Tematica tezelor de doctorat susţinute în
Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti
1. Interpretare
Balint Georgică Perspective de abordare teoretică a actului muzical interpretativ
Ciocan Dinu-Mihail Semiotica interpretării muzicale
Cosma Eugen Viorel Interpreţi din România
Croitoru Gabriel Pablo Sarasate – Virtuozitate interpretativă şi fantezie componistică
Cucu Ovidiu-Vasile Stratificarea creaţiei şi interpretării muzicale-implicaţii conceptuale
Dănceanu Rodica Ansamblul Archaeus – virtualitate şi actualitate în interpretarea muzicii contemporane
Diaconu Florin Ioan Comunicarea mesajului muzical în interpretarea pianistică – argumente psihologice, implicaţii artistice
Dragomirescu Marina Fidelitate, creativitate şi stil în paradigma interpretării pianistice
Drăgan Adriana Aspecte mistice în stabilirea conceptului interpretativ
Ganţolea Vasile Incursiune analitică în evoluţia şcolii interpretative şi componistice de flaut
Gâscă Neculai Interpretarea muzicii corale
Geamănă-Roşca Andreiana Orizontul informaţional şi metodologic al pianistului în procesul formării interpretului liric
Golcea Ioan Capacităţile semantice ale gestului dirijoral în actul interpretativ
Iliuţă Gheorghe O abordare teoretică privind structurarea culminaţiilor în interpretarea dirijorală – repere repertoriale
Lupu Mitică Muzica, un reper al interpretării actoriceşti
Macovei Vasile Creaţia interpretativă şi factorul ludic
Nedelciu Liliana Expresie şi comunicare în actul interpretativ
Oncescu Inna-Emilia Stil şi creativitate în interpretarea pianistică - o perspectivă diacronică
Pocinoc Tatiana-Laura Ornamentaţia în interpretarea pianistică
Raţiu Octavian Arta interpretativă în muzica românească de cameră şi concertantă pentru vioară în cea de a doua jumătate a sec.al XX-lea
Rădoi Viorica Valenţe tehnico-interpretative în acompaniamentul pianistic
Rădulescu Liliana Teodora Alexandra Factori structurali şi implicaţii interpretative în muzica pentru duo de pian
Rădulescu Velcovici Oana Maria Fotino şi pianistica secolului XX
Rosentzveig Anico-Etela Tradiţie şi modernitate în interpretarea sonatei pentru pian şi vioară
Rotaru-Constantinovici Luminiţa Aspecte ale originalităţii şi creativităţii interpretative
Saldo Peter Frazare şi expresivitate muzicală la instrumente tradiţionale de percuţie
Sandrin Sandu Coordonate stilistice interpretative în creaţia pentru pian a lui Robert Schumann
Ştefănescu-Pătraşcu Cătălin-Ion Coordonate stilistice ale interpretării muzicii din Renaştere şi Baroc la chitara clasică
Tomescu Mirela Diversitate stilistică şi interpretativă în concertul pentru vioară şi orchestră din prima jumătate a sec.XX
Ţimiraş Iulia Impactul stilistic şi formal, ca proiecţie conştientizată a praxisului instrumental – viola
Vlad Ulpiu Determinări selective în opera muzicală, stabilită prin codificare semiografică. Sisteme proprii de extindere a potenţialului creator al interpreţilor
Voicescu Corneliu Concepte moderne ale interpretării instrumentale la chitară în secolul XX
Wyler Silvio Rudolf (Elveţia) Energia în muzică şi implicaţiile acesteia în interpretare
Zafiris Mirela Valenţe interpretative ale miniaturii vocal-instrumentale româneşti
1.1. Interpretare instrumentală
1.1.1. Claviaturi
Agoston Ştefan Ipostaze pianistice în creaţia lui Bela Bartok
Anacleto Pereira Dias (Portugalia) La chanson portugaise avec piano au XX siècle – Musicologie et Interpretation(lied?)
Ander Gabriela Preludiile lui Debussy
Barnea Georgeta Aurelia Spre ethosul românesc prin lucrările pentru pian de ieri şi de azi
Băcioiu Georgeta-Aneta Miniatura românească pentru pian din prima jumătate a secolului XX în contextul muzical european al epocii
Bocăneanu Adriana-Alia Conotaţiile minorului în sonatele pentru pian ale clasicilor vienezi
Borşan Dana-Maria Creaţia pentru pian şi orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart – Imagine şi realizare
Botezatu-Enescu Carmen-Elena Creaţia pentru pian a compozitorilor reprezentanţi ai noii şcoli vieneze-Arnold Schönberg, Anton Webern şi Alban Berg
Buciu Magda Un original concept tono-modal de creaţie, reflectat în sonatele lui Domenico Scarlatti. Repere fundamentale
Chelariu Dolores - Creaţia pentru orgă a lui Olivier Messiaen în contextul muzicii europene din secolul XX
Coman Lavinia Nicoleta Doina Pentru o teorie superioară a artei pianistice. Perspective diacronice, abordări teoretice, aspecte ale pedagogiei instrumentale
Costea Marcela-Sorina O privire generală asupra evoluţiei instrumentelor cu claviatură în cultura muzicală europeană (organologie, coordonate estetice, stilistice şi interpretative)
Crăciun Daniela Gaby Claude Debussy: Stil, structură şi interpretare în creaţia pentru pian.
Imaginarul acvatic sursă a limbajului muzical debussyst
Gheorghiu Roxana Studiul de pian ca gen muzical, perspectivă istorică, pedagogică şi estetică
Giosa Manuela Pianul în creaţia lui Mihail Jora
Grigore Doina Sonata pentru pian în tradiţia muzicală europeană
Ibănescu Daniela-Corina Stilistica sonatelor pentru clavecin de Padre Antonio Soler
Kiss Corina Daniela (fostă Ungureanu) Aspecte stilistice în creaţia pentru şi cu pian a compozitorului Hans Werner Henze
Lefterescu Ogneanca Creaţia franceză pentru clavecin din secolele XVII şi XVIII – implicaţii teoretice şi specificitate instrumentală
Maier Verona Alegerea spontană a tempo-urilor Preludiilor şi Fugilor din Clavecinul bine temperat de J.S.Bach
Mihăilescu Manuela Tehnica pianistică dedicată impresionismului în muzică, aşa cum apare ea în piese pentru pian solo de I.Albeniz, C.Debussy, M.Ravel.
