tematica tezelor de doctorat sus ţinute în - unmb.ro · cosma mihai opera în românia privit ă...

Tematica tezelor de doctorat susţinute în

Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti

1. Interpretare

Balint Georgică Perspective de abordare teoretică a actului muzical interpretativ

Ciocan Dinu-Mihail Semiotica interpretării muzicale

Cosma Eugen Viorel Interpreţi din România

Croitoru Gabriel Pablo Sarasate – Virtuozitate interpretativă şi fantezie componistică

Cucu Ovidiu-Vasile Stratificarea creaţiei şi interpretării muzicale-implicaţii conceptuale

Dănceanu Rodica Ansamblul Archaeus – virtualitate şi actualitate în interpretarea muzicii contemporane

Diaconu Florin Ioan Comunicarea mesajului muzical în interpretarea pianistică – argumente psihologice, implicaţii artistice

Dragomirescu Marina Fidelitate, creativitate şi stil în paradigma interpretării pianistice

Drăgan Adriana Aspecte mistice în stabilirea conceptului interpretativ

Ganţolea Vasile Incursiune analitică în evoluţia şcolii interpretative şi componistice de flaut

Gâscă Neculai Interpretarea muzicii corale

Geamănă-Roşca Andreiana Orizontul informaţional şi metodologic al pianistului în procesul formării interpretului liric

Golcea Ioan Capacităţile semantice ale gestului dirijoral în actul interpretativ

Iliuţă Gheorghe O abordare teoretică privind structurarea culminaţiilor în interpretarea dirijorală – repere repertoriale

Lupu Mitică Muzica, un reper al interpretării actoriceşti

Macovei Vasile Creaţia interpretativă şi factorul ludic

Nedelciu Liliana Expresie şi comunicare în actul interpretativ

Oncescu Inna-Emilia Stil şi creativitate în interpretarea pianistică - o perspectivă diacronică

Pocinoc Tatiana-Laura Ornamentaţia în interpretarea pianistică

Raţiu Octavian Arta interpretativă în muzica românească de cameră şi concertantă pentru vioară în cea de a doua jumătate a sec.al XX-lea

Rădoi Viorica Valenţe tehnico-interpretative în acompaniamentul pianistic

Rădulescu Liliana Teodora Alexandra Factori structurali şi implicaţii interpretative în muzica pentru duo de pian

Rădulescu Velcovici Oana Maria Fotino şi pianistica secolului XX

Rosentzveig Anico-Etela Tradiţie şi modernitate în interpretarea sonatei pentru pian şi vioară

Rotaru-Constantinovici Luminiţa Aspecte ale originalităţii şi creativităţii interpretative

Saldo Peter Frazare şi expresivitate muzicală la instrumente tradiţionale de percuţie

Sandrin Sandu Coordonate stilistice interpretative în creaţia pentru pian a lui Robert Schumann

Ştefănescu-Pătraşcu Cătălin-Ion Coordonate stilistice ale interpretării muzicii din Renaştere şi Baroc la chitara clasică

Tomescu Mirela Diversitate stilistică şi interpretativă în concertul pentru vioară şi orchestră din prima jumătate a sec.XX

Ţimiraş Iulia Impactul stilistic şi formal, ca proiecţie conştientizată a praxisului instrumental – viola

Vlad Ulpiu Determinări selective în opera muzicală, stabilită prin codificare semiografică. Sisteme proprii de extindere a potenţialului creator al interpreţilor

Voicescu Corneliu Concepte moderne ale interpretării instrumentale la chitară în secolul XX

Wyler Silvio Rudolf (Elveţia) Energia în muzică şi implicaţiile acesteia în interpretare

Zafiris Mirela Valenţe interpretative ale miniaturii vocal-instrumentale româneşti

1.1. Interpretare instrumentală

1.1.1. Claviaturi

Agoston Ştefan Ipostaze pianistice în creaţia lui Bela Bartok

Anacleto Pereira Dias (Portugalia) La chanson portugaise avec piano au XX siècle – Musicologie et Interpretation(lied?)

Ander Gabriela Preludiile lui Debussy

Barnea Georgeta Aurelia Spre ethosul românesc prin lucrările pentru pian de ieri şi de azi

Băcioiu Georgeta-Aneta Miniatura românească pentru pian din prima jumătate a secolului XX în contextul muzical european al epocii

Bocăneanu Adriana-Alia Conotaţiile minorului în sonatele pentru pian ale clasicilor vienezi

Borşan Dana-Maria Creaţia pentru pian şi orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart – Imagine şi realizare

Botezatu-Enescu Carmen-Elena Creaţia pentru pian a compozitorilor reprezentanţi ai noii şcoli vieneze-Arnold Schönberg, Anton Webern şi Alban Berg

Buciu Magda Un original concept tono-modal de creaţie, reflectat în sonatele lui Domenico Scarlatti. Repere fundamentale

Chelariu Dolores - Creaţia pentru orgă a lui Olivier Messiaen în contextul muzicii europene din secolul XX

Coman Lavinia Nicoleta Doina Pentru o teorie superioară a artei pianistice. Perspective diacronice, abordări teoretice, aspecte ale pedagogiei instrumentale

Costea Marcela-Sorina O privire generală asupra evoluţiei instrumentelor cu claviatură în cultura muzicală europeană (organologie, coordonate estetice, stilistice şi interpretative)

Crăciun Daniela Gaby Claude Debussy: Stil, structură şi interpretare în creaţia pentru pian.

Imaginarul acvatic sursă a limbajului muzical debussyst

Gheorghiu Roxana Studiul de pian ca gen muzical, perspectivă istorică, pedagogică şi estetică

Giosa Manuela Pianul în creaţia lui Mihail Jora

Grigore Doina Sonata pentru pian în tradiţia muzicală europeană

Ibănescu Daniela-Corina Stilistica sonatelor pentru clavecin de Padre Antonio Soler

Kiss Corina Daniela (fostă Ungureanu) Aspecte stilistice în creaţia pentru şi cu pian a compozitorului Hans Werner Henze

Lefterescu Ogneanca Creaţia franceză pentru clavecin din secolele XVII şi XVIII – implicaţii teoretice şi specificitate instrumentală

Maier Verona Alegerea spontană a tempo-urilor Preludiilor şi Fugilor din Clavecinul bine temperat de J.S.Bach

Mihăilescu Manuela Tehnica pianistică dedicată impresionismului în muzică, aşa cum apare ea în piese pentru pian solo de I.Albeniz, C.Debussy, M.Ravel.

