinta instituirii subordonarii tuturor persoanelor in raport cu prescriptiile legale, inclusiv areprezentantilor corpului legiuitor, guvernului si a monarhului.

d)in calitate de fundament al luptei cu manifestarile despotismului in realizarea puterii in stat, autorulimpune principiul suverani tatii poporu lui. Obligatia poporului de a se supune, afirma autorul , este inlegatura directa cu respectarea de catre guvern a dispozitiilor contractului social.

1.3 Autorul a preluat idea lui aristotel de separarare a puterilor. . Locke delimiteaza trei directiifundamentale ale exercitarii puterii de stat: puterea executiva, legislativa, federativa. Prin putere federativaautorul intelegea acctivitatea statului in domeniul relatiilor internationale.Realizarea justitiei constituie,potrivit doctrinei lui Locke, parte indispensabila a puterii executive. In felul acesta John Locke schiteazateoria separatiilor puterilor in stat care isi va gasi desavirsirea clasica prin eforturile lui Montesquieu.Meritul acestui autor consta in instituirea unui sistem constitutional aplicabil.

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

19/28

Charles Montesquieu

1.1.Prezentai doctrina politico-juridic a lui Charles Montesquieu.

1.2.Determinai completrile i precizrile aduse de Charles Montesquieu teoriei contractului social.

1.3.Apreciai contribuia lui Charles Montesquieu la dezvoltarea teoriei separaiei puterilor.

1.1 Scopul constituirii statului. Fiecare om, potrivit acestei conceptii, tinde sa obtina cea mai inaltabunastare materiala si sociala in dauna celorlalte persoane. Statul, in acest sens are drept scop inlaturarea

ostilitatilor si razboaielor din societate. Acest scopt trebuie sa fie atins prin intermediul unor mijloace simecanisme de ordin juridic, a caror utulizare impune inlaturarea contradictiilor si solutionarea conflictelorce apar intre oameni. Esenta contractului social este adoptarea legilor prin intermediul carora suntreglementate relatii dintre guvernanti si guvernati. Montesquieu pune astfel bazele conceptiei guvernariilegilor. Conceptia guvernarii legilor se reprezinta in calitate de fundament al ideii obligatiei guvernantilorde a respecta cerintele instituite atit prin dreptul natural, cit si prin dreptul volitiv. Delimitam 4 forme deguvernamint: 1)Democratia- detinerea puterii de catre popor. 2) Aristocratia-detinerea puterii de catre ocategorie de persoane. 3) Monarhia- apartenenta puterii unei singure persoane 4) Despotismul-lipsaraporturilor politico -juridice dintre guvernanti si guvernati. Scopul statului potrivit acestei doctrine estelibertatea , egalitatea siguranta si fericirea tuturor oamenilor.Ginditorul francez afirma in calitate defundament al dreptului categoria ``spiritul legilor``. Prin spiritul legilor doctrinarul francez intelegearezultatul obiectiv al influentei unei multitudini de factori ai realitatii fizice si sociale asupra procesului de

reglementare normativ-juridica a relatiilor sociale.Spiritul legilor unui stat individual determinat reprezintarezultatul influentei factorilor, cei mai importanti dintre care sunt: a)factorii naturali(clima, landsafturile,solul) b)particularitatile evolutiei sociale(cultura, religia).Categoria spiritul legilor este utilizata in esenta decatre ginditorul francez in vederea afirmarii reglementarii normativ-juridice a relatiilor sociale in calitate deactivitate ce nu are numic in comun cu activitatea arbitrara a organului legislativ al statului, deoarece legilein mare parte sunt rezultatul legitatilor obiective.Exista 2 categorii de libertate: naturala-ca rezultat almanifestarii satrii presociale,care dispare in momentul constituirii statului. politica-dreptul de a faceceea ce permite legea, acets tip de libertate isi gaseste temei in exprimarea practica a statutului juridic decatatean fiind posibila doar in stat cu forme de guv moderne. El a definitivat teoria separatiei puterilor instat formind ultimele completari. Legile politice le garanteaz indivizilor libertatea, iar aceasta din urm leasigur proprietatea.

