Adevărata puterea a omului este de a stăpâni cuvântul. Despre cuvânt, se spune că este cea mai puternică

armă, și paradoxal, nu a fost inventată de om ci i-a fost dăruită. Abilitatea de al folosi

garantează SUCCESUL. Cine poate stăpâni cuvântul, poate stăpâni lumea.

Având acest etalon, profesoara de limba și literatura română Irina Zubcu și profesoara de istorie Angela Zatic au organizat pe data de 16 ianuarie a V-a ediție a concursului Oratorul Anului.

Ca de fiecare dată, elevii au avut de pregătit discursuri, pe teme dinainte stabilite și aduse la cunoștință la prima dintre etape și la etapa a doua de improvizat un discurs cu privire la personali-tatea lui Mihai Eminescu.

O noutate de anul acesta a constituit-o posibilitatea elevilor de a pregăti discursuri pe teme la alegere, dar și de a vota un dis-curs care s-a învrednicit de titlul de popularitate.

Anul acesta la concurs au participat 22 de elevi din clasele IV − IX. Îmbucurător este faptul că elevii au venit informați și bine pregătiți, iar acest lucru a fost confirmat și de atenția cu care au ascultat discursurile.

Juriul format din: Elena Godovaniuc, Diana Goncearuc, Vic-toria Leancă și Ala Bozu au acordat 2 titluri Oratorul Anului 2017

în valoare de 200 de lei, elevei clasei a IV-a, Roxana Popa și elevu-lui clasei a IX-a, Grigore Sârbu, iar de Premiul de popularitate, în valoare de 100 de lei, s-a învrednicit eleva clasei a IX-a, Nicoleta Caldare.

Mulțumim Bibliotecii Publice „George Munteanu” pentru sprijinul acordat și Gimnaziului „Ștefan cel Mare” pentru posibili-tatea remunerării concurenților.

Irina Zubcu, Profesor,Gimnaziul „Ștefan cel Mare”

PUTEREA DE A CONVINGE

EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU

La data de 12 ianuarie 2018 în Primăria satului Bravicea, ra-ionul Călărași, de către angajații Secției Situații Excepționa-le Călărași a fost efectuată evaluarea riscului de incendiu în

sectorul locativ, prioritar fiind verificate persoanele social-vulne-rabile, familiile cu mulți copii, bătrânii și persoanele țintuite la pat. În total au fost vizitate 154 de gospodării și 310 persoane fiind in-struite. În urma evaluării riscului de incendiu, s-au depistat un șir

de abateri de la regulile de apărare împotriva incendiilor. În casele de locuit individuale, la majoritatea persoanelor verificate lipsește tabla metalică în fața sobei de încălzit; se exploatează soba cu fi-suri, iar în unele cazuri materialele ușor inflamabile sunt lipite de părțile fierbinți ale sobei, nu este asigurată distanța de protecție, informează Alexandru Balan, colaborator al Secției Situații Excep-ționale Călărași.

Ziarul „Curierul de Bravicea” este editat de către Biblioteca Publică „George Munteanu”în parteneriat cu Gimnaziul „Ștefan cel Mare” și Administrația Publică Locală Bravicea, în cadrul

Serviciului de bibliotecă „Este ziarul tău. Informează-te și implică-te!”.

Nr.1(18) ianuarie − februarie, 2018 fb.com/curieruldebravicea

Adresa redacţiei:Biblioteca Publică „George Munteanu”MD-4414, satul Bravicea, raionul Călărași+373 244 34 379curieruldebravicea@gmail.com,http://www.fb.com/curieruldebravicea/

Colegiul de redacție:Redactor-șef: Angela Zatic angelazatic@gmail.com +373 68 094 898Redactor: Elena Godovaniuc elenagodov@gmail.com +373 78 914 395Corector: Irina Zubcu irinazubcu1989@gmail.com +373 78 341 333Machetare: Sergiu Zatic szatic@hotmail.com +373 68 499 733

8 Educație

Bugetul s. Braviceape anul 2018>>> pag.2

Toponimele satului Bravicea

>>> pag.4

Cea mai bună practică>>> pag.6

Puterea de aconvinge >>> pag.8

Sumarul Ediției

Atențiune, dragi cititori ai „Curi-erului de Bravicea” și nu numai! M-a prins în chingi o nătângă în-

trebare, nu pot scăpa de ea. Cu îngăduința măriilor voastre, Vă rog foarte mult să mă

ajutați. Nu cumva în om domină plăcerea de a „fura”? Nu? Aveți ferma convingere că „a nu fura” sugerează neapărat noțiunea de om cinstit, de om cuminte?

