Download - pedagogia moderna
C U P R I N S:
I.INTRODUCERE...............................................................................................................2
II.TRECEREA DE LA PEDAGOGIA PENTRU CUNOSTIINTE LA PEDAGOGIA.....3
PENTRU COMPETENTE:.................................................................................................3
Etapele dezvoltarii pedagogiei.........................................................................................6
III.PEDAGOGIA TRADITIONALA-PEDAGOGIA PENTRU CUNOSTIINTE.............7
Orientarile pedagogiei traditionale..................................................................................7
IV.PEDAGOGIA CONTEMPORANA-PEDAGOGIA PENTRU COMPETENTE..........8
Constructia pedagogiei contemporane.............................................................................8
V.EDUCATIA VIITORULUI...........................................................................................10
VI.CONCLUZII.................................................................................................................14
1
I.INTRODUCERE
Teoriile pedagogice ale secolului XX au deschis drumul inovatiilor in metodologia
instruirii. Modernizarea si adapatarea invatamantului la realitatile sociale au fost
imperative care au polarizat demersurile teoretice si experimentale. Pornind de la dialogul
cu pedagogia europeana si americana, teoreticienii romani, Stefan Barsanescu, Constantin
Narly sau Dimitrie Gusti, au demonstrat raportarea educatiei si instructiei la realitatile
romanesti. In acest context, s-a nascut o abordare echilibrata intre invatamantul fascinat
de teorii si abstactizari, in care profesorul reprezinta autoritatea suprema si educatia
practica si activa care ofera elevilor libertate deplina de actiune.
Tendintele contemporane de globalizare, au dus la modificarea paradigmei
educationale prin deplasarea centrului de greutate dinspre invatarea conformista spre cea
inovatoare. In noul context, accentul cade pe cultivarea receptivitatii , care permite
elevilor sa conexeze rapid si eficient informatiile noi, facilitarea accesului rapid la sursele
de informare, preocuparea pentru performantele individuale , stimularea creativitatii si a
muncii in echipa. Sistemul educational bazat, in exclusivitate, pe cultivarea gandirii
convergente si insusirea cunostiintelor percepute ca sisteme inchise, tinde sa fie inlocuit
cu un invatamant centrat pe : spirit competitiv, stimularea capacitatilor moral-volitive, a
imaginatiei, a creativitatii. Astfel, sistemul valorizarii fixe care eticheteaza si
stigmatizeaza tinde sa fie inlocuit cu o evaluare flexibila cu rol auxiliar, descriptiv si
subordonat.
Pe terenul metodologiei stiintelor socio-umane, analiza constrastanta si-a demonstrat
validitatea, astfel utilizarea acestei metode in cercetarea pedagogica presupune
comparatia intre formatia expertului si formatia debutantului.
Pedagogia contemporana utilizeaza analiza contrastanta , deoarece si in educatie
polarizarile sunt accentuate si multiple. In prezent sunt contrapuse in dezbatere pedagogii
aflate in decalaj unele fata de celalalte, astfel:
Pedagogia comeniana-Pedagogiile alternative;
Pedagogia pentru timpul trecut- Pedagogia viitorului;
Pedagogia pentru cunostiinte – Pedagogia pentru competente.
2
Studiul constrastelor in pedagogie duce la formularea unei concluzii evidente :
pedagogia acum si in viitor este si va fi o pedagogie pentru competente. Competentele
se dezvolta pe doua dimensiuni complementare: in plan teoretic si in plan operational-
creator.Dinamica accentuata la nivelele conceptual, strategic si al metodologiei
stiintelor , confera domeniului educatiei un loc bine precizat in strategiile dezvoltarii
nationale si globale. Este vorba de schimbari de optica, de mentalitate si de practica. Se
depun eforturi sistematice , in vederea asigurarii unei legaturi solide si stabile intre
scoala, pe de o parte si comunitate, pe de alta parte, intre educatie si viata reala.
Integrarea socio-economica a educatiei a devenit o prioritate in toate statele lumii,
vorbindu-se despre o societate creativa.
