Download - proiect nou
CUPRINS
Argument
CAPITOLUL 1 Prezentarea generala a societati SIM CONSTRUCT S.R.L
1.1. Prezentarea S.C. SIM CONSTRUCT S.R.L
CAPITOLUL 2 Aspecte teoretice privind contabilitatea veniturilor
2.1 Evidenta operativa si contabila a veniturilor de exploatare
2.2.1 Aspecte teoretice privind contabilitatea veniturilor din exploatare
2.2.1.1 Continutul si structura contabilitatii veniturilor
2.2.1.2 Contabilitatea Veniturilor din exploatare
2.2.1.3 Sistemul informational contabil al veniturilor din exploatare
2.2.1.4 Subsistemul conturilor de venituri din exploatare
CAPITOLUL 3 Studiu de caz la SC SIM CONSTRUCT S.R.L
2.2.2 Aspecte practice privind conturile de venituri din exploatare
2.2.2.1 Contabiliatea veniturilor componenete ale cifrei de afaceri
2.2.2 Contabilitatea veniturilor din variatia stocurilor
2.2.2.3 Contabilitatea veniturilor din subventii de exploatare
CONCLUZII SI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Veniturile reprezinta expresia valorica a productiei stocate si livrate.Similar
cheltuielilor, veniturile au o mare diversitate, dar, totusi, pot fi identificate cel putin patru
modalitati de apritie a lor.
Una dintre ele e obtinerea productiei fabricate in cadrul obiectului principal de
activitate al unei intreprinderi productive.In acest moment al ciclului economic,
evaluarea productiei obtinute se face la costuri efective de productie.Alta modalitate e
livrarea productiei fabricate, care constituie momentul transferului dreptului de
proprietate de la producator catre client.In acest moment al ciclului economic, evaluarea
productiei vandute se face la pretul de vanzare, inclusiv TVA acolo unde este
cazul.Veniturile din vanzare se constituie pentru producator la nivelul pretului negociat
de vanzare fara eventual TVA.Incasarea unor sume de bani, ca urmare a facturarii de
produse, lucrari, prestatii si servicii care fac obiectul curent de activitate al intreprinderii,
dar pentru care nu s-au inregistrat anterior creante fata de clienti, este alta modalitate de
aparitie a venitului.Ele mai apar si in cazul in care se incorporeaza in veniturile curente
ale exercitiului financiar expirabil sume reprezentand venituri care au fost estimate ca
probabile in exercitiile financiare anterioare, dar care au devenit certe in exercitiul
finaciar expirabil.
Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, dupa natura lor, astfel:
Venituri din exploatare, Venituri financiare, Venituri extraordinare, Venituri din
provizioane (anulate).
Veniturile din exploatare fac referire la: venituri din vanzarea produselor, marfurilor,
lucrarilor executate si serviciilor prestate; venituri din variatia stocurilor, reprezentand
variatia in plus sau in minus dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de
produse si productie in curs de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale
produselor si productiei in curs, neluand in calcul provizioanele pentru depreciere
constituite.Variatia stocurilor de produse finite in curs de executie pe parcursul perioadei
reprezinta o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie productia a
marit nivelul stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul stocurilor.Veniturile
din productia stocata se inscriu, alaturi de celelalte venituri, in contul profit si pierdere cu
semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor); venituri din productia de
imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielile efectuate de unitate pentru ea
2
insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate, corporale si necorporale; venituri din
subventii de exploatare, reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si
pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii de care beneficiaza unitatea; alte
venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte
venituri din exploatare.
3
CAPITOLUL 1
Prezentarea generala a societatii S.C. SIM CONSTRUCT
S.R.L
1.1.Prezentarea S.C . SIM CONSTRUCT S.R.L
Denumirea societatii:
Denumirea este S.C. SIM CONSTRUCT S.R.L., in toate documentele si
publicatiile care emana de la societate, denumirea acesteia va fi urmata de initialele
S.R.L. – semnificând forma juridica de societate cu raspundere limitata, cu indicarea
numarului de ordine de la Registrul Comertului, a capitalului social si a adresei sediului
social.
In cazul in care AGA va hotarâ transformarea formei juridice a societatii, aceasta
transformare va determina in mod obligatoriu modificarea din societate cu raspundere
limitata in cea dorita, precum si indeplinirea formalitatilor de autorizare, publicitate,
inmatriculare si inregistrare, impuse de lege pentru infiintarea societatii.
Constituirea societatii:
Societatea este persoana juridica romana la data inmatricularii sale in Registrul
Comertului si se considera legal constituita odata cu inregistrarea sa la Administratia
Financiara.
S.C. SIM CONSTRUCT S.R.L s-a infiintat in anul 2002, având nr. de
inmatriculare in Registrul Comertului/anul: j06/264/2002 din 19.01.2002, si codul fiscal:
R24390426 din 19.01.2002.
Sediul social al societatii:
Sediul social al societatii comerciale SIM CONSTRUCT S.R.L. este in Bistrita,
localitatea Bistrita, Str. Al.Greuceanu, Nr.9.
4
Durata societatii:
Societatea se constituie pentru o durata de functionare nelimitata, cu incepere de
la data inmatricularii la Registrul Comertului.Durata societatii va putea fi determinata pe
parcursul functionarii, cu respectarea dispozitiilor legale.
Obiectul de activitate al societatii:
Conform nomenclatorului privind clasificarea activitatilor din economia nationala -
CAEN, domeniul principal de activitate este:
(Cod CAEN Diviziunea 281) – Constructii metalice
Activitatea principala este ,,Structuri si tâmplarii metalice”- cod CAEN 2812.