Dacă cineva „se jură că nu fură”, eu, una, vă îndemn, să nu-l credeți. Dacă îngăduiți să mă ajutați, Vă invit la cea mai simplă meditație.

Am apucat vremile, când în grădina fiecărui gospodar creș-teau pomi fructiferi de tot soiul. O fi având și azi adevărații gos-podari. Aveam și noi pe-atunci. Chiar în spatele casei creșteau trei cireși falnici. Rodeau în fiecare an, că iernile erau ierni, cu „zăpa-dă mare, semne bune anul are”. Și primăverile erau primăveri! Iar după primăvară iaca se cotilea și vara. Și cireșii noștri de cum începeau a se pârpâli, singuri ne rugau să le „furăm” cireșele dulci ca mierea. Și harnici mai eram, până nu le dam gata, nu ne as-tâmpăram. După ele veneau alte fruc-te − vișine, dude, caise, bărdace și tot așa. Pe toate le jumuleam cu mare sârg și-n mare prietenie. Pe neprins de ves-te cobora și toamna cea fermecătoare. Via Tatei o cunoșteau toți copiii − un adevărat rai! Și-atunci, cum să nu te înfrupți cu bobițe aurii din strugurii chihlimbarii, care-ți făceau cu ochiul ca flăcăii la fete mari?! Gospodarii harnici strângeau roadele, puneau totul în hambare, în beciuri și-apoi, poftim iarnă, fii binevenită! Și nici că se lăsa prea mult așteptată. Brumărelul, apoi brumarul băteau la ferești cu blândețe, având grijă să cedeze galant locul covorului alb. Doamne, când dimineața găseam Dumbocul încărcat și el în straie albe și groase de omăt, care-l pleca la pământ cu o gingășie fermecătoare, de bucurie cădeam și noi în genunchi în fața lui și a tabloului fantastic. A-a, nu știți ce e acela Dumboc! E chiar floa-rea cea mândră, căreia azi toată lumea-i zice Crizantemă. Vedeți cum timpul, atoatestăpânitor, dar totuși nemilos, ne-a „furat” acest cuvânt frumos, nu-i așa, Dumboc, lăsându-ni-l doar în amintiri? Și iar ne cuprindea acea stranie dorință − să „furăm” din zăpadă; cine era în stare doar să se uite cu admirație la splendoarea aceea magică, fără „să fure” din oceanul de ninsoare?! Ba chiar „furam” cu sârg din prospețimea zăpezii, că de, eram în postul Crăciunului, și ne înfruptam din ea, din zăpada dumnezeiască! Ne-o aruncam peste noi, ne scăldam, tăvălindu-ne în ea până ne săturam sau în-ghețam de-a binelea.

Dar cum mai așteptam Crăciunul! Și nu numai pentru cărnița de porc și alte bunătăți pregătite de scumpele mame. Mai așteptam și alte momente de-ale „furatului”! Cetele de copii ziua, cetele de băieți pe înserate, apoi cele de flăcăi vesteau Nașterea Domnului. Ei, și căpetenia flăcăilor numaidecât purta un Toiag iscusit meș-teșugit. Cu mai multe piciorușe în partea de jos, cu un mănunchi de Busuioc în vârf. Toiagul aduna colacii. Aici se ascundea magia! În Busuiocul legat la Toiag cu cele trei fire de lână: roșu, galben și albastru! Fetele așteptau un an întreg să-și demonstreze agerimea. Flăcăul care-o „fura cu ochiul”, primea colacul, iar fata se furișa cu iscusință, și neapărat „fura” măcar o stiblă din Busuiocul magic! O

„fura” și o păstra pentru ca s-o arunce-n lăutoare. Minunea urma − părul fetei creștea de-o așa frumusețe, încât îi vrăjea pe toți. Tot busuiocul o ajuta pe fată să-și găsească ursitul.

Dar toate bune și frumoase până la o vreme! Până când ne trezim cu alt fel de povețe la școală: că-i rușine

să îmblăm cu colinda, cu uratul, că nu trebuie să mergem la biseri-că și altele nu mai puțin deșucheate și pentru părinți, dar și pentru noi, copiii. Fără vrerea și știința noastră intrăm în mari dileme. Și mintea, și bietele noastre inimioare de aci încolo aveau de suportat o stranie luptă interioară. Nu puteam înțelege: de ce școala ne in-terzice prin orice căi cele ce ne învață acasă părinții și buneii?! Cine să ne explice? Părinții dețineau taina, pe care la fel n-o înțelegeam. Iar timpul, ca totdeauna nemilos, trecea rapid, și semnele de între-bare rămâneau enigmele noastre durute.