Pedagogia contemporana, pedagogia pentru competente, incorporeaza rezultate ale
unor cautari, evaluari si aplicatii mai recente in sistemele educationale. Sunt propuse spre
reflectie in practica scolii : invatarea in profunzime, predarea interactiva, curriculum-ul
transdisciplinar, formarea competentelor, pedagogia cu o noua structura si abordare, cu
proiectii in pregatirea omului pentru mileniul III.
II.TRECEREA DE LA PEDAGOGIA PENTRU CUNOSTIINTE LA PEDAGOGIA
PENTRU COMPETENTE:
La inceputul sec.al XX-lea, legitimie in spatiul euroepean erau: Pedagogia activa,
Pedagogia experimentala, Pedagogia interactiva. Pedagogia experimentala, dezvoltata in
tara noastra in deceniile trei-patru, a cautat solutii pentru a lega sistemul de invatamant de
practica si realitatea sociala. Personalitati ca, P.P.Negulescu, Vladimir Ghidionescu,
Ghoerghe Comicescu sau Florian Stefanescu-Goanga, au desfasurat in aceasta directie o
activitate laborioasa, concretizata prin infiintarea in anii 1921-1925 a Institutului si
laboratorului de psihologie experimentala si aplicata din Cluj. Pentru implementarea
pedagogiei sovietice a fost infiintat Institutul de Stiinte Pedagogice , care a functionat in
perioada 1952-1981. Dupa 1989, in pedagogia romaneasca s-au facut eforturi
considerabile pentru anularea, pe de o parte, a ravagiilor provocate de sistemul comunist,
3
iar pe de alta parte pentru alinierea la progresele educationale teoretice si practice
mondiale.
Au fost anuntate reforme pedagogice, noile tehnologii primeau receptari supra-
dimensionale ale propriilor functii si valente, fiind definite revolutii pedagogice. Cu toate
acestea, noile pedagogii au intrat, fiecare, in prorpiul con de umbra. Fireste, tehnologia si
pedagogia se afla intr-o relatie cauzala circulara, dezvoltandu-se prin reciprocitate si
complementaritate.
Pedagogia comeniana si invatamantul pe clase a dominat sistemele educationale
europene mai bine de 300 de ani (din a doua jumatate a sec.XVII-lea si pana la sfarsitul
sec.al XX-lea). Pedagogiile alternative, au fost suspectate de indepartare fata de sistemul
comenian, iar majoritatea lor s-au dovedit, in timp, incompatibile cu ceea ce era consacrat
ca traditie educationala valoaroasa in conceptia organizarii invatamantului pe calse si pe
lectii.
In prezent, educatia isi croieste orizont pe coordonate ale pedagogiei interactive si ale
pedagogiei pentru competente. Acestea au construit sisteme educationale mai flexibile
si cu putere de adaptare, sub presiunea a trei factori importanti in educatia
contemporana:
Posibilitatile de dezvoltare personala ale copiilor, tinerilor si adultilor;
Cerintele educationale specifice diversitatii populatiei scolare;
Proritatile comunitatii.
In educatie, au fost restructurate trei dimensiuni menite sa asigure flexibilitatea si
adaptarea scolii la noile realitati:
1. Reconsiderarea rolului elevului din perspectiva pedagogiei interactive ( elevul, in
sens generic, devine subiect al educatiei).
2. Decalajul intre aparitia noilor tehnologii si utilizarea lor in educatie (se comprime,
dispare chiar.De exemplu: calculatorul electronic, invatarea distribuita in avans-
Advanced Distributed Learning-ADL).
3. Noile modele organizationale scolare( trecerea de la organizarea scolara ierarhica ,
structura functionala in educatia traditionala, la organizari in matrice, in retele , in
proiecte, guvernate de un curriculum atent proiectat).
4
O privire de ansamblu asupra evolutiei pedagogiei , din sec.XVII pana in sec.XXI,
justifica delimitarea ei dihotomica in: pedagogie traditionala si pedagogie moderna.