Societatea este micro intreprindere si a fost impozitata pâna la data de
31.12.2004 cu 1,5%, iar incepând cu data de 01.01.2005 conform legislatiei in vigoare
societatea este impozitata cu 3%. Societatea isi desfasoara activitatea cu cei trei salariati
incadrati cu contracte de munca individuale pe perioada nedeterminata cu fractiune de
norma.
Capitalul social al societatii
La constituire, capitalul social subscris si varsat integral de catre asociatul unic
este de 20 000 RON, impartit in 20 (douazeci) parti sociale egale intre ele si indivizibile,
fiecare având o valoare nominala de 1000 RON, subscrise si varsate integral de totii la
data constituirii societatii. Capitalul social este asigurat de asociat prin aporturi in
numerar sau/si, dupa caz, in natura. Societatea este condusa de asociatul unic Gheorghe
Visan. Asociatul va decide ulterior, in conditiile legii si ale actului constitutiv, cu privire
la majorarea sau diminuarea capitalului social, dupa caz.
Majorarea capitalului social se va putea face in urma deciziei Adunarii Generale a
Asociatilor, prin subscriere si varsare de noi parti sociale, prin includerea de noi asociati,
prin incorporarea de rezerve sau beneficii in capitalul social sau in alte forme legale.
Reducerea capitalului social nu se va putea face prin retragerea de parti sociale
subscrise sau varsate.
Cesiunea partilor sociale intre asociati este permisa in urma deciziei Adunarii
Generale a Asociatilor.
A.G.A. este organul suprem de conducere a societatii care poate decide asupra
oricaror probleme privind societatea.
5
A.G.A. are urmatoarele atributii principale:
aproba sau modifica bilantul, contul de profit si pierdere, bugetul de venituri si
cheltuieli;
repartizarea si distribuirea beneficiilor;
decide urmarirea, revocarea, salarizarea administratorilor, cenzorilor,
personalului angajat;
decide marirea, respectiv reducerea capitalului social;
decide cesiunea partilor sociale;
decide contractarea de imprumuturi;
decide infiintarea, respectiv desfiintarea de sucursale, filiale, agentii sau birouri
comerciale.
A.G.A. se convoaca de oricare dintre asociati ori de câte ori este nevoie.
Administrarea societatii:
Conducerea societatii este asigurata de Administratorul Societatii si anume
Gheorghe Visan.
Administratorul societatii are si calitatea de director general, calitate in care:
coordoneaza activitatea societatii
asigura reprezentarea ei in raporturile cu tertii
angajeaza patrimonial societatea in limitele prevazute de lege, de Actul
constitutiv
are drept de semnatura in banca
S are raspundere nelimitata dar si solidara
precum si orice alta insarcinare stabilita de Adunarea generala.
In cazul decesului unuia dintre asociati, partile detinute de catre acesta revin de
drept mostenitorilor legali sau testamentari.
Dizolvarea si lichidarea societatii se va face in cazurile si conditiile prevazute de
legea nr.31/1990.
Activitatea economica a societatii
Exercitiul economico-financiar - incepe la 1 ianuarie si se termina la 31
decembrie a fiecarui an. Primul execitiu va incepe la data inmatricularii societatii in
Registrul Comertului.
6
Personalul societatii – schema de organizare si de personal se aproba de
Adunarea Generala a Asociatilor. Angajarea personalului se face de catre directorul
general pe baza contractelor individuale de munca si a altor acte juridice prevazute de
lege. Plata salariilor personalului societatii – inclusiv a salariilor stabilite pentru
directorul general, precum si a celorlalte drepturi salariale se va face potrivit legislatiei in
vigoare.
Conturile societatii – atât in lei cât si in valuta, se vor deschide la bancile
autorizate din România. Alimentarea conturilor se face din aportul de capital social
subscris, din incasarile societatii, din imprumuturi, credite, precum si din alte surse
potrivit legii.
Evidenta contabila a societatii, inclusiv bilantul contabil si contul de profit si
pierdere, se vor tine in lei si in limba româna. Orice operatiune patrimoniala se
consemneaza in momentul efectuarii ei, inscrisuri care vor sta la baza inregistrarilor in
contabilitate, dobândind astfel calitatea de documente justificative. Evidenta contabila se
organizeaza si se conduce potrivit legii si normelor metodologice elaborate de Ministerul
Finantelor. Bilantul contabil, contul de profit si pierderi precum si raportul de gestiune se
vor intocmi in mod obligatoriu anual, precum si in situatia lichidarii societatii, acestea
sunt supuse Adunarii Generale.
Calcularea si repartizarea profitului – Adunarea Generala poate stabili cota-
parte din profit pentru constituirea de fonduri pentru dezvoltare, investitii, reparatii
capitale si alte fonduri prevazute de lege. Profitul rezultat constituie baza de calcul
pentru stabilirea impozitului datorat bugetului de stat. Dupa deducerea impozitului legal
datorat bugetului de stat, profitul realizat se stabileste pe cote-parti, sub forma
dividendelor ce se platesc acociatului. In cazul in care societatea inregistreaza pierderi,
asociatul este obligat sa analizeze cauzele si sa ia masurile ce se impun.