1.2 Pentru organizarea raional a statului, n conformitate cu legile juste, este necesar mprirea puterilorn stat, n aa mod asigurndu-se libertatea politic. Puterea de stat trebuie s fie divizat n puterelegislativ, executiv i judectoreasc. Astfel, nici una din acestea nu va putea comite abuz de putere ndefavoarea alteia, crendu-se un sistem eficace de stopare i de echilibrare a puterilor n stat. Puterealegislativ constituie sursa de baz de asigurare a libertii n stat. Ea trebuie s statorniceasc rnduieli cares nu prevaleze mai presus societatea dect pe cetean i mai mult pe cetean dect pe om.(principiulbalantei si contrabalantei).Puterea Legislativa-este expresia vointei poporului scopul e iste creareadreptului, principalele pericole ale realizarii ei de catre popor este teritoriu imens si farimitarea curentelorpolitice.Puterea Executiva-aplicare legii care necesita operativitate in exercitaterea actiunilor si adoptareadeciziilor care sunt necesare de a implimenta legile in practica. Puterea Judecatoreasca-solutionareaconflictelor ce apar in prcesul realizarii dispozitiilor din legislatia in vigoare.(put legisativa poarta un

caractel privelegiat). Printre cele mai importante precizari si adaugiri pe care le impune acestginditor in teoria contractului social sunt:a)conceptual izarea teor iei in cal itate de baza metodologica. Autorul totdata realizeaza cercetarea aparitieistatului in calitate de proces istoric avind fundamente obiective.b)del imitarea statul ui de societate, autorul afirmind ca constituirea statului este realizata de catre oamenicare au atins starea de societate.c)o alta precizare adusa teoriei contr actului social se impune prin conceptia statului. Statul potrivitdoctrinei ginditorului francez, reprezinta un mijloc al luptei cu ostilitatile si razboaiele dintre oameni.

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

20/28

1.3 Teoria separatiei puterilor in stat a lui Montesquieu este elaborata in vederea constituirii unui

mecanism juridic avind eficienta necesara, atit in vederea dobindirii si pastrarii sigurantei cetatenilor in

raport cu manifestarile puterii statale, cit si a dobindirii si garantarii in relatiile sociale a libertatii politice a

cetatenilor. In acest fel teoria separatiei puterilor in stat reprezenta pentru autorul francez un instrument

eficace pentru realizarea urmatoarelor sarcini:

a)limitarea arbitrarului si a abuzului guvernantilor.In legatura cu acest fapt el prezenta ideia conform

careia orice om ce detine puterea este predispus sa abuzeze de aceasta putere si el va merge in aceasta

directie pina cind nu va atinge limitele acesteia.

b)implementarea practicii constitutionalismului englez.

Potrivit teoriei separatiei puterilor in stat, este necesara divizarea puterii de stat in trei ramuri: legislativa

crearea dreptului reprezinta expresia vointei generale ; executiva- are ca scop alicarea legislatiei in viata ;

si judecatoreasca- are ca scop solutionarea conflictelor ce apar in procesul realizarii dispozitilor din

legislatia in vigoare. Principiul separatiei puterilor in stat isi gaseste temei in necesitatea separarii unor

categorii de activitate ale statului avind natura distincta. Delimitarea practica a activitatilor legislativa,

executiva si judecatoreasca ale statului in cadrul exercitarii puterii de stat reprezenta o necesitate a realitatii

politico-juridice in care a activat montesquieu. Notorietatea patrimoniului cultural a lui Montesquieu isi

gaseste temei in teoria separatiei puterilor in stat. Meritul ginditorului consta in faptul ca el a reusit sa

consacre ideia de calitate de principiu al practicii constitutionale.

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

21/28

Jean J. Rousseau

1.1.Prezentai teoria contractului social n viziunea lui Jean J. Rousseau.

1.2.Comparai cauzele de apariie a statului dup Jean J. Rousseau i Thomas Hobbes.