TENDINTE IN EDUCATIE: ELEVI, TEHNOLOGII SI MODELE
ORGANIZATIONALE SCOLARE
Rolul elevului Dinamica tehnologiilor Modele organizationale
Obiect al predarii
Subiect al invatarii
Materiale tiparite
Inregistrari A/V
Audioconferinte
Videoconferinte
Circuit TV
Multimedia
Sisteme integrate
ADL-calse virtuale
Organizare verticala:
-ierarhica:
Organizare orizontala:- in matrice;- in retea;- in proiecte.
Figura 2.1: Elevi, tehnologii si modele organizationale scolare
Caracteristicile specifice , atasate acestei dihotomii sunt:
pedagogia timpului trecut si pedagogia timpului viitor;
pedagogia memoriei, a amintirilor si pedagogia gandirii ciritice si a rezolvarii de
probleme;
pedagogia structurilor de conservare, de mentinere si pedagogia structurilor de
schimbare, de dezvoltare, de anticipare;
pedagogia mileniului doi si pedagogia mileniului trei;
pedagogia pentru cunostiinte si pedagogia pentru competente;
pedagogia invatarii la suprafata si pedagogia invatarii in profunzime;
pedagogia uceniciei artizanale si pedagogia uceniciei cognitive.1
1 Vasile Chis, Pedagogia contemporana.Pedagogia pentru competente, Ed.Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2005.
5
Pedagogia moderna este ancorata in prezent si orientata sre viitor( educatie
prospectiva), se observa tendinta de prospectare si reconstructie a structurilor de invatare,
si o preocupare pentru formarea competentelor.
Pedagogia traditionala este focalizata pe trecut( educatie de mentinere), era
caracterizata de tendinta de conservare si reproducere a structurilor de invatare, fiind
preocupata pentru transmiterea si insusirea cunostiintelor.
Etapele dezvoltarii pedagogiei marcheaza trecerea de la teoria cu aspiratii spre
experimentare practica, la practica insotita de reflectie teoretica si de fundamentare
stintifica. Integrarea si acumularea cunoasterii si a parcticii, a teoriei si a strategiei s-a
realizat in secvente succesive, cu complexitate crescanda graduala. Principalele momente
in dezvoltarea diacronica a pedagogiei , de la aparitia sa, pana in prezent, este redata in
urmatoarea figura:
Figura 2.2:Etapele dezvoltarii pedagogiei
Pedagogia asculatarii:discursive, expozitiva, magistrala
Strategii ale expunerii (cunostiinte)
Pedagogia actiunii: experimentala, operationala, activa Strategii
experimentale:Cunostiinte si capacitati
Pedagogia interactiva:Discursive, expozitiva, activizanta, cooperanta, interactiva
Strategii ale interactiunii:
COMPETENTE
6
III.PEDAGOGIA TRADITIONALA-PEDAGOGIA PENTRU CUNOSTIINTE
Pedagogia traditionala, calsica este o pedagogie a ascultarii, a discursului magistral, a
strategiilor expozitive. Este o pedagogie pentru cunostiinte, cu aspiratii la predarea si
invatarea informatiei totale , gata prelucrata si structurata de manual, in lectie, de catre
profesor.
Orientarile pedagogiei traditionale sunt definite de urmatoarele caracteristici:
Practici asimilationiste si sufocare informationala si culturala:subiectii invatarii
erau considerati capabili sa inregistreze, sa pastreze in memorie si sa reproduca cu
fidelitate cat mai multe cunostiinte.
Practici opresive, educatie prin constrangere si pedeapsa:se considera ca tinerii
nu constientizeaza suficient ce este bine si ce este rau in viata, nu pot sa-si
autoregleze dorintele, nevoile, comportamentul; intr-o asemenea viziune, rolul
elevului este sa asculte, sa fie docil, sa se abtina in a gandi pe cont propriu, sa faca
exact si numai ce i se cere.
Practici pasive, educatie centrata pe profesor, magistro-centrista : menirea
elevului este sa urmareasca expunerea profesorului, „ discursul magistral”;
profesorul este actorul principal, autoritatea profesorala este de prim rang, iar
pedagogia centrata pe profesor este singura optiune legitima.
In concluzie, insuficientele pedagogiei traditionale sunt urmatoarele: supraincarcarea
memeoriei, opresiune si autoritate excesiva, predare centrata pe materia de studiu si pe
predilectiile de expunere-conferentiere ale profesorului.