Moroianu Viniciu Lucian Alois Două secole de gândire componistică reflectate în creaţia pentru pian solo a lui Dinu Lupatti
Nitobe Tsunenori George Enescu – Creaţia pentru pian
Noveanu Monica Universul creaţiei pianistice romantice la patru mâini – Repere stilistice
Radu Steluţa Pianul în creaţia compozitorului Pascal Bentoiu
Raisa Barliba Chelariu S.Prokofiev – creaţia pentru pian
Rădoi Viorica Valenţe tehnico-interpretative în acompaniamentul pianistic
Rădulescu Corneliu Concertul pianistic în secolul al XX-lea
Rădulescu Liliana Teodora Alexandra Factori structurali şi implicaţii interpretative în muzica pentru duo de pian
Rădulescu Velcovici Oana Maria Fotino şi pianistica secolului XX
Romila Fernanda-Sorela Literatura pentru clavecin cu acompaniament ad libitum a secolului al XVIII-lea
Sandrin Sandu Coordonate stilistice interpretative în creaţia pentru pian a lui Robert Schumann
Sandu Constantin (Portugalia) Muzica portugheză pentru pian
Sărăcescu Daniel Influenţa limbajului folcloric asupra creaţiei pentru pian din prima jum.a sec. al XX-lea
Soreanu Şerban Dimitrie Johannes Brahms – Muzica de cameră cu pian
Spinei Sanda Gabriela (Grecia) Personalitatea lui Iannis Xenakis în epocă, reflectată în creaţia sa pentru pian şi cu pian
Stănescu Ioana Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi realitate
Ştefănescu Violetta Exotismul în muzica franceză pentru pian din prima jumătate a secolului XX
Ţigler Elena Măiestrie şi modernitate în creaţia pianistică
1.1.2. Instrumente de orchestră/ alte instrumente
Baciu Eugenia-Liliana Ipostaze ale sonorităţii violoncelului în creaţiile reprezentative ale compozitorilor secolului XX
Bololoi Corina Violonistica secolului al XX-lea sub imperiul virtuozităţii, cantabilităţii şi al coloristicii: C.Debussy, M.Ravel, K.Szymanowski, O.Respighi, P.Hindemith
Buciu Adrian-Ioan Reverberaţii baroce şi proiecţii contemporane în stilistica interpretativă a flautului
Bura Corina Concertul pentru vioară şi orchestră în creaţia românească. Aspecte stilistice, estetice şi interpretative
Burcă Luminiţa-Virginia Violonistica mozartiană
Cazacu Marin - Concertele pentru violoncel şi orchestră în creaţia românească de la Constantin Dimitrescu la Pascal Bentoiu
Cernătescu Dalila - Naiul: istorie, prezent şi perspective
Noia Tatiana Materialitatea şi spiritualitatea sunetului viorii în barocul târziu
Nenoiu Meltiade Fagotul, istorie şi revelaţie
Pandelescu Anton Evoluţia şi importanţa concertului instrumental în creaţia pentru chitară de la baroc până în sec.XX
Ţimiraş Iulia Impactul stilistic şi formal, ca proiecţie conştientizată a praxisului instrumental – viola
1.2. Interpretare vocală
Boros-Konràd Elisabeta Creaţia vocală a compozitorilor maghiari din România
Caraman Emanuel Cristian Muzica vocală americană din secolul XX
Ciucur Viorela Dumitrela - Interferenţe, limbaj şi comunicare în miniatura vocală romantică
Geamănă-Roşca Andreiana Orizontul informaţional şi metodologic al pianistului în procesul formării interpretului liric
Oprea Raluca-Ioana Repere stilistice ale vocii de soprană la personajele donizettiene
Piso Ioan Ilie Cibernetica fonaţiei vocale
Sebat Elmira Motivaţie, mijloc şi expresie în solistica vocală a muzicii contemporane
Tulvan Ghizela-Veronica Miniatura vocală de inspiraţie folclorică în prima jumătate a secolului XX în România şi în Ungaria
Voinea Elena Silvia Incursiune în istoria artei cântului şi a esteticii vocale. Canto – istorie, tehnică, expresie. Privire asupra metodelor de artă a cântului
Voineag Ionel Valenţe ideatice şi expresive ale comunicării prin cântul vocal în lied, oratoriu şi operă
1.2.1. Operă/ Oratoriu
Agachi Mihaela-Adriana Personaje lirice în travesti pentru vocea feminină pavă (mezzo-soprană)
Basacopol Paul-Mihail Confluenţe expresive ale melosului cu tipuri de personaje din creaţia lirică verdiană pentru voci grave
Bâscă Maria Anatol Vieru – Creaţia de operă
Călin Anamaria - Claude Debussy – Opera şi baletul
Enăchescu Eleonora Probleme de expresie şi tehnică a textului cântat în muzica de operă (de la jumătatea secolului XVIII până la jumătatea secolului XX)
Marinescu Florenţa Conceptul de eroină verdiană
Mihăilescu Constantin-Sorin-Cristian Dramaturgia muzicală în spectacolul de operă
Cosma Mihai Opera în România privită în context european. Direcţii evolutive
Petrovici Alexandru Sinteza cuvânt-sunet în recitativ – o dimensiune a teatrului liric
Pinghiriac Emil Tehnici specifice în context educaţional şi reportorial în formarea vocii de bariton
Pinghiriac Georgeta Momente de referinţă ale artei interpretative vocale, în universul secolului al XX-lea
Popescu Gabriel Corul în teatrul de operetă
Roşca Mihaela-Silvia Spiritul mozartian în epoca muzicianului şi în contemporaneitate oglindit în creaţia sa de operă
Şoreanu Cristina- Mihaela Între Don Juan şi Faust, trepte ale afectivităţii şi raţiunii în muzica de operă
Vais Dan-Cristian Rolul pianistului în muzica de operă şi muzica vocală de cameră în literatura secolului al XIX-lea
1.2.2. Lied
Beldi Tania Estetica liedului german: Evoluţia genului în creaţia muzicală a secolelor XIX şi XX
Manoleanu Bianca Luigia Direcţii poetice în creaţia românească de lied a secolului XX
Pavlenco Camelia Rezonanţe lirice universale în liedul românesc
1.3. Interpretare dirijorală
Andreescu Horia Prolegomene privind interpretarea dirijorală
Andriesei Petru Gestul dirijorului de orchestră, de la semn la semnificaţie – privire diacronică
Budin Francesco-Daniel Materializarea unei viziuni interpretative din perspectiva dirijorului de orchestră
Buhai Monica (fostă Nicolau) George Georgescu – personalitate a artei dirijorale a secolului al XX-lea
Drăgan Ovidiu Victor Studiu analitic aplicativ al partiturii din perspectivă dirijorală
Geamănă Alexandru Perspective actuale asupra orizontului muzical – noţiuni liminare
Iliuţă Gheorghe O abordare teoretică privind structurarea culminaţiilor în interpretarea dirijorală – repere repertoriale
Paşcu Rădulescu Dorel Relaţia organică dintre proprietăţile sunetului muzical şi calitatea ansamblurilor instrumentale
1.4. Interpretare şi creaţie corală
Alexandrescu Horaţiu Tradiţie şi inovaţie românească în arta corală contemporană. Menirea creatoare a dirijorului
