SEMINARIUMVARADIENSIS

Supliment al Revistei Vestitorul

Realizat de Seminarul Teologic Greco-Catolic „Sfinţii Vasile, Grigore şi Ioan”, Oradea

A n u l X I I IN u m ă r u l

4(90)IANUARIE

2 0 1 7

1

Din multiplele definiţii ce s-au dat rugăciunii– încreştinism–putemsintetizacărugăciuneaesteunrăspunsalomuluicredincios,lainiţiativaluiDumnezeu,deaintraîndialogcuCreatorulşiSalvatorulsău;unimndebinecuvântareşiadoraţielaadresaDumnezeuluimi-lostivşiiubitordeoameni;ocereredeajutorfăcutădeompentrupentruafiajutatsărămânăfidelAlianţeiDivi-ne,saudemijlocirepentruajutorulaltora,aapropiaţilor,o aducere demulţumire la adresaBinefăcătoruluiSău;unactdelaudăşidecontemplaţieamisterelordivineaDumnezeuluiinfinitînmăreţiesiiubire. •DindiverseledefiniţiidatedeSfinţiiBisericii,amreţinut: • Sfânta Tereza a Pruncului Isus: Rugăciuneaesteunelanalinimii,osimplăprivirearuncatăsprecer,eteunstrigătderecunoştinţăşiiubire,atâtînîncercare,cîtşiînbucurie. • Sfântul Ioan Damaschinul: Rugăciunea esteînălţarea sufletului către Dumnezeu, sau cererea de laDumnezeuaunorbunuripotrivite. •SfântulAugustin:Rugăciunea,fiecăoştim,fiecanu,esteîntâlnireadintresetealuiDumnezeuşianoas-tră.LuiDumnezeuÎiestesete,sanefienouăsetedeEl. • Sfântul Grigore de Nisa: Rugăciunea este oconversaţiesauuncolocviucuDumnezeu. •SfântulIoan-Gură-de-Aur:AvorbicuDumne-zeu. • Sfântul Bonaventura: O afecţiune pioasă aminţii,îndreptatăspreDumnezeu. AcestedefiniţiişialtelepecareleputemîntâlnivorsănearatemodulderealizareşidepăstrarearelaţieicreştinuluicuDumnezeu.Înrugăciuneacreştinăgăsimelementecareprelungesc,amputeaspune,structuradinamicăaRevelaţieidivine:înălţareaomuluilademnitateasupranaturalăoferităgra-

tuitdeDumnezeu;primireadaruluişirăspunsulomului.Văzutăsubacestaspect,rugăciuneaneapareunhardi-vin,răspunscreştinşiprieteniemutuală. Cenuesteconsideratafirugăciunecreştină¬?Unele atitudini sau activităţi creştine sunt uneori iden-tificate eronat, nefericit cu rugăciunea creştină.Astfel,rugăciuneanuestecaritatefraternă.Rugăciuneacreştinănuesteapostolat.RugăciuneacreştinănuesteoacţiunepracticăfăcutădiniubirefaţădeDumnezeu.Rugăciuneacreştinănuesteo introspecţieumană (interiorizare, re-flecţie,întâlnirecutineînsuţi.Acestoralelipseştedimen-siuneapentruafirugăciune).

Necesitatea şi dificultatea rugăciunii Rugăciunea corespunde unei nevoi a naturiiumanecaresesimte,mică,neînsemnată,umilăşineaju-toratăînfaţaDivinităţiiAbsolute. Pentrucreştinînsă,rugăciuneaesteoexigenţă,onevoieizvorâtăurmareaharuluiprimitodatăcuBotezul. Harulsfinţitor însoţitdevirtuţile infuzeeste însufletulcreştinuluiunapelinsistentpentruaintraîndia-logşialuapartelaconversaţiaintimăaPersoanelordinSfântaTreimeprinrugăciune. Totodată însă,acesteiexigenţesaunevoiana-turiiumaneşiavieţiicreştineîicorespundeşiobligaţiamoralăa rugăciunii.Aceasta (rugăciunea) trebuiesăseexprimeîntr-unanumitmodşisăserealizezeîntr-unanu-mittimp. MântuitorulnostruIsusCristos,prinînvăţăturaşiexemplulSău,apusînluminăimportanţaşinecesita-tearugăciuniipentruviaţacreştină. ElinsistăînînvăţăturaSaasupranecesităţiideacăuta,acere,abate lauşăcu insistenţă,astfel încâtTatălCerescsănedeadarurileSale,maialespeSpiritulSfânt,Spiritulvieţiişialiubiriidivine.

(continuareînpag.2)