7
CAPITOLUL 2
Aspecte teoretice privind contabilitatea veniturilor
2.1 Evidenta operativa si contabila a veniturilor de exploatare
2.2.1 Aspecte teoretice privind contabilitatea veniturilor din exploatare
2.2.1.1 Continutul si structura contabilitatii veniturilor
Veniturile reprezinta bunuri materiale sau sume de bani care revin unei persoane
fizice sau juridice in procesul repartitiei si care sunt generate de desfasurarea unei
activitati, din exploatarea unui teren, din plasarea unui capital etc.
Dupa gradul de realizare, veniturile sunt de doua feluri:venituri potentiale si
venituri certe.
Veniturile potentiale sunt acelea care au in sine toate conditiile de a fi realizate,
care exista ca posibilitati, cur ar fi veniturile din productia stocata.
Veniturile certe sunt venituri sigure, generate de livrarea semifabricatelor,
produselor finite, marfurilor, lucrarilor executate si serviciilor prestate pentru terti,
precum si acele rezultate din vanzarea unor titluri de participare sau de trezorerie.
Veniturile unitatilor patrimoniale sunt structuri care evidentiaza modul cum se
sustin consumurile.Veniturile sunt ratiunea de efectuare a cheltuielior. Nimeni nu-si
propune sa cheltuiasca intr-o actiune intreprinsa fara sa preconizeze recuperarea
eforturilor concomitent cu obtinerea unui surplus, profitul.
►Veniturile sunt structuri patrimoniale pe durata situata intre momentul incasarii
sau evidentierii si sfarsitul lunii cand se stabilesc rezultatele activitatii.
►Veniturile sunt structuri patrimoniale asimilate ca natura resurselor economice
deoarece reflecta modul de sustinere a cheltuielilor.Daca nini o actiune nu se
intreprinde fara a obtine venituri imediate sau viitoare, atunci rezulta ca structura
acestora va fi similara cu cea a cheltuielior, adica venituri din exploatare, venituri
financiare, venituri exceptionale.
►Consumul care a condus la diminuarea unui mijloc economic va trebui sa se
regaseasca intr-un efect corespunzator; ca urmare va exista interdependenta:
cheltuieli din exploatare↔venituri din exploatare
8
cheltuieli financiare↔venituri financiare
cheltuieli exceptionale↔venituri exceptionale
2.2.1.2 Contabilitatea Veniturilor din exploatare
Intr-o unitate patrimoniala se pot inregistra venituri din exploatare atunci cand
aceasta efectueaza sau incaseaza:
vanzarea produselor finite
vanzarea semifabricatelor
vanzarea produselor reziduale
lucrari executate si servicii prestate
studii si cercetari
redevente, locatii de gestiune si chirii
alte activitati
___________________________________
Total productia vanduta
vanzarea marfurilor
___________________________________
Total vanzarea marfurilor
Total productie + marfuri= Cifra de afaceri
venituri din variatia stocurilor
venituri din productia de imobilizari
___________________________________
Total=Productia exercitiului
venituri din subventii de exploatare
venituri din creante reactivate
alte venituri din exploatare
venituri din provizioane privind activitatea de exploatare
Total= Venituri din exploatare↔Chelt.de exploatare=Total
↓ ↑
9
Rezultatul din exploatare
Ch.>V Ch.<V
(-) Pierderi (+)
Veniturile din productia vanduta se refera la veniturile obtinute din vanzarile de
produse realizate, lucrarile executate sau serviciile perstate.Productia vanduta este
evaluata la pret de vanzare fara a se lua in calcul taxa pe valoare adaugata care se solicita
separat de la clienti in vederea decontarii ei la buget.
Distinct, se evidentiaza veniturile din vanzarea marfurilor achizitionate.Marfurile
sunt mijloace economice care se vand, de regula, in acceasi stare in care au fost
achizitionate sau sufera mici transformari(ambalare, divizare, sortare, etc).
Insumarea vanzarilor de marfuri si a productie vandute permite determinarea
indicatorului cifra de afaceri.
Cifra de afaceri este un indicator economico-financiar care exprima volumul
veniturilor obtinute de catre o unitate economica pe baza operatiunilor comerciale
efectuate intr-o perioada de timp data, de obicei un an.Cifra de afaceri insumeaza toate
incasarile rezultate din acte de comert: vanzari de bunuri materiale, prestari de servicii,
executatri de lucrari.
Aceste structuri patrimoniale se evidentiaza:
la pretul de vanzare (exclusiv taxa pe valoare adaugata) a produselor finite,
semifabricatelor, produselor reziduale pentru care s-au intocmit facturi, fiind
livrate clientilor sau pentru care urmeaza sa se intocmeasca facturi.
cu tarifele lucrarilor executate sau serviciilor prestate(exclusiv TVA) incasate in
numerar, pentru care s-au intocmit facturi transmise clientior sau urmeaza a se
intocmi
la valoare studiilor si a contractelor de cercetare(exclusiv TVA) pentru care au
fost emise sau urmeaza a se intocmi facturi
cu valoarea lunara a redeventelor pentru concesiuni, a locatiilor de gestiune si a
chiriilor(exclusiv TVA) stabilite prin contracte pentru care au fost emise sau se
vor emite facturi catre concesionari, locatari sau chiriasi
la pretul de vanzare a marfurilo(exclusiv TVA) livrate clientilor, care s-au
facturat sau urmeaza a se factura
cu valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite de clienti
10
cu sumele incasate de la terti(exclusiv TVA) reprezentand venituri din activitati
diverse.
Veniturile din variatia stocurilor sunt determinate la sfarsitul perioadei
(inchiderea exercitiului)si constau in costul productiei, bunurilor si serviciilor in curs de
executie.