Gâscă Neculai Interpretarea muzicii corale
Gyuris Maria Repere stilistice în muzica europeană din a doua jumătate a secolului XX destinată formaţiilor corale pe voci egale înalte şi de copii
Ilie Viorica Sintaxa armonică în creaţia corală românească
Jompan Dumitru Coruri şi fanfare din judeţul Caraş-Severin
Moraru Emilia Cântul coral românesc contemporan basarabean de inspiraţie Fantină şi folclorică. Perspective diacronice
Popescu Gabriel Corul în teatrul de operetă
Sandu Ancuţa Simona Valorificarea muzicii obiceiurilor tradiţionale în creaţia corală românească a cappella
Săndulachi Dumitru Aspecte stilistice şi dirijorale a privind creaţia corală în a doua jumătate a secolului XX
Stanache Adrian Valorificarea folclorului în creaţia corală românească din prima jumătate a sec.al XX-lea
Vodă – Nuţeanu Diana Ipostaze ale timbralităţii vocale în creaţia corală românească din perioada 1960-1980
Vulpe Damian Petru Corul în preocupările şi idealurile lui Iosif Velceanu, un entuziast susţinător al culturii şi muzicii româneşti în Banat
1.5. Muzică de cameră
Boerescu Viorica Aspecte ale evoluţiei melodicii şi melodicităţii în sonatele pentru vioară şi pian
Cojocaru Daniela-Florentina Modalităţi de valorificare a limbajului folcloric în muzica de cameră românească din prima jumătate a secolului al XX-lea (1920 – 1950)
Mami Mihaela Tehnici specifice violinei în creaţii camerale din perioada barocului până în zilele noastre
Pepelea Dan Sonata pentru vioară şi pian în creaţia muzicală românească interbelică
Raţiu Octavian Arta interpretativă în muzica românească de cameră şi concertantă pentru vioară în cea de a doua jumătate a sec.al XX-lea
Soreanu Şerban Dimitrie Johannes Brahms – Muzica de cameră cu pian
Ţugui Vasile Trio-ul cu pian (vioară, violoncel şi pian) în creaţia românească din a doua jumătate a secolului al XX-lea (1950 – 2000)
Vişenescu Oana-Iuliana Timbralitatea violinei în formaţii camerale mixte, în lucrări ale secolului XX
Vornicelu Dan-Claudiu Repere stilistice în muzica franceză din perioada 1850-1950, în genul cameral sonată vioară şi pian
2. Compoziţie
Ciocănea-Teodorescu Livia - Timbrul şi conexiunile sale cu forma şi sintaxa (în cotutelă internaţională cu Anglia, University of Huddersfield)
Dediu Dan Fenomenologia actului componistic. Arhetip, arhetrop şi ornament în creaţia muzicală
Marinovici Octavian Cezar Tehnica compoziţiei în muzica de jazz
Moraru Liana Alexandra Creaţia muzicală – un inefabil demers între fantezie şi rigoare aritmetică şi geometrică
Rotaru Marilena Doiniţa Compozitorii contemporani şi tradiţiile arhaice
2.1. Compozitori români
Brâncuşi Cristian Estetica muzicală în viziunea lui Dimitrie Cuclin Bâscă Maria Anatol Vieru – creaţia de operă
Buciu Dan Repere fundamentale ale scriiturii modale româneşti
Bura Corina Concertul pentru vioară şi orchestră în creaţia românească. Aspecte stilistice, estetice şi interpretative
Carabenciov Ani-Rafaela Muzica concertantă pentru orchestră (cu sau fără instrument – instrumente obligate) în cultura muzicală românească din a II-a jumătate a secolului XX
Cordun Veronica-Laura (căsăt. Demenescu) Elemente de limbaj muzical modal în creaţia compozitorilor români bănăţeni. Raportarea acestora la modelele prestigioase ale muzicii din prima jumătate a secolului XX
Cudalbu Grigore-Mircea Elemente fundamentale ale limbajelor muzicale utilizate de compozitori români în creaţia corală a cappella sau cu acompaniament instrumental de după cel de-al Doilea Război Mondial
Băcioiu Georgeta-Aneta Miniatura românească pentru pian din prima jumătate a secolului XX în contextul muzical european al epocii
Diaconescu Tanţa Forme arhitecturale în sonata violonistică românească
Dumitrescu Ilinca Mihail Jora – Creaţia pentru pian şi scriitura pianistică
Duţică Gheorghe Fenomenul bi- şi polimodal în creaţia contemporană românească
Fernbach M. Ioan Eugen Cuteanu prezenţă importantă în cultura bănăţeană şi contribuţia sa în evoluţia şcolii violonistice româneşti
Filip Ioan Tradiţii ale culturii muzicale hunedorene cuprinse în cadrul vieţii artistice bănăţene
Frandeş Marcel George Enescu – Creaţia pentru vioară şi pian – de la semnul grafic la semnul sonor spre semnificaţie
Giosa Manuela Pianul în creaţia lui Mihail Jora
Măniuţ Petruţa Gândirea simfonică în lucrările concertante ale lui Aurel Stroe: 1990-2001
Mociulschi Adrian Ştefan Niculescu-O poetică muzicală
Moroianu Viniciu Lucian Alois Două secole de gândire componistică reflectate în creaţia pentru pian solo a lui Dinu Lupatti
Munteanu Viorel Roman Vlad – modernitate şi tradiţie
Nitobe Tsunenori George Enescu – Creaţia pentru pian
Oancea Sorin Cristian Ethosul în muzica lui Theodor Grigoriu
Odăgescu Irina Simfonia corală “Timpul pământului” pentru cor mixt, percuţie şi recitatori (analiză detaliată a problemelor de limbaj, stil muzical, text literar)
Pavelescu Dan Modalismul în creaţia lui Alexandru Paşcanu
Pepelea Dan Sonata pentru vioară şi pian în creaţia muzicală românească interbelică
Pepelea Roxana-Maria Modalismul în creaţia lui Paul Constantinescu
Petculescu Valentin Creaţia concertantă a lui Anatol Vieru
Popa Florinela Polivalenţe funcţionale în gândirea armonică a lui Mihail Jora, în contextul stilistic tono-modal /neomodal european
Radu Steluţa Pianul în creaţia compozitorului Pascal Bentoiu
Sgorcea Alina-Monica Iacob Mureşianu şi Gheorghe Dima, documente inedite
Stoianov Carmen Antoaneta Repere în neoclasicismul muzical românesc
Ţugui Vasile TRIO-ul cu pian (vioară, violoncel şi pian) în creaţia românească din a doua jumătate a secolului al XX-lea (1950 – 2000)
3. Muzicologie
Bălaşu Mariana-Lavinia Fenomenul muzical între concept şi realitate. Fluiditatea modelelor perceptibile pe căi mentale; Repere selective
Cucu Ovidiu-Vasile Stratificarea creaţiei şi interpretării muzicale-implicaţii conceptuale
Macovei Vasile Creaţia interpretativă şi factorul ludic
Manolache Laura Relaţiile dintre consonanţă şi disonanţă; Criteriu de analiză a limbajelor (gramaticilor) muzicale ale secolelor XVIII – XX din perspective postmoderne
3.1. Stilistică/ Istoria muzicii
Crăciun Daniela Gaby Claude Debussy: Stil, structură şi interpretare în creaţia pentru pian.