Moroianu Viniciu Lucian Alois Două secole de gândire componistică reflectate în creaţia pentru pian solo a lui Dinu Lupatti

Nitobe Tsunenori George Enescu – Creaţia pentru pian

Noveanu Monica Universul creaţiei pianistice romantice la patru mâini – Repere stilistice

Radu Steluţa Pianul în creaţia compozitorului Pascal Bentoiu

Raisa Barliba Chelariu S.Prokofiev – creaţia pentru pian

Rădoi Viorica Valenţe tehnico-interpretative în acompaniamentul pianistic

Rădulescu Corneliu Concertul pianistic în secolul al XX-lea

Rădulescu Liliana Teodora Alexandra Factori structurali şi implicaţii interpretative în muzica pentru duo de pian

Rădulescu Velcovici Oana Maria Fotino şi pianistica secolului XX

Romila Fernanda-Sorela Literatura pentru clavecin cu acompaniament ad libitum a secolului al XVIII-lea


Sandu Constantin (Portugalia) Muzica portugheză pentru pian

Sărăcescu Daniel Influenţa limbajului folcloric asupra creaţiei pentru pian din prima jum.a sec. al XX-lea

Soreanu Şerban Dimitrie Johannes Brahms – Muzica de cameră cu pian

Spinei Sanda Gabriela (Grecia) Personalitatea lui Iannis Xenakis în epocă, reflectată în creaţia sa pentru pian şi cu pian

Stănescu Ioana Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi realitate

Ştefănescu Violetta Exotismul în muzica franceză pentru pian din prima jumătate a secolului XX

Ţigler Elena Măiestrie şi modernitate în creaţia pianistică

1.1.2. Instrumente de orchestră/ alte instrumente

Baciu Eugenia-Liliana Ipostaze ale sonorităţii violoncelului în creaţiile reprezentative ale compozitorilor secolului XX

Bololoi Corina Violonistica secolului al XX-lea sub imperiul virtuozităţii, cantabilităţii şi al coloristicii: C.Debussy, M.Ravel, K.Szymanowski, O.Respighi, P.Hindemith

Buciu Adrian-Ioan Reverberaţii baroce şi proiecţii contemporane în stilistica interpretativă a flautului

Bura Corina Concertul pentru vioară şi orchestră în creaţia românească. Aspecte stilistice, estetice şi interpretative

Burcă Luminiţa-Virginia Violonistica mozartiană

Cazacu Marin - Concertele pentru violoncel şi orchestră în creaţia românească de la Constantin Dimitrescu la Pascal Bentoiu

Cernătescu Dalila - Naiul: istorie, prezent şi perspective

Noia Tatiana Materialitatea şi spiritualitatea sunetului viorii în barocul târziu

Nenoiu Meltiade Fagotul, istorie şi revelaţie

Pandelescu Anton Evoluţia şi importanţa concertului instrumental în creaţia pentru chitară de la baroc până în sec.XX


1.2. Interpretare vocală

Boros-Konràd Elisabeta Creaţia vocală a compozitorilor maghiari din România

Caraman Emanuel Cristian Muzica vocală americană din secolul XX

Ciucur Viorela Dumitrela - Interferenţe, limbaj şi comunicare în miniatura vocală romantică

Geamănă-Roşca Andreiana Orizontul informaţional şi metodologic al pianistului în procesul formării interpretului liric

Oprea Raluca-Ioana Repere stilistice ale vocii de soprană la personajele donizettiene

Piso Ioan Ilie Cibernetica fonaţiei vocale

Sebat Elmira Motivaţie, mijloc şi expresie în solistica vocală a muzicii contemporane

Tulvan Ghizela-Veronica Miniatura vocală de inspiraţie folclorică în prima jumătate a secolului XX în România şi în Ungaria

Voinea Elena Silvia Incursiune în istoria artei cântului şi a esteticii vocale. Canto – istorie, tehnică, expresie. Privire asupra metodelor de artă a cântului

Voineag Ionel Valenţe ideatice şi expresive ale comunicării prin cântul vocal în lied, oratoriu şi operă

1.2.1. Operă/ Oratoriu

Agachi Mihaela-Adriana Personaje lirice în travesti pentru vocea feminină pavă (mezzo-soprană)

Basacopol Paul-Mihail Confluenţe expresive ale melosului cu tipuri de personaje din creaţia lirică verdiană pentru voci grave

Bâscă Maria Anatol Vieru – Creaţia de operă

Călin Anamaria - Claude Debussy – Opera şi baletul

Enăchescu Eleonora Probleme de expresie şi tehnică a textului cântat în muzica de operă (de la jumătatea secolului XVIII până la jumătatea secolului XX)

Marinescu Florenţa Conceptul de eroină verdiană

Mihăilescu Constantin-Sorin-Cristian Dramaturgia muzicală în spectacolul de operă

Cosma Mihai Opera în România privită în context european. Direcţii evolutive

Petrovici Alexandru Sinteza cuvânt-sunet în recitativ – o dimensiune a teatrului liric

Pinghiriac Emil Tehnici specifice în context educaţional şi reportorial în formarea vocii de bariton

Pinghiriac Georgeta Momente de referinţă ale artei interpretative vocale, în universul secolului al XX-lea

Popescu Gabriel Corul în teatrul de operetă

Roşca Mihaela-Silvia Spiritul mozartian în epoca muzicianului şi în contemporaneitate oglindit în creaţia sa de operă

Şoreanu Cristina- Mihaela Între Don Juan şi Faust, trepte ale afectivităţii şi raţiunii în muzica de operă

Vais Dan-Cristian Rolul pianistului în muzica de operă şi muzica vocală de cameră în literatura secolului al XIX-lea

1.2.2. Lied

Beldi Tania Estetica liedului german: Evoluţia genului în creaţia muzicală a secolelor XIX şi XX