Mulți, prea mulți, dureros de mulți ani au durat acele dileme! Filă după filă multă apă s-a scurs pe valea râulețelor între care

este așezată Bravicea noastră − Cula și Ichel. Și după cum toate aspectele vie-ții pământești se cuprind în diversele specii de folclor − cimilituri, ghicitori, descântece, bocete, șezători, prover-be, povești, fabule, cântece de nuntă, conocării, balade, cântece de cătănie etc., ne propunem să zăbovim un pic doar la Colinde și Urături.

Am avut un noroc deosebit în acest an − 2018. Tocmai în seara Colindelor iată că ne poposesc o ceată de-o rară frumusețe. Ne-a răvășit tot sufletul, ne-a readus în minte, dar și în inimă, toa-tă splendoarea copilăriei! Pentru asta le mulțumim deosebit! Nu cumva i-ați recunoscut și Dumneavoastră? Exact! Sunt minunata ceată − Neamul Boțăneștilor! Cine au avut noroc să-i asculte, nu vor putea să infirme constatările noastre. Un adevărat tezaur! Iată de la cine anume se cer și merită să fie „furate” Colinde bravicene! Dar anume „furate”, căci poporul însuși spune hotărât, că tainele unui meșteșug se pot obține numai prin „furt”. Și acela tot tainic să hie!

A rămas în urmă perioada sărbătorilor de iarnă, dar neapă-rat vor veni altele la rândul lor. Și fiindcă Muzeul este instituția cu menirea de conservare, de păstrare a tezaurului poporului, dar și cea de readucere în actualitate a bogăției sale, e tocmai momentul potrivit, să invităm pe orice doritor să se încadreze în opera de des-coperire a acestui tezaur. Căci Bravicea, ca orice alt sat, stăpânește un bogat arsenal folcloric.

Prin grija mai marilor satului, muzeul s-a mutat în sediu nou, mai încăpător. Iată încă un motiv temeinic, care ne dă puterea și încrederea, că vom putea face niște „furturi” comune − noi de la Dumneavoastră − fulgi din arta meșteșugurilor gospodărești și fol-clorice; iar Dumneavoastră de la noi tot ce veți crede că merită un „furt” clasic...

Poate, te-apuci, în voie bună, mai descoperim și cele dileme ce au răvășit sufletele atâtor și atâtor oameni!? Căci într-un articol de ziar, desigur, nu reușim dezvăluirea unei istorii de-a lung de ani. Și nici nu intră în menirea unui ziar, el binevenit fiind prin înseși existența sa.

Nadia Pruteanu, MuzeografMuzeul satului Bravicea

COMOARA

Extras din DECIZIA nr.09/13 a Consiliului Local Bravicea din 11 decembrie 2017 „Cu privire la aprobarea bugetului satului Bravicea pentru anul 2018 în a doua lectură”

„Se aprobă în a două lectură bugetul Primăriei satului Bra-vicea pentru anul 2018, la venituri în sumă de 5286,6 mii lei și la cheltuieli în sumă de 5286,6 mii lei.

5. Transferurile de la bugetul de stat către bugetul Primăriei satului Bravicea, în volum total de 3345,4 mii lei.

6. Cuantumul Fondului de rezervă al Primăriei satului Bravi-

cea pe anul 2018 în mărime de 52 mii lei;7. Cotele impozitelor și taxelor locale ale bugetului Primăriei

satului Bravicea pe anul 2018; (Impozitele locale au rămas neschim-bate. În taxele locale Taxa pentru amenajarea teritoriului a fost sta-bilită și pentru gospodăriile țărănești în sumă de 100 lei anual).

8. Nomenclatorul tarifelor pentru serviciile speciale prestate de către Primăria satului Bravicea (În nomenclator plata părintească s-a modificat de la 120 lei taxă fixă în 1/3 din cheltuielile efective);

11. Cheltuielile de personal, în volum de 2820,5 mii lei, vor fi finanțate în mod prioritar.”

BUGETUL PRIMĂRIEI BRAVICEA PENTRU ANUL 2018

Resursele și cheltuielile bugetului Primăriei Bravicea pentru anul 2018 Denumirea indicatorului Suma (mii lei) Cheltuieli − Total general, inclusiv 5 286,6

Cheltuieli recurente, total 5 286,6 inclusiv cheltuieli de presonal 2 820,5

Servicii de stat cu destinație generală 983,6 Resurse, total 983,6

Resurse generale 953,6Resurse colectate 30,0

Cheltuieli, total 983,6Exercitarea guvernării 931,6Gestionarea fondului de rezervă 52,0