RUGĂCIUNEA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI

2 Seminarium Varadiensis

Dacărugăciuneaestenecesarăpentrutoţioame-niişiînmodspecialcreştinilor,nutrebuieneglijatfaptulcăpracticareaeiconstantănuesteuşoară,ciînuneleca-zurichiardificilă,fiindnevoiesăînvingemmultedificul-tăţi. Acestedificultăţipecareleîntâmpinăcreştinulînpracticarea rugăciunii arfiurmătoarele:oprimădi-ficultate este natura umană însăşi, decăzută, carnea cupatimileşipornirileeidezordonate.Cristosvreasăfimpermanentînalertăcanucumvacarneasăînvingăînnoi:Vegheaţişivărugaţicasănucădeţilatimpînispită!...Spiritulesteplinderâvnă,darcarneaesteneputincioasă. Cinenuseroagăşinuvegheazăsepoateconsi-deradeja învinsalcărniişialpăcatului.Celcarenu-şipoatestăpânipatimiletrupeşti(indiferentsubceformăsemanifestăele)estecaocetateruinată,lipsitădeapăra-refaţădeoriceduşman.Cinenuseroagă,spuneSfântaTerezadeAvila,nuarenevoiedeundiavolcaresă-lducălaiad,deoarecemergeelsingurdebunăvoie! Oaltădificultatearugăciuniiestereprezentatădementalitatealumiiactualeîncaretrăieştecreştinulşicarecuuşurinţăîlderuteazăşi-lcontaminează:ideealu-miipozitivistecăadevărulestedoarceeacepoatefive-rificat,demonstratprinstiinţăşiraţiune.Or,rugăciunea,fiindunadevăratmistercaredepăşeşteatâtconştientulcîtşiinconştientuluman,pentrucănupoatefiverificatăcuinteligenţaumană,nuarintraîncategoriaadevăruri-loracceptateazideuniioamenideştiinţă.Obunăpartealumiiactualeapreciazădoarvalorilemateriale,depro-ducţieşirandamentrapid,iarrugăciunea,întrucâtnuesteimediat productivă, este considerată inutilă, o irosire atimpului. O altă cauză a părăsirii rugăciunii şi a căderiiesteînlocuireaeicuactivismul,cuactivitateaexterioară,săvârşităuneoricucelemaibuneintenţii.Pentruceicareiubescactivismul,rugăciuneaestevăzutăcaofugădere-alitatăţilelumii,undivorţdeladatoriilezilnicepersonaleşiorefugiereînrealităţiutopice.DocumenteleBisericiineatragatenţiacăarfioeroarefoartegravăşipericuloasădacăpreotularneglijapropriasfinţire,pentruasecufundacutotulînactivităţiexteri-oare,oricâtarfidebune,aleserviciuluipreoţesc.Înfe-lulacestaşi-arpuneînpericolpropriamântuireveşnică,dupăcumSfântulPavelsetemeacuprivirelaelinsuşi. Oaltădificultateapracticăriirugăciuniiînmodconstant, este dezordinea în viaţă prin îndepărtarea deDumnezeu. Despărţit de Cristos, omul se simte însin-guratşicautăsă-şiumplegoluldinsufletprinatracţiilelumii,careastăzisuntnumeroase:banii,bunurilemateri-ale,atracţiilelumeştidetotfelul. Latoateacesteapotfiadăugateşidificultăţileceprovin dinconcepţiilegreşiteasuprarugăciunii:uneorirugăciuneaestevăzutăcaosimplăoperaţiesauexerciţiupsihologic,caunefortdeconcentrare,pentruaînlăturacelelaltegândurişipreocupărimentaleşiaatingeastfelunfeldevidmental.Alteoriesteconsideratăcaoatitu-dinespecialădereverenţăfaţădedivintate,sau,încele

maimultecazuri,esteosimplărecitareaunorformulerituale. Însubconştientulunorcreştinirugăciuneaesteconsideratăcaoocupaţiecare-istinghereşteînrealiza-readatoriilorlorzilniceşideaceeaoreducpânălare-nunţarealaea. MulţicreştiniconsiderăgreşitrugăciuneacapeunefortstrictpersonalpentruaintraîncontactcuDum-nezeu,uitândcărugăciuneaesteşiundaralSpirituluiSfânt,undarpecaretrebuiesăîlceremînrugăciunilenoastredelaDomnul. Concepţiilegreşitedesprerugăciuneduclaade-vărateeşecurialeacesteia. Dificultateaobişnuită a rugăciuniinoastre esteneatenţia.Eapoatesăsereferelacuvinteşilasensullorînrugăciuneavocalăsau,maiprofund,laAcelaCăruianerugăm–întoatetipurilederugăciune(vocală,menta-lă).Dacăispiteleşineatenţiasuntgreudeevitat,greşealamareîncarederegulăcădemesteaceeadeanepreo-cupa,dupăceamdescoperitneatenţia,demotivelesauconţinutulneatenţieinoastre–întimpce,înmodnormalestedeajuns,saumainormal,săneîntoarcemlainimanoastră,laintenţiapentrucarenerugăm. Oaltădificultatearugăciuniiestechiarşipen-truceicarevorsăseroagecusinceritate,„uscăciunea”inimii.Easesimtemaiputernicînrugăciuneamentală(meditaţie,contemplaţie),încareinimamanifestăolipsădeatracţiepentrugândurileşisimţămintelespirituale,încarelipseştebucuriaspiritualăcaretrebuiesăînsoţeascămeditaţiasaucontemplaţia. Statornicia şi stăruinţa în rugăciune, chiar înacestemomentede„uscăciuneainimii”reprezintă,saupuneînevidenţă,aratăclipacredinţeipure,carerămânecufidelitateîmpreunăcuIsusînagonieşiînmormânt.SăneamintimdeBobuldegrâu,dacămoaredămultăroadă.Dacăaceastăuscăciuneainimiisedatoreazăcre-dinţeiinsuficienteşislabe,împietririiinimii,înseamnăcăbobuldegrâu(cuvântul),acazutpepiatrăşiatunciluptanoastrăţinedeconvertire. Defapt,ispitaceamaifrecventă,ceamaiascun-să,cedeterminăneatenţia,estelipsadecredinţă.Eanuesteonecredinţădeclarată,cimaidegrabăsemanifestăprintr-opreferinţădefapt.Cândîncepemsănerugăm,omiedegânduri,detreburi,degrijisocotiteurgentenevinînminteşiniseînfăţişeazămaiimportante.Aicisemanifestămomenteleadevăruluiinimiişialiubiriipre-ferenţiale. O altă ispită este lenea spirituală (lat. acedia),princarepărinţiispiritualiînţelegoformădedeprimaredatorită slăbirii ascezei, scăderii vigilenţei, neglijenţeiinimii,Duhulesterâvnic,dartrupulesteslab. Descurajareanuesterecomandatăînacesteca-zuri.Cel smeritnusemirădemizeriaproprie şiea îldetermină lamaimultă încredere înDomnul decât înforţeleproprii,larezistenţăînstatornicie.