Manoleanu Bianca Luigia Direcţii poetice în creaţia românească de lied a secolului XX

Pavlenco Camelia Rezonanţe lirice universale în liedul românesc

1.3. Interpretare dirijorală

Andreescu Horia Prolegomene privind interpretarea dirijorală

Andriesei Petru Gestul dirijorului de orchestră, de la semn la semnificaţie – privire diacronică

Budin Francesco-Daniel Materializarea unei viziuni interpretative din perspectiva dirijorului de orchestră

Buhai Monica (fostă Nicolau) George Georgescu – personalitate a artei dirijorale a secolului al XX-lea

Drăgan Ovidiu Victor Studiu analitic aplicativ al partiturii din perspectivă dirijorală

Geamănă Alexandru Perspective actuale asupra orizontului muzical – noţiuni liminare

Iliuţă Gheorghe O abordare teoretică privind structurarea culminaţiilor în interpretarea dirijorală – repere repertoriale

Paşcu Rădulescu Dorel Relaţia organică dintre proprietăţile sunetului muzical şi calitatea ansamblurilor instrumentale

1.4. Interpretare şi creaţie corală

Alexandrescu Horaţiu Tradiţie şi inovaţie românească în arta corală contemporană. Menirea creatoare a dirijorului

Gâscă Neculai Interpretarea muzicii corale

Gyuris Maria Repere stilistice în muzica europeană din a doua jumătate a secolului XX destinată formaţiilor corale pe voci egale înalte şi de copii

Ilie Viorica Sintaxa armonică în creaţia corală românească

Jompan Dumitru Coruri şi fanfare din judeţul Caraş-Severin

Moraru Emilia Cântul coral românesc contemporan basarabean de inspiraţie Fantină şi folclorică. Perspective diacronice

Popescu Gabriel Corul în teatrul de operetă

Sandu Ancuţa Simona Valorificarea muzicii obiceiurilor tradiţionale în creaţia corală românească a cappella

Săndulachi Dumitru Aspecte stilistice şi dirijorale a privind creaţia corală în a doua jumătate a secolului XX

Stanache Adrian Valorificarea folclorului în creaţia corală românească din prima jumătate a sec.al XX-lea

Vodă – Nuţeanu Diana Ipostaze ale timbralităţii vocale în creaţia corală românească din perioada 1960-1980

Vulpe Damian Petru Corul în preocupările şi idealurile lui Iosif Velceanu, un entuziast susţinător al culturii şi muzicii româneşti în Banat

1.5. Muzică de cameră

Boerescu Viorica Aspecte ale evoluţiei melodicii şi melodicităţii în sonatele pentru vioară şi pian

Cojocaru Daniela-Florentina Modalităţi de valorificare a limbajului folcloric în muzica de cameră românească din prima jumătate a secolului al XX-lea (1920 – 1950)

Mami Mihaela Tehnici specifice violinei în creaţii camerale din perioada barocului până în zilele noastre

Pepelea Dan Sonata pentru vioară şi pian în creaţia muzicală românească interbelică

Raţiu Octavian Arta interpretativă în muzica românească de cameră şi concertantă pentru vioară în cea de a doua jumătate a sec.al XX-lea


Ţugui Vasile Trio-ul cu pian (vioară, violoncel şi pian) în creaţia românească din a doua jumătate a secolului al XX-lea (1950 – 2000)

Vişenescu Oana-Iuliana Timbralitatea violinei în formaţii camerale mixte, în lucrări ale secolului XX

Vornicelu Dan-Claudiu Repere stilistice în muzica franceză din perioada 1850-1950, în genul cameral sonată vioară şi pian

2. Compoziţie

Ciocănea-Teodorescu Livia - Timbrul şi conexiunile sale cu forma şi sintaxa (în cotutelă internaţională cu Anglia, University of Huddersfield)

Dediu Dan Fenomenologia actului componistic. Arhetip, arhetrop şi ornament în creaţia muzicală

Marinovici Octavian Cezar Tehnica compoziţiei în muzica de jazz

Moraru Liana Alexandra Creaţia muzicală – un inefabil demers între fantezie şi rigoare aritmetică şi geometrică

Rotaru Marilena Doiniţa Compozitorii contemporani şi tradiţiile arhaice

2.1. Compozitori români

Brâncuşi Cristian Estetica muzicală în viziunea lui Dimitrie Cuclin Bâscă Maria Anatol Vieru – creaţia de operă

Buciu Dan Repere fundamentale ale scriiturii modale româneşti

Bura Corina Concertul pentru vioară şi orchestră în creaţia românească. Aspecte stilistice, estetice şi interpretative

Carabenciov Ani-Rafaela Muzica concertantă pentru orchestră (cu sau fără instrument – instrumente obligate) în cultura muzicală românească din a II-a jumătate a secolului XX

Cordun Veronica-Laura (căsăt. Demenescu) Elemente de limbaj muzical modal în creaţia compozitorilor români bănăţeni. Raportarea acestora la modelele prestigioase ale muzicii din prima jumătate a secolului XX

Cudalbu Grigore-Mircea Elemente fundamentale ale limbajelor muzicale utilizate de compozitori români în creaţia corală a cappella sau cu acompaniament instrumental de după cel de-al Doilea Război Mondial

Băcioiu Georgeta-Aneta Miniatura românească pentru pian din prima jumătate a secolului XX în contextul muzical european al epocii

Diaconescu Tanţa Forme arhitecturale în sonata violonistică românească

Dumitrescu Ilinca Mihail Jora – Creaţia pentru pian şi scriitura pianistică

Duţică Gheorghe Fenomenul bi- şi polimodal în creaţia contemporană românească

Fernbach M. Ioan Eugen Cuteanu prezenţă importantă în cultura bănăţeană şi contribuţia sa în evoluţia şcolii violonistice româneşti

Filip Ioan Tradiţii ale culturii muzicale hunedorene cuprinse în cadrul vieţii artistice bănăţene

Frandeş Marcel George Enescu – Creaţia pentru vioară şi pian – de la semnul grafic la semnul sonor spre semnificaţie