Imaginarul acvatic sursă a limbajului muzical debussyst
Burcă Luminiţa-Virginia Violonistica mozartiană
Croitoru Gabriel Pablo Sarasate – Virtuozitate interpretativă şi fantezie componistică
Croitoru Ioana Capriciile lui Paganini – Componente stilistice şi rezonanţe în timp
Dediu-Sandu Valentina Ipostaze stilistice şi simbolice ale manierismului în muzică
Goia Dumitru D.D.Şostakovici – Formarea stilului simfonic
Gyuris Maria Repere stilistice în muzica europeană din a doua jumătate a secolului XX destinată formaţiilor corale pe voci egale înalte şi de copii
Hilca Tatiana Aspecte ale termenilor de expresie şi dinamică în creaţia pianistica a compozitorilor Johannes Brahms, Gabriel Fauré, Frédéric Chopin
Ibănescu Daniela-Corina Stilistica sonatelor pentru clavecin de Padre Antonio Soler
Kiss Corina Daniela (fostă Ungureanu) Aspecte stilistice în creaţia pentru şi cu pian a
compozitorului Hans Werner Henze
Lefterescu Petre Determinări şi funcţii stilistice în muzica barocului
Musteaţă Valeria Pagini dintr-o istorie nescrisă a muzicii: evoluţia fenomenului muzical în Basarabia secolelor XIX-XX
Niţu Constantin Trasee stilistice în creaţia lui Samuel Barber în contextul evoluţiei muzicii culte americane din secolele XIX şi XX
Noveanu Monica Universul creaţiei pianistice romantice la patru mâini – Repere stilistice
Oprea Raluca-Ioana Repere stilistice ale vocii de soprană la personajele donizettiene
Pavlovici-Manolescu Delia-Casandra O viziune integratoare asupra muzicii din Grecia antică
Sandrin Sandu Coordonate stilistice interpretative în creaţia pentru pian a lui Robert Schumann
Sandu Constantin (Portugalia) Muzica portugheză pentru pian
Săndulachi Dumitru Aspecte stilistice şi dirijorale a privind creaţia corală în a doua jumătate a secolului XX
Smărăndescu Laura-Felicia Repere stilistice în creaţia muzicală a lui Francis Poulenc
Spinei Marcel Contribuţii privitoare la relaţiile de cultură muzicală dintre Ellada şi România
Stănescu Ioana Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi realitate
Ştefănescu-Pătraşcu Cătălin-Ion Coordonate stilistice ale interpretării muzicii din Renaştere şi Baroc la chitara clasică
Tomescu Mirela Diversitate stilistică şi interpretativă în concertul pentru vioară şi orchestră din prima jumătate a sec.XX
Ţimiraş Iulia Impactul stilistic şi formal, ca proiecţie conştientizată a praxisului instrumental – viola
Vornicelu Dan-Claudiu Repere stilistice în muzica franceză din perioada 1850-1950, în genul cameral sonată vioară şi pian
3.1.1. Muzică veche
Goia Dan-Mihai Gesualdo da Venosa –limbaj muzical şi compoziţional
Opriţescu Saviana Ilustrarea muzicii europene de secol XVII în manuscrisul muzical CODEX CAIONI
3.1.2. Baroc
Buciu Adrian-Ioan Reverberaţii baroce şi proiecţii contemporane în stilistica interpretativă a flautului
Macovei Valentin Arta orgii baroce reflectată în registraţie şi ornamentică
Buciu Magda Un original concept tono-modal de creaţie, reflectat în sonatele lui Domenico Scarlatti. Repere fundamentale
Cochinescu Mihai - Barocul muzical veneţian ilustrat prin viaţa şi creaţia lui Antonio Vivaldi
Ghiga Mihail-Ionel Conexiuni ale tempoului cu discursul muzical în perioada Barocului
Lefterescu Petre Determinări şi funcţii stilistice în muzica barocului
Noia Tatiana Materialitatea şi spiritualitatea sunetului viorii în barocul târziu
Ţuţuianu Teodor Spectromorfii în partiturile palestriniene şi bachiene
Racoveanu Dan Basso continuo – o practică redescoperită
Romila Fernanda-Sorela Literatura pentru clavecin cu acompaniament ad libitum a secolului al XVIII-lea
Thomasz Ştefan-Ludovic Transcriere şi adaptare pentru contrabas în creaţia lui J.S.Bach
3.1.3. Clasicism
Bocăneanu Adriana-Alia Conotaţiile minorului în sonatele pentru pian ale clasicilor vienezi
Borşan Dana-Maria Creaţia pentru pian şi orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart – Imagine şi realizare
Burcă Luminiţa-Virginia Violonistica mozartiană
3.1.4. Romantism
Cristescu Crimhilda Interferenţele timbrale ale pianului cu vioara şi vocea în creaţia compozitorului Edvard Grieg
Croitoru Gabriel Pablo Sarasate – Virtuozitate interpretativă şi fantezie componistică
Croitoru Ioana Capriciile lui Paganini – Componente stilistice şi rezonanţe în timp
Hilca Tatiana Aspecte ale termenilor de expresie şi dinamică în creaţia pianistica a compozitorilor Johannes Brahms, Gabriel Fauré, Frédéric Chopin
Manea Carmen Aspiraţia plenitudinii în ciclurile pianistice chopiniene
Murgan Smaranda-Maria Ultimele trei sonate pentru pian ale lui Franz Schubert. Structură, limbaj şi stil
Noveanu Monica Universul creaţiei pianistice romantice la patru mâini – Repere stilistice
Soreanu Şerban Dimitrie Johannes Brahms – Muzica de cameră cu pian
3.1.5. Modernism
Baciu Eugenia-Liliana Ipostaze ale sonorităţii violoncelului în creaţiile reprezentative ale compozitorilor secolului XX
Botezatu-Enescu Carmen-Elena Creaţia pentru pian a compozitorilor reprezentanţi ai noii şcoli vieneze-Arnold Schönberg, Anton Webern şi Alban Berg