Transport rutier 368,5 Resurse, total 368,5

Resurse generale 368,5Resurse colectate 0,0

Cheltuieli, total 368,5Dezvoltarea drumurilor 368,5

Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale 109,5 Resurse, total 109,5

Resurse generale 69,5Resurse colectate 40,0

Cheltuieli, total 109,5Dezvoltarea gospodăriei comunale și de locuințe 39,5Aprovizionarea cu apă și canalizare 40,0Iluminare stradală 30,0

Cultură, sport, tineret, culte și odihnă 667,2 Resurse, total 667,2

Resurse generale 621,7Resurse colectate 45,5

Cheltuieli, total 667,2Sport 20,0

Dezvoltarea culturii (Casa de Cultură, Biblioteca Publică) 421,0Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național (muzeul) 226,2

Învățământ 3 156,8 Resurse, total 3 156,8

Resurse generale 2 984,4Resurse colectate 172,4

Cheltuieli, total 3 156,8Educație timpurie (Grădinița) 2 363,6Educație extrașcolară (Școala de Arte) 785,7Învățământ gimnazial 7,5

Rețele și conducte de gaz 1,0 Resurse, total 1,0

Resurse generale 0,0Resurse colectate 1,0

72 TradițiiAdministrația Publică Locală

Ziarul comunitar „Curierul de Bra-vicea”, care este scris de cetățeni și funcționari publici, deopotri-

vă, pentru toți locuitorii satului Bravicea a fost apreciat cu premiul I în cadrul Ceremoniei naționale de premiere a celor mai bune practici, ce a avut loc pe 19 decembrie 2017.

Evenimentul a fost organizat de IDIS „VIITORUL”, în cadrul Programului bunelor practici, implementat cu suportul financiar al Consiliului Europei.

Ceremonia națională de premiere a fost o ocazie perfectă pentru toate autoritățile publice locale de a comunica publicului larg realizările lor de succes și de a asigura durabilitatea acestor inițiative prin schimbul de cunoștințe, abilități și experiențe.

„Sunt 12 ani de când institutul nostru a început această tra-diție de identificare și promovare a celor mai bune semne de pro-gres al nivel local. Suntem bucuroși că am putut avansa cu suportul Consiliului Europei, dar și a primarilor și liderilor de comunități care au demonstrat că au o motivație puternică să servească interesului public”, a menționat directo-rul executiv al IDIS „VIITORUL”, dl Igor MUNTEANU.

La rândul său, Eva Gutjahr, Șef adjunct al Oficiul Consiliului Europei în Moldova a menționat: „Mă bucur mult că organizația noastră contribuie activ la identificarea, aprecierea, promovarea și di-seminarea celor mai bune practici pentru a îmbunătăți eficiența guvernării locale. Implementarea practicilor inovative este o sarcină solicitantă, dar e o sarcină care aduce multă satisfacție. Și după cum spune Carta europeană a autonomiei locale, res-ponsabilitățile publice vor fi exercitate, de preferință de acele autorități care sunt cele mai apropiate de cetățeni”.

Astfel, comunitatea din Bravicea a fost recunoscută ca fiind una din cele mai bune exemple de transparență în rândul autorităților locale din Moldova, fapt pen-tru care buna practică de editare a ziaru-

lui comunitar a obținut premiul mare la secțiunea „Transparența guvernării locale − premisă pentru creșterea încrederii cetă-țenilor în administrație”.

Autoritățile publice locale din țară au participat la patru categorii ale competiției bunelor practici și anume: 1. Transparența guvernării locale − premisă pentru crește-rea încrederii cetățenilor în administrație; 2. Dezvoltare locală prin implicare comu-nitară; 3. Moștenirea cultural-istorică, resursă pentru revitalizarea comunității; 4. Servicii publice de calitate în sprijinul cetățenilor.

La ediția 2015−2016 a Programului Bunelor Practici au participat în compe-tiție 104 bune practici din 64 de autorități publice locale.

Buna practică din comuna Bravicea, dar și alte 60 de bune practici implemen-tate de autoritățile publice locale din țară poate fi descoperite în Antologia bunelor practici ale autorităților publice locale din Republica Moldova, ediția 2017.

Programul Bunelor Practici ale Autorităților Publice Locale din Moldova este implementat de către IDIS „VIITORUL”, cu suportul financiar al Consiliul Europei. Programul are scopul de a identifi-ca, valorifica și disemina bunele practici printre autoritățile publice locale din Republica Moldova, contribuind astfel la eficientizarea guvernării locale.