Inregistrarea veniturilor din productia stocata se face in afara costului mentionat
si la:
pretul de inregistrare al semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale
obtinute precum si diferentele intre pretul prestabilit si costul de productie
costul de productie al baracamentelor si amenajarilor provizorii obtinute din
productie proprie
pretul de inregistrare al animalelor obtinute din productia proprie
Veniturile din productia de imobilizari reprezinta productia exercitiului care este
conservata de întreprindere sub forma imobilizarilor necorporale sau corporale si sunt
reprezentate de costul de productie al:
lucrarilor de cercetare-dezvoltare efectuate pe cont propriu
concesiunilor, brevetelor, licentelor si altor drepturi si valori similare realizate pe
cont propriu
valoarea imobilizarilor necorporale realizate pe cont propriu
valoarea la cost de productie a amenajarilor de terenuri si a mijloacelor fixe
obtinute din productie proprie
Suma veniturilor realizate din vanzarea produselor, lucrarilor sau serviciilor,
veniturile din productia stocata si din productia de imobilizari reprezinta
productia exercitiului.
Veniturile din subventii de exploatare reprezinta sumele primite de unitate pentru
acoperirea pierderilor, pentru diferentele de pret la produsele subventionate precum si
alte subventii din partea statului, institutiilor publice sau altor unitati patrimoniale.
Venituri din creante reactivate reprezinta veniturile provenite din reactivarea
clientilor insolvabili sau a debitorilor diversi.
11
Alte venituri din exploatare privesc sumele datorate de salariati privind debite,
remuneratii, sporuri sau adaosuri necuvenite sau avansuri nejustificate, sumele datorate
de debitori diversi ca urmare a pagubelor produselor de catre acestia, sumele incasate
reprezentand venituri din exploatarea curenta.
Venituri din provizioane privind exploatarea sunt venituri obtinute din anularea
sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, pentru deprecierea
imobilizarilor si pentru deprecierea activelor circulante(stocuri, productie in curs de
executie si creante-clienti)
Totalul veniturilor mentionate formeaza veniturile din exploatare care, asociate
cu cheltuielile de exploatare, ne permit calcularea rezultatului exploatarii.
REZULTATUL Venituri din – Chelt.din exploatare
EXPLOATARII= exploatare
2.2.1.3 Sistemul informational contabil al veniturilor din exploatare
Subsistemul de documente privind veniturile obtinute cuprinde:factura, atunci
cand venitul este generat de o creanta;documente externe cum ar fi chitanta fiscala,
precum si documente interne, privind productia stocata si imobilizata, cum este bonul de
predare, procesul verbal de receptie.
Sistemul evidentei tehnic-operative privind veniturile obtinute cuprinde
urmatoarele documente:Jurnalul privind vanzarea produselor si alte iesiri,Jurnalul
pentru vanzarea marfurilor si alte iesiri,Registrul pentru evidenta veniturilor si altele.
2.2.1.4 Subsistemul conturilor de venituri din exploatare
Pentru refelectarea contabila a veniturilor sunt utilizate conturile din clasa 7 a
planului general de conturi „Conturi de venituri”.Veniturile din exploatare sunt relectate
cu ajutorul conturilor din grupele 70 si pana la 75 astfel:
♦Grupa 70 CIFRA DE AFACERI-cuprinde urmatoarele conturi sintetice de
gradul I:
701 Venituri din vanzarea produselor finite
702 Venituri din vanzarea semifabricatelor
703 Venituri din vanzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate
705 Venituri din studii si cercetari
12
706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii
707 Venituri din vanzarea marfurilor
708 Venituri din activitati diverse
♦Grupa 71 VARIATIA STOCURILOR-cuprinde un singur cont sintetic de gradul
I:
711 Variatia stocurilor
♦Grupa 72 VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI-cu urmatoarele
conturi sintetice de gradul I:
721 Venituri din productia de imobilizari necorporale
722 Venituri din productia de imobilizari corporale
♦Grupa 74 VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE-care cuprinde un
singur cont sintetic de gradul I:
741 Venituri din subventii de exploatare-care se desfasoara pe 2 conturi sintetice
de gradul II:
7411 Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri
7417 Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri
♦Grupa 75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE-care cuprinde urmatoarele
conturi sintetice de gradul I:
754 Venituri din creante reactivate si debitori diversi
758 Alte venituri din exploatare-care se desfasoara pe urmatoarele conturi
sintetice de gradul II:
7581 Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati
7582 Venituri din donatii si subventii primite
7583 Venituri din vanzarea activelor si altor operatii de capital
7584 Venituri din subventii pentru investitii
7588 Alte venituri din exploatare
Toate conturile de venituri sunt conturi cu functie contabila de pasiv.Incep sa
functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentele preluate din bilantul initial.Se
mai crediteaza cu cresterile determinate de operatiile economice.Se debiteaza cu
micsorari determinate de operatii economice si pot prezenta numai sold creditor care
reprezinta existentele de venituri din exploatare la un moment dat.
CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATE
VENITURILOR LA S.C SIM CONSTRUCT SRL
13
2.2.2 Aspecte practice privind conturile de venituri din exploatare
2.2.2.1 Contabiliatea veniturilor componenete ale cifrei de afaceri
Centralizatorul Facturilor fiscale emise pentru lucrari executate, servicii prestate
si alte activitati cuprinde:
Elemente Valoare fara TVA TVA(19%) Valoare totala
1.Facturi fiscale
privind prestatii de
transport prestate
22 000 4 180 26 180
2.Facturi fiscale
privind studii de
fezabilitate efectuate
16 000 3 040 19 040
3.Facturi fiscale
privind chirii
11 000 2 090 13 090
Total 49 000 9 130 58 310
Inregistrarea in contabilitate se face prin formula contabila:
__________________ ______________________
4111 Clienti = % 58 310
________
704 Venituri din lucrari 22 000
executate si servicii
prestate
705 Venituri din studii 16 000
si cercetari
706 Venituri din 11 000
redevente, locatii
de gestiune si chirii
4427 Tva colectata 9 130
14
_________________ _________________________
1.2.2.2 Contabilitatea veniturilor din variatia stocurilor
Sistemul romanesc de contabilitate include in categoria momentelor de
recunoastere a veniturilor si pe cel al obtinerii productiei fabricate sau al altor stocuri din
productie proprie.Astfel, veniturile din exploatare sunt influentate si de cele rezultate in
urma variatiei stocurilor fabricate de întreprindere(produse finite, semifaricate, produse
reziduale, productie in curs de executie, animale si pasari).
1.Inregistrarea produselor finite obtinute in timpul lunii:
__________________ ______________________
345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor 400 000
__________________ ______________________
2.Inregistrarea vanzarilor de produse finite:
_________________ _____________________
4111 Clienti = % 595 000
_________
701 Venituri din 500 000
vanzarea prod.
finite
4427 Tva colectata 95 000
_________________ ______________________
3.Descarcarea gestiunii de produse finite vandute:
______________________ ____________________
711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 394 000
______________________ ____________________
In urma acestor operatiuni situatia conturilor 345 Produse finite si 711 Variatia stocurilor
este urmatoare:
15
D 354 Produse finite C
________________________
Sid 20000 (3)394000
(1)400000
______________________
Sfd 26000
D 711 Variatia stocurilor C
________________________
(3)394000 (1)400000
_____________________
Sc 6000
Concluzii:
a) deoarece costul efectiv al stocurilor de produse finite este mai mare la sfarsitul
lunii decat la inceputul lunii cu 6 000 RON (26 000 – 20 000), adica in cursul lunii s-au
vandut produse finite al caror cost de productie efectiv a fost mai mic decat costul efectiv
al produselor finite obtinute, contul 711 prezinta sold creditor inainte de inchidere in
suma egala de 6 000 RON.
b) deoarece contul 711 nu poate prezenta sold la sfarsitul lunii, acest cont se
inchide prin formula contabila:
_______________________ ______________________
711 Variatia stocurilor = 121 Profit si pierdere 6 000 RON
_______________________ ______________________
2.2.2.3 Contabilitatea veniturilor din subventii de exploatare
Exemplu pentru a arata functionalitatea acestor conturi:
16
O întreprindere de transport public local in comun primeste la sfarsitul fiecarei
luni calendaristice de la bugetul local o subventie pentru pretul prestatie de transport de
20 RON/tichet de calatorie vandut din care TVA 3,19 RON (19/119 x 20).
Centralizatorul tichetelor de calatorie vandute cu incasare in numerar in luna ex.financiar
N se ridica la suma de 9 000 000 RON, din care TVA 1 436 974,79 RON(19/119 x 9 000
000) reprezentand contravaloarea a 50 000 tichete de calatorie la un pret de vanzare cu
TVA de 180 RON.
1.Inregistrarea Centralizatorului biletelor vandute
___________________ ___________________
5311 Casa in lei = % 9 000 000
_____________
704 Venituri din 7 563 025,21
lucrari executate
si serv.prestate
4427 TVA colectata 1436 974,79
__________________ _____________________
2.Inregistrarea subventiei pentru exploatare(in cursul lunii urmatoare, dupa
depunerea documentatiei necesare):
a)Valoarea totala:50 000 tichete x 20=1 000 000 RON
b)TVA inclusa:50 000 tichete x 3,19=159 500 RON
c) venituri sin subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri
(a – b): 840 500 RON
_____________________ _____________________
5121 Conturi in banci = % 1 000 000 RON
in lei ____________
7411 Venituri din 840 500
subv.de expl.
aferente CA
4427 Tva colectata 159 500
____________________ _____________________
17
Enuntarea si inregistrarea operatiilor economice care au loc la S.C SIM
CONSTRUCT S.R.L in luna martie 2008
Bilant initial
A Imob.corporale
(2133)
Stocuri de mat.prime(301)
Stocuri de prod.finite(345)
Stocuri de marfuri(371)
Disponibilati
banesti(5121+
+5311))
10000
23000
8000
12500
95000
Capital social(1012)
Rez.statutare
(1063)
20000
22000
Sn
Credite bancare pe
termen lung(1621)
Furnizori (401)
45000
61500
D
TOTAL 148500 TOTAL 148500
1. Societatea achizitioneaza o instalatie de lucru la un pret negociat cu furnizorul de 100
000 RON,TVA 24%, pe baza de factura fiscala si nota de receptie(anexa nr.1)
2.Pentru functionarea instalatiei este nevoie de un produs soft pe care il achizitioneaza de
la un furnizor la un pret negociat cu acesta de 4 000 RON,TVA 24%, pe baza de factura
fiscala(anexa nr.2).
3.Se achita datoria fata de furnizori dintr-un credit bancar pe termen lung cu o dobanda
de 20 % pe an., pe baza de ordin de plata, si chitanta fiscala(anexa nr.3 si 4).
4.Se achizitioneaza obiecte de inventar a caror evidenta se tine la cost de achizitie de 6
000 RON,TVA 24%(pe baza de factura-anexa nr.5).
5.Se dau in folosinta obiectele de inventar.