1.3.Apreciai influena doctrinei lui Jean J. Rousseau asupra programului revoluiei franceze.

1.1Contractul social urmeaz aceeai ordine de idei i exprim regretul pierderii strii naturale,recunoscnd c o rentoarcere pur i simpl la starea natural, dup atingerea civilizaiei este imposibil.n esen el observ c ceea ce constituia fericirea primitiv era bucuria libertii iegalitii, iar pentruregsirea echilibrului iniial, el recurge la ideea contractului social.Dup Rousseau, contractul trebuieconceput n modul urmtor:pentru moment indivizii s confere drepturile lor statului care apoi le redtuturor cu nume schimbat (nu vor mai fi drepturi naturale, ci drepturi civile). n acest mod, actul fiindndeplinit n chip egal de ctre toi, nici unul nu va fi privilegiat, iar egalitatea este asigurat.Legea, pentruRousseau, nu este altceva dect expresiavoinei generale, prin urmare ea nu este un act arbitrar de autoritateci exprim adevrata suveranitate, care este potrivit concepiei sale inalienabil, imprescriptibil iindivizibil.

1.2 Aparitia statului porneste de la starea naturala.Premisa de la care Hobbes proneste este ca totioamenii suntegali de la natura dupa capacitatile fizice si intelectuale.Spre deosebire de Hobbes,Rousseauconsider c poporul sau suveranul stabileste nu numai legile fundamentale ale pactului social,ci si toatecelelalte legi generale. Chiar dac unele legi sunt initiate de un anumitlegislator, ele trebuie s fie ratificatede ctre popor prin liberul su sufragiu. Starea de naturalaRousseau se opune civilizatiei,este o stareoriginara. amoralitate, asemeni lui Locke, contrat luiHobbes. n consecinta, Rousseau delimiteaza celmai net puterea legislativa de puterea executivasi raportul dintre ele. Potrivit lui, suveranul ( puterealegislativa ) nsarcineaza un corpadministrativ sau o magistratura (ca putere executiva ), care sa se ocupe deaplicarea simentinerea legilor, precum si de elaborarea de acte referitoare chestiuni de interes particular,actecare, desigur, trebuie sa corespunda contractului social. Rousseau e de parere ca acest corpadministrativtrebuie numit principe cnd e activ, si guvernamnt cnd e pasiv. Asadar, puterea legislativa sisubordoneaza puterea executiva, poporul este suveran n raport cu principele. Suveranitatea poporului,argumenteaza Rousseau, este inalienabila si indivizibila.

1.3 Rousseau a influenat hotrtor, alturi de Voltaire i Diderot ,spiritul revoluionar, principiile dedrepti contiina social a epocii; ideile lui se regsesc masiv n schimbrile promovate deRevoluia francezdin 1789.Rasunetul ideilor lui Rousseau este dovedit de faptul ca "Declaratiadrepturilor omului si alecetateanului", devenita program al Revolutiei de la 1789, din Franta afost elaborata pe baza "Contractuluisocial", regasit, n mare parte apoi, n prima Constitutierepublicana a Frantei, precum si n alte constitutiieuropene. Impactul puternic al ideilor contractualiste rousseau- iste a fost asupra iacobinilor care au vzutn minitratatul de drept politic, Contractul social, instrumentul de distrugere a statului monarhic -feudal,de construire aunei noi ordini politice. Jean Jack Rousseau n lucrari criticnd regimul din Franta a scos nevidenta noi cai de solutionare. In special Rousseau sustinnd ca statul apartine poporului i nuconducerii afost eficient n nsuirea ntelesului de stat-natiune. A initiat prabuirea suveranitatiidivine a regelui i n loca scos n evidenta vederea suveranitate a poporului. Rousseau sustinnd ca toti oamenii s-au nascut egali iliberi a subliniat stringenta continuarii i n viata sociala aegalitatii i libertatii. Cu notiunea de consens

social a atras atentie la reprezentarea vointeigenerale, a pus bazele legilor i constitutiei actuale. Razboaielela care a participat n sec. 18Franta a adus statul n pragul falimentarii cu exceptia regelui i aristocratieipoporul traia nsaracie i mizerie, toate acestea au constituit motive ce au instigat revolta.