Giosa Manuela Pianul în creaţia lui Mihail Jora

Măniuţ Petruţa Gândirea simfonică în lucrările concertante ale lui Aurel Stroe: 1990-2001

Mociulschi Adrian Ştefan Niculescu-O poetică muzicală

Moroianu Viniciu Lucian Alois Două secole de gândire componistică reflectate în creaţia pentru pian solo a lui Dinu Lupatti

Munteanu Viorel Roman Vlad – modernitate şi tradiţie

Nitobe Tsunenori George Enescu – Creaţia pentru pian

Oancea Sorin Cristian Ethosul în muzica lui Theodor Grigoriu

Odăgescu Irina Simfonia corală “Timpul pământului” pentru cor mixt, percuţie şi recitatori (analiză detaliată a problemelor de limbaj, stil muzical, text literar)

Pavelescu Dan Modalismul în creaţia lui Alexandru Paşcanu


Pepelea Roxana-Maria Modalismul în creaţia lui Paul Constantinescu

Petculescu Valentin Creaţia concertantă a lui Anatol Vieru

Popa Florinela Polivalenţe funcţionale în gândirea armonică a lui Mihail Jora, în contextul stilistic tono-modal /neomodal european

Radu Steluţa Pianul în creaţia compozitorului Pascal Bentoiu

Sgorcea Alina-Monica Iacob Mureşianu şi Gheorghe Dima, documente inedite

Stoianov Carmen Antoaneta Repere în neoclasicismul muzical românesc

Ţugui Vasile TRIO-ul cu pian (vioară, violoncel şi pian) în creaţia românească din a doua jumătate a secolului al XX-lea (1950 – 2000)

3. Muzicologie

Bălaşu Mariana-Lavinia Fenomenul muzical între concept şi realitate. Fluiditatea modelelor perceptibile pe căi mentale; Repere selective

Cucu Ovidiu-Vasile Stratificarea creaţiei şi interpretării muzicale-implicaţii conceptuale

Macovei Vasile Creaţia interpretativă şi factorul ludic

Manolache Laura Relaţiile dintre consonanţă şi disonanţă; Criteriu de analiză a limbajelor (gramaticilor) muzicale ale secolelor XVIII – XX din perspective postmoderne

3.1. Stilistică/ Istoria muzicii

Crăciun Daniela Gaby Claude Debussy: Stil, structură şi interpretare în creaţia pentru pian.

Imaginarul acvatic sursă a limbajului muzical debussyst



Croitoru Ioana Capriciile lui Paganini – Componente stilistice şi rezonanţe în timp

Dediu-Sandu Valentina Ipostaze stilistice şi simbolice ale manierismului în muzică

Goia Dumitru D.D.Şostakovici – Formarea stilului simfonic

Gyuris Maria Repere stilistice în muzica europeană din a doua jumătate a secolului XX destinată formaţiilor corale pe voci egale înalte şi de copii

Hilca Tatiana Aspecte ale termenilor de expresie şi dinamică în creaţia pianistica a compozitorilor Johannes Brahms, Gabriel Fauré, Frédéric Chopin

Ibănescu Daniela-Corina Stilistica sonatelor pentru clavecin de Padre Antonio Soler

Kiss Corina Daniela (fostă Ungureanu) Aspecte stilistice în creaţia pentru şi cu pian a

compozitorului Hans Werner Henze

Lefterescu Petre Determinări şi funcţii stilistice în muzica barocului

Musteaţă Valeria Pagini dintr-o istorie nescrisă a muzicii: evoluţia fenomenului muzical în Basarabia secolelor XIX-XX

Niţu Constantin Trasee stilistice în creaţia lui Samuel Barber în contextul evoluţiei muzicii culte americane din secolele XIX şi XX


Oprea Raluca-Ioana Repere stilistice ale vocii de soprană la personajele donizettiene

Pavlovici-Manolescu Delia-Casandra O viziune integratoare asupra muzicii din Grecia antică


Sandu Constantin (Portugalia) Muzica portugheză pentru pian

Săndulachi Dumitru Aspecte stilistice şi dirijorale a privind creaţia corală în a doua jumătate a secolului XX

Smărăndescu Laura-Felicia Repere stilistice în creaţia muzicală a lui Francis Poulenc

Spinei Marcel Contribuţii privitoare la relaţiile de cultură muzicală dintre Ellada şi România

Stănescu Ioana Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi realitate

Ştefănescu-Pătraşcu Cătălin-Ion Coordonate stilistice ale interpretării muzicii din Renaştere şi Baroc la chitara clasică

Tomescu Mirela Diversitate stilistică şi interpretativă în concertul pentru vioară şi orchestră din prima jumătate a sec.XX


Vornicelu Dan-Claudiu Repere stilistice în muzica franceză din perioada 1850-1950, în genul cameral sonată vioară şi pian

3.1.1. Muzică veche

Goia Dan-Mihai Gesualdo da Venosa –limbaj muzical şi compoziţional

Opriţescu Saviana Ilustrarea muzicii europene de secol XVII în manuscrisul muzical CODEX CAIONI

3.1.2. Baroc

Buciu Adrian-Ioan Reverberaţii baroce şi proiecţii contemporane în stilistica interpretativă a flautului

Macovei Valentin Arta orgii baroce reflectată în registraţie şi ornamentică

Buciu Magda Un original concept tono-modal de creaţie, reflectat în sonatele lui Domenico Scarlatti. Repere fundamentale

Cochinescu Mihai - Barocul muzical veneţian ilustrat prin viaţa şi creaţia lui Antonio Vivaldi

Ghiga Mihail-Ionel Conexiuni ale tempoului cu discursul muzical în perioada Barocului

Lefterescu Petre Determinări şi funcţii stilistice în muzica barocului


Ţuţuianu Teodor Spectromorfii în partiturile palestriniene şi bachiene

Racoveanu Dan Basso continuo – o practică redescoperită

Romila Fernanda-Sorela Literatura pentru clavecin cu acompaniament ad libitum a secolului al XVIII-lea

Thomasz Ştefan-Ludovic Transcriere şi adaptare pentru contrabas în creaţia lui J.S.Bach