Pr. Anton RUSAsistent spiritual

(urmaredinpag.1)

3Seminarium Varadiensis

Rasismulaexistatșivaexistapentrucăoame-niinuaufost,nusuntșinuvorfiniciodatămulțumițicuceeaceaușicuceeacesunt,mereuauîncercatșivorîncercasăfieautoritarișistăpânipesteceislabi,pesteceicarenuaumijloacedearipostaînfațaacesteiplăgi.Rasismulsaudiscriminarea,îșiarerădăciniledincelemaivechitimpuri,maibinezisdecândoameniiauîn-ceputsăsesubjugeuniipealții,apărândclasasuperioa-ră,ceamijlocieșiceasăracă.Maimultdeatât,laacestfenomenbolnav,aajutatșiculoareafizicăaoamenilor.Uitându-ne în istorie, este evident că rasa albă a vrutdintotdeaunasăfiesuperioarăceleinegre,ajungându-sepână laa-iconsiderapeceidealtăculoareoamenidemânaadoua.Clasabogatăaavutmereuunplusînacestluptăinegală.Nuamînțelesniciodatărasismulca-uzatdeculoareapielii.Nuampracticatniciodatăacest„sport”șicredeamcă,datorităfenomenuluinumitglo-balizare,estepecalededispariție.Dinpăcate,persistășifacemultevictimeșiînzilelenoastre. Numi-amimaginatniciodată,înaintedeaajun-ge în Africa, că acea pră-pastiepecarenoi,așa-zișiialbi,amsăpat-ode-alungulveacurilor,dăinuieșiaziînmintea și sufletul celor dealtăculoare;înmentalitatealor este prezent și azi acelsentiment de inferioritate,acea concepție că pieleaalbă este pielea originalăaomului,căomulalbestecel bogat și cel care diri-jeazăaceastălume–într-opropoziție: omul alb estesuperiorcelorlalți.Degeabaîncercameusăleexplicșisăîncercsăîiconvingcăpielealorestedoaroadaptarelaclimacaldădeacolo,căpărullorasprucasârmaesteașadincauzasoareluiputernic,că,chiardacăavemcu-loridiferite,suntemegaliîndemnitateșivaloareînfațaluiDumnezeu–einupăreauconvinșideacestadevărșimăcontraziceau spunând: „Eudacămăduc înEu-ropa, nu devin alb!Tu dacă rămâi înAfrica nu deviinegru!Copiiinoștri,cândsenasc,suntmaialbidecâtnoi,decipieleaalbăeceaoriginală!”.Dincuriozitate,înurmătoarelezileammerslaașa-numitulSpitalCa-tolic(douăcameresărăcăcioase)cudorințadeavedeaunnou-născutșiaverificadacăesteadevărat.Da,aveaudreptate:micuțulcarestăteapeopăturăîntinsăpejos,alăturidemamalui,eramaimultînspreculoareaalbădecâtneagră,urmând,desigur,șă-șiaccentuezeculoa-reatradiționalăcutimpul.Amstatșiamanalizatpro-fundaceastăîntâmplareșimi-amdatseamacăprăpas-tiadiferențeideculoare,amplificatădedorințanoastră

de a le evidenția această superioritate teoretică prinmultiplelecuceriri,sclavagismșiexploatarecontinuă,vafigreudedepășit. Cutoateacestea,num-amdatbătutșiamîn-cercatsămăraportezlaeicâtmainatural,cadelafratelafrateșisăledemonstrezcăacestediferențenuexistăîn realitate, fiind doar o creație sinistră a oamenilor,dornici întotdeaunade a avea putere asupra celuilalt.M-a frapat, în primele zile după sosirea mea acolo,dorințalordea-miatingepielea,deamămângăia(pie-leanoastrăestefoartefină–alorestedurășiaspră),dea-mitrecemânaprinpărulmoaleșideasejucacuel(alorestefoarteaspru),fiindnevoituneorichiarsăstriglaeideoareceajungeausăsecertedincauzăcănuseputeaudelectatoțicuaceste„minunialbe”alenaturii.Îmieraudragișiîncercamsă-mioferîntregulmeucorpși sufletnumaipentrua-ivedea fericițipentrucâtevasecunde.Cândmăvedeauplimbându-măpestrăzi,co-piiifugeausămăprindădemână,creându-seoadevă-ratăcompetițiepentruaprindemăcarundeget,iarcei

cereușeaueraufoartemândrideceeaceaurealizat. Mai țineți minte când, dupăanii‛90,auapărutprimeleper-soane de culoare în Româniași copiii noștri, văzându-le pestradă, se speriau și începeausă plângă? Același fenomen sepetrece și invers. Înmomentulcândamluatînbrațeunbebelușcare, până atunci râdea și erafericit în brațelemamei sale, aînceputinstantaneusăplângăculacrimidecrocodil,cașicumar

urmasăfierăpitdeomulalb.Șida,părințiiîșisperiecopiiicusosireaomuluialb.Cubucurieamrealizatcăaceastăfricădeomulalbpersistădoarpânălatrei-pa-truani,pânăînmomentulcândrealizeazăcăoameniialbinusuntchiaratâtdepericuloși.Plimbându-măcuAnton, prietenul meu care fără știrea mea sosise înCoastadeFildeșpentrua-mifaceunadintrecelemaifrumoasesurprize,șiîncercândsă-iprezintîmprejuri-mile,amobservatuncopilandrujucându-selamargi-neadrumuluiînnisip,întimpcemamaluiîltotstriga.Înmomentulcândmamaluine-avăzut,azisdoaratât:„blofué”(înlimbalor„omulalb”)șicopilulațâșnitcuovitezăincredibilăîncasă.Amzâmbitdar,gândindu-mămaiprofund,amrealizatcănuesteșinunevafiușorsăcreămniștepunți,câtdecâtsolide,pesteaceas-tăgroapăîncăadâncă. Nu vă imaginați ce înseamnă să fii alb cândtoțiceilalți suntdiferițide tine: seuită toți la tinecapul pentru care ești acolo, strigă după tine pe stradă

AFRICA – O ALTĂ LUME (IV)Alb – bogat, negru – sărac

(continuareînpag.4)