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

22/28

Immanuel Kant

1.1.Prezentai ideile lui Immanuel Kant referitor la stat i drept.1.2.Analizai raportul dintre drept i moral n concepia lui Immanuel Kant.

1.3.Adaptai ideile lui Im. Kant din lucrarea Despre pacea perpetu la ideia contemporan despreintegrare european.

1.1Filosofia sa politic pleac de la filosofia sa moral, care are n centru noiunea de lege universal a

raiunii, umanitatea ca scop n sine. Scopul Statului, dup Kant, este numai protectia dreptului; statultrebuie sasigure cettenilor posibilitatea de a se bucura de drepturile lor, dar nu trebuies seamestece nactivitatile individuale, nici s ngrijeasc de activittile individuale. El si-a ndeplinit functia sa, cnd aasigura libertatea tuturor; n acest sens trebuie s fie statul de drept. n mai multe texte politice, el si aratpreferinta clar pentru ordinea ntruchipat dedrept: e mai bun un statputernic care i ofer suveranuluiputerea de agaranta dreptul, dect un stat slab ce duce la haos. Kant reia ideile lui Montesquieu sirecunoaste existenta atrei puteri n stat (legislativ,executiv si judectoreasc), ns consider caceasttriad trebuie vzut ca o fictiune: ea aminteste faptul c orice concentrare excesiv a puterii devine unleagnal despotismului. n schimb, nu trebuie s pun n discutie unitatea dreptului. Cele trei puteri nusunt, de altfel, separate, cicomplementare.

1.2Kant si completeaz reflectia asupra societtii, subliniind necesitatea de a supune politica exigentelormorale. n acestsens, Kant face o distinctie ntre actiunile morale, caracterizate de bunvoint si cutareabinelui, si actiunilelegale, care respect legile civile stabilite pentru organizarea societtii. O societate deoameni drepti ar fi o societate perfect.Dar existent social nu se poate baza pe virtutile indivizilor care o compun.Cel care nu recunoaste n elnsusi legea moral trebuie, totusi, s o respecte ca fiind o constrngereexterioar. Vedem astfel cum morala poateservi drept cluz pentru legislator. Justitia legal trebuie s seinspire de aici, ndeosebi cnd si propunes promoveze pacea n vederea statului republican.Pentru Kant, asocierea dreptului si a moralei serealizeaz si n cellalt sens, ntruct, n opinia sa, justitia legal creeaz conditii favorabile pentrubunvoint. n fond, tocmai aceast legtur fundamental stabilit ntre idealul moral si viata juridic este

cea care va permite evitarea rzboaielor si protejarea liberttii umane.1.3 Fr ndoial c opera lui Immanuel Kant marcheaz etapa cea mai important n istoria doctrineipacifismului. Lucrarea Zum ewige Frieden reprezint concluziile practice ale conceptelor sale sociologiceasupra rzboiului si a pcii. Se pronunt pentru crearea unui Congres al Statelor, mprtsind ideea c pacease va statornici definitiv pe msur ce libertatea popoarelor va fi cstigat si rzboiul nlturat pentrutotdeauna.Planul lui Kant de organizare a lumii preconiza o Uniune de state, aceasta fiind, dup el,singurulmijloc de a mpiedeca rzboiul si de a nltura violenta. Kant credea c rzboaiele pot fi nlocuitecuarbitrajul. De altfel, toate principiile stabilite de ctre el nspre pacea etern sunt astzi aproape universalrecunoscute. Aceasta ne arat c doctrine de acest fel nu sunt numai exercitii dialectice, ci chiarfactoriistorici, care nsotesc si reglementeaz progresul real.