3.1.3. Clasicism

Bocăneanu Adriana-Alia Conotaţiile minorului în sonatele pentru pian ale clasicilor vienezi

Borşan Dana-Maria Creaţia pentru pian şi orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart – Imagine şi realizare


3.1.4. Romantism

Cristescu Crimhilda Interferenţele timbrale ale pianului cu vioara şi vocea în creaţia compozitorului Edvard Grieg


Croitoru Ioana Capriciile lui Paganini – Componente stilistice şi rezonanţe în timp

Hilca Tatiana Aspecte ale termenilor de expresie şi dinamică în creaţia pianistica a compozitorilor Johannes Brahms, Gabriel Fauré, Frédéric Chopin

Manea Carmen Aspiraţia plenitudinii în ciclurile pianistice chopiniene

Murgan Smaranda-Maria Ultimele trei sonate pentru pian ale lui Franz Schubert. Structură, limbaj şi stil



3.1.5. Modernism

Baciu Eugenia-Liliana Ipostaze ale sonorităţii violoncelului în creaţiile reprezentative ale compozitorilor secolului XX

Botezatu-Enescu Carmen-Elena Creaţia pentru pian a compozitorilor reprezentanţi ai noii şcoli vieneze-Arnold Schönberg, Anton Webern şi Alban Berg

Caraman Emanuel Cristian Muzica vocală americană din secolul XX


Chelariu Dolores - Creaţia pentru orgă a lui Olivier Messiaen în contextul muzicii europene din secolul XX

Iliuţ Vasile Stiluri componistice de orientare folclorică în muzica secolului XX

Lupu Olguţa Carmen Aspecte ale ritmului şi timpului în muzica secolului XX

Marinescu Mădălina Dansul şi muzica de balet în secolul XX

Matei Alexandru Percuţia – între sacru şi profan – în muzica secolului XX

Mihăilescu Manuela Tehnica pianistică dedicată impresionismului în muzică, aşa cum apare ea în piese pentru pian solo de I.Albeniz, C.Debussy, M.Ravel.

Niţu Constantin Trasee stilistice în creaţia lui Samuel Barber în contextul evoluţiei muzicii culte americane din secolele XIX şi XX

Smărăndescu Laura-Felicia Repere stilistice în creaţia muzicală a lui Francis Poulenc

Spinei Sanda Gabriela (Grecia) Personalitatea lui Iannis Xenakis în epocă, reflectată în creaţia sa pentru pian şi cu pian

Raisa Barliba Chelariu S.Prokofiev – creaţia pentru pian

Rădulescu Corneliu Concertul pianistic în secolul al XX-lea

Ştefănescu Violetta Exotismul în muzica franceză pentru pian din prima jumătate a secolului XX

3.1.6. Jazz şi cultură pop

Marinovici Octavian Cesar Tehnica compoziţiei în muzica de jazz

Tiberian Mircea Raportul dintre ritm şi celelalte elemente ale discursului musical în jazzul modern şi contemporan

3.1.7. Muzică nouă/ Noi tehnologii

Anghel Irinel Costelia Muzica suprarealistă

Creţu Cătălin Alchimie urbană – o compoziţie multimedia pentru soprană, ansamblu instrumental, sunete preînregistrate, live-electronics, video şi live-video (lucrare cu implicaţii minimale, spectrale şi arhetipale)


Geamănu Emanuela Inovaţii în scriitura muzicii pentru pian din a doua jumătate a secolului XX

Măniuţ Lucia-Cristina Poetica muzicală a creaţiei lui John Cage

3.2. Estetica/Filosofia muzicii/Antropologie

Andras Enikö-Gyöngy Sinestezia muzicală

Avram Carmen-Luize Tragic şi comic, ipostaze ale catharsisului musical

Brâncuşi Cristian Estetica muzicală în viziunea lui Dimitrie Cuclin

Avram Carmen-Luize Tragic şi comic, ipostaze ale catharsisului muzical

Dănceanu Liviu Organizările fenomenului muzical – Contribuţii la Epistemologia muzicii

Dediu Dan Fenomenologia actului componistic. Arhetip, arhetrop şi ornament în creaţia muzicală

Diaconescu Mihail Itinerar fenomenologic în arta dirijorală

Ionoaia Florenel Muzica şi desăvârşirea fiinţei umane

Iorgulescu Adrian Timpul şi comunicarea muzicală

Leahu Alexandru Geneză, ethos şi stil în arta instrumentală


Măniuţ Lucia-Cristina Poietica muzicală a creaţiei lui John Cage

Mociulschi Adrian Ştefan Niculescu-O poetică muzicală

Nedelciu Liliana Expresie şi comunicare în actul interpretativ

Nichifor Şerban-Alexandru Anamorfoza sacrului în muzică


Oancea Sorin Cristian Ethosul în muzica lui Theodor Grigoriu

Petrescu Cristian Tensionalitate funcţională a structurilor de înălţimi sonore

Poen Shimshon Stephan Sonologie şi sonosofie în determinismul tonal. Aplicaţii în vocalitatea baritonală a operelor lui Mozart şi Wagner

Pop Claudia Kinestezia sunetului în arta cântului

Pop Ligia Arta pianistică – tradiţie şi modernitate. Repere axiologice

Roşca Mihaela-Silvia Spiritul mozartian în epoca muzicianului şi în contemporaneitate oglindit în creaţia sa de operă

Susanu Roxana Relaţia Om-Sunet – Univers în estetica şi filosofia muzicii lui Dimitrie Cuclin

Şoreanu Cristina- Mihaela Între Don Juan şi Faust, trepte ale afectivităţii şi raţiunii în muzica de operă

Ursu Elena Orizontul sacrului în muzica românească – Continuitate şi Creativitate

Wyler Silvio Rudolf (Elveţia) Energia în muzică şi implicaţiile acesteia în interpretare

3.3. Analize

Cazacu Marin Concertele pentru violoncel şi orchestră în creaţia românească de la Constantin Dimitrescu la Pascal Bentoiu

Drăgan Ovidiu Victor Studiu analitic aplicativ al partiturii din perspectivă dirijorală

Dumitrescu Alexandru Universul mitic şi semnele mistice reflectate în ciclul “Annés de pèlerinage” de Franz Liszt