Caraman Emanuel Cristian Muzica vocală americană din secolul XX
Cojocaru Daniela-Florentina Modalităţi de valorificare a limbajului folcloric în muzica de cameră românească din prima jumătate a secolului al XX-lea (1920 – 1950)
Chelariu Dolores - Creaţia pentru orgă a lui Olivier Messiaen în contextul muzicii europene din secolul XX
Iliuţ Vasile Stiluri componistice de orientare folclorică în muzica secolului XX
Lupu Olguţa Carmen Aspecte ale ritmului şi timpului în muzica secolului XX
Marinescu Mădălina Dansul şi muzica de balet în secolul XX
Matei Alexandru Percuţia – între sacru şi profan – în muzica secolului XX
Mihăilescu Manuela Tehnica pianistică dedicată impresionismului în muzică, aşa cum apare ea în piese pentru pian solo de I.Albeniz, C.Debussy, M.Ravel.
Niţu Constantin Trasee stilistice în creaţia lui Samuel Barber în contextul evoluţiei muzicii culte americane din secolele XIX şi XX
Smărăndescu Laura-Felicia Repere stilistice în creaţia muzicală a lui Francis Poulenc
Spinei Sanda Gabriela (Grecia) Personalitatea lui Iannis Xenakis în epocă, reflectată în creaţia sa pentru pian şi cu pian
Raisa Barliba Chelariu S.Prokofiev – creaţia pentru pian
Rădulescu Corneliu Concertul pianistic în secolul al XX-lea
Ştefănescu Violetta Exotismul în muzica franceză pentru pian din prima jumătate a secolului XX
3.1.6. Jazz şi cultură pop
Marinovici Octavian Cesar Tehnica compoziţiei în muzica de jazz
Tiberian Mircea Raportul dintre ritm şi celelalte elemente ale discursului musical în jazzul modern şi contemporan
3.1.7. Muzică nouă/ Noi tehnologii
Anghel Irinel Costelia Muzica suprarealistă
Creţu Cătălin Alchimie urbană – o compoziţie multimedia pentru soprană, ansamblu instrumental, sunete preînregistrate, live-electronics, video şi live-video (lucrare cu implicaţii minimale, spectrale şi arhetipale)
Dănceanu Rodica Ansamblul Archaeus – virtualitate şi actualitate în interpretarea muzicii contemporane
Geamănu Emanuela Inovaţii în scriitura muzicii pentru pian din a doua jumătate a secolului XX
Măniuţ Lucia-Cristina Poetica muzicală a creaţiei lui John Cage
3.2. Estetica/Filosofia muzicii/Antropologie
Andras Enikö-Gyöngy Sinestezia muzicală
Avram Carmen-Luize Tragic şi comic, ipostaze ale catharsisului musical
Brâncuşi Cristian Estetica muzicală în viziunea lui Dimitrie Cuclin
Avram Carmen-Luize Tragic şi comic, ipostaze ale catharsisului muzical
Dănceanu Liviu Organizările fenomenului muzical – Contribuţii la Epistemologia muzicii
Dediu Dan Fenomenologia actului componistic. Arhetip, arhetrop şi ornament în creaţia muzicală
Diaconescu Mihail Itinerar fenomenologic în arta dirijorală
Ionoaia Florenel Muzica şi desăvârşirea fiinţei umane
Iorgulescu Adrian Timpul şi comunicarea muzicală
Leahu Alexandru Geneză, ethos şi stil în arta instrumentală
Manea Carmen Aspiraţia plenitudinii în ciclurile pianistice chopiniene
Măniuţ Lucia-Cristina Poietica muzicală a creaţiei lui John Cage
Mociulschi Adrian Ştefan Niculescu-O poetică muzicală
Nedelciu Liliana Expresie şi comunicare în actul interpretativ
Nichifor Şerban-Alexandru Anamorfoza sacrului în muzică
Noia Tatiana Materialitatea şi spiritualitatea sunetului viorii în barocul târziu
Oancea Sorin Cristian Ethosul în muzica lui Theodor Grigoriu
Petrescu Cristian Tensionalitate funcţională a structurilor de înălţimi sonore
Poen Shimshon Stephan Sonologie şi sonosofie în determinismul tonal. Aplicaţii în vocalitatea baritonală a operelor lui Mozart şi Wagner
Pop Claudia Kinestezia sunetului în arta cântului
Pop Ligia Arta pianistică – tradiţie şi modernitate. Repere axiologice
Roşca Mihaela-Silvia Spiritul mozartian în epoca muzicianului şi în contemporaneitate oglindit în creaţia sa de operă
Susanu Roxana Relaţia Om-Sunet – Univers în estetica şi filosofia muzicii lui Dimitrie Cuclin
Şoreanu Cristina- Mihaela Între Don Juan şi Faust, trepte ale afectivităţii şi raţiunii în muzica de operă
Ursu Elena Orizontul sacrului în muzica românească – Continuitate şi Creativitate
Wyler Silvio Rudolf (Elveţia) Energia în muzică şi implicaţiile acesteia în interpretare
3.3. Analize
Cazacu Marin Concertele pentru violoncel şi orchestră în creaţia românească de la Constantin Dimitrescu la Pascal Bentoiu
Drăgan Ovidiu Victor Studiu analitic aplicativ al partiturii din perspectivă dirijorală
Dumitrescu Alexandru Universul mitic şi semnele mistice reflectate în ciclul “Annés de pèlerinage” de Franz Liszt
Elekes Marta Adrienne Principii de cromatică poli-modală în teoria analitică a lui Ernö Lendvay cu referire la muzica romantic
Ganţolea Vasile Incursiune analitică în evoluţia şcolii interpretative şi componistice de flaut
Goia Dan-Mihai Gesualdo da Venosa –limbaj muzical şi compoziţional
Goia Dumitru D.D.Şostakovici – Formarea stilului simfonic
Grigore Doina Sonata pentru pian în tradiţia muzicală europeană
Ilie Viorica Sintaxa armonică în creaţia corală românească
Maier Verona Alegerea spontană a tempo-urilor Preludiilor şi Fugilor din Clavecinul bine temperat de J.S.Bach
Manea Carmen Aspiraţia plenitudinii în ciclurile pianistice chopiniene