IV.PEDAGOGIA CONTEMPORANA-PEDAGOGIA PENTRU COMPETENTE
Sunt in analiza, acum, natura si continutul experientelor de invatare, relatiile profesor-
elev, relatiile profesor-profesor, relatiile elev-elev, dar mai ales conexiunile necesare intre
scoala, educatie si experientele reale de viata. Aceasta integrare tridimensionala : actiune
pedagogica- relatii interpersonale si viata reala defineste pedagogia interactiva. Sinteza
7
in pedagogia noua este data de : managementul educational, teoria curriculum-ului,
teoria instruirii si teoria evaluarii.
Si in tara noastra, scoala unica si curriculum-ul comun si obligatoriu au trecut in istoria
pedagogiei. Noile metode educationale asuma dinamism, flexibilitate, adaptare la nevoile
de pregatire individuale si comunitare.Scoala, privita ca unitate de sine statatoare, in
izolare fata de comunitate, isi inceteaza existenta. Locul ii este luat de scoala inovatoare,
de retele de institutii educationale conectate la programe comune de experimentare a
predarii, invatarii, gestionarii si promovarii calitatii.. Scoala moderna cauta sa identifice
si sa dezvolte structuri de invatare alternative, adaptabile si eficiente in contexte formale,
nonformale si informale, active pe durata intregii vieti sociale si profesionale. Fenomenul
educational integreaza toate sursele si experientele , influenetele educative coroborate cu
cadrele nonformale si informale, inclusiv autoeducatia.
Constructia pedagogiei contemporane incorporeaza urmatoarele dimensiuni:
Pedagogia experientelor interactive si a invatarii in profunzime:
Scoala contemporana se defineste prin atribute, ca: descentralizare/autonomie,
accesibilitate, creativitate, flexibilitate, calitate si performanta. Ea urmareste identificarea
cailor optime pentru proiectarea unor experiente de invatare si predare benefice. In acest
orizont , se concentreaza reforma pedagogica majora a macrosistemului educational, a
tuturor componenetelor sale structurale si functionale.
Se ofera o noua perspectiva asupra formelor de predare si invatare, in stare sa
motiveze copiii, tinerii si oamenii maturi pentru studiu: predare si invatare cooperanta,
lectii bazate pe experienta de viata si pe confruntari de opinii, atitudini si modele
actionale. Sunt puse in evidenta astfel arii curriculare in stare sa satisfaca nevoi si
posibilitati de pregatire personala sistematica, cum ar fi: invatarea pentru invatare,
invatarea relatiilor interpersonale, invatarea comunicarii, invatarea cooperarii, invatarea
bunelor practici ca si cetatean european, invatarea pentru confruntarea eficienta cu
dinamica situatiilor de viata.
La aceste provocari, aspiratia de a stapani tehnologiile moderne de informare si
comunicare (TIC) obliga scoala sa incorporeze noi experiente de invatare: invatarea
asistata de calculator si invatarea avansat distribuita (Computer Assisted Learning and
Advanced Distributed Learning, CAL, ADL).
8
Reconstructia spatiului scolar, reconsiderarea designului scolii si al relatiilor interpersonale in mediul scolar
Designul scolii, in numeroase institutii, acum in mileniul trei se aseamana mai mult
cu trecutul. Cu toate acestea , este de notat ca mobilierul s-a schimbat total in numeroase
scoli, dar in ciuda noilor resurse si al libertatii organizatorice a cadrului didactic, elevii
sunt toti asezati unul in spatele celuilalt, fapt ce reflecta obedienta, teama de a comunica,
conformismul, sufocarea personalitatii, frustrarea copilului aflat in campul psihologic al
diversilor stimuli.
Mediul de invatare interactiva nu poate fi instalat in designul scolii traditionale. Este
necesar sa se asigure o atmosfera educativa constructiva, pozitiva, stimulativa pentru
elevi, in care sunt valorificate oportunitatile de ascultare activa si acceptare a opiniilor
celorlalti, de comunicare si cooperare, de schimb si experienta.