Ana-Maria Veverița,Coordonator de program,IDIS „VIITORUL”ana.veverita@viitorul.org

„CURIERUL DE BRAVICEA”, ZIARUL COMUNITARPREMIAT CU LOCUL I ÎN CADRUL COMPETIȚIEI CELOR

MAI BUNE PRACTICI La 11 decembrie 2017, prin Decizia nr.9 a Consiliului Local Bravicea, pentru contribuție deosebită la dezvoltarea comu-nității, i s-a acordat titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE AL

SATULUI BRAVICEA, consăteanului nostru, Domnului Sergiu COGÎLNICEANU − Vice-director General al S.A. „LUSMECON”.

Pe parcursul a mai bine de 20 de ani, Dl COGÎLNICEANU a finanțat reconstrucția a 4 fântâni (școală, biserică, centrul satu-lui, Taran); a mai multor poduri, apeducte; a contribuit la renova-rea Bisericii creștin-ortodoxe „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, a Grădiniței și Monumentului din sat, a contribuit substanțial la Construcția Casei Parohiale, a sponsorizat competiții sportive și activități culturale (Hramul Căruțașilor), contribuind astfel la dez-voltarea satului nostru cu peste 300 mii lei. Calitatea de voluntar, bunătatea și receptivitatea, atitudinea binevoitoare și dezinteresa-tă manifestată în folosul altora sunt caracteristice Cetățeanului de Onoare al satului Bravicea − Sergiu COGÎLNICEANU.

Multă sănătate și prosperitate pentru acest Om deosebit!

ORIGINI BRAVICENE

MULȚUMIM NOVATECA

Grație Programului NOVATECA are loc modernizarea bi-bliotecilor publice din Republica Moldova.Inițiativa 1+1 lansată de NOVATECA în anul 2017 a sus-

ținut eforturile bibliotecilor publice din Republica Moldova de a

obține echipament suplimentar pentru satisfacerea necesităților vizitatorilor și partenerilor săi. Prin inițiativa 1+1, NOVATECA dublează investițiile în echipament obținute de biblioteci.

341 biblioteci din 33 de raioane au participat la această iniți-ativă. Administrațiile Publice Locale din țară au investit 3,1 mil lei procurând 448 unități de echipament: 207 laptopuri, 92 calcula-toare, 94 tablete, 31 proiectoare, 24 MFU. După ce APL Bravicea a procurat un laptop pentru bibliotecă, NOVATECA a oferit Biblio-tecii Publice „George Munteanu” un calculator.

NOI SUNTEM ALĂTURI

Asociația Obștească „Noi suntem alături” în persoana Ma-rianei Oaserele și Xeniei Olari a bucurat 30 de copii din familii social-vulnerabile din satul Bravicea, oferindu-le

încălțăminte, hăinuțe, jucării și produse alimentare. Acțiunea de caritate a avut loc în perioada sărbătorilor de iarnă, iar donatorii nu sunt la prima acțiune de binefacere pentru copiii din satul nos-tru. Mulțumim voluntarilor care au oferit acest cadou frumos prin intermediului Asistenței Sociale și Primăriei Bravicea.

Viorelia Pelciuc, consăteanca noastră stabilită cu traiul în Gre-cia, a făcut un gest frumos, oferindu-le copiilor din familiile dez-avantajate și persoanelor țintuite la pat 7 cutii de portocale, aduse din Grecia de către fratele doamnei Pelciuc − Marcel Pelciuc. De acest cadou au beneficiat 110 persoane, identificate de asistentele sociale din comunitate cu implicarea Primăriei Bravicea.

Sincere mulțumiri concetățenilor aflați peste hotare pentru cadoul oferit!

PORTOCALE DIN GRECIA ÎN DAR

6 3Bune practici Comunitate

Toponimul amintește de „flori”, dar și de omonimele „Florina sau Florin”. Consider o denumire dintre cele mai frumoase până acum și de la „înălțimea unui zbor de pasăre” s-ar con-

tura „două palme ținute pentru a spăla fața”. Biotopul are tot „tacâ-mul” naturii: coline întinse sau abrupte, iaz, vegetație din abunden-ță, pământuri grădinărite, floră și faună mai puțin cunoscute, iar cel mai important − mult soare peste tot. După „Florna”, pe stânga, se vede „capul” de nord al „Cârchiciului”, iar pe dreapta mărginim cu albia râului Cula, care curge exact prin „fața” satului Bravicea.