6.Se achizitioneaza materii prime, a caror evidenta se tine la cost de achizitie, la pretul de
20 000 RON, TVA 24%, pe baza de factura fiscala(anexa nr.6).
7.Intreprinderea achizitioneaza materiale auxiliare 40 l a 238 RON/l, TVA inclus, a
caror evidenta se tine la cost standard.Pretul standard al materialelor auxiliare este de
230 RON/l(factura fiscala-anexa nr.7).
8.Se dau in consum materii prime in valoare de 6 000 RON si 1/5 din materialele
auxiliare, pe baza de bon de consum(anexa nr.8).
18
9.Se achizitioneaza materiale auxiliare, 20 l la pretul de 296,9 RON/l,TVA 24%, costul
standard fiind de 230 RON/l(factura fiscala-anexa nr.9)
10.Se dau in consum jumatate din materialele auxiliare existente in stoc(bon de consum-
anexa nr.10).
11.Se achizitoneaza motorina de la una din statiile Petrom la pretul de 11 900 RON care
include TVA.(factura fiscala-anexa nr.11).
12.Se achizitioneaza hartie de scris la pretul de 3 000 RON,TVA 24% care se de in
consum(factura fiscala si bon de consum-anexele nr.12 si 13).
13.Se achizitioneaza un autocamion la un pret negociat cu furnizorul de 952 000 RON,
inclusiv TVA, pe baza de factura fiscala( anexa nr.14 ).Plata contravalorii
autocamionului se va face ulterior.
14.Se achizitioneaza marfuri in vederea revanzarii, la un pret de
12 000 RON, TVA 24%, conform facturii fiscale.(anexa nr.15).
15.Se achizitioneaza bonuri valorice de motorina la un pret de
6 000 RON, TVA 24% de la S.C. Petrom S.A(factura fiscala-anexa nr.16).
16.Soferul unitatii aflat in cursa cumpara cu bonurile valorice de combustibil motorina in
valoare de 6 000 RON(factura fiscala si chitanta-anexele 17,18).
17.Se presteaza cu autocamionul din dotare servicii de transport unor clienti la pretul de
100 000 RON,TVA 24%(factura fiscala-anexa nr.19).
18.Se incaseaza prin banca contravaloarea serviciilor prestate(ordin de plata si chitanta-
anexele nr.20 si 21).
19.Se vand ½ din marfurile achizitionate la un pret negociat cu clientul de 18 000 RON,
TVA 24%(factura fiscala si dispozitie de livrare-anexele nr.22 si 23).
20.Se ridica din banca 35 000 RON(extras de cont-anexa nr.24).
21.Se acorda avansuri chenzinale in suma de 28 000 RON(dispozitie de plata-anexa
nr.25).
22.Se inregistreaza statul de plata al salariilor, obligatia fata de angajati fiind de 60 000
RON.
23.Se calculeaza si se inregistreaza contributiile societatii la asigurarile sociale.
24.De asemenea, se calculeaza si se inregistreaza retinerile din salariile angajatilor.
25.Se ridica de la banca 16 000 RON in vederea platii salariilor.
26.Se achita salariile, unul dintre salariati neprezentandu-se sa isi ridice salariul in suma
de 2 200 RON.
19
27.Intreprinderea beneficiaza de serviciile de consultanta ale unui cabinet de expertiza
care i le factureaza la un tarif negociat de 40 000 RON, TVA 24%.(factura fiscala-anexa
nr.26).
28.Se achizitioneaza obiecte de inventar a caror evidenta se tine la cost de achizitie, care
din neatentie au fost contabilizate in categoria materiilor prime, pretul negoviat cu
furnizorul fiind de
6 000 RON,TVA 24%.(factura fiscala-anexa nr.27).
29.Depistata greseala este corectata prin stornare in negru.
30.Se acorda un avans spre decontare unui angajat in suma de
2 000 RON.Din greseala este contabilizat un avans chenzinal pentru suma de 4 000
RON.(ordin de deplasare-anexa nr.28).
32.Depistata greseala este corectata prin stornare in rosu.
33.La intoarcerea din delegatie angajatul justifica astfel avansul primit:
o cazare hotel:1 190 RON
o bilete de transport:476 RON
o diurna:180 RON
o restul se depune la casierie
33.Se cumpara timbre postale in valoare de 23, 8 RON,TVA inclus.(factura fiscala-anexa
nr.29).
34.Se folosesc timbrele achizitionate.
35.Societatea acorda unui furnizor extern, pentru achizitonarea de materie prima, un
acreditv in suma de 20 000 RON, pe baza de factura fiscala si
36.La primirea materiei prime la pretul de 40 000, TVA 24% se achita si diferenta
ramasa de plata pe baza de chitanta fiscala(anexa nr.30)
37.Se vand 1/3 din marfurile existente in stoc la un pret de 6 000 RON, descarcandu-se si
gestiunea de marfuri(factura fiscala-anexa nr.31 si dispozitie de livrare-anexa nr.32).
38.Se calculeaza si se inregistreaza amortizarea:
-instalatiei de lucru a carei perioada de utilizare este de 5 ani
-softului care are o perioada de utilizare de 2 ani
-autocamionului care are o perioada de utilizare de 10 ani.
39.Se repartizeaza diferententele de pret aferente materialelor auxiliare date in consum.
40.Cu prilejul inventarierii anuale se constata o lipsa de materii prime de 2 000 RON, pe
baza de lista de inventariere(anexa nr.33).