4 Seminarium Varadiensis

-pul pentru care ești acolo, strigă după tine pe stradă(„blofué”esteprimulcuvânt,dinlimbalortradițională,pecare l-amînvățat), teconsiderăbogatdinstartșinuezităsă-țicearăanumiteobiectedecarecredeicăaraveanevoie.Înmomentulcândmergeamprinpiețelelorsu-praaglomerate, prețul produsului creștea instantaneu șivertiginos în fațamea;motivul e simplu: albii au banimulți. Deși acolo orice produs se negociază și nici unvânzătornuestebucurosdevânzările făcutedacămaiîntâinuanegociat,cândîntâlnescunclientalbprețuldepornireesteunul foartemareșinuezităsă-ți spună înfață,cuzâmbetulpebuze,casănufiizgârcitdinmomentceaiatâtdemulțibani. Casăvăconvingețișimaimultdeacestsenti-mentderespectșiadmirațiepecareeiîlaufațăderasaalbă,vreausăvădauunexemplulingvistic.Înlimbalortradițională, baoulé, atunci când își fac semnul crucii,spun:Sie,Ba,Wawè-Ufuébedumanu.Moyeso!(Tată,Fiu,SpiritulSfântînnumelelor.Amin!–topicafiinddi-feritădeanoastră).Laoanalizămaiatentăatermenului„Wawè-Ufué” (SpiritulSfânt) vomobserva că, de fapt,„ufué”înseamnă„alb”.Da,înlimbajullor,SpiritulSfânt

Miercuri,7decembrie2016,înbisericagreco-catolicădinCacica,diaconulIonuţUrsuleacafostridi-catlatreaptapreoţiei,prinpunereamâinilorPreasfinţi-tuluiVasileBizău.SfântaLiturghieafostcelebratădecătreEparhuldeMaramureşîmpreunăcuunsobordepreoţi, înfruntecuVicarulpentruVicariatulUcraini-an,pr.DuboviciMihai;pr.protopopColopelnicVasile;şipr.protopopşiparohdeCacica,NicolaeNicolaişen,aflămdinmaterialuldepeEpiscopiaMM.ro. „Aceastaesteozidesărbă-toarepentrutânărulIonuţUrsuleac,pentru familia lui,dar şipentru în-treaga Biserică, deoarece atuncicândTaina Preoţiei este primită decătre un candidat, devine o sărbă-toarepentruBiserică,deoareceelîşiasumăslujireaEvangheliei în supu-nere faţădeCristos.Şiaceastaestecuadevăratosărbătoareasufletuluişiafiinţeiumane,cândsepuneînslujbaEvangheliei”,aafirmatPreasfinţitulVasileînpredicasa.Acontinuatvorbinddespremisiuneapreoţească:„Misiuneadeslu-jire preoţească este omisiunenobilă şi sfântă, pentrucăvinedelaMântuitorulCristosşistăsubsemnulpro-misiunii făcute deEl ucenicilor: cine vă vede pe voi,măvedepeMine;cinevăascultăpevoi,măascultăpeMine;cinese leapădădevoi, se leapădădeMine, iarcineseleapădădeMine,seleapădădeCelcem-atrimispeMine.” Sursă : www.episcopiamm.ro

estenumitSpiritulAlb.Măîntrebamatunci:Oarepen-trunoiceculoareareacestSpirit?MaiesteoareElacelSpiritcareprin luminaSăne facesufletulalbșiochiicurațicasănumaivedemșisănumai ținemcontdeacestediferențepecareistoriale-acreat,saudevinedince în cemaigri și din această cauzădevenim totmaiindiferențișiorbilabogățiasufletuluiumanindiferentdeculoareapielii? Înlimbajcromatic,albul,negrulşigriurileobţi-nutedinamesteculacestorasuntnumitenonculoripen-trucăsuntvariațiialeintensitățiispectruluicompletdelumină(albă),pecîndculorileșinuanțelesuntovariațiealungimiideundăaluminii.Oarenuprovenimtoțidinaceeași LuminăAlbă care ne-a dat viață și demnitatetuturor?Oarebariereleșiprăpastiileexistenteastăzinusuntdoarocreațieaomuluidecăzutmoralși spiritualcare încearcă să se considere superior celuilalt, uitândcăprovenimdinaceeașisursă?OarecâttimpvommaiîntristainimaTatăluiUniversalprinacestelupteideolo-giceacerbeîntrealbșinegru?

Fr. Florin BODE Vicerector

„Iatăcăsuntemînaceastăsuccesiuneatrimi-terii: Isusa fost trimisdeTatălCeresc în lume;El îitrimitepeapostoli;apostolii,maideparte,lasăucenicişiaceeaşimisiune–mergeţişipropovăduiţiîmpărăţialuiDumnezeuîntoatălumea–seactualizeazăcufieca-remisiunepreoţească,cufiecareimplicareacelorcarepoartăaceastăTainăaPreoţiei,fiindaltoiţipeCristos,înCristos”,aspusIerarhul.ÎntimpulconfeririiSacra-mentuluiPreoţiei,tânărulIonuţUrsuleacafostcondus

sprealtardecătrepr.parohNico-laeNicolaişenşipr.AntonCioba,rector al Seminarului Greco-Ca-tolicdinOradea,seminar încaretânărulpreotastatpeperioadaîncareastudiatTeologialaOradea. Tânărul preot Ursuleac Ionuţs-anăscutpe31ianuarie1989înlocalitatea Cacica (Suceava). Aurmat Şcoala primară şi gimna-

zială din localitatea natală între anii 1996-2004 şi înperioada 2004-2008 a urmat Liceul Teologic Greco-CatolicdinOradea.Întreanii2008-2012,astudiatTe-ologieGreco-Catolică–PastoralălaUniversitatea„Ba-beş Bolyai”, Cluj-Napoca, departamentul Oradea. AurmatapoicursuriledemasteratlaInstitutulPontificalOrientaldinRoma(2012-2015).Afostridicatlatreaptadiaconatului pe 23 august 2016 de către PreasfinţitulVasileBizău,înbisericaSfântaMariadinBaiaMare.