Hidronimul Cula în DEX apare ca − turn de apărare (în arhi-tectura medievală), sau clădire în formă de turn cu baza dreptun-ghiulară, care servea în trecut și pentru apărare. Suplimentar des-pre râul Cula menționăm că, din cauza schimbării climei pe Terra, spre aridizare, râul are aspect la apă de „prea rar și prea subțire”. Numai în primăvară, după topirea zăpezilor și, poate vara după căderea ploilor, câteva ore sau zile râul Cula se ridică, apoi din nou se face o „șuviță”. După retragerea apelor în sol sau în nori, malu-rile se acoperă cu vegetație abundentă în care se dezvoltă o gamă semnificativă de animale, de la mici la mari. Cea mai spectaculoasă specie de animale, care populează lunca și șesul Culei, sunt cocos-târcii. Pasărea migratoare a îmbogățit imaginația tuturor copiilor din sat, fiindcă habitează nu numai pe șes, dar și în sat. Evolutiv pasărea și-a construit mai multe cuiburi în diferite locuri și astfel servește până în prezent ca sursă pentru a informa corect și frumos a fabula despre ea.

Să revenim la podul cel mic de peste Cula cu „firul lui de apă” ca să ajungem la podul cel mare „cu picioare”, sau la „aripile” ce-lor 4 drumuri din 4 direcții: Chișinău, Bălți, Orhei și Călărași. La pod cotim spre dreapta și imediat se deschide toată așezarea satului Bravicea cu turnurile bisericii în depărtare.

Drumul Orhei−Bravicea. După cca o oră bună de călătorit de la Orhei, lăsăm satul Săseni și indicatorul spre Bahu și intrăm pe moșia Bravicei. Aceasta începe de la „Racheta de hotar”, toponim provenit de la o piesă cândva reală, care simboliza primul zbor în cosmos al sovieticilor (1961). Piesa nu mai există, dar toponimul a rămas. Pe dreapta, la mică depărtare, se zărește albia Culei, aproa-pe paralelă cu drumul, iar pe stânga „Hârtoapele”, care se leagă cu dealul „Cârnicei”. Pe văile dealurilor se întinde o toloacă bună de pășunat, în special, în anii ploioși și astfel se ajunge din nou la „Piatra frontului”, de lângă podul mare „cu picioare”. La acest pod este bine de-a zăbovi și privi spre muchia „Cârchiciului”, fiindcă

după acesta se întinde „Valea Țarnei”. Agrobiotopul respectiv este împărțit și stăpânit de trei sate cu moșiile învecinate Bravicea, Bo-gzești și Bahu. Vecinii nu au „ochi să se vadă unul pe altul” nu din cauza urii, dar din cauza dealurilor, comparativ înalte, de pe care se poate vedea șesul Culei.

Despre toponimul „Valea Țarnei”, la fel se poate fantaza nițel, fiindcă există: (i) nume de familie „Țărnă”, prezent în toate satele învecinate; (ii) țăran sau țărancă în toate satele; (iii) țarină – câmp cultivat, ogor, arătură (cu toate că și celelalte locuri au fost exploa-tate agricol); (iv) dacă a putut fi a „țarului” (la masculin), oare nu ar fi putut fi și a „țarinei” (la feminin), de la care a „căzut i-ul” și a devenit „țarnei”, că doar graiul moldovenesc de aia-i „dulce”. „Valea Țarnei”, ca relief, are aspectul unei „potcoave” gigantice cu pavilionul deschis și „aplecat” spre râul Cula. Fauna și flora este foarte bogată, care se dezvoltă în viile particulare, unele fiind în-treținute altele abandonate, fâșiile forestiere cu drumurile împădu-rite, fântânile secate sau cu izvoarele vii, unele mlaștini cu stufăriș și păpuriș. Din cauza distanțării de la sat „Valea Țarnei” este un agroecosistem mai dificil pentru braviceni, de aceea majoritatea „cotelor” sunt abandonate, în schimb „potcoava” a devenit un rai pentru diversitatea biologică, aspect la fel de important în prezent și pe larg discutat.

Să revenim la podul mare „cu picioare” și să înaintăm spre sat prin șesul mare, „tăiat” pe mijloc de drumul asfaltat. Lăsăm benzi-năria și fântâna lui Gheorghe Lungu pe stânga și „limbile” de ogoa-re cultivate cu plante agricole (porumb, lucernă, fasole, bostani, cartofi etc.) pe ambele părți ale drumului. Se trece un alt pod mic peste „coada” râpei centrale a satului și pe dreapta apare intrarea la fostul complex de bovine. Lângă prima casă din sat, în perioada după declararea independenței a fost înălțată o frumoasă „răstig-nire/ troiță a lui Serghei Cojocaru”. Pe stânga mai stă „Moara lui Miller”, câteva case particulare, apoi scheletul fostului turn de apă a unei fântâni arteziene de la colțul „Punctului” sau terenul fostei uscătorii de fructe, în special de perje/ prune. La primul drum pe stânga sau la „Mișa Negru” se cotește, se trece podul și se parchea-ză lângă stadion. Distracții plăcute.