Noua pedagogie instrumenteaza proiectul social, economic, politic, cultural Strategiile nationale si globale au conturat paradigmele dezvoltarii: economia bazata pe
cunostiinte, societatea educationala, educatiile ca servicii comunitare. Unul din
instrumentele de prim plan al proiectului pedagogic il reprezinta curriculum-ul ( corpus
articulat de experiente de invatare propus elevilor, studentilor si adultilor spre buna lor
pregatire, pentru o insertie profesionala si sociala optima2).Curriculum-ul si dimensiunile
sale teoretice si practice capata forta de a re-proiecta si prospecta activitatea educationala
in mod global, total. Cercetarea si practica scolara atesta rolul de operator pedagogic
principal al curriculum-ului. Deci, reforma unui sistem educational se decide pe terenul
acestuia.
Proiectarea si implementarea eficienta a curriculum-ului devine o problema de
instrumentare pedagogica: metodologica-tehnologica si de creativitate pedagogica, de
asezare a sistemului educational in parametri functionali noi. Plasat in interfata dintre
tehnologie si metodologie este de presupus ca profesorul, cu personalitatea, competenta si
creativitatea sa, va fi motivat sa asume proiecte educationale de conceptie si actiune
efective.
2 Vasile Chis, Pedagogia contemporana.Pedagogia pentru competente, Ed.Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2005.
9
V.EDUCATIA VIITORULUI
Principii larg mediatizate astazi, ca de exemplu: economia bazata pe cunostiinte, era
cunoasterii (knowledge age), educatia globala, invatare pe parcursul intregii vieti
(lifelong leraning), educatie inclusiva, sanse egale, parteneriat in educatie, scoala
experimentala si comunitate experimentala, reprezinta provocari la itinerarii esentiale
pentru reforma comprehensiva a invatamantului.
Exista numeroase scenarii cu privire la scoala viitorului.Majoritatea lor graviteaza in
jurul noului curriculum si a reformei in predare-invatare, care ar incorpora competente
generale si specifice, precum si abilitati de baza necesare tuturor elevilor, in variate
domenii: cunostiinte despre sine, ca subiect angajat in diverse sarcini, cunostiinte despre
altii si capacitati de interactiune, capacitati de invatare, a invata cum se invata,
predispozitia de a invata continuu, pe durata intregii vieti, responsabilitate ca memebru al
comunitatii/societatii, sanatate mintala si fizica, gandire critica, creativitate si
productivitate, participare activa la viata economica si sociala.
Prin utilizarea noilor strategii de predare-invatare, scolile sunt chemate sa fie mai mult
pro-active decat re-active , sa pregateasca structurile de actiune in viitor, in loc sa se
focalizeze asupra rezolvarii situatiilor trecute sau curente.Eficienta educatiei s-a dobandit
acolo unde au fost promovate abordari multiple, flexibile, iar diversitatea pedagogiilor
continua sa se instaleze tot mai adanc.
Caracteristici ale educatiei in trecut Caracteristici ale educatiei in viitor
Focalizare pe programe de studiu Focalizare pe performante
Organizare pe criterii de timp/orar Organizare in functie de obiective/rezultate
Invatare extinsa, cuprinzatoare Invatare intensa, in adancime
Centrare pe obiecte de studiu, teme,
cunostiinte
Centrare pe procesul invatarii, pe
competente si abilitati de invatare
Invatare prin memorare si reproducere Invatare prin rezolvare de probleme,
gandire critica
Monitorizare pe baza esecurilor,
insucceselor scolare
Monitorizare prin performante ridicate,
succes
10
Proiectare si management prin sine, scoala
izolata de comunitate
Proiectare si management in parteneriat,
scoala ca servicii pentru comunitate
Studiu programt in secvente de timp de
activitati scolare(semestru, ani, cicluri)
Studiu in orice timp si in orice loc, la
optiunea beneficiarilor
Educatie centrata pe profesor Educatie centrata pe elevi/adulti
Investitii in manuale si carti Investitii in resurse(centre de resurse)
Ritm uniform de invatare Ritmuri si stiluri de invatare variate
Educatie in scoli, in cladiri destinate
special elevilor
Educatii in locatii cu acces multiplu pentru
diversi utilizatori
Activitati scolare pe clase, grupuri
largi(invatamant frontal)
Activitati instructiv - educative
personalizate, individualizate
Elevul sa se adapteze la caracteristicile
mediului scolar
Scoala sa se adpateze la caracteristicile
elevului
Educatie de segregare, pe nivele de
performanta scolara
Educatie inclusiva, integrata;educatie
pentru toti.