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

23/28

Utilitarismul englez (Jeremy Bentham, John Mill, Herbert Spencer)

1.1.Expunei ideile lui Jeremy Bentham ca fondator al utilitarismului englez.1.2.Determinai efectele adaptrii oamenilor la viaa social pe baza teoriei lui Herbert Spencer.

1.3.Apreciai contribuia lui John Mill la dezvoltarea doctrinei utilitariste.1.1 In sec XIX in filosofia engleza se observa tendinta de a renunta la liberalism.Aceasta tendinta se

manifesta sub utilitarism.Fondatorul utilitarismului englez este J.Bentham.Lucrarea principala este

introducere inprincipiile de morala si legislatie,prin care el introduce utilitarismul,afirmind ca scopulfinal al vietii omului este obtinerea placerii,iar produce placere tot ce este util,iar ceea ce nu produceplacere este imoral.Moraladupa Bentham este calculul placerilor.El afirma ca nimeni nu poate fi fericit intr-o multime deneferiticiti.Daca societatea e nefericita, aceasta se rasfringe asupra fiecaruia,si invers.Scopullegilor este de aasigura cit mai mare placere pentru un numar cit mai mare de oameni.Bentham urmaresteun utilitarismcolectiv,el nu face deosebire dintre diferite categorii de placeri, la el e vorba de cantitate si nude calitate.Aceste idei ale lui Bentham au constituit baza unei profunde critici a societatii ce aspirasa dovedeascautilitatea credintelor, obiceiurilor si institutiilor existente in timpul sau. Activist in favoareareformei legilor,s-a infruntat cu doctrinele politice ale epocii cum sunt dreptul natural si contractualismul.A fost primul care a propus o justificare utilitarista a democratiei.

1.2 Pe baza concepiilor evoluioniste, Spencer a construit un sistem ntreg de filosofie. Potrivit lui

Spencer, viaa este un gigantic proces ritmic, o micare continu de formaie i descompunere. Sensulacestei micri este ceea ce constituie evoluia, iar ea consist n mod mai precis dintr -o trecere delaomogen la heterogen, de la nediferenial la diferenial, de la incoerent la coerent. Societatea umanesteasimilat unui organism biologic. Prin efectul seleciei naturale, speciile se transform, adaptndu -sencetul cu ncetul condiiilor mediului, cele care nu se adapteaz, pier.O privire interesant asupra relaieiom societate o realizeaz Herbert Spencer. Contemporan iadmirator al lui Ch. Darwin, Spencerproiecteaz o viziune organicist, considernd societatea ca un cmpal luptei pentru existen. n domeniuldreptului, Spencer formuleaz un ansamblu de Principii de Etic absolut, intre care principiulfundamental este: Fiecare poate s fac ceea ce voiete, numai s nulezeze libertatea egal a celorlali;complementarul acestui principiu se refer la consecine, i el sunastfel: fiecare trebuie s suporteconsecinele propriei sale naturi i ale propriei sale conduite.n baza acestor principii, Spencer formuleazo list a drepturilor naturale ale omului, derivate dinele: dreptul de a se mica liber, dreptul de proprietate,

dreptul liberului schimb, dreptul libertii decredin, libertatea cultului, a cuvntului, a presei libere, etc.Esena concepiei lui Spencer este organizarea vieii sociale, astfel nct individului s i se permitmaximum posibil de drepturi i liberti, statul fiind doar un protector al acestora.

1.3John Stuart Mill(18061873, opera principal Utilitarianism, 1863), incearca sa concilieze notiunilede justitie cu cea de interes, recurgind la notiunea de interes general, superior interesului individualPentru Mill utilitatea este fundamentul moralei .Conform acestui principiu aciunile sunt corecteproporional cu tendina lor de a promovafericirea i sunt incorecte n msura n care tind s producinversul fericirii. Prin noiuneade fericire Mill nelege prezena plcerii i absena durerii, dar termenul deplcere trebuie neles ntr-o accepiune general care nunseamn doar plcere fizic ci iplce reafrumosului, a decorativului, a delectrii. Mill nu abandoneaz teoria lui Bentham i accept utilitatea cafiind un principiu al valorilor morale motiv pentru care o aciune poate fi judecat n funcie