Drumul Călărași−Bravicea. După cca 30 de minute în călă-torie cu o mașină, șofer și vreme bună, se lasă satele Țibirica cu Meleșeni. Se ajunge în dreptul „Porcăriei” (pe stânga) și la „Fân-tâna de hotar” cu satul Meleșeni (pe dreapta). „Fântâna de hotar” pare a fi cam în „coasta” Bravicei, dar reamintim că altădată centrul satului era lângă biserică. Prin construcția fabricii de vin, brigăzii de construcții, frigiderului, ocolului silvic (pe stânga) și a fabricii de pâine, grădiniței, caselor particulare de la „Mori”, a rezultat ex-tinderea Bravicei și apropierea de „Fântâna de hotar”. Astfel, me-leșenenii nu au stabilit hotarul lângă Bravicea, dar bravicenii s-au „întins” spre Meleșeni.

Toponimul la „Mori”, are legendă reală, fiindcă în istoria ne-scrisă dar numai vorbită, pe acest platou cândva au fost construite cca 10 mori de vânt. Numărul morilor varia în funcție de apariția oamenilor înstăriți care își permiteau o moară proprie. Prin apari-ția tehnologiilor moderne, la început a morilor pe motorină, apoi electrice, cele care funcționau „din mila cerului” au dispărut, în schimb denumirea s-a păstrat ca toponim și o consider atât de re-prezentativă, chiar onorabilă, fiindcă la moară se făcea făină pentru sfânta pâine.

(va urma...)

Asea Timuș, Doctor înagricultură, Conf. univ., UASMwww.fb.com/asea.timus

TOPONIMELE SATULUI BRAVICEA (I)

Bravicea! Sat, cu o denumire atât de frumoasă, încât abia aștept să mă întrebe cineva − de unde sunt ca

să-i răspund cu atâta mândrie și fericire: din Bravicea. Dar!? De când plugăresc prin literatura veche și nouă, caut și Bra-

vicea, dar nu o prea găsesc. De aceea m-am bucurat pentru de-osebitul eveniment „Hramul căruțașului și a calului” din 16 iulie 2017. Imaginar am și văzut stadionul din Bravicea plin de călăreți pe cabaline, căruțe și multă lume bună ca-ntotdeauna. În acea zi de duminică, dis-de-dimineață am alergat ca să prind evenimentul de la „cap-coadă” și mărturisesc că am adunat o „căruță și o bricică” de impresii și informații publicate în „Curierul de Bravicea”.

Istoria, din acest moment însă, numai a început, fiindcă la „Hram” am discutat cu mai mulți colegi, vecini, prieteni, săteni și le-am amintit că la Bravicea, acest nobil animal – calul – a mai fost admirat și altă dată, prin anii ‘70 ai secolului trecut. Mi-am dat seama că s-au uitat aproape toate detaliile, de aceea m-am intrigat ca să restabilesc istoria evenimentului cu denumirea „Deschide-rea complexului sportiv” din Bravicea din 10 august 1975. Zis și făcut, dar ca povestea să fie mai completă, am început cu adresa poștală și intrarea pe stadion din cele patru zări: Chișinău (sud), Bălți (nord), Orhei (est) sau Călărași (vest) și cu toate explicațiile de rigoare, din care se completează istoria satului prin descrierea toponimiilor acestuia.

Adresă poștală stadionul nu are, nici nu-i nevoie de aceas-ta, fiindcă tot braviceanul știe unde este situat stadionul satului. Denumirile însă a diverselor locuri din Bravicea, prezintă o gamă interesantă și importantă de toponime și hidronime, care efectiv „luminează calea” spre sat și timpul trece atât de repede amintin-du-ți de acestea sau povestindu-le călătorului însoțitor.

Drumul Chișinău−Bravicea. După cca 40 minute de călăto-rie de la Chișinău se lasă satele Codreanca și Lupa-Rece (de la care pornește un „cap” al Parcului Național Orhei din codrii Moldovei, cu o suprafață de 33,8 mii ha, 18 comune din 4 raioane − Orhei, Strășeni, Călărași și Criuleni) și se intră în codru. Observăm in-dicatorul spre Mănăstirea „Țigănești”, tăiem „coada” codrului și observăm salcâmetele (pe stânga) și „hora din piatră” (pe dreapta).