Figura 5.1 : Sinteza caracteristicilor educatiei
In urma intercatiunii scolii cu structurile social-economice, se desprind o serie de
tendinte cuprinzatoare:
Programele de asigurare a calitatii in educatie si evaluarea institutionala vor instala competitia in scoli, cu impact pedagogic pozitiv.
Diversificarea ofertei scolare, atarctivitatea programelor si optiunea elevilor/ familiei,
calitatea predarii, accesul absolventilor pe piata fortei de munca plaseaza unitatile de
invatamant intr-o competie directa, cu privire la recrutarea elevilor, profesorilor si pentru
asigurarea resurselor financiare. Dexcentralizarea pedagogica, administrativa si financiara
a scolilor va ascuti concurenta intre ele.
Intensificarea competiei ingreuneaza planificarea, organizarea si realizarea activitatilor scolare.
Estimarea numarului de elevi pentru inmatriculare in noul an scolar, a necesarului de
personal didcatic si administrativ in noile state de functiuni ale scolii, devin operatii
complicate, in absenta unor baze de date care sa furnizeze informatii precise. Efectivele
11
de elevi si necesarul de personal devin parametri influentati direct de calitatea pregatirii
elevilor si de performanta profesorilor. Intre performanta scolii si cerintele pietei se
instaleaza o relatie circulara, la fel ca in orice segment al pietei concurentiale.
Functionarea scolii in viitor va fi conditionata de deschiderea larga spre diversificarea serviciilor educationale
Scoala viitorului este aceea care asigura programe educationale flexibile, adaptate la
diversitatea cerintelor si capacitatilor de invatare.Este de remarcat tendinta educatiei
inclusive, de integrare a copiilor si tinerilor care apartin unor grupuri defavorizate sau a
celor cu diverse nevoi educationale speciale( copiii cu dizabilitati), fapt ce reprezinta o
importanta componenta de dezvoltare a resurselor: dezvoltarea competentelor pedagogice
prin confruntarea directa cu diveristatea dificultatilor de invatare.
Masurarea adecvata si completa a eficientei unitatilor scolare, evidenta bunelor practici (school accountability)
Scoala traditionala, construita dupa modelul uni-formei asuma o dimensiune
atotcuprinzatoare, o educatie standard pentru toti. Acum scoala completeaza standardele
de proces, curriculum si experiente de invatare cu standarde de evaluare si atestare a
competentelor.
Instalarea in scoli a unui sistem cuprinzator de evidenta a rezultatelor procesului de
invatamant, a unui mecanism de contabilitate, devine important pentru decizii pertinente
in sistem. De exemplu, in numeroase sisteme educationale nationale sunt difuzate, spre
beneficiari, clasamente ale performantelor unitatilor scolare. Scolile sunt clasificate si
comparate in functie de costuri, programe si rezultatele programelor de educatie.
Educatia ca servicii pentru comunitate Contractele au trecut din sfera afacerilor si in sfera serviciilor educationale. Scolile au
concurenti seriosi, chiar in domeniul lor de activitate. Numeroase organizatii non-profit,
lanseaza contracte educationale, inclusiv in invatamantul pre-primar, primar si gimnazial.
Scolile particulare au o cautare din ce in ce mai extinsa din partea elevilor, pe temeiul
eficientei.
In viitor, scoala se va concentra mai mult pe castigarea contractelor educationale;
acestea nu vor fi oferite pur si simplu scolilor de stat, dar nici celor din sectorul
privat.Consiliile scolilor si directiunile acesotora vor trebui sa se dedice mai mult
negocierii contractelor si alternativelor educationale, asigurarii calitatii procesului
instructiv- educativ, marketingului educational.