DIACONUL IONUŢ URSULEAC A FOST RIDICAT LA TRAPTA PREOȚIEI

(urmaredinpag.3)

5Seminarium Varadiensis

a) Cum anume să îţi cauţi un părinte spiritual? În general, sarcina căutării unui spiritual îirevine cui are nevoie de un astfel de ajutor. Iniţiativapersonalăaindividuluiesteceacareîlfacesăfieactiv,care îl implică: dacă sunt eu cel care decid sămă lasajutatdecătreacelduhovnicanume, înseamnăcă îmiasum responsabilitatea faţă de persoanamea. Tradiţianusfătuieşteca’bătrânii’săîşicauteeiînşişifiispiritu-ali:eventualpoateexistacazulîncareanumiteinstituţiireligioasefacsăfieobligatoriefrecventareaunuipărintespiritualdeterminatpentruocomunitateînformare. Cum anume să faci această alegere? Pe bazagusturilor,asimpatiilor,aînclinărilorafective,asinto-nieiintelectuale?Esteoalegeredelicată,şivorbimdejadeunprimdiscernământ,caretrebuiefăcutcuatenţie.Tradiţia recomandă să ne rugăm îndelung, pentru caSpiritulsăluminezeinimaşisănedeasăîntâlnimşisărecunoaştempersoanapotrivită.Pe lângăa te rugacuaceastăintenţie,părinţiidinvechimepropuneausfătu-ireacualtepersoane,cupersoanedeîncredere,cerândpărerea unora care deţin o neîndoielnică înţelepciunespirituală. În fine, odată făcută prima alegere asupraunuiduhovnic,trebuiesăîlfrecventezipuţin,pentruaverifica în rugăciune dacă este persoana potrivită: nutoţidirectoriispiritualisuntpotriviţipentrutoţi,învir-tuteacaracterelor,alimbajelor,aexperienţelordiferite.Repet,verificareavafifăcutăîntr-unclimatderugăciu-ne, invocându-LpeSpiritulSfântşinudoarascultândpropriilereacţiiemoţionaleorijudecăţiteoretice. Odatăgăsitundirectorspiritualestebinecaeusărămânfidellui,chiardacăînanumitesituaţiipoatesămiseparăoportunsăîlschimb.De-alungulacestuiar-ticol,amsemnalatdejanumeroaseaşteptărigreşitefaţădepărintelespiritual:dacămi-arvenisăîlschimbdoarpentrucăpersoanapecareamales-onurăspundelaunadintreacesteaşteptări,nuebinesăschimbpersoana,cimaidegrabă,emaibinesă-miredimensionezaşteptări-le,chiarabordândaceastăproblemăîntr-uncolocviudedirecţiespirituală.Lafel,estecazulsămăoprescdacămăînvârtpreamultîncăutare.

b) Cum să comunic? Adouaîndatorireaceluicareecondusestesăîicomunicepărinteluiceeacegândeşte,cetrăieşte,cesimte.Dacăvreacadirecţiaspiritualăsădearoade,dacăvreacadirectorulspiritualsăinterpretezebinesemneledinpartealuiDumnezeu,trebuiesăcomunicecusince-ritate.Călugăriidinvechimespuneaucăepericulosaascundeşarpele(adicăgândurile,înclinările):dacăesteveninos,acestavaţâşnicândteaştepţimaipuţin;deciestemaibinesăîladucilalumină.Potfipovestitetoategândurile,toatesentimentelecareaparîninterior,pen-trucănutrebuiesănefieruşinedenimic:acesteadevinalenoastredoaratuncicândajungemsăledorim,când

lecultivăm,nudoarcândacesteaapar,atuncicândnechinuiesaucândneatrag.Cândnuştimdacăungândestebunsauepericulosdarsimţimooarecareruşine(continuăsăneînveţemaeştriipărinţispiritualideodi-nioară),chiaratunci trebuiesăvorbim.Printr-unlim-baj viu şi dramatic, scriitorii dinvechimeafirmaucăruşineaestechiaroşireteniesauviclenieadiavolilor:einefacsătrecemsubtăcereanumitegânduripecarenulecunoaştemchiarbine,iarastfelelepotsăcircu-leînlibertate,eventualchiarînmodsecret,înăuntrulnostru şi să ne asalteze atunci când ne aşteptămmaipuţin.Dacă scoatem la iveală totuşi anumite gânduriori sentimente, iar părintele ne avertizează că provindinparteadiavolului,atuncidevenimmaivigilenţi,şirecunoaştemcapcanadinzbor. Dacădaruldeadiscerneîiestedatpărinteluispiritual,este importantcaeusă învăţsă„povestesc”mai mult decât să interpretez. Astăzi suntem foarteobişnuiţi să interpretăm, să generalizăm, să emitemimediat sentinţe. Totuşi, când îi vorbesc duhovnicu-lui, trebuiedoarsăcobor înconcret,sădescriupurşisimplu,caîntr-unfilmsauîntr-opovestire,nucaîntr-ocartedepoezii,defilozofiesaudeteologie.Aducnişteexemple:dacăîispunpărinteluispiritualcămeditaţianuestefăcutăpentrumine,înseamnăcădiscernămân-tull-amfăcutdejaeu;dacăspuncătrăiescoperioadăîn care amparte de tăcerea luiDumnezeu, înseamnăcăamfăcutdejaoevaluare.Înlocdetoateacestea,sămă limitezsă-ipovestescpurşi simpluceeacemiseîntâmplăconcret(întâmplări,gânduri,sentimente,etc);îivoidaastfelmaterialconcretşispaţiupentruaputeadiscerne.Dacăîmiimaginezcăştiudinstartceanumeare loc înăuntrulmeusau înviaţamea, iarpărinteluispiritualmălimitezsăîiprezintdoardiagnosticulpusdemine,cerându-idoarsăîmideamedicamentecon-crete,atunciîmipotfimaideajutorgrupuri,asociaţiispirituale,cursuricomunitare,decâtunpărintespiritu-al.Dacătotuşisuntplindestimuli,deinstrumentespi-rituale,demedicamentecaremiseparecănudaurod,atunciprobabilexperienţelecomunitarenuîmisuntdeajuns şi amnevoie de unpărinte spiritual care să-mirefacădiagnozaşisămăajutesămăfolosescmaibinedeinstrumentelepecareleamladispoziţie. Pentru a reuşi să rămân concret atunci cândvorbesc,nuestenevoiesărelatezdetaliileînmodob-sesiv, să fiu chiţibuşar în fiecare amănunt, în specialatunci când îmi povestesc trecutul. Desigur, direcţiaspiritualănuesteloculpotrivitpentruadiscuta:cândsefolosescpreamultecuvinte,ceanumerămâne?Însătrebuiesăfiufranc,clar,explicitatuncicândmiseparecăpărinteluispirituali-ascăpatcevasauatuncicândeuînsuminuînţelegceva.