Elekes Marta Adrienne Principii de cromatică poli-modală în teoria analitică a lui Ernö Lendvay cu referire la muzica romantic

Ganţolea Vasile Incursiune analitică în evoluţia şcolii interpretative şi componistice de flaut

Goia Dan-Mihai Gesualdo da Venosa –limbaj muzical şi compoziţional

Goia Dumitru D.D.Şostakovici – Formarea stilului simfonic

Grigore Doina Sonata pentru pian în tradiţia muzicală europeană


Maier Verona Alegerea spontană a tempo-urilor Preludiilor şi Fugilor din Clavecinul bine temperat de J.S.Bach


Manolache Laura Relaţiile dintre consonanţă şi disonanţă; Criteriu de analiză a limbajelor (gramaticilor) muzicale ale secolelor XVIII – XX din perspective postmoderne

Murgan Smaranda-Maria Ultimele trei sonate pentru pian ale lui Franz Schubert. Structură, limbaj şi stil

Odăgescu Irina Simfonia corală “Timpul pământului” pentru cor mixt, percuţie şi recitatori (analiză detaliată a problemelor de limbaj, stil muzical, text literar)

Pandelescu Anton Evoluţia şi importanţa concertului instrumental în creaţia pentru chitară de la baroc până în sec.XX


3.3.1. Forme muzicale


Preda-Schimek Haiganuş Valentina Andreea Privire asupra perioadei 1790-1845 în teoria melodiei şi a formelor muzicale


Tănăsescu Andreea-Raluca Formele muzicale şi formele coregrafice în secolul XX

Ţuţuianu Teodor Spectromorfii în partiturile palestriniene şi bachiene

3.3.2. Categorii sintactice

3.3.2.1. Melodie

Cepişcă Cristina (c.Comandaşu ) - Melodia franceză la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX

Boerescu Viorica Aspecte ale evoluţiei melodicii şi melodicităţii în sonatele pentru vioară şi pian

Bololoi Corina Violonistica secolului al XX-lea sub imperiul virtuozităţii, cantabilităţii şi al coloristicii: C.Debussy, M.Ravel, K.Szymanowski, O.Respighi, P.Hindemith

Dumitrescu Adina Despre melodii şi melodie

Paşcu Rădulescu Cristina Ornamentica melodicii vocale în folclorul românesc

Preda-Schimek Haiganuş Valentina Andreea Privire asupra perioadei 1790-1845 în teoria melodiei şi a formelor muzicale

3.3.2.2. Armonie


Popa Florinela Polivalenţe funcţionale în gândirea armonică a lui Mihail Jora, în contextul stilistic tono-modal /neomodal european

Racoveanu Dan Basso continuo – o practică redescoperită

3.3.2.3. Polifonie

Vosganian Eugenia Rodica-Mihaela Tipologii polifonice reflectate în lucrări româneşti din a II-a jumătate a secolului XX şi în creaţia proprie

3.4. Bizantinologie. Muzică sacră.

Bădulescu Alexandru Cultura muzicală pe teritoriul Judeţului Prahova în secolele XIX –XX

Bucescu Florin Cântarea psaltică în manuscrisele moldoveneşti din secolul al XIX-lea

Buzera Alexie Cultura muzicală românească de factură bizantină din secolul XX

Catrina Constantin - Muzica de tradiţie bizantină în Şcheii Braşovului – Şcoală şi Dascăli

Caraman Cristian Muzica de cult protestant – Repere istorice şi stilistice

Cinci Eugen (Serbia-Muntenegru) - Influenţe ale muzicii populare asupra cântării de strană din Banat

Coresi Theodore (Austria) Dramaturgia şi retorica muzicii în Liturghie în cântul vocal cultic creştin

Costea Marcel Octav Cântul alternativ-responsorial şi antifonal-în practica bisericii apusene şi orientale. Aspecte istorice şi stilistice

Drăgoi Eugen-Dan Mariologia în muzica românească de tradiţie bizantină, secolele XIX-XX

Gheorghiţă Nicolae Tradiţia muzicală a koinonicului duminical în perioada post-bizantină. Morfologie - Sintaxă - Exghisis

Gruescu Valentin Liturghia corală de tradiţie bizantină pe drumul clasic al desăvârşirii de la Dumitru G.Kiriac la Paul Constantinescu – privire diacronic-analitică

Guţanu Stela Stadii ale dezvoltării muzicii religioase din Moldova şi Basarabia în tradiţia ortodoxismului românesc de-a lungul secolelor XVIII – XIX

Iani Kogiabasiev Cultura muzicală bizantină pe teritoriul Macedoniei în secolul XIX

Isăroiu Ion Cultura muzicală românească de tradiţie bizantină în zona Argeş sec.XIX-XX

Lungu Pavel Cultura muzicală românească de tradiţie bizantină din zona Neamţ secolele XVIII-XX

Marinescu Mihaela-Letiţia Prezenţa spiritualităţii bizantine în creaţia muzicală românească a secolului XX – un proiect deschis

Metz Franz Muzica religioasă a germanilor din Banat

Moise Bogdan Cultura muzicală românească de tradiţie bizantină, zona Buzău-Vrancea,secolul al XIX-lea

Moraru Emilia Cântul coral românesc contemporan basarabean de inspiraţie bizantină şi folclorică. Perspective diacronice

Morărean Ana-Rodica Aspecte de viaţă şi cultură muzicală în oraşul Râmnicu-Vâlcea

Oprea Gabriel-Constantin Cultura muzicală de tradiţie bizantină din Bucureşti în secolul XIX

Petrescu Macedon Cântarea de cult în Sfânta Scriptură şi Sfânta Scriptură în cântările de cult ortodoxe

Secară Constantin Irmologhionul-tipologie, evoluţie şi reprezentare în manuscrisele din România

Stanciu Petru Cultura muzicală de tradiţie bizantină în centrul Transilvaniei, secolele XVIII – XIX

Trăilă Daniel Cultura muzicală religioasă Ortodoxă în Banat, secolele XIX-XX

3.5. Folclor/Etnomuzicologie

Badrajan Svetlana Cântecul miresei din zona Basarabiei

Badea Florin Emil Nicolae Relaţia funcţie-conţinut-structură în folclorul muzical dâmboviţean