Urmează stâlpul unui izvor secat (pe stânga) și drumul spre canton (pe dreapta). Cantonul este cea mai mică unitate din administrația pădurii sau casa pădurarului și de la aceasta, tot pe dreapta sus în

pădure există o poiană în care pe timpul sovietic a fost înființată o tabără pentru copii. Revenind la salcâmete și coborând din nou pe stânga trecem pe lângă Nisipăria lui „Cupcea”, iar pe dreapta plopii care străjuiesc izvorul lui „Cangea”.

„Cangea” este primul toponim misterios al satului Bravicea. Încercarea de a-l decodifica s-a efectuat cu Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX) în care există termenul „cange” de origine turcă − kanca, care ar însemna o prăjină cu un cârlig și vârf de fier. Izvor!? Plopi?! Cangă?! Cu siguranță și un om? Merită de fabulat a legendă.

Coborârea continuă și pe dreapta începe „Pustaia”, care cu-prinde toată colina până în vale, inclusiv „farfuria” fostului iaz. Toponimul „Pustaia”, amintește de − pustiu, sau din slavă „pusta” – gol. Totuși actualmente, colinele sunt acoperite cu sol fertil și po-pulate de floră și faună, doar că „autorii” s-ar fi referit la „pustiul/golul” terenului neacoperit cu pădure, odată ce „Pustaia” coboară de la canton și se întinde până în lunca Culei, afluent de dreapta al Răutului (detaliile urmează). De la iaz în sus, pe dreapta, se vede o pătură verde, aceasta fiind o livadă de-a „nu știu cui” sau a unui bo-ier anonim. Pe muchia dealului o fostă brigadă a lui „Corghenci” care se întinde în toată „Dolina”, toponim care aparține de satul Să-seni. Toponimul „Corghenci” este mai recent, încât se știe numele omului de la care s-a format și anume de la Anton Corghenci, bu-nicul subinginerului-agronom Nicolae I. Corghenci (1948−2011). În DEX există termenul fără origine cordenci și ar însemna piedică sau o piesă de-a războiului de țesut.

Coborârea continuă și pe stânga se vede „Răstignirea/ troița Vasilachi/ Grigorcea”, iar pe dreapta începe „Cârnicea”. Un biotop vizibil aproape în totalitate având și un iaz pe mijloc, câmp arabil și multă vie. Toponimul amintește de „cârn/ cârnit”. Are logică, fiindcă în vale lângă „Piatra frontului”, „Cârnicea” se lasă în jos ca o „poală”, care se întinde până-n șesul Culei. Dacă se vine de la Orhei la Bravicea lângă „Piatra frontului” drumul cotește sau „cârnește” la stânga, iar dacă pleci spre Orhei de la Bravicea, drumul „cârneș-te” la dreapta. Este posibil ca de la această cârnitură să fi apărut to-ponimul? Da. Este adevărat? Nu se poate afla. La „Cârnicea” în pe-rioada sovietică a fost o fermă de vaci, care s-a modificat în fermă de găini pe care o țin minte și eu. Cea mai tristă poveste susținută de mai mulți braviceni este că la „Cârnicea” a fosta ravenă sau râpă mai sus de izvorul iazului, care a devenit unul din „mormintele” evreilor braviceni împușcați de legionarii români. Râpa „neagră” a fost nivelată și de mult timp este un teren agricol obișnuit. Trist și dureros adevăr.

De pe podul mare „ochim” panorama frumoasă a „hrincei” de deal, care se numește „Cârchici”. Toponimul amintește de „cârcă” la singular, iar la plural să-l decline cine vrea, fiindcă în DEX se propune și varianta „creastă de munte”. Mie îmi amintește și de cârtiță (la feminin), iar la masculin caut un curajos să numeas-că animăluțul atât de folositor gliilor noastre. Rog să nu încurcați cârtița cu țâncul-pământului, fiindcă sunt animale diferite: cârtița insectivoră (nu dăunează), iar țâncul-pământului fitofag (depozi-tează în galerii rezerve pentru iarnă). Vorba înțeleptului: rămâne de văzut cum o fi cârtița la masculin și de unde a provenit denumi-rea toponimului „Cârchici”.

Drumul Bălți−Bravicea. După circa o oră și jumătate de că-lătorie dinspre Bălți, se lasă indicatoarele spre sate, ultimul fiind Meleșeni, și se ajunge în dreptul biotopului „Florna”.

4 5Origini bravicene Origini bravicene