Pr. Cristian SABĂU Asistent Spiritual

DESPRE DIRECŢIA SPIRITUALĂ - III - -ÎNDATORIRILEFIULUISPIRITUAL-

Sursă : www.episcopiamm.ro

6 Seminarium Varadiensis

Viațauneipersoane o putem măsura, 80deanisau30.000dezilesau720.000deoresau2,5miliardedesecunde.Problemanusepunecantitativ,încâtseadunătrăirea,cicumtrăim,cumfolosim-binesaurău-acesttimp.Pierdereadetimpesteogreșealăfoartegravă,fiindcătimpulesteunmaredar,estedarulluiDumnezeu,esteproprietatealuiDumnezeu,omulprinabuzzădărnicindplanurileprovidențeidivinecufiecareclipăpierdută. Lasfârșitulviețiinoastrevineunmomentdebilanț-momentuladevărului:atuncivomvedeafericițice „comoară” amstrâns chiardacă a fost greu,obo-sitor,dificil.Saunevomrușinadetimpulfolositmaipuținbine,chiarpierdut. Înviatadecuplu,dacăacesttimpnuestetrăitbine, vor năpădi tristețile față demo-mentelecândnul-amascultatpecelă-lalt cu adevărat (doar l-amauzit).Saunu am văzut binele care răzbătea dinpersoana partenerului de viață. Saul-amacceptatfizicpeceldelângănoifărăsădescoperimfrumusețeasainte-rioară. Cuprivirelasentimentedarșila bunurilemateriale, ne vom încărcade regrete pentru ceea ce ne-a oferitviațacazestre și fațădecareamma-nifestat veșnică nemulțumire, căutândîntodeaunaaltele,maimult,sauamnă-zuitconstantcătrealtceva,altelucrurisau persoane, numai pentru că erauALTFEL. Ce concluzie tragm de aici? Că la sfârsitulviețiinoastrenuvafidecisivnumărulanilorsaualore-lortrăite,citimpulpecarel-amtrăitbine. Darceînseamnăacesttimppecarel-amtrăitbine?Caresuntcoordonatelecalitativealeacesteitrăiri?BisericanepuneînfațaochilormodelulcaseiziditepestâncăconformcelorscriseînMt7,24-27,pestâncaCuvântuluiluiDumnezeu,pecarel-auascultatșil-aupusînpractică.Estedestulsăfacemocomparațiecuacestmodelal familieicreștine- familiade laNaza-reth-exempludeviațăpământeascătraităînplinătateaiubirii. Pentru familia lui Isus, timpul ordinar a de-venit extra-ordinar. Să ne explicăm : Este vorba defrumusețea relațiilor și sentimentelor experimentateînfamilie.Acestmodelneajutășipenoisădepășimaparențele,dobândindaceacunoașterealucrurilorcarese pot cu adevărat realiza. Este o perspectivă apartecareporneștedelapremisacăceldelângănoinuestemărginit,finit,limitat,ciesteomanifestareainfinitu-

luiluiDumnezeu.Iaracestlucrunepoateajutaca,încotidian,oricegest,fieelcâtdebanal,vaaveaforțăsăredeștepteînființaceluilaltomirare,oemoție. PeacestpământnoisuntemînpelerinajsprecasaTatălui.Esteodovadădelipsădeinteligențăsălăsămcaînaceastăcălătoriesălăsămcafoartemultelucruriatâtde frumoaseșiprețioasesă treacăneob-servatepelângănoi,fiecavorbimaicideunrăsăritsauapusdesoare,desplendoareaceruluișiaîntregiinaturișichiardeîntreaganoastrăviațărelațională.Uniioamenitrăiescnefericițipânălaadâncibătrânețifără săconștientizezecăarputea trăiminunat.Suntadevarate cadavre umblătoare. În acest caz, dorințaceamai arzătoare a acestora nu este o prelungire aKrònos-uluivieții,citrebuiesărealizezecăDumne-

zeudăruieștedinplin, zilnicacest fructgustos: Kayròs. Trebuie doar întinsămânașicules,cuunpicdevoință. Parcursulnostruîntimpnuînseamnănumai trecerea acestui timp, ci și inten-sitatea trăirii lui. Călătoria îndelungatăînseamnăîncercărișinumaiatuncicândînțelegemcănumaiavemmulttimpex-plodeazăînnoidorințadeatrăicuinten-sitate timpulrămas.Abiaatunci intervi-nehotărâreadeanumaipierde timpul,concentrarea pe ceea ce este important.Atunci se deschide rucsacul faptelorbuneșiserevarsăatențianoastrăfațădecel de lângă noi. Abia acum se revarsăînțelegerea, toleranțașiacceptareaaces-tuiaașacumeste,cubuneșicurele,cu

calitățișidefecte.Vorbaceea:„Răucurău,darmairăufărărău”.Dintr-odată,rațiuneasedeșteaptășiin-tervinecontrolulgesturilor,algândurilor,seorientea-zădorințadeafacebineșideaforțalimiteleputinței. Afirmațiaconformcăreiaproblemaînsinedarși rezolvareaacesteia rezidă în a avea sauanuaveatimpsuficient,ținedeoabordarefalsă.SfântulAlfonsMaria deLiguori spune : „Timpul este chiar atât deimportantcaDumnezeu,pentrucăprintr-untimpbineîntrebuințat îlputemdobândipeDumnezeu”.NumaiînmăsuraîncarenoicăutămtimpuldehardăruitdeDumnezeuvom reuși să eliminămdin viața noastrătimpulpierdutsauideeacănuavemtimp,precumșisenzațiaînaintăriikronòs-uluicătreunnemilossfâr-sit. Darcumsetraduceînpracticăacestlucru?Întimpulstatuluilasemaforsauîntr-unblocajîntrafic,eupotspuneorugăciunepentruceiaflațiînsuferință,pentru sufletele din purgator, pentru cei care nu semairoagănimeni.Sauașputeanutriungânddebine