20
41.Se imputa gestionarului lipsa care va fi incasata in numerar de la acesta, pe baza
deciziei de imputare si chitanta fiscala (anexele nr.34 si 35).
42.Se obtin produse finite la un cost de productie efectiv de
60 000 RON, costul standard de evidentiere a acestora in contabilitate fiind de 40 000
RON.
43.Se vand ½ din produsele finite obtinute, la un pret de 40 000 RON , TVA 24%.Se
descarca gestiunea de produse finite(pe baza de factura fiscala-anexa nr.36).
44.Se obtin produse finite la un cost de productie efctiv de 30 000 RON, costul standard
de evidentiere a acestora in contabilitate fiind de 40 000 RON.
45.Se vand 25% din produsele finite existente in stoc, la pretul de 20 000 RON.Se
descarca gestiunea de produse finite.(factura fiscala-anexa nr.37).
46.Se calculeaza si se inregistreaza dobanda aferenta imprumutului luat de la banca.
47.Se plateste dobanda bancii.(foaie de varsamant-anexa nr.38).
48.Se calculeaza si se repartizeaza diferentele de pret aferente produselor finite iesite din
stoc.
49.Se regularizeaza TVA-UL.
50.Se inchid conturile de venituri si de cheltuieli.
21
D
1012 C
_________________________
Sic 20000
______________________
Sfc 20000
D 1063 C
________________________
Sic 22000
______________________
Sfc 22000
D 121 C
________________________
Rd Rc
288100,2 236625
______________________
Sfd
51475,2
D 1621 C
________________________
Sic 45 000
Rc 123760
______________________
Sfc 168760
D 1682 C
________________________
Rd 24752 Rc 24752
______________________
D 208 C
________________________
Rd 4000
______________________
Sfd 4000
D 2131 C
________________________
Rd 100000
______________________
Sfd 100000
D 2133 C
________________________
Sid 10000
Rd 800000
______________________
Sfd 810000
D 2808 C
________________________
Rc 2000
______________________
Sfc 2000
22
D 2813 C
________________________
Rc 100000
______________________
Sfc 100000
D 301 C
________________________
Sid 23000
Rd 66000 Rc 14000
______________________
Sfd 75000
D 3021 C
________________________
Rd 13800 Rc 7820
______________________
Sfd 5980
D 3022 C
________________________
Rd 10000
______________________
Sfd 10000
D 308 C
________________________
Rd 138 Rc 78,2
______________________
Sfd 59,8
D 303 C
________________________
Rd 12000 Rc 6000
______________________
Sfd 6000
D 345 C
________________________
Sid 8000
Rd 80000 Rc 35000
______________________
Sfd 53000
D 348 C
________________________
Rd10000 Rc 4375
______________________
Sfd 5625
D 371 C
________________________
Sid 12500
Rd 12000 Rc 8000
______________________
Sfd 16500
23
D 401 C
________________________
Sic 61500
Rd 54740 Rc 193896,22
______________________
Sfc 200656,22
D 404 C
________________________
Rd123760 Rc 1075760
______________________
Sfc 952000
D 4111 C
________________________
Rd 218960 Rc 119000
______________________
Sfd 99960
D 421 C
________________________
Rd 60000 Rc 60000
______________________
D 425 C
________________________
Rd 28000 Rc 28000
______________________
D 426 C
________________________
Rc 2200
______________________
Sfc 2200
D 4282 C
_________________________
Rd 2380 Rc 2380
______________________
D 4311 C
_________________________
Rc 13200
______________________
Sfc 13200
D 4312 C
_________________________
24
Rc 5700
______________________
Sfc 5700
D 4313 C
__________________________
Rc 4200
______________________
Sfc 4200
D 4314 C
________________________
Rc 3900
______________________
Sfc 3900
D 4371 C
________________________
Rc 1800
______________________
Sfc 1800
D 4372 C
________________________
Rc 600
______________________
Sfc 600
D 4424 C
________________________
Rd
166508,02
_______________________
Sfd
166508,02
D 4426 C
________________________
Rd Rc 202988,02
202988,02
______________________
D 4427 C
________________________
Rd 35340 Rc 35340
______________________
D 444 C
________________________
Rc 6000
______________________
Sfc 6000
25
D 446 C
________________________
Rc 450
______________________
Sfc 450
D 447 C
________________________
Rc 1200
______________________
Sfc 1200
D 5121 C
________________________
Sid 90000
Rd 119000 Rc 118352
______________________
Sfd 90648
D 5311 C
________________________
Sid 5000
Rd 48534 Rc 43623,8
______________________
Sfd 99111
D 5321 C
________________________
Rd 20 Rc 20
______________________
D 5328 C
________________________
Rd 6000 Rc 6000
______________________
D 5411 C
________________________
Rd 20000 Rc 20000
______________________
D 542 C
________________________
Rd 2000 Rc 2000
D 601 C
________________________
Rd 8000 Rc 8000
______________________
26
D 6021 C
________________________
Rd 7898,2 Rc 7898,2
______________________
D 6022 C
________________________
Rd 6000 Rc 6000
______________________
D 6028 C
________________________
Rd 3000 Rc 3000
D 603 C
________________________
Rd 6000 Rc 6000
______________________
D 607 C
________________________
Rd 8000 Rc 8000
______________________
D 624 C
________________________
Rd 400 Rc 400
______________________
D 625 C
________________________
Rd 1180 Rc 1180
______________________
D 626 C
________________________
Rd 20 Rc 20
______________________
D 628 C
________________________
Rd 40000 Rc 40000
______________________
27
D 635 C
________________________
Rd 1650 Rc 1650
______________________
D 641 C
________________________
Rd 60000 Rc 60000
______________________
D 6451 C
________________________
Rd 13200 Rc 13200
______________________
D 6452 C
________________________
Rd 1800 Rc 1800
______________________
D 6453 C
________________________
Rd 4200 Rc 4200
______________________
D 666 C
________________________
Rd 24752 Rc 24752
______________________
D 6811 C
________________________
Rd 102000 Rc 102000
______________________
D 701 C
________________________
Rd 60000 Rc 60000
______________________
28
D 704 C
________________________
Rd 100000 Rc 100000
______________________
D 707 C
________________________
Rd 24000 Rc 24000
______________________
D 711 C
________________________
Rd 90000 Rc 90000
______________________
D 758 C
________________________
Rd 2000 Rc 2000
______________________
29
CONCLUZII SI PROPUNERI
Potrivit normelor nationale, veniturile reprezinta -sume realizate pe parcursul
unui exercitiu, chiar daca acestea au fost incasate sau nu.