Manolache Laura Relaţiile dintre consonanţă şi disonanţă; Criteriu de analiză a limbajelor (gramaticilor) muzicale ale secolelor XVIII – XX din perspective postmoderne
Murgan Smaranda-Maria Ultimele trei sonate pentru pian ale lui Franz Schubert. Structură, limbaj şi stil
Odăgescu Irina Simfonia corală “Timpul pământului” pentru cor mixt, percuţie şi recitatori (analiză detaliată a problemelor de limbaj, stil muzical, text literar)
Pandelescu Anton Evoluţia şi importanţa concertului instrumental în creaţia pentru chitară de la baroc până în sec.XX
Pepelea Dan Sonata pentru vioară şi pian în creaţia muzicală românească interbelică
3.3.1. Forme muzicale
Diaconescu Tanţa Forme arhitecturale în sonata violonistică românească
Preda-Schimek Haiganuş Valentina Andreea Privire asupra perioadei 1790-1845 în teoria melodiei şi a formelor muzicale
Diaconescu Tanţa Forme arhitecturale în sonata violonistică românească
Tănăsescu Andreea-Raluca Formele muzicale şi formele coregrafice în secolul XX
Ţuţuianu Teodor Spectromorfii în partiturile palestriniene şi bachiene
3.3.2. Categorii sintactice
3.3.2.1. Melodie
Cepişcă Cristina (c.Comandaşu ) - Melodia franceză la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX
Boerescu Viorica Aspecte ale evoluţiei melodicii şi melodicităţii în sonatele pentru vioară şi pian
Bololoi Corina Violonistica secolului al XX-lea sub imperiul virtuozităţii, cantabilităţii şi al coloristicii: C.Debussy, M.Ravel, K.Szymanowski, O.Respighi, P.Hindemith
Dumitrescu Adina Despre melodii şi melodie
Paşcu Rădulescu Cristina Ornamentica melodicii vocale în folclorul românesc
Preda-Schimek Haiganuş Valentina Andreea Privire asupra perioadei 1790-1845 în teoria melodiei şi a formelor muzicale
3.3.2.2. Armonie
Ilie Viorica Sintaxa armonică în creaţia corală românească
Popa Florinela Polivalenţe funcţionale în gândirea armonică a lui Mihail Jora, în contextul stilistic tono-modal /neomodal european
Racoveanu Dan Basso continuo – o practică redescoperită
3.3.2.3. Polifonie
Vosganian Eugenia Rodica-Mihaela Tipologii polifonice reflectate în lucrări româneşti din a II-a jumătate a secolului XX şi în creaţia proprie
3.4. Bizantinologie. Muzică sacră.
Bădulescu Alexandru Cultura muzicală pe teritoriul Judeţului Prahova în secolele XIX –XX
Bucescu Florin Cântarea psaltică în manuscrisele moldoveneşti din secolul al XIX-lea
Buzera Alexie Cultura muzicală românească de factură bizantină din secolul XX
Catrina Constantin - Muzica de tradiţie bizantină în Şcheii Braşovului – Şcoală şi Dascăli
Caraman Cristian Muzica de cult protestant – Repere istorice şi stilistice
Cinci Eugen (Serbia-Muntenegru) - Influenţe ale muzicii populare asupra cântării de strană din Banat
Coresi Theodore (Austria) Dramaturgia şi retorica muzicii în Liturghie în cântul vocal cultic creştin
Costea Marcel Octav Cântul alternativ-responsorial şi antifonal-în practica bisericii apusene şi orientale. Aspecte istorice şi stilistice
Drăgoi Eugen-Dan Mariologia în muzica românească de tradiţie bizantină, secolele XIX-XX
Gheorghiţă Nicolae Tradiţia muzicală a koinonicului duminical în perioada post-bizantină. Morfologie - Sintaxă - Exghisis
Gruescu Valentin Liturghia corală de tradiţie bizantină pe drumul clasic al desăvârşirii de la Dumitru G.Kiriac la Paul Constantinescu – privire diacronic-analitică
Guţanu Stela Stadii ale dezvoltării muzicii religioase din Moldova şi Basarabia în tradiţia ortodoxismului românesc de-a lungul secolelor XVIII – XIX
Iani Kogiabasiev Cultura muzicală bizantină pe teritoriul Macedoniei în secolul XIX
Isăroiu Ion Cultura muzicală românească de tradiţie bizantină în zona Argeş sec.XIX-XX
Lungu Pavel Cultura muzicală românească de tradiţie bizantină din zona Neamţ secolele XVIII-XX
Marinescu Mihaela-Letiţia Prezenţa spiritualităţii bizantine în creaţia muzicală românească a secolului XX – un proiect deschis
Metz Franz Muzica religioasă a germanilor din Banat
Moise Bogdan Cultura muzicală românească de tradiţie bizantină, zona Buzău-Vrancea,secolul al XIX-lea
Moraru Emilia Cântul coral românesc contemporan basarabean de inspiraţie bizantină şi folclorică. Perspective diacronice
Morărean Ana-Rodica Aspecte de viaţă şi cultură muzicală în oraşul Râmnicu-Vâlcea
Oprea Gabriel-Constantin Cultura muzicală de tradiţie bizantină din Bucureşti în secolul XIX
Petrescu Macedon Cântarea de cult în Sfânta Scriptură şi Sfânta Scriptură în cântările de cult ortodoxe
Secară Constantin Irmologhionul-tipologie, evoluţie şi reprezentare în manuscrisele din România
Stanciu Petru Cultura muzicală de tradiţie bizantină în centrul Transilvaniei, secolele XVIII – XIX
Trăilă Daniel Cultura muzicală religioasă Ortodoxă în Banat, secolele XIX-XX
3.5. Folclor/Etnomuzicologie
Badrajan Svetlana Cântecul miresei din zona Basarabiei
Badea Florin Emil Nicolae Relaţia funcţie-conţinut-structură în folclorul muzical dâmboviţean
Baidan Gheorghe Paul Elemente ale limbajului folcloric românesc în creaţia corală contemporană