de fericirea pe care o aduce unui anumit numr de indivizi.Spre deosebire de Jeremy Bentham ,Millaccentueaz diferena dintre plceri iimagineaz o ierarhie a plcerilor care ar sta la baza conceptului defericire. Mill nu este un hedonist (hedonismul privit ca o doctrin a porcilor), el vorbete de doucategorii de plceri:trupeti i spirituale. Ultimele suntdezirabile, cci spune acesta, suntsuperioarecalitativ plcerilor trupeti, deci implicit conduc la o fericire maimare.Mill i construete propria viziunedespre utilitarism avnd n vedere distincia bine personal bine public. Acesta este un alt punct n careutilitarismul lui Mill se deosebet e de cel al lui Bentham, motiv pentru care utilitarismul lui Mill estenumit i Utilitarism altruist . Dei Mill este contient c un obiectiv ca acela dea ajusta binele personal nfuncie de binele public este un demers dificil care nu poate fi atins cuuurin, elconsider c sacrificiulunui individ poate fi considerat cea mai nalt virtute.

http://ro.wikipedia.org/wiki/John_Stuart_Millhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moral%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fericirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fericirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jeremy_Benthamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jeremy_Benthamhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hedonism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hedonism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pl%C4%83cere&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pl%C4%83cere&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pl%C4%83cere&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pl%C4%83cere&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pl%C4%83cere&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pl%C4%83cere&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pl%C4%83cere&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hedonism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hedonism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hedonism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Jeremy_Benthamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jeremy_Benthamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jeremy_Benthamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fericirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fericirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fericirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fericirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fericirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fericirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moral%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Moral%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Moral%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/John_Stuart_Millhttp://ro.wikipedia.org/wiki/John_Stuart_Millhttp://ro.wikipedia.org/wiki/John_Stuart_Mill

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

24/28

Hans Kelsen

1.1.Descriei normativismul i premizele teoriei pure a dreptului laHans Kelsen.1.2.Demonstrai identitatea statului i dreptului n doctrina lui Hans Kelsen.1.3.Apreciai trsturile normei juridice pornind de la ideile lui Hans Kelsen.

1.1 Nici o teorie despre justitie nu poate face parte din teoria pura a dreptului, idealurile de dreptateapartinindstiintei politice. Teoria dreptului se cere a fi pur formala, normativa. Dreptul este o ierarhie derelatiinormative, nu o succesiune de cauze si efecte, ca stiintele naturii. In aceasta ierarhie de norme

primeaza celede drept international, referitoare la relatiile dintre stat: teoria monismului dreptului cu primatuldreptuluiinternational. In principala sa lucrare, Doctrina pura a dreptului, considerata de exegeti ca fiindexpresia desavrsita a normativismului juridic, autorul respinge categoric teoria dreptului natural, teoriasociologica privind justitia si teoria scolii istorice asupra dreptului. Convingerea lui Kelsen era ca teoriadreptului trebuiesa fie pura, adica sa respinga orice influenta de natura politica, morala, sociologica oriistorica, sa fie o teorie eliberata de orice ideologie politica si de toate elementele stiintelor naturii, constientade legitatea proprie aobiectului ei si in acest fel constienta de specificul ei. Kelsen a sintetizat urmtoarele premise ale teorieipure a dreptului:1) -scopul teoriei dreptului este s readuc haosul i multiplicitatea la unitate;2) -teoria pur a dreptului este tiin. Ea nu vizeaz dorina sau voina n drept, ceea ce trebuie

s fie n drept ci ceea ce este;

3) -tiina dreptului este o tiin normativ, nu o tiin a naturii;4) -teoria dreptului ca tiin normativ nu are ndatorirea de a cunoate eficacitatea normelorjuridice.