12
Profesionalizarea in cariera pedagogica Cerea de profesori bine calificati, pe piata invatamantului, este in crestere. Se
creeaza un decalaj intre competentele pedagogice necesare bunei functionari a scolii
in viitor si oferta aspirantilor la cariera didactica. Pe acest temei, se poate spune ca
certificarea si acreditarea profesorilor va inceta sa fie in reponsabilitatea exclusiva a
Ministerului Educatiei, dar competentele profesionalizarii in cariera se situeaza in
grila de concepte ale pedagogiei moderne.
VI.CONCLUZII:
Interesul pedagogiei pentru competente se inscrie in noua grila de abordari si concepte,
care aduce cu sine totodata si schimbarile majore in educatia contemporana.
Competentele sunt utilizate in limbajul curent al pedagogiei, astfel se vorbeste despre:
competente in formarea profesorilor, competente in predare, competente in activitatile
comunitare. Una dintre aspiratii, este ca noile abordari in educatie sa rezolve nevoile
scolare si socio-economice variate, cum ar fi : relevanta pregatirii, accesul pe piata
internationala a educatiei si carierei profesionale, combatibilitatea programelor de
pregatire si a rezultatelor obtinute, recunoasterea studiilor in strainatate.
Preocuparea educatiei contemporane pentru formarea competentelor, in raport
transmiterea de cunostiinte , este motivata de schimbarile majore petrecute pe piata
angajatorilor, respectiv a celor aspiranti la calificari:
13
Conceptul pedagogiei clasice:elevii se adapteaza la professor.-scoala traditionala, de tip uni-forma;-Scoala conservatoire;-Scoala pentru elevul modal.
Competente nucleu:- de transmitere;- de repetitie;- de persuasiune.
Conceptul pedagogiei moderne:profesorul sa se adapteze la elevi.- Scoala in schimbare;- Scoala pentru toti;- Scoala inclusive.
Competente nucelu: -interactivitate;-sociabilitate; -comunicare;-strategii altenative.
- Invatarea pe parcursul intregii vieti;
- Realizarea programelor de studiu pe canale alternative, inclusiv prin
Internet;
- Nevoia de accelerare a invatarii, pentru calificari rapide si flexibile,
pentru recalificari/reconversii, perfectionari;
- Competitia pe piata calificarilor si pe piata muncii;
- Rolul comptentelor in dezvoltarea individului si a comunitatii din care
acesta face parte;
- Cerintele acreditarii si recunoasterii internationale a programelor de
studiu;
- Competentele sunt necesare pentru asigurarea insertiei profesionale si
sociale a fiecarei persoane, in societatea contemporana.
Sistemele educationale au obligatia sa asigure dezvoltarea competentelor pentru toti
membrii societatii , procupandu-se nu numai de educatia copiilor si a tinerilor, ci si de
cea a adultilor, a parintilor, a diferitelor grupuri profesionale. Educatia pentru competente
este o provocare in toate segmentele sistemului educational: gradinita, scoala primara si
secundara, invatamantul superior, educatia pe parcursul intregii vieti. Competentele sunt
criterii de evaluare si indicatori de succes in toate domeniile de activitate, ele fiind
rezultatul unui program de pregatire, descriu ce poate face in final o persoana, nu
programul de pregatire pe care l-a parcurs. „ Pedagogia pentru competente ar marca
apusul uceniciei romantice”.3
3 Vasile Chis, Pedagogia contemporana.Pedagogia pentru competente, Ed.Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2005.
14
B I B L I O G R A F I E:
VASILE CHIS, Pedagogia contemporana. Pedagogia pentru competente, Ed.Casa Cartii de Stiinta, cluj-Napoca, 2005.
DENIZIA GAL, Educatia si mizele ei sociale, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 2002
MARIANA PINTILIE, Metode moderne de invatare-evaluar in invatamantul preuniversitar , Ed.Facil, Cluj-Napoca, 2000
CHRISTIANE PERREGAUX, MICHELINE REY, Educatia interculturala, Ed.Polirom, Iasi, 1999
MIHAI SUCIU , Reforma continuturilor invatamantului, Ed. Polirom, Iasi, 1999
15