TIMPUL CARE TRECE (KRÒNOS) ȘI TIMPUL „TRĂIT” - I -

7Seminarium Varadiensis

Comerţ în timpul Olimpiadei“Aşvreasăvăspunopovestedinpăcateade-vărată:LaKulata,punctdetrecereafrontiereidinspreBulgariacătreGrecia,zecidetaxiuristaualiniatezişinoapte. Surse ale poliţiei locale spun că multe dintreacestemaşiniaşteaptătraficanţigreci,pentrua-iducespreSandanskişiPetrici,douăorăşelebulgăreştideve-niteadevăratecentrezonaleale traficuluidepersoane.Aici,fetedinîntreagaregiunebalcanicăsaudinţărialefosteiU.R.S.S.suntvânduteşicumpăratelaluminazilei.UneledintreeleajungînItaliaşiapoiînvestulEuropei,celemaimultesfârşindprindiferitecluburidenoaptedinnordulGreciei.Caoironieaistoriei,Sandanskiesteloculdenaşterealunuiadintreceimaicelebrisclaviaiistoriei,Spartacus.Spredeosebiredecunoscutulgladi-ator,sclaviideazinupotsăserevolteîmpotrivastăpâ-nilor lor.Fetelepreaslabe,departedecasăsuntprinseîntr-unmecanismextremdebineorganizat,ceeacefaceaproapeimposibilăevadarealor.Revenindlaoaltăfaţăarealităţii,ofiţeridinpoliţiagreacăaudeclaratpentruI.W.P.R.cătransferulfetelordinBulgariaînGreciaestecontrolatdeoreţeacriminalăavândconexiunibinepusela punct. În Sandanski spre exemplu, şeful reţelei detraficanţiconduceoîntreagăafacere-carecuprindeşifirmade taxiurice trecefetelepestegraniţă - iaracti-vitatealuiestetoleratădeautoritaţilebulgare. Înlunaaprilie,aceiaşijurnaliştis-auprezentatdreptpotenţialiclienţiincercândsăvadăcaresuntpreţurilefetelor,atâtînSandanskicâtşiînPetrici.Reticenţilaînceput,soferiidetaxiauacceptatînceledinurmăsălefacălegăturacucinevacare le-ar„putearezolvaproblema”.Fetelesuntevaluateînfuncţiedevârstaşiexperienţă,darînmediesuntvândutecucirca2500-3000deeuroNumaitrebuiespuscătraficanțiisuntfoartebineorganizaţi,verificândîntotdeaunascrupulosidentitateaclienţilorpentruaevi-taastfelcapcanelepoliţiștilor;avândîndotareechipa-mentperformantcarelepermitesăeviteascultareadecătreautorităţiaconvorbirilortelefoniceşinuînceledinurmăconducândposturiTVilegaleundesedifuzează

fațădefamilieșifațădeceidragi,sauîmipotodihnimintea.Sau,decenu, înasemeneamomente saual-tele,așputeainițiaundialogplăcut,pozitiv,optimistcu persoana însoțitoare. Este nevoie doar de puținăfantezie,deoatitudinepozitivă,deafolosiinteligentoportunitățileoferite.Aceste„pauze”detimpsuntdemulteoripunctdeplecareșiresortpentrurezolvareaunor probleme importante din viața noastră, pentrucareneplângemdemulteoricănuavemsuficienttimp. Sunteuoareconștientdefelulîncaretrăiesctimpulmeușitimpulnostru,fiecăvorbimdeofami-lie sau de comunitate ? Ce experiențe personale saualecelordinjurîmioferăposibilitateauneiadevarate

filmepornosauseprezintăadreseleunorbordeluri.“ Breaking News - Mafia AlbanezăLamargineaunuisatalbanez,undesărăciaelaeaacasăiarstrăzileneasfaltateaugăurilargi,nuedelocsurprinzătorsăvezimăgaricărândlemnedefocşitre-cândagalepelângăultimelemodeledeAudi,MercedesorichiarLamborghini.Înaceastăţarăsăracăbalcanică,bogăţiaostentativăeste întotdeaunaasociatăcucrimaorganizată,aceastafiindşiproblemaspecificăAlbanieipost-comunisteşialecăreitentaculeajungpânăînvestulEuropei.„Parcăneaflămîntr-unscenariudecondamna-reacomunismuluiprinstudiulurmeloractuale.Poatefiopartedintr-unrechizitoriualcomunismului?„„Înlunaiunie,CentruldeCercetareaPieţelorMondiale(W.M.R.C.) arăta într-un raport cămafia albaneză a devenitnotoriepeîntregcontinentuleuropean,excelândînco-merţulilegalcudrogurişiîntraficuldefiinţeumane,înultimiicinciani,oficialiidelaTirana,fiecăaufostminiştrideinternesauprocurorigenerali,recunoscândcăAlbaniaadevenitoţarădetranzitpentruprostitua-teledinBalcaniîndrumullorspreOccident;înplus,totmaimultefetealbanezedevenindlarândullorvictimealetraficuluidecarnevie.EstespecificAlbanieica,da-torităunortradiţiiextremdeconservatoare,fenomenulprostituţieisănufierecunoscut,pentrucaînschimbim-plicareareţeleloralbanezesăfiesemnificativă.„„Careestemoduldeorganizareareţeleloralbaneze?„„Rapor-tul„Whoisthenextvictim?VulnerabilityofyoungRo-manianwomentotraffickinginhumanbeings–(I.O.M.)depeanul2001dedicatvictimelortraficuluidepersoaneînBalcaniaratăcăruteleprostituţieitrecprinporturilealbanezeVloraşiDurres,avândcadestinaţiefinalăIta-lia.Odatăajunseaiciriscurilelacaresuntsupusefetelenusereduc.ConformdateloroficialealeMinisteruluiitaliandeInterne,acumdoianinumaiputinde168deprostituatestrăine(îndeosebidinAlbaniaşiNigeria)aufostucise,majoritateadecătre„peştii”lor.„

Valeriu IOANAnul II

convertiri din acestpunctdevedere ?Pot împărtășidinexperiențelepersonalealeschimbăriiinimii?De-dicămtimprelațiilornoastrecuceidinjur?Oferimdisponibilitateșitimpîna-iasculta?Ceesteprioritarpentrumine,sămăfacauzitsausăîlascultpeceldelângămine?Careesteroluliubiriiînacestdemers?Toateacesteîntrebăricautărăspuns.Dincoloderăs-punsulcareoricumvinedacăestecăutat,câștigulesteînstopareaiureșului,înredirecționareaatenției,înre-flexieșimeditație,înrăbdare,înexercițiulașteptării,alașteptăriiacevamaibun.