Ca si cheltuielile, veniturile sunt evidentiate în contabilitate în concordanta cu principiul
contabilitatii de angajamente. Conform contabilitatii de angajamente -efectele
tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzactiile si
evenimentele se produc ( si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul este încasat sau
platit ) si sunt înregistrate în evidentele contabile si raportate în situatiile financiare ale
perioadelor aferente. Acest mod de reflectare a veniturilor în contabilitate permite
utilizatorilor de informatii contabile cunoasterea atât a veniturilor ce au fost deja
încasate, cât si a creantelor institutiei ce urmeaza a fi incasate, cu alte cuvinte permite
cunoasterea tuturor resurselor de care dispune institutia pe parcursul unui exercitiu
financiar.
IAS 18 este unul dintre cele mai importante standarde, nu atat prin locul pe care-l
ocupa veniturile într-un sistem contabil, cat mai ales prin abordarea nouă a acestora în
ceea ce priveşte valoarea justa şi valoarea actualizata atasabile veniturilor sau conectarea
cheltuielilor la venituri.
Obiectivul acestui Standard International de Contabilitate este de a prescrie tratamentului
contabil al veniturilor generate de anumite tipuri de tranzactii si evenimente.
Veniturile reprezinta cresteri de beneficii economice în cursul perioadei sub forma
intrărilor sau cresterilor de active sau diminuarilor de datorii, care au ca rezultat cresteri
în capitalul propriu altele decât cele legate de aporturile provenite de la investitori.
Veniturile includ atât venituri din activitatea curenta cat si castiguri.
Veniturile din activitatea curenta reprezinta venituri care apar în cursul desfasurarii de
catre o întreprindere a activitatii sale curente. Castigurile reprezinta cresteri ale
beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta, dar nu
difera ca natura de veniturile din aceasta activitate .
30
Ca urmare a studiului efectuat în cadrul firmei SC SIMCONSTRUCT
SRL asupra contabilitãţii veniturilor din exploatare, am putut observa ca aceasta
îsi desfasoara întreaga sa activitate în conformitate cu legislatia în vigoare.
De asemenea societatea dispune de un sistem informaţional format dintr-
un ansamblu de mijloace tehnice şi informaţionale specializate în colectarea,
procesarea, stocarea, accesarea şi transmiterea datelor şi informaţiilor despre
procesele contabile ce au loc în perimetrul firmei contribuind astfel la
desfãşurarea eficientã a activitãţii.Performanţele unei firme sunt condiţionate
într-o mãsurã însemnatã de motivarea salariaţilor, de asigurarea convergenţei
între interesele acestora şi realizarea obiectivelor întreprinderii.
Se observa evolutia veniturilor inregistrate in ultimii ani de catre societate
datorita perfectionarii muncii personalului cat si de utilizarea materialelor cu grad de
calitate crescut.
Obiectivele primordiale ale firmei SC SIMCONSTRUCT SRL sunt:
cercetarea pietei;alegerea segmentului tinta;analiza competitivitatii;crearea de noi
avantaje şi pastrarea avantajelor concurentiale existente,obtinerea unor efecte
maxime în conditii de efort minim si elaborarea unor strategii de dezvoltare.
Strategia de dezvoltare a afacerii SC.SIMCONSTRUCT SRL pentru
anul 2008 consta în plan managerial adecvat ce trebuie sa cuprinda implementarea
noii structuri a echipei de vanzări,stabilirea resurselor necesare,stabilirea
cunoasterii sarcinilor si responsabilitătilor, o politică de personal mai buna
prin :introducerea unui sistem de evaluare a performantelor,implementarea unui
program de training pentru dezvoltare si perfectionare,elaborarea culturii de tip „o
echipa”,cresterea constientizarii companiei,amplificarea impactului companiei în
comunitatea locala.
31
BIBLIOGRAFIE :
FELEANGA NICULAE, IOAN IONASCU, Tratat de contabilitate financiara, Editura
Economica.
IACOB PETRU PANTEA, Managementul contabilitatii romanesti- contabilitatea
practica de la A la Z Editura Intelcredo SA Deva
IONESCU LUMINITA, Contabilitatea aprofundata, Editura Fundatiei Romania de
Maine.
IONESCU CICILIA, Contabilitate, bazele teoriei si practici contabile,Editura Fundatiei
Romaniei de Maine.
Legea nr.31/1990, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.1066 din 17
noiembrie 2004.
Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, modificata prin OUG nr. 138/2004 si aprobata
de Legea nr. 163/01.06.2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.466 din
01.06.2005.
32