Bădulescu Alexandru Cultura muzicală pe teritoriul Judeţului Prahova în secolele XIX –XX
Chiseliţă Vasile - Muzica instrumentală din nordul Bucovinei – repertoriul de fluier
Cinci Eugen (Serbia-Muntenegru) - Influenţe ale muzicii populare asupra cântării de strană din Banat
Cîrnu Marius - Instrumentele aerofone în practica folclorică bănăţeană
Cojocaru Daniela-Florentina Modalităţi de valorificare a limbajului folcloric în muzica de cameră românească din prima jumătate a secolului al XX-lea (1920 – 1950)
Gârz Dumitru Valorificarea ştiinţifică şi componistică a folclorului muzical românesc în creaţia lui S.V.Drăgoi
Gebescu Cristiana-Alexandra Folclorul muzical românesc în manualele din învăţământul gimnazial – între tradiţii, practică actuală şi perspective
Ghilaş Victor Structura şi tendinţele de evoluţie a ansamblurilor de muzică populară din Moldova
Ionescu-Ballo Bianca Valorificarea limbajului folcloric în creaţia românească de operetă, în a II-a jum.a sec.XX
Kozlovsky Mirela Muzica Dialectului Megleno-Român în actualitate
Marin (Tănase) Maria Muzica folclorică prahoveană în actualitate
Miculi-Pop Otilia Alexandra Structuri sonore în ritualurile populare agrare
Miereanu Paul-Valentin Colindul tradiţional din Mărginimea Sibiului
Mihăieş Elena-Viorica Folcloristica muzicală Bănăţeană
Moraru Emilia Cântul coral românesc contemporan basarabean de inspiraţie bizantină şi folclorică. Perspective diacronice
Nubert Mihaela Muzica în teatrul popular românesc
Oprea Gheorghe Sisteme sonore în folclorul românesc
Paşcu Rădulescu Cristina Ornamentica melodicii vocale în folclorul românesc
Pogăceanu Georgeta-Luminiţa Ţara Loviştei – vatră de referinţă a culturii muzicale populare
Rădulescu Floricica-Irena Folclorul muzical românesc din perspectivă diacronică şi ştiinţifică
Roşca Lucian-Emil Tipologia repertoriului instrumental de joc pentru vioară din Câmpia Transilvaniei (jud.Mureş). Particularităţi stilistico-structurale
Rucsanda Mădălina Obiectivizarea matricei stilistice în categoriile folclorice
Sandu Eugen Stabilitate şi spontaneitate în creaţia epică folclorică
Sandu Ancuţa Simona Valorificarea muzicii obiceiurilor tradiţionale în creaţia corală românească a cappella
Săbăduş Lenuţa Influenţa creaţiei populare asupra liricului-dramatic bănăţean
Sărăcescu Daniel Influenţa limbajului folcloric asupra creaţiei pentru pian din prima jum.a sec. al XX-lea
Severin Gelu-Aurelian Repertoriul păstoresc bucovinean
Stanache Adrian Valorificarea folclorului în creaţia corală românească din prima jumătate a sec.al XX-lea
Şerbănoiu Margareta Folclorul muzical argeşean în contextul culturii populare româneşti
Şuşnea Adina-Marta Orizonturi folclorice în creaţia muzicienilor gălăţeni
Tsoubaloko François Haipinge Viziunea istorică asupra muzicii în Namibia
Tulvan Ghizela-Veronica Miniatura vocală de inspiraţie folclorică în prima jumătate a secolului XX în România şi în Ungaria
Velea Marin Preoţi şi învăţători folclorişti şi contribuţia lor la dezvoltarea folcloristicii româneşti
Vesovic Emilia-Irina-Victoria (fostă Dragnea) Ucea de Sus. Vatră etno-folclorică nord-făgărăşană. Monografie
3.6. Organologie
Cîrnu Marius - Instrumentele aerofone în practica folclorică bănăţeană
Costea Marcela-Sorina O privire generală asupra evoluţiei instrumentelor cu claviatură în cultura muzicală europeană (organologie, coordonate estetice, stilistice şi interpretative)
Ionescu Cornel (Germania) Armonica de gură - Această necunoscută
Macovei Valentin Arta orgii baroce reflectată în registraţie şi ornamentică
Mami Mihaela Tehnici specifice violinei în creaţii camerale din perioada barocului până în zilele noastre
Matei Alexandru Percuţia – între sacru şi profan – în muzica secolului XX
Saldo Peter Frazare şi expresivitate muzicală la instrumente tradiţionale de percuţie
Mihuţ Radu Vocea umană în complexul instrumentelor muzicale
Nedelciu Ion Clarinetul în tradiţia muzicală occidentală
Nenoiu Meltiade Fagotul, istorie şi revelaţie
Pliundra Anca-Floriana Acordeonul ca instrument popular
Suciu Dan Nicolae Instrumentele de percuţie în perspectivă istorică, sistemică şi semantică
Ştefănescu Ionuţ Bogdan Influenţa tehnicilor şi timbralităţilor instrumentale arhaice – cu predilecţie a celor orientale – asupra creaţiei componistice dedicate flautului în secolul XX
Zamfir Gheorghe Naiul. Geneză, evoluţie şi semnificaţie
3.7. Monografii/Lexicografie
Cosma Eugen Viorel Interpreţi din România
Crăciun Lucia Mişcarea muzicală din Târgu-Jiu – de la primele atestări şi până în prezent
Dimoftache Veturia Marţian Negrea – Creaţia muzicală
Doxan Adrian Teatrul liric (Opera) – Constanţa
Dumitrescu Ilinca Mihail Jora – Creaţia pentru pian şi scriitura pianistică
Gheorghe Luminiţa-Carmen Ion Dumitrescu – Idealuri şi afirmări
Gibescu Daniela-Roxana Tiberiu Olah – Monografie
Giurgiu Rodica-Minerva-Margareta Opera Română din Timişoara. Tradiţie şi contemporaneitate
Guţanu Luminiţa Opera din Basarabia în secolul XX
Jompan Dumitru Coruri şi fanfare din judeţul Caraş-Severin
Koronka À. Beàta Bela Bartok şi influenţa sa asupra muzicii scrise după 1950