Baidan Gheorghe Paul Elemente ale limbajului folcloric românesc în creaţia corală contemporană

Bădulescu Alexandru Cultura muzicală pe teritoriul Judeţului Prahova în secolele XIX –XX

Chiseliţă Vasile - Muzica instrumentală din nordul Bucovinei – repertoriul de fluier

Cinci Eugen (Serbia-Muntenegru) - Influenţe ale muzicii populare asupra cântării de strană din Banat

Cîrnu Marius - Instrumentele aerofone în practica folclorică bănăţeană


Gârz Dumitru Valorificarea ştiinţifică şi componistică a folclorului muzical românesc în creaţia lui S.V.Drăgoi

Gebescu Cristiana-Alexandra Folclorul muzical românesc în manualele din învăţământul gimnazial – între tradiţii, practică actuală şi perspective

Ghilaş Victor Structura şi tendinţele de evoluţie a ansamblurilor de muzică populară din Moldova

Ionescu-Ballo Bianca Valorificarea limbajului folcloric în creaţia românească de operetă, în a II-a jum.a sec.XX

Kozlovsky Mirela Muzica Dialectului Megleno-Român în actualitate

Marin (Tănase) Maria Muzica folclorică prahoveană în actualitate

Miculi-Pop Otilia Alexandra Structuri sonore în ritualurile populare agrare

Miereanu Paul-Valentin Colindul tradiţional din Mărginimea Sibiului

Mihăieş Elena-Viorica Folcloristica muzicală Bănăţeană

Moraru Emilia Cântul coral românesc contemporan basarabean de inspiraţie bizantină şi folclorică. Perspective diacronice

Nubert Mihaela Muzica în teatrul popular românesc

Oprea Gheorghe Sisteme sonore în folclorul românesc

Paşcu Rădulescu Cristina Ornamentica melodicii vocale în folclorul românesc

Pogăceanu Georgeta-Luminiţa Ţara Loviştei – vatră de referinţă a culturii muzicale populare

Rădulescu Floricica-Irena Folclorul muzical românesc din perspectivă diacronică şi ştiinţifică

Roşca Lucian-Emil Tipologia repertoriului instrumental de joc pentru vioară din Câmpia Transilvaniei (jud.Mureş). Particularităţi stilistico-structurale

Rucsanda Mădălina Obiectivizarea matricei stilistice în categoriile folclorice

Sandu Eugen Stabilitate şi spontaneitate în creaţia epică folclorică

Sandu Ancuţa Simona Valorificarea muzicii obiceiurilor tradiţionale în creaţia corală românească a cappella

Săbăduş Lenuţa Influenţa creaţiei populare asupra liricului-dramatic bănăţean

Sărăcescu Daniel Influenţa limbajului folcloric asupra creaţiei pentru pian din prima jum.a sec. al XX-lea

Severin Gelu-Aurelian Repertoriul păstoresc bucovinean

Stanache Adrian Valorificarea folclorului în creaţia corală românească din prima jumătate a sec.al XX-lea

Şerbănoiu Margareta Folclorul muzical argeşean în contextul culturii populare româneşti

Şuşnea Adina-Marta Orizonturi folclorice în creaţia muzicienilor gălăţeni

Tsoubaloko François Haipinge Viziunea istorică asupra muzicii în Namibia

Tulvan Ghizela-Veronica Miniatura vocală de inspiraţie folclorică în prima jumătate a secolului XX în România şi în Ungaria

Velea Marin Preoţi şi învăţători folclorişti şi contribuţia lor la dezvoltarea folcloristicii româneşti

Vesovic Emilia-Irina-Victoria (fostă Dragnea) Ucea de Sus. Vatră etno-folclorică nord-făgărăşană. Monografie

3.6. Organologie

Cîrnu Marius - Instrumentele aerofone în practica folclorică bănăţeană

Costea Marcela-Sorina O privire generală asupra evoluţiei instrumentelor cu claviatură în cultura muzicală europeană (organologie, coordonate estetice, stilistice şi interpretative)

Ionescu Cornel (Germania) Armonica de gură - Această necunoscută

Macovei Valentin Arta orgii baroce reflectată în registraţie şi ornamentică

Mami Mihaela Tehnici specifice violinei în creaţii camerale din perioada barocului până în zilele noastre

Matei Alexandru Percuţia – între sacru şi profan – în muzica secolului XX

Saldo Peter Frazare şi expresivitate muzicală la instrumente tradiţionale de percuţie

Mihuţ Radu Vocea umană în complexul instrumentelor muzicale

Nedelciu Ion Clarinetul în tradiţia muzicală occidentală

Nenoiu Meltiade Fagotul, istorie şi revelaţie

Pliundra Anca-Floriana Acordeonul ca instrument popular

Suciu Dan Nicolae Instrumentele de percuţie în perspectivă istorică, sistemică şi semantică

Ştefănescu Ionuţ Bogdan Influenţa tehnicilor şi timbralităţilor instrumentale arhaice – cu predilecţie a celor orientale – asupra creaţiei componistice dedicate flautului în secolul XX

Zamfir Gheorghe Naiul. Geneză, evoluţie şi semnificaţie

3.7. Monografii/Lexicografie

Cosma Eugen Viorel Interpreţi din România

Crăciun Lucia Mişcarea muzicală din Târgu-Jiu – de la primele atestări şi până în prezent

Dimoftache Veturia Marţian Negrea – Creaţia muzicală

Doxan Adrian Teatrul liric (Opera) – Constanţa

Dumitrescu Ilinca Mihail Jora – Creaţia pentru pian şi scriitura pianistică

Gheorghe Luminiţa-Carmen Ion Dumitrescu – Idealuri şi afirmări

Gibescu Daniela-Roxana Tiberiu Olah – Monografie

Giurgiu Rodica-Minerva-Margareta Opera Română din Timişoara. Tradiţie şi contemporaneitate