1.2 Scopul lui Kelsen este s stabileasc ce este dreptul i cum este el, dar nu cam ar trebui s fie saucumtrebuie el fcut. Astfel, o teorie pur a dreptului nu trebuie s se lase contaminat de politic, etic,sociologie sau istorie. Dreptul, n concepia lui Kelsen, este o ierarhie de norme, dar nu o succesiune decauze i efecte cum estecazul legilor naturale studiate de tiinele naturii (ex. dac este nclzit un metal,acesta se dilat, dilatareafiind cauzat de nclzire; un ho trebuie pedepsit, furtul nu este cauza pedepsei,pedeapsa nu este efectulfurtului). Statul se identific cu dreptul pentru c el nu este altceva dect un sistemjuridic, un sistem deconduit uman i o ordine de constrngere social. Statul nu poate fi i aciona dect nvirtutea normelor juridice care l calific ca atare. Or, ncercarea de a legitima un stat ca stat de drept esten realitate perfectinadecvat, pentru simplu motiv c orice stat trebuie s fie cu necesitate stat de drept.

1.3 Dup Kelsen, norma juridic se caracterizeaz prin cinci trsturi:-imperativul ipotetic, spre deosebire de imperativul categoric (norma moral) care-i fr condiii, fr dece,fr pentru c, prevederile normei juridice snt subordonate unei condiii, dac nu plteti datoria,confiscarea bunurilor; svrirea unei infraciuni- pedeapsa etc.;-constrngerea;-validitatea, norma juridic provine dint-o norm superioar, preexistent, deoarece ea este conceput caocomponent a sistemului;-nlnuireadreptul constituie un sistem ordonat, coerent.Aceast ordonare se realizeaz pe niveluri, careconstituie piramida nivelurilor juridice. Or, ordinea juridic

este o piramid, o ierarhie format dintr-un anumit numr deniveluri de norme juridice, ntre care exist ocondiionare ce determin fundamentulvaliditii sale, existnd i norma fundamental-Grundnorm. Aceastanu face parte din teoria pur adreptului, natura acesteia formnd obiectul tiinei politice,eticii sau religiei.-eficacitatea norma juridic este valabil numai dac este efectiv. Din concepia lui Kelsen asupradreptului rezult aa-numitul monism kelsian : identitatea statului cudreptul; a dreptului obiectiv cu celsubiectiv; a dreptuluipublic cu cel privat; a dreptului naional cu celinternaional.

5/23/2018 Teste FD 2012 Un Subiect

25/28

Herbert HartRelatai ideile neopozitiviste a lui Herbert Hart.

Stabilii condiiile minime ale existenei unui sistem de drept dup Herbert Hart.

Apreciai raionalitatea normelor juridice i morale dup Herbert Hart.

1.1Herbert Hart sustine ca fiecare norma, fiecare cuvint, fraza ar avea un sens, o acceptiecentrala unicanesusceptibila de dispute, determinata de uzajul lingvistic comunsi care poate fi descoperit prinanalizacontextului si referinta la limbajul comun. Functiile esentiale ale dreptului, ca mijloc de controlsocial,trebuie cautate nu in litigiile private ci in modul in care este folosit pentru a controla, conduce siorganizaviata in afara instantelor. Normele se caracterizeaza prin generalitate si permanenta. Normele de baz seclasific n trei categorii: analitice ntlnite la Hans Kelsen, normative ntlnite la Kant i empirice

ntlnite la Hart.

1.2Potrivit lui Hart, n cazurile dificile ( hard cases) legea este indeterminat i un judecator ce se pronunnastfel de cazuri trebuie s dea dovad de discreie. Argumentul lui Hart se desfasoara astfel:(1) Legea e constituit din norme juridice formulate in termeni generali.(2) Toi termenii generali au open texture: ei conin un miez al crui neles este mpmntenit,

i o periferie unde nelesul termenilor nu mai este determinat(3) ntotdeauna vor exista cazuri ce nu vor cdea in aria miezului nelesului termenilor legali ce existinnormele juridice.( termenii juridici sunt i ei caracterizai de open-texture datorit faptului c legiuitoriisufer de cuno