Stoiciu-Frunză Vasilica Opera naţională română Iaşi – Viziune cultural-istorică
Temeş Bianca-Angelica Augustin Bena - Monografie
Vârlan Petre-Marcel Tudor Ciortea – Studiu monografic
Vesovic Emilia-Irina-Victoria (fostă Dragnea) Ucea de Sus. Vatră etno-folclorică nord-făgărăşană. Monografie
Dănceanu Rodica Ansamblul Archaeus – virtualitate şi actualitate în interpretarea muzicii contemporane
3.8. Teoria muzicii
Duţulescu Emil-George Fenomenul sonor – un model în proiecţie muzicală
Nicolaescu Rodica Bazele ştiinţifice ale producerii, propagării şi receptării fenomenului sonor şi reflectarea lor în actul artistic muzical
Vlad Ulpiu Determinări selective în opera muzicală, stabilită prin codificare semiografică. Sisteme proprii de extindere a potenţialului creator al interpreţilor
3.8.1. Ritm
Doroftei Mugur Gideon Ritmul muzical – Studiul fenomenului
Lupaşcu Marian Ritmul asimetric policron
Lupu Olguţa Carmen Aspecte ale ritmului şi timpului în muzica secolului XX
Stănoi Maria Adriana Ritmul în creaţia muzicală clasică a sonatelor pentru pian
Tiberian Mircea Raportul dintre ritm şi celelalte elemente ale discursului musical în jazzul modern şi contemporan
3.9. Interdisciplinaritate
Corjos Nicolae Muzica. Componentă şi aureolă a audiovizualului
Creţu Viorel Analize interdisciplinare în domeniul artei sunetelor. Dimensiunea conceptuală a creaţiei muzicale
Csendes Ladislau Antoniu O teorie a lecturii muzicale. Perspective interdisciplinare
Moraru Liana Alexandra Creaţia muzicală – un inefabil demers între fantezie şi rigoare aritmetică şi geometrică
3.9.1. Arte plastice
Cristescu Carmen Sunete – Culori
Vieru-Conta Elena Aspecte muzicale în artele plastice
Vîrtosu Mihail Muzică şi arte plastice. Sugestii şi transferuri conceptuale
3.9.2. Literatură
Călin Dragoş Florin - Univers muzical shakespearian
Manoleanu Bianca Luigia Direcţii poetice în creaţia românească de lied a secolului XX
Munteanu Luminiţa-Heliana Muzica – subiect şi realitate în opera scriitorilor interbelici – Lucian Blaga, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran
3.9.3. Coregrafie
Ciobanu Maia - Aspecte ale relaţiei sunet-mişcare. Textul muzical ca element al spectacolului coregrafic
Tănăsescu Andreea-Raluca Formele muzicale şi formele coregrafice în secolul XX
3.9.4. Teatru
Doxan Adrian Teatrul liric (Opera) – Constanţa
Giurgiu Ana-Iulia Spectacolul muzical sincretic – mit, dramaturgie şi ezoterism în tradiţia culturală europeană
Lupu Mitică Muzica, un reper al interpretării actoriceşti
Stoiciu-Frunză Vasilica Opera naţională română Iaşi – Viziune cultural-istorică
3.10. Educaţie muzicală
Creţ Dorina Cercetare şi experiment în domeniul formării deprinderilor auditive şi vocale ale copilului afon (6- 10 ani)
Coman Lavinia Nicoleta Doina Pentru o teorie superioară a artei pianistice. Perspective diacronice, abordări teoretice, aspecte ale pedagogiei instrumentale
Croitoru Florin Tehnica de abordare a pedagogiei interpretative şi a stilului în interpretare în şcoala românească şi americană
Dragoe Denisse Metode moderne de educaţie muzicală
Floriştean Doina-Anca-Luiza Muzicieni români la Schola Cantorum din Paris: un model de învăţământ artistic european (1896-2008)
Marciuc Larisa Contribuţia muzicii la dezvoltarea personalităţii elevului
Modoran Mihaela Educaţia muzicală în România interbelică
Munteanu Gabriela Modele de educaţie muzicală
Pascalovici Gerson Ecaterina Locul muzicii instrumentale în dezvoltarea timpurie a personalităţii copilului
Pinghiriac Emil Tehnici specifice în context educaţional şi reportorial în formarea vocii de bariton
Popescu Liviana-Crinuţa Contribuţia muzicii la dezvoltarea unor procese psihice cognitive: gândire, memorie, afectivitate
Rădoi Octavian Silvestru Educarea şi consolidarea deprinderilor pianistice – implicaţii psihologice
Repanovici Monica-Viorela Direcţii de cercetare în cadrul Doctoratului în Muzică din U.N.M.B. – anii 1992-2002
Szabo Anna Sistemul educaţional muzical al lui Zoltán Kodály în contextul european modern
3.11. Semantică/Semiotică/ Hermeneutică
Ciocan Dinu-Mihail - Semiotica interpretării muzicale
Golcea Ioan Capacităţile semantice ale gestului dirijoral în actul interpretativ
Moş Diana Hermeneutica. Discursul muzical
Rădulescu Corina Antigona Perspective semiotice în muzică. Aplicaţii ale teoriei narativităţii în sonatele pentru pian de Beethoven
3.12. Psihologie
Ionescu Luchian Alexandru Modificări psiho-fiziologice în performanţa muzicală a tinerilor interpreţi
Popescu Liviana-Crinuţa Contribuţia muzicii la dezvoltarea unor procese psihice cognitive: gândire, memorie, afectivitate
Rădoi Octavian Silvestru Educarea şi consolidarea deprinderilor pianistice – implicaţii psihologice
Şerbănescu Lelia-Felicia-Carolina (căsătorită Rădulescu) Coordonatele psihologice ale actului interpretativ
3.13. Genuri
Ander Gabriela Preludiile lui Debussy
Voicu-Arnăuţoiu Ioana-Raluca Sonata pentru vioară de la Debussy la Enescu
Zafiris Mirela Valenţe interpretative ale miniaturii vocal-instrumentale româneşti