Guţanu Luminiţa Opera din Basarabia în secolul XX

Jompan Dumitru Coruri şi fanfare din judeţul Caraş-Severin

Koronka À. Beàta Bela Bartok şi influenţa sa asupra muzicii scrise după 1950

Stoiciu-Frunză Vasilica Opera naţională română Iaşi – Viziune cultural-istorică

Temeş Bianca-Angelica Augustin Bena - Monografie

Vârlan Petre-Marcel Tudor Ciortea – Studiu monografic

Vesovic Emilia-Irina-Victoria (fostă Dragnea) Ucea de Sus. Vatră etno-folclorică nord-făgărăşană. Monografie


3.8. Teoria muzicii

Duţulescu Emil-George Fenomenul sonor – un model în proiecţie muzicală

Nicolaescu Rodica Bazele ştiinţifice ale producerii, propagării şi receptării fenomenului sonor şi reflectarea lor în actul artistic muzical

Vlad Ulpiu Determinări selective în opera muzicală, stabilită prin codificare semiografică. Sisteme proprii de extindere a potenţialului creator al interpreţilor

3.8.1. Ritm

Doroftei Mugur Gideon Ritmul muzical – Studiul fenomenului

Lupaşcu Marian Ritmul asimetric policron

Lupu Olguţa Carmen Aspecte ale ritmului şi timpului în muzica secolului XX

Stănoi Maria Adriana Ritmul în creaţia muzicală clasică a sonatelor pentru pian

Tiberian Mircea Raportul dintre ritm şi celelalte elemente ale discursului musical în jazzul modern şi contemporan

3.9. Interdisciplinaritate

Corjos Nicolae Muzica. Componentă şi aureolă a audiovizualului

Creţu Viorel Analize interdisciplinare în domeniul artei sunetelor. Dimensiunea conceptuală a creaţiei muzicale

Csendes Ladislau Antoniu O teorie a lecturii muzicale. Perspective interdisciplinare

Moraru Liana Alexandra Creaţia muzicală – un inefabil demers între fantezie şi rigoare aritmetică şi geometrică

3.9.1. Arte plastice

Cristescu Carmen Sunete – Culori

Vieru-Conta Elena Aspecte muzicale în artele plastice

Vîrtosu Mihail Muzică şi arte plastice. Sugestii şi transferuri conceptuale

3.9.2. Literatură

Călin Dragoş Florin - Univers muzical shakespearian

Manoleanu Bianca Luigia Direcţii poetice în creaţia românească de lied a secolului XX

Munteanu Luminiţa-Heliana Muzica – subiect şi realitate în opera scriitorilor interbelici – Lucian Blaga, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran

3.9.3. Coregrafie

Ciobanu Maia - Aspecte ale relaţiei sunet-mişcare. Textul muzical ca element al spectacolului coregrafic

Tănăsescu Andreea-Raluca Formele muzicale şi formele coregrafice în secolul XX

3.9.4. Teatru

Doxan Adrian Teatrul liric (Opera) – Constanţa

Giurgiu Ana-Iulia Spectacolul muzical sincretic – mit, dramaturgie şi ezoterism în tradiţia culturală europeană

Lupu Mitică Muzica, un reper al interpretării actoriceşti

Stoiciu-Frunză Vasilica Opera naţională română Iaşi – Viziune cultural-istorică

3.10. Educaţie muzicală

Creţ Dorina Cercetare şi experiment în domeniul formării deprinderilor auditive şi vocale ale copilului afon (6- 10 ani)

Coman Lavinia Nicoleta Doina Pentru o teorie superioară a artei pianistice. Perspective diacronice, abordări teoretice, aspecte ale pedagogiei instrumentale

Croitoru Florin Tehnica de abordare a pedagogiei interpretative şi a stilului în interpretare în şcoala românească şi americană

Dragoe Denisse Metode moderne de educaţie muzicală

Floriştean Doina-Anca-Luiza Muzicieni români la Schola Cantorum din Paris: un model de învăţământ artistic european (1896-2008)

Marciuc Larisa Contribuţia muzicii la dezvoltarea personalităţii elevului

Modoran Mihaela Educaţia muzicală în România interbelică

Munteanu Gabriela Modele de educaţie muzicală

Pascalovici Gerson Ecaterina Locul muzicii instrumentale în dezvoltarea timpurie a personalităţii copilului

Pinghiriac Emil Tehnici specifice în context educaţional şi reportorial în formarea vocii de bariton

Popescu Liviana-Crinuţa Contribuţia muzicii la dezvoltarea unor procese psihice cognitive: gândire, memorie, afectivitate

Rădoi Octavian Silvestru Educarea şi consolidarea deprinderilor pianistice – implicaţii psihologice

Repanovici Monica-Viorela Direcţii de cercetare în cadrul Doctoratului în Muzică din U.N.M.B. – anii 1992-2002

Szabo Anna Sistemul educaţional muzical al lui Zoltán Kodály în contextul european modern

3.11. Semantică/Semiotică/ Hermeneutică

Ciocan Dinu-Mihail - Semiotica interpretării muzicale

Golcea Ioan Capacităţile semantice ale gestului dirijoral în actul interpretativ

Moş Diana Hermeneutica. Discursul muzical

Rădulescu Corina Antigona Perspective semiotice în muzică. Aplicaţii ale teoriei narativităţii în sonatele pentru pian de Beethoven

3.12. Psihologie

Ionescu Luchian Alexandru Modificări psiho-fiziologice în performanţa muzicală a tinerilor interpreţi

Popescu Liviana-Crinuţa Contribuţia muzicii la dezvoltarea unor procese psihice cognitive: gândire, memorie, afectivitate

Rădoi Octavian Silvestru Educarea şi consolidarea deprinderilor pianistice – implicaţii psihologice

Şerbănescu Lelia-Felicia-Carolina (căsătorită Rădulescu) Coordonatele psihologice ale actului interpretativ

3.13. Genuri

Ander Gabriela Preludiile lui Debussy

Voicu-Arnăuţoiu Ioana-Raluca Sonata pentru vioară de la Debussy la Enescu

Zafiris Mirela Valenţe interpretative ale miniaturii vocal-instrumentale româneşti

tematica tezelor de doctorat sus ţinute în - unmb.ro · cosma mihai opera în românia privit ă...

Documents