Iulian PALAS Anul III

TRAFICUL DE CARNE VIE PROVOCĂRI ŞI SOLUŢII -II-

8 Seminarium Varadiensis

COLECTIVUL DE REDACŢIECoordonator: pr. Anton CIOBARedactor: Viorel BĂDICEANU

Tehnoredactor: Paul MĂRINCEANDin redacție: Fr.Florin BODE, Pr. Anton RUS, Pr. Cristian SABĂU, Cristi NEAGOE

ADRESA REDACŢIEISeminarul Teologic Greco-Catolic,

Parcul Traian, 20, Oradea, Bihor, România.E-mail: seminaroradea@yahoo.com

www.seminaroradea.ro

SCHIMBAREA VIEȚII DUPĂMETODA SFÂNTULUI IGNAȚIU DE LOYOLA

Începutul vieții spirituale reprezintă intra-reaînsine,afistăpânipesine.Prinexercițiuspiritualînțelegemoricemoddeaneexaminaconștiința;adicăa nu trăi inconștienți.Tot răul îl facemmereudatorităinconștienței.Exercițiilespirituale folosescpentruasebiruipesineșiaorânduipropriaviață. Examenulparticular al conștiințeine foloseștepentru a intra în noi înșine și reprezintă cel dintâiexercițiu pe careSfântul Ignațiu deLoyola îl propunetuturorpentrufiecarezișiîntreagaviață.Acestasefaceîntreimomente:dimineața,imediatcete-aitrezitîțipro-pui să te ferești, cuangajament,deacelunicpăcatalespecarevreisă-lcorectezi;dupăprânz,cereharulpentruacunoaștedecâteoriaicăzutînacelunicdefectalespentruaficorectat;propune-țisătecorec-tezipeviitor,analizândfiecareceasdelatrezirepânălamomentulprezent.Astfel,tuîțiaminteștișiconștientizeziceeaceaisimțit înaceastă jumătatedezi.Bifeazăcâteunpunctpeofoaiedehârtiepentruavedeadecâteoriaicăzutșipropune-țisătecorectezipânălaurmătoareaexami-nare a conștiinței.După cină se va faceadoua examinare, la fel ca şi ceade laprânzșiiarășisevorbifapunctele.Sevafacecomparațiacăderilordelaprânzcuceledeseara;celedintr-ozicuziuapre-cedentă;celedintr-osăptămânăcusăptămânatrecută. Scopulacestuiprimexercițiuesteaceladeaneeliberadeeulnostrufals,deaelimina toateacelesur-plusuricareexistăînnoișialăsasăsevadăcuadevăratchipuldefiualluiDumnezeu,iubitinfinitdeEl;pentruaatingeautenticitateameașiafistăpânpemineînsumifiinddeplinconștientdetotceeacefac.Dacăunompă-trundeînconștiințănusemaisupunerăului,ciîlbiruieprinconștientizare.Dușmanulpecareoriceomtrebuiesă-lbiruieesteeulsăufals;îlînvingemeliminânddinnoitotceeaceare legăturăcuegoismul.Ascezaadevăratăesteaceeaprincareeliminiceeaceaiînplus:sclaviile,totceîțiialibertatea.Prinaceastăascezăseînainteazăcuadevărat.

Examenul particular al constiinței reprezintăexercițiul fundamentalalvieții,estenecesarsădevinăobișnuințășinutrebuieniciodatăabandonatsauneglijat.Primulpasaldiscernământuluiestesăsimțimceeaceavemîninterior.Săîncepemcuacelpăcatsaudefectpecareîlsimțimmainocivhicetnunc.Estefoarteimpor-tantsăneconcentrămasupraunuisingurdefect,astfeldevenimprecumosantinelăcarevegheazăpoartaintră-riiînoraș.Dacărămâitreazșipriveghezi,îțidaiseamacăîninteriorultăuseaflăîntreagalume;atunciîncepisăficonștientdecineeștișisătestăpânești.Celălalteste

doaroglindăpentrumine.Totceeacemăderanjazăîncelălalt,măderanjazăpentrucămăoglindeștepemine.Luptaaceastainterioară reprezintă supoziția necesarăpentru a faceorice alegere conștientă șibună. După Sfântul Ignațiu, prima rugăciu-ne o reprezintă examinarea particularăa conștiinței pentru că deja Dumnezeuesteîninimanoastră.Adevăratarugăciu-neesteceacareteelibereazădeafectele(sentimentele,viciile)dezordonate,pen-trucasătrăieștiînconformitatecuade-vărultăușicuplanulpecareDumnezeuîlarepentrutine.Așadarrugăciuneaareunscoppractic:schimbareavieții. Conștientizând răul, mai întâi deviiconștientdupăceaigreșit,apoi în timp

cegreșești,caînfinalsădeviiconștientchiarînaintecaîntinesărăsarăsentimentulnegativ,căcitudejapriveștirăul înfațășiastfel lucrurilesuntdiferite,căci tuvezirăulcafiindunrău. Examinareaparticularăaconștiințeireprezintăcentrulîntregiivieți,neconducelaoformădesfințeniefrumoasă, ne ajută să fimumani și să înțelegemmilalui Dumnezeu pentru toți oamenii. Astfel intrăm înconștiințăpentruaatingeautenticitateainterioară,pro-priaidentitatedefiualluiDumnezeuîntr-omăsurătotmaiplină.

Cristi NEAGOE Anul III